BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Provident a dat cu împrumut cu 12% mai mulţi bani în 2013

    Datele sunt cuprinse în raportul financiar prezentat marţi la Londra de către compania-mamă, grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de împrumuturi la domiciliu din Europa, cu activităţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic.

    Veniturile Provident Financial România au depăşit 37,2 de milioane de euro în primul semestru din 2013, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 25 de milioane de euro.

    ”În primele şase luni din acest an am continuat să investim în extinderea operaţiunilor şi în dezvoltarea oamenilor noştri. Am deschis deja 10 puncte de lucru noi şi avem în plan o extindere geografică similară în a doua jumătate a anului, ceea ce ne va permite să deservim aproape în totalitate populaţia urbană din toate judeţele ţării. Ne menţinem obiectivul de a avea peste 500.000 de clienţi activi în România în următorii ani”, a declarat Ivo Kalik, directorul general al Provident Financial România.

    În acest an, Provident a deschis puncte de lucru în judeţele Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Tulcea şi Sălaj, singurele judeţe pe care compania nu le deservea până în acest moment. Compania are peste 780 de angajaţi şi colaborează cu circa 3.800 de agenţi independenţi în peste 70 de oraşe din întreaga ţară.

    În primul trimestru al acestui an, grupul IPF a anunţat că îşi va extinde operaţiunile pe piaţa din Bulgaria pe baza infrastructurii pe care a dezvoltat-o în România.

    “Avem deja o sucursală în Sofia, am recrutat peste 20 de angajaţi pentru entitatea noastră din Bulgaria şi suntem în ultima fază de testare a sistemelor. Ne aşteptăm să emitem primul nostru împrumut în Bulgaria până la sfârşitul lui septembrie şi să atingem potenţialul maxim al acestei pieţe – de circa 100.000 de clienţi activi – în 4-5 ani”, a adăugat Ivo Kalik.

    Provident Financial România este prima instituţie financiară din România care oferă serviciul opţional de gestionare la domiciliu a creditului, prin intermediul căruia clienţii pot primi banii în 48 de ore chiar la ei acasă, unde un agent îi va vizita apoi pentru încasarea ratelor. Compania este parte a grupului britanic International Personal Finance (IPF), care are peste 2,4 milioane de clienţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF a anunţat pentru primul semestru din 2013 venituri de 423 milioane de euro şi un profit brut de 49 de milioane de euro, valoarea împrumuturilor totale emise la nivel de grup fiind de 571 milioane de euro. IPF este al doilea cel mai mare angajator britanic din Europa Centrală şi de Est şi este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

     

  • De ce spune şefa FMI că România poate fi un model pentru alte ţări

    “VISURILE ŞI ANGOASELE NE UNESC”, l-a citat Christine Lagarde pe francofonul Eugen Ionescu în discursul ei de la Bucureşti, fără a aminti şi prima parte a frazei („ideologiile ne dezbină”). Citatul a fost ales nu doar pentru ideea de bază cu care a venit Lagarde în România, aceea că soluţia pentru problemele Europei e mai multă integrare şi nu mai puţină, dar şi pentru raportarea comună a statelor şi a unor supranaţionale ca UE şi FMI faţă de angoasa reală în faţa unei crize al cărei final e încă departe. Lăudând România pentru parcurgerea cu succes a unui drum atât de greu în ultimii 20 de ani („aduceţi-vă aminte cum arăta punctul de plecare”), directorul executiv al FMI a vrut de fapt să dea curaj nu doar României şi esticilor, ci şi înseşi instituţiei Fondului şi statelor care se confruntă cu cea mai mare necunoscută din prezent: cum poate ieşi economia globală din dependenţa faţă de tiparniţa de bani a băncilor centrale. Noua prognoză a FMI pentru zona euro vede recesiune anul acesta (-0,5%) şi o creştere sub 1% la anul, în timp ce economia Europei de Est ar urma să crească în 2013 cu 2,2% (o prognoză pe care băncile n-o văd imposibil de atins nici în cazul României) şi cu 2,8% în 2014.

    Acelaşi e şi motivul pentru care Christine Lagarde a amintit că pentru ţările din Est, ce a fost mai greu a trecut şi că anul acesta, din toată regiunea, doar două ţări (Croaţia şi Slovenia) ar urma să aibă scădere economică. Lecţia văzută de Lagarde e că performanţa economică are două motoare inseparabile – integrarea şi reformele, iar experienţa Estului „poate crea un model de integrare de succes şi de împărţire a prosperităţii de natură să fixeze standardul pentru ceea ce poate fi făcut în alte părţi ale lumii unde este nevoie de reforme masive şi există incertitudini mari asupra rezultatelor”. România este, din acest punct de vedere, exemplul ideal: de la un deficit structural de 8,9% din PIB, un deficit bugetar de 5,4% şi un deficit de cont curent de peste 14% în 2008, acum a ajuns la un deficit bugetar de 2,5% din PIB, un deficit de cont curent sub 4% din PIB şi un deficit structural de 1% văzut ca ţintă fezabilă pentru 2014, în acord cu pactul fiscal al zonei euro, iar economia şi-a revenit, urmând să aibă în 2013 al treilea an de creştere. „Austeritatea e prezentată în general ca fiind în opoziţie cu creşterea economică; dar atunci când autorităţile sunt angajate serios într-un efort de consolidare fiscală pe termen mediu, cu legi coerente şi continuitate a politicilor, aceasta alimentează investiţiile necesare pentru economie şi uşurează mult consolidarea fiscală. România a început şi sper că va continua să se înscrie în acest cerc virtuos„, a spus Lagarde.

