Category: Politic

Stiri politice

  • Guvernul ar putea amâna luarea deciziilor pentru care au ieşit, iar, oameni în stradă

    Surse guvernamentale au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că Executivul ar putea să nu ţină şedinţa de luni, când era anunţată discutarea propunerilor de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, nu se primiseră toate avizele necesare, astfel încât este posibil ca Guvernul să ia în calcul oportunitatea unei astfel de ordonanţe de urgenţă de modificare a Codului Fiscal.

    Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

    ”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

    El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

    O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. ”Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

    De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

    ”Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

    El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

    Miercuri, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţie patronală, şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”. „Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

    „Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

  • Guvernul ar putea amâna luarea deciziilor pentru care au ieşit, iar, oameni în stradă

    Surse guvernamentale au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că Executivul ar putea să nu ţină şedinţa de luni, când era anunţată discutarea propunerilor de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, nu se primiseră toate avizele necesare, astfel încât este posibil ca Guvernul să ia în calcul oportunitatea unei astfel de ordonanţe de urgenţă de modificare a Codului Fiscal.

    Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

    ”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

    El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

    O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. ”Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

    De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

    ”Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

    El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

    Miercuri, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţie patronală, şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”. „Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

    „Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

  • Donald Trump va declasifica documente despre asasinarea lui John F. Kennedy

    “Sub rezerva primirii de noi informaţii, voi permite, în calitatea de preşedinte, deschiderea dosarelor clasificate blocate de mult timp despre cazul John F. Kennedy”, a transmis Donald Trump prin Twitter, sugerând că unele date ar putea rămâne totuşi secrete.

    Casa Albă a comunicat acum câteva zile că va acţiona “pentru a se asigura că vor fi făcute publice cât mai multe date posibile” despre asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în anul 1963.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Ce ascund declaraţiile de război ale Coreei de Nord. CIA: „Kim Jong Un nu e un maniac nebun”

    Oficiali de top ai CIA au transmis, însă, că acţiunile lui Kim Jong Un nu sunt cele specifice unui „maniac” provocator, ci sunt mai degrabă caracteristice tipologiei „actorului raţional” motivat de scopuri foarte clare proiectate pe termen lung care gravitează în jurul supravieţuirii regimului său totalitar. Concret, scenariul unei lovituri militare a Coreei de Nord asupra SUA este puţin probabil, dar aceştia avertizează că „există suspiciunea că Phenianul poate deveni extrem de imprevizibil dacă este încolţit”.

    „Există o claritate a finalităţii în tot ceea ce a făcut Kim Jong Un până acum. Să se trezească într-o dimineaţă şi să decidă că vrea să şteargă oraşul Los Angeles de pe faţa pământului nu este ceva ce ar putea face liderul nord coreean. Acesta vrea să conducă pentru o perioadă lungă de timp şi să moară în pace în patul său”, a declarat, pentru CNN, Yong Suk Lee, oficial al misiunii nord-coreene a CIA, comentând tensiunile în continuă creştere dintre statul din Peninsulă şi SUA.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cât câştigă Angela Merkel şi care este cel mai bine plătit politician din lume

    Sistemul de remunerare a politicienilor din Germania este mai complicat. Oficial, pentru munca depusă, parlamentarii nu primesc salarii, ci “indemnizaţii” de 9542 de euro lunar plus o sumă pauşală (un fel de diurnă) de 4318 euro neimpozabilă, destinată cheltuielilor aferente mandatului politic: o locuinţă în apropierea Bundestag-ului, deplasări, hrană, etc.  

    Fiecare deputat are de asemenea dreptul să-şi utileze biroul cu echipamente la cele mai noi standarde într-un cuantum maxim de 12.000 de euro pe an. Banii sunt decontaţi ulterior numai în baza facturilor prezentate. Indemnizaţiile sunt ajustate anual după tendinţa generală a salariilor din anul precedent, explică cei de la DW.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Marin Anton, la DNA: “Bădălău m-a agresat, mi-a dat jumătate de pumn în gură”

    “Am fost la nuntă, domnul Bădălau a fost foarte nervos, nu ştiu de ce. M-a insultat, m-a jignit, M-a agresat, mi-a dat jumătate de pumn în gură. Nu ne-am certat, nu am zis nimic, nu am reacţionat în niciun fel. Eu nu am avut un conflict cu domnul BădălauŢ, a declarat luni Marin Anton.

