Care sunt cele mai frumoase măsuţe de cafea pe care le-ar putea cumpăra? |n opinia Financial Times, pe listă ar trebui să se afle măsuţa cu baloane realizată de designerul Christopher Duffy, care costă 7.800 de lire sterline, Alwa, semnată Sebastian Herkner (1.200 de lire), care se remarcă prin tăblia de sticlă cu bule, obţinute prin răcirea sticlei pe durata câtorva zile, o bucată de marmură ce aminteşte de un obiect de hârtie pliată în stilul origami, semnată Patricia Urquiola (peste 12.000 de lire sterline) ori o măsuţă care seamănă a castron vălurit, creată de Mathieu Lehanneur şi care poate fi cumpărată pentru suma de 42.000 de euro.
Category: Panorama
-
De pe şantier în magazin: sacul de ciment, transformat în ghiozdan
Aceasta, scrie The Independent, a pus în vânzare o gamă de rucsacuri şi alte accesorii, precum şi încălţări, la confecţionarea cărora foloseşte saci de ciment reciclaţi.
Sacii de ciment provin din Thailanda, fiind apoi reciclaţi într-o fabrică din Cambodgia şi utilizaţi împreună cu bucăţi de piele la confecţionarea de rucsacuri şi alte produse care se vând în Europa.
Chiar dacă folosesc materiale reciclate ca sacii de ciment, rucsacurile nu sunt deloc ieftine, ele fiind disponibile pe site-ul firmei pentru circa 229 de franci elveţieni.
-
Reinventarea containerului
Mai nou însă, umilele containere au atras atenţia arhitecţilor şi întreprinzătorilor care-i finanţează, aceştia considerându-le numai bune pentru tot felul de construcţii spectaculoase.
Un astfel de exemplu, scrie CNN, sunt casele cu aspect deosebit, pe care doritorii le pot comanda de pe Amazon de la firma Mods International. Clienţii se aleg astfel cu o locuinţă care nu trebuie decât montată pe lotul ales şi racordată la utilităţi, iar preţul este unul mult mai mic decât s-ar plăti pe o casă obişnuită.
Containerele se dovedesc o idee atrăgătoare şi pentru cei bogaţi, un producător de la Hollywood comandându-şi o casă de vacanţă luxoasă care înglobează asemenea elemente, pentru proiectarea căreia a apelat la un arhitect londonez cu experienţă în domeniu, James Whitaker. Locuinţa, Joshua Tree Residence, situată lângă Parcul Naţional Joshua Tree din California, SUA, seamănă cu un buchet de raze care ţâşnesc din pământ. Dacă pentru unii sunt locuinţe, pentru alţii containerele reprezintă o destinaţie de shopping, după cum o demonstrează Boxpark, descris de întreprinzătorul care l-a construit drept ”primul mall temporar din lume“. Construit din 60 de containere, Boxpark a fost gândit ca un complex comercial care să poată fi mutat din loc în loc, fără costuri prea mari.
-
Tratament de lux pentru creioane
Aceasta, scrie The Telegraph, a lansat recent o ascuţitoare pentru creioane în ediţie limitată, Matterhorn, care aminteşte de un produs lansat în 1933.
Produsă în doar 4.478 exemplare (exact câţi metri înălţime are muntele de la care-şi trage numele), ascuţitoarea de lux are o culoare aparte, ”brut rosé“, aleasă pentru aspectul plăcut şi pentru a sublinia faptul că obiectul este unul solid, care va rezista bine în timp, şi vine într-o cutie de metal de aceeaşi culoare, care aminteşte şi ea de cutiile de altădată şi poate fi expusă la loc de cinste pe un raft.
-
Tratament de lux pentru creioane
Aceasta, scrie The Telegraph, a lansat recent o ascuţitoare pentru creioane în ediţie limitată, Matterhorn, care aminteşte de un produs lansat în 1933.
Produsă în doar 4.478 exemplare (exact câţi metri înălţime are muntele de la care-şi trage numele), ascuţitoarea de lux are o culoare aparte, ”brut rosé“, aleasă pentru aspectul plăcut şi pentru a sublinia faptul că obiectul este unul solid, care va rezista bine în timp, şi vine într-o cutie de metal de aceeaşi culoare, care aminteşte şi ea de cutiile de altădată şi poate fi expusă la loc de cinste pe un raft.
-
O bere şi-un topor, vă rog
Un local din New York însă a ales să se diferenţieze oferindu-le clienţilor posibilitatea să se relaxeze aruncând cu toporul. Localul Kick Axe, scrie The New York Times, are amenajate zece cuşti speciale pentru aruncat, în care doritorii pot intra în grupuri de până la zece persoane, unde, sub supravegherea unui expert, învaţă să arunce mici topoare la ţinte din lemn.
Printre regulile de respectat se numără interdicţia de a consuma băuturi alcoolice în cuştile destinate aruncatului topoarelor şi recuperatul acestora după aruncare, ca să nu fie nimeni rănit. Localul este deschis tuturor celor care vor să dea cu toporul la ţintă de unii singuri sau în echipă cu prietenii şi eventual să participe la concursuri, sub ochii celor care consumă băuturi în restul barului.