    INDIRECT, şefa FMI a răspuns criticilor autohtoni care au acuzat Fondul că a preferat să se concentreze pe docilitatea României în materie de strângere a curelei bugetare, dar a închis ochii, pe parcursul celor două acorduri cu România din 2009 încoace, la lipsa de performanţă a guvernelor pe terenul reformelor structurale. FMI nu susţine ieşirea brutală a statului din economie: Christine Lagarde a recomandat acum „reforme care să sprijine crearea de locuri de muncă, în paralel cu efortul continuu de a îmbunătăţi protecţia socială pentru cei mai vulnerabili„, „stimularea eficienţei companiilor de stat„ şi „ameliorarea climatului pentru investiţii nu numai în sectorul privat, dar şi prin folosirea eficientă a fondurilor europene pentru investiţii publice„. Cuvântul „privatizare„ nici măcar nu s-a auzit la Bucureşti în discursul lui Lagarde, iar subiectul cel mai temut când vine vorba de ceea ce cere FMI, respectiv liberalizarea preţurilor la energie, a fost întors de şefa Fondului într-o laudă surprinzătoare pentru România, care ar fi avut o „abordare model„, cu un calendar de liberalizare treptată derulat în paralel cu „o mai bună ţintire a asistenţei sociale spre a atenua impactul asupra categoriilor celor mai afectate”.

    Singurul semn că dincolo de acest optimism rămân mari incertitudini pentru viitor a fost avertismentul lui Lagarde că, deşi în ultimii ani creşterea economică s-a bazat în primul rând pe exporturi, stadiul de dezvoltare a economiei româneşti face strict necesar ca orice creştere viitoare să fie echilibrată, adică să nu depindă de un singur motor, ci de toate trei – exporturile, consumul intern şi investiţiile. Întrebată însă ce sfaturi ar da Guvernului, Christine Lagarde nu s-a referit la săgeţile politice ale preşedintelui Băsescu, care i-a reclamat direct pericolul ca guvernul USL să „dezechilibreze ţara„ prin măsuri populiste, ci la un lucru neamintit de nimeni în discuţiile despre economie: „Investiţiile în educaţie sunt eficiente, din punctul nostru de vedere, şi trebuie făcut eforturi pentru ca ele să nu fie reduse; acestea sunt investiţiile esenţiale în viitorul ţării”.

    CE SE VA ÎNTÂMPLA CONCRET ÎN NEGOCIERILE PENTRU VIITORUL ACORD PREVENTIV CU FMI RĂMÂNE DE VĂZUT. Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul ar dori ca acest nou acord să nu mai fie la fel de detaliat ca precedentele şi a insistat că suma nu e importantă, fiindcă oricum România nu va avea nevoie să apeleze la ea. „Toate acestea sunt în linie cu opinia noastră că un nou acord este probabil, însă nu neapărat justificat de către tabloul actual al economiei României. Totuşi, rezultatele oricărui acord sunt în mare măsură dependente de măsurile pe care le impune, iar o abordare mai puţin ambiţioasă va aduce probabil rezultate minore, cu impact similar asupra pieţelor„, a comentat Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank. Chiar şi aşa însă, garanţia UE-FMI rămâne necesară, consideră analiştii UniCredit Ţiriac Bank: „Un nou acord cu FMI este necesar nu din punct de vedere fiscal sau al nevoii de finanţare, ci pentru a oferi continuitate actualelor reforme şi pentru a creşte potenţialul de dezvoltare economică”.

  • ING Asigurări de Viaţă lansează Sales Force Academy

    Prin acest program membrii echipei ING îşi pot completa şi consolida pregătirea profesională dincolo de posibilităţile disponibile la nivelul pieţei în această profesie. Programa urmăreşte atât transmiterea noţiunilor fundamentale în vânzările de asigurări de viaţă şi pensii private, cât şi dezvoltarea abilităţilor de relaţionare (soft skills). 

    Sales Force Academy asigură formarea şi evaluarea continuă, cursanţii putând obţine licenţa de vânzări, respectiv licenţa de management.

    “Pe piaţa românească de asigurări de viaţă, <şcoala ING> este recunoscută pentru (…) profesia de consultant financiar, profesie pe care, de altfel, ING a creat-o în urmă cu 16 ani.. La ING ne mândrim cu faptul că peste o treime dintre consultanţi ne sunt alături de 10 ani sau mai bine”, declară Ştefan Stavrositu, director naţional de vânzări pentru segmentul Tied Agents, ING Asigurări de Viaţă.

    Specificul programului Sales Force Academy constă în faptul că s-a urmărit introducerea formelor interactive de învăţare, care permit acumularea de cunoştinţe şi deprinderi în ritmul propriu al fiecarui cursant. Aplicabilitatea cursurilor este asigurată de inserarea la nivelul programei a studiilor de caz bazate pe exemple concrete, acumulate în activitatea de vânzare de asigurări de viaţă în cei 16 ani de experienţă ai ING pe piaţa românească. Altfel spus, cursurile sunt construite în mod gradual pentru a asigura transferul în practică al conceptelor teoretice învăţate.

    În funcţie de treapta de carieră pe care se află cursanţii, Sales Force Academy are programe pentru dezvoltarea consultanţilor (20 de cursuri), pentru dezvoltarea managerilor (10 cursuri) şi programe de pregătire pentru cei care vor să îşi dezvolte potenţialul managerial (2 cursuri). Programa include pentru fiecare treaptă de carieră o serie de cursuri obligatorii care – odată parcurse – oferă accesul la cursuri suplimentare, dezvoltate ca beneficiu. Tematicile acoperă subiecte precum tehnici de vânzare, produse, educaţie financiară, dar şi psihologia clientului, eficienţa personală, automotivare, gândirea ”out of the box”, intuiţie managerială etc. Absolvirea cursurilor aferente unei trepte de carieră pregăteşte participanţii pentru accesarea celei superioare, cu acces la un nou pachet de beneficii financiare şi cursuri de dezvoltare personală.