    După conflictul ce ar fi avut loc în urmă cu două săptămâni, liberalul a făcut plângere la poliţie. De cealaltă parte, Niculae Bădălău, preşedinte executiv al PSD, a declarat că a fost doar un schimb de replici.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cât câştigă Angela Merkel şi care este cel mai bine plătit politician din lume

    Sistemul de remunerare a politicienilor din Germania este mai complicat. Oficial, pentru munca depusă, parlamentarii nu primesc salarii, ci “indemnizaţii” de 9542 de euro lunar plus o sumă pauşală (un fel de diurnă) de 4318 euro neimpozabilă, destinată cheltuielilor aferente mandatului politic: o locuinţă în apropierea Bundestag-ului, deplasări, hrană, etc.  

    Fiecare deputat are de asemenea dreptul să-şi utileze biroul cu echipamente la cele mai noi standarde într-un cuantum maxim de 12.000 de euro pe an. Banii sunt decontaţi ulterior numai în baza facturilor prezentate. Indemnizaţiile sunt ajustate anual după tendinţa generală a salariilor din anul precedent, explică cei de la DW.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cine este tânăra de doar 28 de ani numită de Donald Trump director de comunicare al Casei Albe

    Hope Hicks este cel de-al treilea director de comunicare din mandatul preşedintelui Trump, înlocuindu-l pe Anthony Scaramucci, concediat în luna iulie, la doar zece zile de la numirea în acest post, după o serie de controverse.

    Hope Hicks, care a ocupat şi funcţia de director de comunicare strategică, a preluat postul de director interimar de comunicare din luna august.

    Fost model şi specialistă în relaţii publice, Hicks este cunoscută pentru relaţia apropiată cu familia Trump şi a fost purtătoare de cuvânt a lui Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale.3

    Citeşte cotinuarea pe www.mediafax.ro

  • Comisia de anchetă: Băsescu şi Guvernul Boc au întreprins acţiuni concrete pentru FRAUDAREA alegerilor din 2009

    ”Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale reprezentate de Traian Băsescu şi ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea credinţă, în total dispreţ faţă de lege”, se arată în concluziile raportului.

    Amploarea acţiunilor care li se impută fostului preşedinte şi membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor, se precizează în raportul comisiei.

    Faptele pe care se întemeiază concluzia comisiei se referă la demiterea ministrului de Interne Dan Nica, urmată de schimbarea tuturor miniştrilor PSD cu miniştri interimari de la PDL pe 1 octombrie 2010. Prin decrete prezidenţiale. ”Aceste decrete sunt emise cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către preşedinte, decretul nr.1360 privind constatarea vacanţei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniştrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora nu fusese publicat, deci nu exista (art.100 alin. (1) din Constituţie)”, se arată în raport. Ulterior, au fost schimbaţi şi 20 de prefecţi cu impact direct asupra organizării alegerilor.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Premierul Mihai Tudose a acceptat demisia ministrului Apărării, Adrian Ţuţuianu

    ”Demisia ministrului Adrian Ţuţuianu a fost acceptată”, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX.

    Ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, a anunţat, marţi, că şi-a lăsat demisia pe masa premierului Mihai Tudose urmând ca acesta să analizeze dacă o va accepta. Decizia de demisie a fost luată din cauza anunţului că angajaţii MApN nu-şi vor primi toate drepturile la data de 15 septembrie Adrian Ţuţuianu a declarat, la Antena 3, că a luat decizia să-şi prezinte demisia în cadrul unei discuţii pe care a avut-o cu şeful Guvernului şi cu ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa. ”Mi-am lăsat demisia pe masa premierului”, a spus Ţuţuianu.