-
Purcei cu flori şi norişori
În rândul acestora se numără, conform Wall Street Journal, câteva creatoare de bijuterii spectaculoase care ar merita un loc în rândul bijuteriilor de familie.
Creatoarea de origine canadiană Kirsty Stone se remarcă prin inelele sale de aur cu porci zburători, motiv ales fiindcă aceasta nu consideră că expresia ”Când o zbura porcul“ semnifică un lucru imposibil, ci puterea de a trece peste obstacole.
Fiecare purcel zburător sub formă de inel este lucrat manual, poate fi cumpărat pentru suma de circa 1.000 de dolari şi poate fi completat cu un porc zburător sub formă de pandantiv ori cu alte animale, ca lei sau inorogi, la preţuri ceva mai mari. O altă creatoare este americanca Brent Neale, ale cărei piese par gândite să fascineze pe reţele de socializare online ca Instagram, dar care despre care se spune că nu dezamăgesc nici în realitate.
Neale, care se mândreşte cu faptul că nu are în garderobă nicio rochie neagră, preferă obiectele colorate, preferinţă care se regăseşte şi în bijuteriile create. Printre cele mai apreciate lucrări ale sale se numără nişte cercei în formă de flori turcoaz, despre care susţine că se pot purta la orice şi pot fi combinaţi cu un inel cu floare de acelaşi fel şi albinuţă, piese cu curcubeie de pietre preţioase, cercei cu gărgăriţe pe fire de iarbă ori inorogi.
Designerului Shannon Nataf îi plac norişorii şi lucrurile întoarse pe dos, motiv pentru care printre piesele realizate se numără un inel în care pietrele preţioase sunt montate la interior, venind în contact cu pielea purtătoarei.
-
Mersul la club este înlocuit cu mersul la sală pentru agăţat
Pentru mulţi însă, clubul a devenit în ziua de azi locul unde bărbaţii, dar nu numai ei, se adună să facă sport, scrie Financial Times.
A crescut aşadar numărul de cluburi şi de săli de fitness mici, cu acces restrâns, deoarece cei cu venituri peste medie preferă să cheltuie banii mai mult pe experienţe decât pe obiecte care să le arate statutul social.
Tendinţa se remarcă mai ales în rândul celor între 18 şi 36 de ani, animaţi de ideea că, aşa cum spune şeful unui lanţ de săli de fitness adresate lor, Echinox, ”sănătatea e noua avere“. Cei care decid să se vadă cu prietenii la un club sau sală de fitness cu acces restrâns sunt, susţin experţii în domeniu, oameni care caută un mod de a arăta bine, de a se simţi bine, de a fi activi şi de a petrece timpul liber cu alţii asemenea lor.
Un alt factor care-i îndeamnă să prefere exerciţiul fizic în dauna altor activităţi îl reprezintă multitudinea de clipuri şi imagini de pe reţele de socializare online care arată tot felul de oameni lucrându-şi muşchii, dansând sau făcând yoga.
-
Mobilier interactiv
Mobilierul stradal nu trebuie să fie neapărat banal şi static, ci poate înveseli spaţiul în care se află, aşa cum o demonstrează un proiect realizat de un grup de artişti şi designeri canadieni. Intitulat Impulse, acesta este o instalaţie de artă stradală, prezentată publicului sub forma unor balansoare care se luminează puternic şi cântă muzică sau scot diverse sunete atunci când oamenii se dau cu ele.
Gândit ca o modalitate de divertisment public pentru lunile urâte de iarnă, Impulse a fost întâi expus la Montreal, iar datorită succesului înregistrat acolo a pornit în turneu prin diverse oraşe, precum Chicago., Baltimore, Detroit ori Londra, în prezent aflându-se la Boston.
-
Arhitectură şi ficţiune
Rezultatele muncii lor se încadrează în ceea ce se poate numi ”ficţiune arhitecturală“, scrie CNN, iar printre cele mai spectaculoase exemple se numără seria de case zburătoare a fotografului francez Laurent Chéhère, în care case din două cartiere din Paris par a zbura ca nişte zmee pe cer, ori seria de arhitectură imposibilă a artistului belgian Filip Dujardin, ale cărui imagini prezintă structuri noi care sunt de fapt colaje din bucăţi disparate de clădiri.
Un alt artist belgian, Xavier Delory, este interesat de impactul degradării urbane asupra construcţiilor, iar lucrările sale prezintă clădiri proiectate de arhitecţi celebri de altădată prelucrate digital să pară vandalizate sau acoperite de graffiti.
Artistul susţine că astfel doreşte să atragă atenţia asupra fragilităţii istoriei şi modului în care societatea alege să acorde importanţă sau nu conservării creaţiilor trecutului. Altora le vine ideea de a se juca cu clădirile atunci când merg în vacanţă într-un oraş care-i inspiră, ca spaniolul Victor Enrich, a cărui primă încercare a fost făcută cu peisajele urbane din capitala Letoniei, Riga, care au deschis o serie de lucrări intitulată ”Portrete de oraşe“.