    Programa şi conţinutul cursurilor au fost concepute pornind de la interviuri cu consultanţi şi manageri ING precum şi de la studii realizate de companie sau de alte asociaţii de renume (precum LIMRA, organizaţia mondială a companiilor de asigurări şi servicii financiare – www.limra.com), fiind validate cu forţa de vânzări.

    În primii doi ani de activitate în cadrul companiei, fiecare consultant poate obţine licenţa de vânzări, demonstrând în acest interval că deţine şi aplică în mod constant cunoştintele necesare în această carieră. în mod similar, fiecare manager al forţei de vânzare ING poate obţine licenţa de management, odată ce îndeplineşte anumite standarde de vânzare sau recrutare şi parcurge cursurile necesare. Cele două tipuri de licenţe certifică atingerea standardelor ING Asigurări de Viaţă.

    Sales Force Academy va debuta în luna august şi este realizat ca parte a programului de profesionalizare şi loializare a forţei de vânzare, “Partener 3.0”.

  • Produs bancar pentru expaţi

    Pachetul oferă 75% reducere la plăţile internaţionale în valută (10 euro/ tranzacţie); 80% reducere la comisioanele plăţilor în lei; facilitatea de multicurrency – se poate plăti sau retrage numerar cu cardul din orice ţară, direct din cont; Internet Banking, etc.

    Costul serviciilor este de cinci euro pe lună. Produsul se adresează cetăţenilor străini care lucrează în România, dar şi românilor angajaţi în afara ţării, informează un comunicat al băncii.

    Credit Agricole Bank Romania dispune de o reţea de 22 de sucursale, situate în principalele oraşe din ţară şi un centru dedicat afacerilor întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) în Bucureşti.Crédit Agricole Group este una dintre cele mai mari bănci din lume, prezent  în 50 de ţări.

  • Provident se extinde în nordul ţării

    O echipă de 30 de angajaţi şi agenţi independenţi vor pune bazele operaţiunilor în acest judeţ, urmând ca numărul acestora să depăşească 75 în următorii ani. Provident se aşteaptă să atingă pragul de 500 de clienţi în Bistriţa-Năsăud până la sfârşitul anului, cifră care va creşte până la peste 5.000 până în 2018. Odată cu deschiderea sucursalei din Bistriţa vor fi acoperite inclusiv localităţile Beclean şi Năsăud, iar pentru anul viitor sunt planificate deschideri de agenţii şi în localităţile Rodna şi Sângeorz-Băi.

    Totodată, Provident Financial România a extins activitatea anul acesta şi în Satu Mare, după ce a deschis, în 2012, prima sucursală din judeţ. Compania acoperă acum şi localităţile Ardud şi Carei, iar planurile pentru 2014 vizează extinderea în localităţile Negreşti-Oaş şi Tâşnad. În prezent, peste 50 de angajaţi şi agenţi independenţi îşi desfăşoară activitatea în sucursala din Satu Mare, deservind peste 1.600 de clienţi, cifră care va depăşi 2.000 până la sfârşitul lui 2013 şi va ajunge la 4.000 în următorii trei ani. în total, până în 2018, Provident estimează că numărul clienţilor din întreg judeţul Satu Mare va depăşi 6.000.

    ”Extinderea operaţiunilor în zona de nord a ţării reprezintă unul dintre cei mai importanţi paşi în atingerea obiectivului nostru de a ajunge la acoperire naţională. Este un moment oportun pentru această extindere, în principal datorită infrastructurii logistice pe care am dezvoltat-o în cele două judeţe şi a angajaţilor pregătiţi să asigure dezvoltarea operaţiunilor într-un mod responsabil şi sănătos”, a declarat Ivo Kalik, director general al Provident Financial România.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară, parte a grupului britanic International Personal Finance (IPF), care are peste 2,4 milioane de clienţi în cinci ţări din Europa, precum şi în Mexic. Provident este prima instituţie financiară din România care oferă serviciul opţional de gestionare la domiciliu a creditului, prin intermediul căruia clienţii pot primi banii în 48 de ore chiar la ei acasă, de unde un agent îi va vizita apoi pentru încasarea ratelor.

    Provident are acum peste 750 de angajaţi şi colaborează cu peste 3.900 de agenţi independenţi în peste 60 de oraşe din întreaga ţară.

  • Antreprenorii: Cei mai scumpi bani sunt cei pentru supravieţuire

    Au participat:

    Daniela Niculescu, director al direcţiei IMM, Alpha Bank
    Nicu Lascu, asociat în cadrul lanţului de restaurante LaScoica
    Dumitru Caranica, proprietar al companiei de software Glykon SRL
    Valeria Gherman, consultant şi director contabil al Smart Solar Group, cu afaceri în energia verde
    Astrid Mihaela Oprea, fondator şi administrator al ABC Medical Center, jucător pe piaţa serviciilor medicale private
    Magda Bălan, asistent manager al GMB Computers şi Doors, businessuri ale omului de afaceri Mircea Boldea
    Ane Marie Rosenberg, proprietar al Clos des Colombes, cramă şi hotel lângă Neptun
    Simona Dumitru, director adjunct al firmei de distribuţie Intercom Topaz SRL

    DUMITRU CARANICA, GLYKON: Activăm în primul domeniu în care s-a luat iniţiativa în mediul privat încă din 1990. Visam să facem software, dar piaţa cerea hardware, aşa că în 1992 am început să importăm şi să redistribuim echipamente IT. Deşi lumea nu înţelege serviciile IT, noi încercăm să aducem valoare adăugată companiilor şi să ne menţinem mereu la curent cu noutăţile din tehnologie. Cifra de afaceri a companiei este de 500.000 de euro, dar înainte de criză am depăşit milionul. În toţi aceşti ani am fost pe profit şi nu am dat oameni afară.

