Stiri politice
“Sub rezerva primirii de noi informaţii, voi permite, în calitatea de preşedinte, deschiderea dosarelor clasificate blocate de mult timp despre cazul John F. Kennedy”, a transmis Donald Trump prin Twitter, sugerând că unele date ar putea rămâne totuşi secrete.
Casa Albă a comunicat acum câteva zile că va acţiona “pentru a se asigura că vor fi făcute publice cât mai multe date posibile” despre asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în anul 1963.
Oficiali de top ai CIA au transmis, însă, că acţiunile lui Kim Jong Un nu sunt cele specifice unui „maniac” provocator, ci sunt mai degrabă caracteristice tipologiei „actorului raţional” motivat de scopuri foarte clare proiectate pe termen lung care gravitează în jurul supravieţuirii regimului său totalitar. Concret, scenariul unei lovituri militare a Coreei de Nord asupra SUA este puţin probabil, dar aceştia avertizează că „există suspiciunea că Phenianul poate deveni extrem de imprevizibil dacă este încolţit”.
„Există o claritate a finalităţii în tot ceea ce a făcut Kim Jong Un până acum. Să se trezească într-o dimineaţă şi să decidă că vrea să şteargă oraşul Los Angeles de pe faţa pământului nu este ceva ce ar putea face liderul nord coreean. Acesta vrea să conducă pentru o perioadă lungă de timp şi să moară în pace în patul său”, a declarat, pentru CNN, Yong Suk Lee, oficial al misiunii nord-coreene a CIA, comentând tensiunile în continuă creştere dintre statul din Peninsulă şi SUA.
Sistemul de remunerare a politicienilor din Germania este mai complicat. Oficial, pentru munca depusă, parlamentarii nu primesc salarii, ci “indemnizaţii” de 9542 de euro lunar plus o sumă pauşală (un fel de diurnă) de 4318 euro neimpozabilă, destinată cheltuielilor aferente mandatului politic: o locuinţă în apropierea Bundestag-ului, deplasări, hrană, etc.
Fiecare deputat are de asemenea dreptul să-şi utileze biroul cu echipamente la cele mai noi standarde într-un cuantum maxim de 12.000 de euro pe an. Banii sunt decontaţi ulterior numai în baza facturilor prezentate. Indemnizaţiile sunt ajustate anual după tendinţa generală a salariilor din anul precedent, explică cei de la DW.
“Am fost la nuntă, domnul Bădălau a fost foarte nervos, nu ştiu de ce. M-a insultat, m-a jignit, M-a agresat, mi-a dat jumătate de pumn în gură. Nu ne-am certat, nu am zis nimic, nu am reacţionat în niciun fel. Eu nu am avut un conflict cu domnul BădălauŢ, a declarat luni Marin Anton.
După conflictul ce ar fi avut loc în urmă cu două săptămâni, liberalul a făcut plângere la poliţie. De cealaltă parte, Niculae Bădălău, preşedinte executiv al PSD, a declarat că a fost doar un schimb de replici.
Sistemul de remunerare a politicienilor din Germania este mai complicat. Oficial, pentru munca depusă, parlamentarii nu primesc salarii, ci “indemnizaţii” de 9542 de euro lunar plus o sumă pauşală (un fel de diurnă) de 4318 euro neimpozabilă, destinată cheltuielilor aferente mandatului politic: o locuinţă în apropierea Bundestag-ului, deplasări, hrană, etc.
Fiecare deputat are de asemenea dreptul să-şi utileze biroul cu echipamente la cele mai noi standarde într-un cuantum maxim de 12.000 de euro pe an. Banii sunt decontaţi ulterior numai în baza facturilor prezentate. Indemnizaţiile sunt ajustate anual după tendinţa generală a salariilor din anul precedent, explică cei de la DW.
Hope Hicks este cel de-al treilea director de comunicare din mandatul preşedintelui Trump, înlocuindu-l pe Anthony Scaramucci, concediat în luna iulie, la doar zece zile de la numirea în acest post, după o serie de controverse.
Hope Hicks, care a ocupat şi funcţia de director de comunicare strategică, a preluat postul de director interimar de comunicare din luna august.
Fost model şi specialistă în relaţii publice, Hicks este cunoscută pentru relaţia apropiată cu familia Trump şi a fost purtătoare de cuvânt a lui Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale.3
”Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale reprezentate de Traian Băsescu şi ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea credinţă, în total dispreţ faţă de lege”, se arată în concluziile raportului.
Amploarea acţiunilor care li se impută fostului preşedinte şi membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor, se precizează în raportul comisiei.
Faptele pe care se întemeiază concluzia comisiei se referă la demiterea ministrului de Interne Dan Nica, urmată de schimbarea tuturor miniştrilor PSD cu miniştri interimari de la PDL pe 1 octombrie 2010. Prin decrete prezidenţiale. ”Aceste decrete sunt emise cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către preşedinte, decretul nr.1360 privind constatarea vacanţei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniştrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora nu fusese publicat, deci nu exista (art.100 alin. (1) din Constituţie)”, se arată în raport. Ulterior, au fost schimbaţi şi 20 de prefecţi cu impact direct asupra organizării alegerilor.
”Demisia ministrului Adrian Ţuţuianu a fost acceptată”, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX.
Ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, a anunţat, marţi, că şi-a lăsat demisia pe masa premierului Mihai Tudose urmând ca acesta să analizeze dacă o va accepta. Decizia de demisie a fost luată din cauza anunţului că angajaţii MApN nu-şi vor primi toate drepturile la data de 15 septembrie Adrian Ţuţuianu a declarat, la Antena 3, că a luat decizia să-şi prezinte demisia în cadrul unei discuţii pe care a avut-o cu şeful Guvernului şi cu ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa. ”Mi-am lăsat demisia pe masa premierului”, a spus Ţuţuianu.
Procurorii anticorupţie reţin că primarul din Târgu Mureş „în perioada 9 martie 2016 – 29 iunie 2017, a îndeplinit acte – semnarea a 9198 ordine de plată ale Primăriei mun. Tg. Mureş – ce nu intrau în atribuţiile sale legale de serviciu, fiindu-i interzise de lege.