    SIMONA DUMITRU, INTERCOM TOPAZ: Din 1991, am început cu un magazin care se ocupa de comerţ nespecializat, apoi am migrat spre restaurante, iar din 2001 ne-am reorientat spre importul şi distribuţia de profiluri PVC. Cum domeniul nostru de activitate este strâns legat de construcţii, am rezistat crizei economice, pentru noi a fost un punct de reorientare. Suntem mult mai prudenţi în relaţia cu clienţii, avem distribuţie la nivel naţional şi vrem să depăşim curând graniţele ţării.

    NICU LASCU, LA SCOICA: Suntem înfiinţaţi din 1997. Am începul numai cu zece mese, iar din 2007 am deschis şi La Scoica Land. La Scoica are o capacitate de 300 de persoane, iar La Scoica Land de 600 şi un ballroom de o mie de locuri. Am început afacerea cu greu şi considerăm că dacă le oferim clienţilor servicii de calitate putem supravieţui şi ajunge la succes.

    MIHAELA OPREA, ABC MEDICAL CENTER: Suntem pe piaţă din 2003 şi simplul fapt că rezistăm mi se pare o realizare. În 2012 am reuşit să cumpărăm un nou sediu şi încercăm să diversificăm specialităţile medicale pe care le oferim. Avem 15 medici şi găsim cu dificultate personal ca să creştem. Să găsim colaboratori e foarte greu, iar profesionalismul şi integritatea sunt foarte importante pentru clienţii noştri. E mult mai important să fidelizăm clientela decât să atragem una nouă, iar atitudinea personalului e decisivă la acest capitol.

    MAGDA BĂLAN, GMB: La noi diversi-ficarea este limpede de observat. Grupul de firme GMB se ocupă cu calculatoare, servicii de cablu şi internet, dar deţinem şi clubul Doors din Constanţa.

    DANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: În ultimii ani s-a vorbit din ce în ce mai mult de apariţia unei bariere de comunicare între antreprenori şi bănci şi este evident că acest lucru este cauzat de schimbările dramatice care au avut loc în piaţă şi care s-au repercutat asupra activităţii acestora. Comportamentul clienţilor antreprenori  s-a modificat în ultimii ani, astfel că am avut clienţi care au venit la bancă, ne-au cerut sfatul, l-au primit şi relaţia de parteneriat dintre noi s-a întărit. Au fost însă şi cazuri de antreprenori care au hotărât să se descurce pe cont propriu. Tot în ultimii ani, piaţa în ansamblul ei a fost impactată de subiecte precum creditele neperformante, insolvenţe, lichidări. Aici aş vrea însă să precizez atenţia acordată tuturor clienţilor noştri cu facilităţi de credit. Cei care au avut o problemă au venit la bancă şi am încercat să o rezolvăm împreună. Alegerea a aparţinut însă clientului. Nu am avut niciun client care să fi venit la noi şi să nu fi plecat cu un plan pentru a merge mai departe.
    Este ştiut faptul că în perioada de criză finanţările au scăzut, dar datele statistice ne dau speranţe pentru că s-a creat o stabilitate la nivel macroeconomic. Se observă o creştere semnificativă de 6,8% a creditelor în lei, dar o scădere de 3,9% a creditelor în euro. Avansul creditelor în moneda naţională este explicabil de ultimele reglementări ale Băncii Naţionale privind creditarea în euro. Standardele de creditare ale băncilor au rămas nemodificate în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce indică o stabilizare, după ce, în ultimii ani de criză, standardele s-au înăsprit.

    Cererea de credite în 2012 a crescut, aşa cum indică datele statistice, iar acestă evoluţie se datorează în principal companiilor mari, care au luat finanţări pe termen scurt. Nu acelaşi lucru se poate spune despre creditarea pentru IMM-uri, unde asistăm la cea mai mare contracţie din toate timpurile, şi aici vorbesc de cererea la nivelul sistemului bancar, nu doar al instituţiei  noastre. Această situaţie demonstrează fie că antreprenorii nu au curaj să continue dezvoltarea prin finanţare externă, de la bancă, fie că nu au planuri de investiţii. Lipsa previziunii este un indicator destul  de trist. În ceea ce priveşte riscul de credit, micile afaceri prezintă în continuare un  risc ridicat de credit, deşi, procentual, raportul dintre micile întreprinderi şi companiile mari din România este similar cu cel din Uniunea Europeană, iar raportul dintre numărul de angajaţi din sectorul IMM şi companii mari este apropiat de cel din UE. Diferenţele între situaţia din România şi UE apar atunci când analizăm valoarea brută adăugată, unde suntem sub media europeană.

    Finanţările acordate marilor companii au crescut cu 3% comparativ cu anul precedent, ceea ce a modificat structura creditării în total între companii şi populaţie. Din păcate, la nivel de sistem, rata de neperformanţă pentru companii a crescut cu aproape 4%, de la 14,33 la 18,23%. Dacă analizăm performanţele economice pe zone geografice, constatăm că după numărul de insolvenţe cele mai afectate trei regiuni au fost sud-estul, sudul şi nord-vestul ţării. Jumătate dintre insolvenţele cerute sau declarate sunt cantonate aici. Singurele zone unde numărul de insolvenţe a înregistrat o scădere sunt Capitala şi zona de nord-est a ţării. Deşi statisticile dau semnale bune, în viaţa reală ne confruntăm cu o percepţie contradictorie a antreprenorilor în ce priveşte perspectivele economice. Foarte mulţi spun că nu e o perioadă propice dezvoltării afacerii lor, iar pe sectoare economice se pare că transporturile înre-gistrează valul cel mai mare de percepţie negativă. O percepţie pozitivă însă se regăseşte în mod frecvent la nivelul antreprenorilor din zona de nord-est şi sud-vest.

  • O treime din portofoliul ING Asigurari este constituit din planurile financiare pentru copii

    “Din studiile pe care le-am realizat, observăm că tot mai mulţi părinţi sunt preocupaţi de găsirea unui echilibru între investiţiile pe care le realizează pentru micile bucurii de zi cu zi ale copiilor, resursele alocate activităţilor extracuriculare din prezent şi economiile destinate oportunităţilor din viitorul mai îndepărtat al copiilor lor. Ne dorim să transmitem oamenilor faptul că o asigurare de viaţă este o <punte> pe care o pot construi peste timp, alocând în prezent o parte a bugetului pentru a şti că şi în viitor cei mici se vor bucura de tot ce este mai bun, chiar şi în situaţia în care nu le mai pot fi aproape. Spre exemplu, doar în primele patru luni din 2013 sumele plătite de ING beneficiarilor contractelor ajunse la maturitate sunt de circa 4,5 milioane de lei iar pentru alte 20 de contracte – pentru cazurile de deces sau invaliditate a parintelui contractant – am preluat plata primelor, continuând să economisim în beneficiul copiilor”, a declarat Carmen Soare, director marketing ING Asigurări de Viaţă.

    Planurile financiare pentru copii (GenT pentru Copil şi Academica) sunt cele mai solicitate produse din portofoliul ING, reprezentând circa un sfert din totalul contractelor noi încheiate în ianuarie-aprilie 2013. Totodată, la sfârşitul lunii aprilie asigurările pentru copii deţineau o pondere de 27% din întreg portofoliu de produse în vigoare, în creştere cu 1 punct procentual faţă de perioada similară a anului trecut. în ceea ce priveşte “portretul robot” al clienţilor care au încheiat planuri financiare pentru copii la ING în 2013, circa 60% sunt femei, aproape 80% au vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani şi aproape toţi (80%) sunt casătoriţi.

    Dorinţa părinţilor de a asigura din timp o sursă de venituri pentru copii la vârsta majoratului este reflectată de ponderea mare a celor care încheie un plan financiar de la vârste foarte mici ale copiilor lor. Astfel, la ING, aproximativ 70% din poliţele noi din această categorie încheiate în primele patru luni ale anului 2013 sunt contractele pentru copiii mai mici de 6 ani.

    Totodată, doar în primele patru luni din 2013, sumele plătite de ING copiilor care au împlinit 18 ani au fost de 4,49 milioane de lei, în creştere cu peste 42% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Faptul că peste jumătate (52%) dintre clienţii ale căror contracte s‐au maturizat în primele patru luni din 2013 au ales să încaseze sumele acumulate sub formă de rente anuale arată că aceştia îşi doresc, în principal, să le asigure copiilor susţinere financiară constantă în primii ani din viaţa de adult. Banii acumulaţi printr‐o asigurare pentru copii pot fi plătiţi eşalonat, sub formă de rente anuale pe o perioadă de cinci ani, sau într‐o singură tranşă.

    Continuând seria demersurilor pentru conştientizarea nevoii de a economisi pentru viitor, ING Asigurări de Viaţă desfăşoară până la jumătatea lunii iulie a.c. o nouă campanie de promovare a planurilor financiare pentru copii. Campania “Un sac fără fund cu jucării de la ING” are ca premiu vouchere la diferite magazine pentru copii în valoare totală de 10.000 de lei pentru achiziţia de jucării. La promoţie participă clienţii care închieie o asigurare pentru copii la ING în perioada 15 aprilie-12 iulie 2013.

    Campania include componente de marketing direct, de promovare pe TV, evenimente şi o componentă importantă de promovare în mediul online, incluzând Social Media (printr-un proiect desfăşurat împreună cu cu cei mai importanţi reprezentanţi părinţi ai bloggosferei româneşti şi o aplicaţie pe pagina de Facebook ştii de la ING, prin care părinţii le pot scrie copiilor gândurile lor pentru viitor).

    Pe site-ul www.ingpentrucopii.ro participanţii pot afla informaţii complete despre regulamentul campaniei, premiu, modalităţile prin care pot încheia un Plan Financiar pentru Copii, precum şi câştigătorul, după tragerea la sorţi din data de 31 iulie 2013.

     

  • Cum supravieţuiesc băncile mici în peisajul post-criză

    LA NOI, DEŞI EVOLUŢIA CRIZEI PREVESTEA MIŞCĂRI SPECTACULOASE DE CONSOLIDARE ÎNCĂ DIN 2009, ele nu s-au întâmplat: abia în 2012, Emporiki a fost cumpărată de Crédit Agricole, Piraeus a preluat ATE Bank, iar Intesa Sanpaolo Bank şi CR Firenze au fuzionat. La finele anului 2011, din 14 bănci cu cota de piaţă sub 2%, jumătate aveau pierderi, patru pierduseră din cota de piaţă, iar atmosfera era mai curând de expectativă odată cu scăderea surselor de finanţare şi cu incertitudinea privind mersul crizei. În acel an a fost însă un acţionar majoritar al unei bănci mici care a anunţat că nu face exit: fondul de investiţii Broadhurst, controlat de grupul american New Century Holdings, care a preluat atunci participaţia de 7% la Libra Bank vândută de Electroaparataj, majorându-şi astfel la 40,5% cota din capitalul băncii. Cu câteva luni în urmă, Libra îşi schimbase numele în Libra Internet Bank, cu intenţia de a marca orientarea spre internet banking, în paralel cu păstrarea nişei sale tradiţionale, cea a profesiunilor liberale şi a IMM-urilor.

    A avut dreptate NCH să nu vândă banca? Bilanţul IFRS neauditat pe primul trimestru din 2013, comunicat Business Magazin de preşedintele Libra Emil Bituleanu, arată active de 857 mil. lei, cu peste 25% mai mult decât la finele lui 2012, şi un profit de 1,64 mil. lei. Anul 2012 a fost al treilea an încheiat cu profit: după standardele IFRS, Libra Internet Bank a avut în 2010 un profit net de 10,08 mil. lei, 23,38 mil. lei în 2011 şi aproape 6 mil. lei în 2012, iar activele au evoluat de la 586 mil. lei în 2010 la 645,48 mil. lei în 2011 şi aproape 684 mil. lei în 2012. Emil Bituleanu explică această evoluţie prin controlul cheltuielilor şi al eficienţei investiţiilor, susţinut de o strategie de concentrare pe proiecte şi specializare pe segmente de clienţi cu anumite tipuri de afaceri. „A fi o bancă de nişă nu înseamnă să nu te dezvolţi, ci să ştii cum să o faci. Nu ne disipăm şi nu alocăm resurse în multe direcţii paralele. Începem proiecte noi, suntem receptivi, căutăm oportunităţi, dar facem lucrurile pe rând„, spune el. „După ce înţelegem un domeniu, aprofundăm trăsăturile lui şi ne concentrăm forţele, investind timp, atenţie şi bani în proiectul nou până la stadiul în care ia un start sigur. Apoi ne mutăm «armatele» în altă direcţie. Aşa am procedat în 2003-2004 cu medicii, apoi cu celelalte profesii liberale şi IMM.”

    DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI ŞI PÂNĂ ACUM, LIBRA INTERNET BANK A LANSAT TREI PROIECTE MARI: INTRAREA PE SEGMENTUL COMPANIILOR MEDII ŞI MARI, orientarea spre internet si mobile banking şi intrarea pe segmentul clienţilor din agricultură. „Noi nu am întrerupt niciun moment creditarea, cu atât mai puţin acum„, insistă Bituleanu, precizând că soldul net al creditelor a ajuns la 31 martie la 596,5 mil. lei, mai mare cu 28% decât în iunie 2012, iar cererea clienţilor eligibili a crescut. La aceeaşi dată, raportul credite/depozite era subunitar (0,86, sub media de 1,2 din sistem), iar solvabilitatea băncii era de 13,66%, faţă de media pieţei de 14,64%, dar peste nivelul de 8-10% cerut de normele europene şi de BNR. La sfârşitul anului trecut, rentabilitatea capitalului propriu a fost de 3,82% (media pieţei: -5,36%), iar cea a activelor de 0,88% (media pieţei: -0,58%).

    Emil Bituleanu afirmă că un argument de bază pentru atragerea clienţilor este viteza de reacţie a băncii: „Când o IMM are o oportunitate, trebuie să o fructifice imediat, altfel intră în competiţie directă cu firmele mai mari, care au resursele pregătite. Viteza de răspuns a băncii este crucială„. Un factor în plus este accesul la platforma de internet banking, căreia i se adaugă periodic facilităţi pe baza consultărilor cu clienţii. „E un parteneriat în premieră în mediul bancar. Am lansat noua platformă optimizată în februarie, de atunci i-am adăugat circa 10 facilităţi noi şi mai avem în plan cel puţin tot atâtea în următoarele luni, toate pe baza feedback-ului de la clienţi.„ În privinţa companiilor medii şi mari, acestea „primesc foarte bine abordarea noastră antreprenorială, simplă şi la obiect, fără chestiuni complicate„, afirmă bancherul. Cererea din partea lor vizează în special liniile de credit de valoare medie pe termen de un an, cu garanţie pe stocurile de marfă şi/sau limite de credit într-un anumit procent din contracte comerciale cesionate, dar şi servicii de consultanţă şi creditare pentru cofinanţarea de proiecte cu fonduri UE. „Frecvent, am pornit într-o relaţie de afaceri ca banca secundară a unei astfel de companii şi, în timp, clientul ne solicita să preluăm finanţarea sa de la alte bănci.”

    CEL MAI RECENT SEGMENT VIZAT ESTE CEL AL FERMIERILOR, PENTRU CARE A FOST ÎNFIINŢATĂ O NOUĂ DIVIZIE, AGRIBUSINESS. În martie, potrivit lui Bituleanu, ponderile segmentelor după soldul creditelor erau: 52% IMM (inclusiv graţie participării la programul Kogălniceanu, cu dobândă subvenţionată de stat), 36% profesii liberale, 6% companii mari şi medii şi 6% persoane fizice. În ce priveşte segmentul tradiţional al profesiilor liberale (medici, notari, avocaţi), Emil Bituleanu arată că în fiecare sucursală există câte un angajat dedicat acestora, iar specializarea de aproape 10 ani a băncii face ca „aproape toate produsele din segment să fie egal căutate„ – credite fără garanţii imobiliare, în parteneriat cu furnizorii de echipamente, credite de investiţii sau start-up pentru cabinete medicale sau juridice, carduri Libra Business. „Am lansat şi produse noi la începutul acestui an, de la creditele şi depozitele pentru mediatori la scontarea de facturi pentru practicienii în insolvenţă, de la descoperitul de cont pe card Libra Business Medical pentru cabinete medicale la contul fiduciar pentru case de avocatură.„ De la 30 de sucursale în prezent, banca are în plan să ajungă la o reţea de 45-50 în următorii trei ani. „Nu ne dorim mai mult, am prelua mai multă durere de cap decât beneficii. Preferăm să transferăm asupra clienţilor avantajul supleţei costurilor cât mai reduse, iar dacă unele produse par scumpe, clientul să fie convins că standardele la care operăm îşi merită banii.”

    BITULEANU, 52 DE ANI, ESTE VICEPREŞEDINTE AL LIBRA DIN 2003 ŞI PREŞEDINTE DIN 2007, IAR ÎN TIMPUL LIBER FACE SPORT, FIIND ŞI FONDATORUL UNEI FIRME DE IMPORT AL BICICLETELOR HIGH END. „Particip la multe competiţii sportive, ciclism, alergare şi triatlon. Mă antrenez circa 12 ore pe săptămână, în week-end şi seara foarte târziu”, spune bancherul. A lansat şi un concurs de sport în natură pentru angajaţii şi clienţii băncii, Libra Energize, cu 7 echipe de angajaţi şi 3 de clienţi (medici) şi probe de karting, airsoft, alergare, caiac-canoe şi trasee pe munte. Iar pentru cine n-are chef de sport a lansat Libra Cultural: toamna trecută, angajaţii au avut un curs de pictură, iar săptămânile acestea au întâlniri cu istoricul Lucian Boia.

  • Reţeta prin care dispari cu sute de mii de euro peste noapte: “90% dintre insolvenţe sunt escrocherii”

    “PRIMII ANI DE CRIZĂ, 2009 şi 2010, ne-au adus destul de multe necazuri, nu în partea de creştere, pentru că am crescut în fiecare an, cât în partea de provizioane pentru clienţi insolvabili. O parte din ei şi-au arătat adevărata faţă, cei care au avut programate insolvenţele şi falimentele.” Ovidiu Buluc lucrează în domeniul farmaceutic de 23 de ani şi a reuşit să dezvolte un business axat pe distribuţia şi retailul de produse farmaceutice. El deţine firmele Farmexim – importator şi distribuitor de astfel de produse, Help Net – un lanţ de 150 de farmacii şi Green Net – o companie specializată în importul şi distribuţia de produse cosmetice şi suplimente alimentare şi dezvoltatorul lanţului de parfumerii Beautik Haute Parfumerie.

    Afacerile totale ale lui Buluc, care oferă 2.200 de locuri de muncă, au urcat cu 17% în 2012, până la 380 de milioane de euro, însă şirul de insolvenţe ale clienţilor companiei devine tot mai supărător pentru management. „Piaţa nu s-a curăţat deloc. Este o prostie ce se întâmplă, iar dacă nu umblăm la legea insolvenţei, situaţia se va perpetua şi îi va face economiei româneşti foarte mult rău”, spune Buluc. În forma actuală, legea insolvenţei nu aduce beneficii palpabile păgubiţilor, ci este, după cum o numeşte managerul, „legea debitorului incorect„: „Dacă unul fură un cal, îl bagi doi ani la puşcărie, dar, în schimb, dacă mă fură elegant şi intră în insolvenţă, nu am ce să-i fac. Câştig procesul şi nu am ce să-i iau”. În cazul Farmexim, departamentul juridic gestionează sute de astfel de cazuri, transformate în procese în justiţie. „Cheltuiesc bani, câştig procesele, ei au primit marfa, au încasat banii şi eu nu i-am mai văzut. Peste 90% dintre insolvenţe sunt planificate.”

    POTRIVIT MANAGERULUI, SITUAŢIA APĂRUTĂ ÎN CAZUL FARMACIILOR DUPĂ ANUL 2009 NU SE LEAGĂ DE UN MANAGEMENT DEFICITAR, ci de o schimbare a conjuncturii economice. Ani de zile, marja în farmacii era de peste 40%, compusă din adaosul comercial de circa 20% şi de discountul suplimentar în acelaşi cuantum oferit de distribuitor pentru comenzi. După ce situaţia a început să se deterioreze, iar distribuitorii au coborât discounturile şi, totodată, România a adoptat preţul minim european pentru medicamente, iar termenele de plată pentru medicamente compensate au urcat la peste 300 de zile, planurile farmaciilor – „e greu să le spunem business-plan pentru că numai la asta nu s-au gândit doamnele farmaciste” – s-au încurcat.

    Cheltuielile erau calculate la marjele de 40%, iar după înjumătăţirea lor businessurile au intrat în insolvenţă. „În străinătate dacă intri în insolvenţă şi nu plăteşti, faci puşcărie. Este o escrocherie. Vreau să văd şi eu pe unul care fură jumătate de milion de euro şi ajunge la închisoare:, spune indignat Buluc. Provizioanele Farmexim din ultimii trei ani ajung la 28 de milioane de lei (cca 6 milioane de euro), iar pierderile de acest fel sunt principala preocupare a managementului. Portretul-robot al clientului care face exitul prin insolvenţă variază de la caz la caz. O farmacie poate opta să dispară cu sume cuprinse între 20.000 de euro şi un milion de euro.

    „Poate a fost şi de la mine o greşeală, sunt de acord. Dar dacă eu ani de zile nu am avut niciun fel de problemă cu partenerii şi sunt în businessul ăsta din 1990, ce era să fac?”, se întreabă retoric Buluc, care admite că au mai fost probleme de încasare în deceniul trecut, însă amânări şi nicidecum neplată. Din 2009, peisajul s-a schimbat însă radical, iar politica din segmentul comercial a trebuit regândită pentru a putea depista la timp cazurile problematice. Creanţele sunt controlate de un departament specializat, se cer garanţii suplimentare clienţilor pentru marfa distrubuită, măsuri generate de prudenţa necesară în contextul actual: „Suntem de zece ori mai atenţi„. Buluc admite că riscul de a fi păcălit rămâne de actualitate în absenţa unor schimbări la nivel legislativ, deşi presiunile asociaţiei distribuitorilor există întrucât cazuri similare sunt la ordinea zilei în întreaga industrie.

    ANTERIOR, SORIN MIRICĂ, COORDONATORUL CELEI MAI MARI DIVIZII DE VÂNZĂRI DIN MEDIPLUS, distribuitorul de medicamente numărul unu din România după cifra de afaceri, declara că dispar lunar circa 20-30 de farmacii – „unele pentru că managerii nu au ştiut să gestioneze businessul, iar altele pentru că managerii «au ştiut» să gestioneze businessul”. Reţeta sintetizată de Mirică e simplă – „ai o farmacie, o bagi în faliment, distribuitorii nu au ce altceva să facă şi, după ce ai transferat activele de pe o societate pe alta, îţi deschizi o altă farmacie„. De notorietate este şi cazul distribuitorului Relad, care a procedat similar după ce a rămas cu datorii neplătite de circa 200 de milioane de euro. „La Relad a fost clar premeditată, acolo au rămas furnizorii pârliţi„, spune Buluc, care mărturiseşte că nu i-a trecut vreodată prin cap să folosească acest instrument – „sunt oameni chitiţi să facă asta, dar sunt şi unii care muncesc”. Munca de depistare a clienţilor problematici le aparţine în special agenţilor din teritoriu, depunctaţi în cazul în care nu pot încasa banii. 

    Partea mai liniştită a grupului Farmexim este divizia de farmacii Help Net, unde dezvoltarea continuă de la an la an. „Noi suntem Mercedesul farmaciilor. Dacă te uiţi puţin şi intri într-o farmacie, o să vezi că mai sunt şi Loganuri, şi Volkswagenuri, dar la noi toate sunt premium şi nu vom coborî standardele„, spune şeful Farmexim, reţeaua proprie de farmacii Help Net crescând în 2012 cu 20 până la 150 de unităţi. Pentru 2013, Farmexim şi-a propus o creştere cu 10% a cifrei de afaceri, axându-se pe creşterea cu peste 16% în retail şi un profit net în jurul valorii de 1,4% din cifra de afaceri.

    Presiunile externe ale companiei nu îl vor ţine departe pe Ovidiu Buluc nici în anii următori. „Şi-acasă ce să fac? Aş avea ce să fac, dar le-am spus colegilor mei că abia în momentul în care simt că îi încurc mă las”, mărturiseşte unul dintre pionierii din industria farmaceutică din România. Deşi nu şi-a propus încă delegarea conducerii executive, pentru că îşi doreşte să activeze în acest domeniu cât mai mult timp, fiicele lui Buluc, Isabelle Iacob şi Alina Barcaru, activează deja în companie în poziţii de management de top şi „pot prelua oricând ştafeta”.

  • Reportaj: Malta dă lecţii României la absorbţia de fonduri europene

    Mierea produsă de o specie locală de albine, „melite” în limba greacă, sau corespondentul în feniciană pentru rai – „melith„ – datorită golfurilor şi peşterilor de pe insulă sunt originile cumva incerte ale numelui unuia dintre cele mai mici state din Uniunea  Europeană, Malta. O discuţie cu Jonas, un pescar vorbitor de engleză la modul impecabil,  trasează câteva dintre caracteristicile generale ale locului şi e relevantă pentru culoarea locală. A renunţat la şcoală la 10 ani în favoarea pescuitului, una dintre ocupaţiile de bază din arhipelag,  iar „Ballena Blanca„, barca lui, l-a transformat într-un om liber: „Vând homari restaurantelor din zonă cu 30 de euro/kg”.

    Mica barcă face parte din miile de ambarcaţiuni acostate în porturile cu deschidere spre bazinul Mediteranei şi Africa de Nord – Marele Port din La Valetta, destinat navelor de croazieră, cel industrial, Marsaxlokk, unde se află cele mai mari flote marine comerciale din lume, dar şi unele mai mici, cum ar fi cel din apropierea hotelului Hilton, unde îşi amarează iahturile milionarii lumii. Pescarul vorbeşte despre lipsa fermelor eoliene şi de resursele scăzute de energie electrică, cauzate în parte de organizaţiile care protejează păsările, Malta fiind unul dintre cele mai ostile locuri pentru păsări din Europa, vânate agresiv. Ostili cu păsările, dar prietenoşi cu turiştii, majoritatea maltezilor vorbesc atât engleză, cât şi italiană şi aşteaptă turiştii în cele  300 de zile de soare pe an. În Saint Julians, oraşul în care locuieşte Jonas, au început să răsară din ce în ce mai multe clădiri şi să dispară plajele: „Doar în Gonzo poţi să vezi o bucăţică din Malta de acum 20 de ani”. Dezvoltarea în sectorul imobiliar poate fi una dintre consecinţele proiectelor europene care s-au desfăşurat în ultimii ani aici. Malta este una dintre ţările cu cele mai mari rate de absorbţie a fondurilor europene, de 91% pentru perioada bugetară 2007-2014, potrivit timesofmalta.com.

    AICI S-A DESFĂŞURAT RECENT ŞI UNUL DINTRE EVENIMENTELE ANUALE ALE JASPERS (JOINT ASSISTANCE TO SUPPORT PROJECTS IN EUROPEAN REGIONS), instrument de asistenţă tehnică pentru cele douăsprezece ţări care au aderat la UE între 2004 şi 2007 şi, din 2011, pentru Croaţia, în anticipare la aderarea programată pentru mijlocul lui 2013. Evenimentul din acest a reunit reprezentanţi ai statului maltez, Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiţii, Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dar şi ai celor 13 state membre. Din partea României, au participat reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Dezvoltării Regionale şi economişti ai BERD.

    EVENIMENTELE ANUALE ALE JASPERS AU ÎNCEPUT SĂ FIE ORGANIZATE DIN 2009, NEFIIND, de obicei, deschise publicului. Evenimentul din acest an a marcat tranziţia spre următoarea perioadă de şapte ani de proiecte bugetare – 2013-2020. Discuţiile între state s-au desfăşurat cu uşile închise, iar accesul jurnaliştilor a fost permis doar la deschidere. Malta a fost aleasă ţară gazdă datorită exemplului pozitiv pe care l-a dat statelor vecine: în luna iulie 2012, a fost semnat un contract de 40 de milioane de euro între Banca Europeană de Investiţii şi compania locală de imobiliare Malita Investments pentru restaurarea unei părţi din centrul istoric al capitalei, care va include inclusiv un teatru şi un nou Parlament.