Category: Politic

Stiri politice

  • Familia suedeză af Jochnick, cea care a fondat brandul suedez Oriflame, pune pe masă peste 1 miliard de euro pentru a lua înapoi controlul companiei

    Familia fondatoare din spatele retailerului de cosmetice şi produse de înfrumuseţare Oriflame se oferă să cumpere grupul după ce o parte din actualii proprietari, reprezentând 60,5% din acţiuni au acceptat oferta lansată luna trecută.

    Potrivit Reuters, familia af Jochnick, care deja deţine 31% din Oriflame, a făcut o ofertă de 9 miliarde coroane suedeze, adică aproximativ 854 milioane euro, în luna mai, reprezentând cu 35% peste valoarea acţiunilor la acel moment.

    Walnut Bidco, o companie deţinută de membri ai familiei fondatoare, au anunţat miercuri că toate condiţiile sunt îndeplinite, încât cea mai recentă ofertă evaluează Oriflame la 13 miliarde coroane suedeze, adică peste 1,2 miliarde euro.

    O parte a membrilor board-ului, care nu fac parte din familie af Jochnick, au susţinut de la început tranzacţia, în contextul în care perspectivele companei sunt nesigure după ce condiţiile de piaţă s-au deteriorat în anumite zone cheie pentru Oriflame.

    Produsele Oriflame sunt vândute prin agenţi direcţi în circa 60 de ţări, sub mai multe branduri, cel mai mare fiind Oriflame.

     

  • Donald Tusk: Suntem deschişi pentru discuţii, dar Acordul Brexit nu va fi renegociat

    Problema ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar a fost discutată vineri, în a doua zi a summitului UE desfăşurat la Bruxelles.

    „Suntem deschişi la discuţii în ceea ce priveşte Declaraţia comună privind viitorul relaţiilor dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană dacă poziţia Marii Britanii se va schimba, dar Acordul de retragere nu va fi renegociat”, a declarat Donald Tusk.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Uniunea Europeană va organiza un summit în data de 30 iunie pentru desemnarea viitorilor lideri

    „Consiliul European a decis că avem nevoie de lideri care să reflecte diversitatea Uniunii Europene. Ne vom întâlni din nou în data de 30 iunie. Între timp, voi continua consultările, inclusiv cu Parlamentul European”, a transmis Donald Tusk.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Cioloş: Candidez pentru şefia grupului Înnoim Europa, dar rămân activ şi în politica din ţară

    „Da, confirm. Şi confirm şi faptul că voi rămâne activ în politica din ţară pentru că obiectivul nostru principal ca Alianţă rămâne să câştigăm guvernarea anul viitor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dacian Cioloş.

    Grupul ALDE a anunţat, într-un mesaj pe Twitter, că se va numi „Înnoim Europa”. Ulterior Dacian Cioloş a precizat într-o postare pe Facebook că Alianţa USR-PLUS este pregătită ca alături de ALDE, En Marche să ajute la construirea unei Europe puternice şi moderne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Bucureştiului spune că are bani ca să plătească dobânzile la obligaţiunile de la bursă şi că pentru aprilie şi mai deja a plătit

    Primăria Bucureşti spune că în lunile aprilie şi mai a realizat plata dobânzilor câtre deţinătorii obligaţiu­nilor de 2,2 mld. lei pe care Capitala le are la bursa de la Bucureşti şi că datoria publică a municipiului Bucureşti şi implicit serviciul acesteia constituie o categorie de cheltuieli prioritară.
    „Politica municipiului Bucureşti în ceea ce priveşte datoria publică locală este una conservatoare, cu limite de prudenţă mult mai stricte decât cele impuse de cadrul legislativ. Serviciul datoriei publice pentru anul în curs, şi anume totalitatea dobânzilor, comi­sioa­nelor şi ratelor de capital scadente pe parcursul acestui an, reprezintă 5,75% din media veniturilor curente a ultimilor trei ani“, a transmis PMB la solicitarea ZF.

    Primarul Gabriela Firea a afirmat recent că Primăria Bucureşti este în „faliment nedeclarat“, ceea ce a reprezentat un semnal de alarmă pentru investitorii în obligaţiuni PMB listate la Bucureşti, iar o astfel de afirmaţie, politică sau nu, poate tulbura pieţele financiare.

    „În ciuda realizării sub aşteptări a veniturilor, au fost achitate la scadenţă toate ratele de capital, dobânzile şi comisioanele datorate până în prezent, reprezentând peste 75% din serviciul datoriei aferent anului curent. În lunile ce urmează, ratele de capital, dobânzile şi comisioanele scadente până la finele anului 2019 reprezintă numai 25% din serviciul datoriei publice anuale şi vor fi de asemenea achitate la termen către creditori“, spune PMB.

    Pentru anul 2020 datoria publică reprezintă sub 20% din media veniturilor curente a ultimilor trei ani, menţionează reprezentanţii PMB. Ei spun că guvernul condus de Viorica Dăncilă va aloca 800 milioane de lei municipiului Bucureşti prin rectificare bugetară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ATENŢIE, companii: Costul înlocuirii unui angajat este de 5 ori mai mare decât costul cu angajatul

    Pe o piaţă a muncii în care angajaţii sunt din ce în ce mai greu de găsit, în special cei care intră sub incidenţa denumirii de „talente”, iar costurile sunt foarte ridicate, apreciază Irina Tache, solution sales executive HCM LoB, SAP România.

    „Peste 70% dintre resursele unei companii se îndreaptă căre angajat. Este foarte important să ne uităm spre recrutarea celor mai bune talente. Costul înlocuirii unui angajat care pleacă cu altul este de până la 5 ori mai mare decât costul cu angajatul, iar durata este de până la 50 de zile lucrătoare”, spune Irina Tache, în cadrul ZF HR Trends 2019.

    În studiile lor, cei de la SAP au descoperit că un factor foarte important pentru oameni este vacanţa plătită – acesta fiind şi un factor care poate determina un angajat să părăsească o companie pentru alta. 

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

     

     

  • Cine este “mini-Merkel”, următoarea „doamnă de fier” a Europei – FOTO

    Annegret Kramp-Karrenbauer a fost numită luni în funcţia de secretar general al Uniunii Creştin-Democrate (CDU). Această numire îi sporeşte şansele de a devei succesoarea actualului cancelar german, Angela Merkel. Din acest motiv, dar şi datorită asemnănării de opinii şi a prieteniei cu „doamna de fier” a Germaniei, care este de ani buni o „admiratoare” a sa, presa o numeşte adesea mini-Merkel.

    Pasul pe care Kramp-Karrenbauer l-a făcut în lumea politicii este uriaş. În prezent, ea este prim-ministrul unui mic stat provincial german, numit Saarland. De aici, a fost propulsată direct într-o poziţie fruntaşă în cel mai puternic stat din Europa.

    Funcţia pe care Kramp-Karrenbauer o va ocupa  ar putea reprezenta o rampă de lansare pentru cariera sa în politica federală, crede Jürgen Falter de la Universitatea din Mainz. „Aceasta îi va permite să creeze reţele, să construiască o bază de putere şi să îşi sporească reputaţia în cadrul partidului”, a declarat el, adăugând că şi Andrea Nahles, noul preşedinte al social-democraţilor, Markus Söder, prim-ministru desemnat al Bavariei, şi cancelarul Angela Merkel, trei dintre cei mai puternici politicieni din Germania, au fost, la rândul lor,  secretari generali ai partidelor din care fac parte.

    Annegret Kramp-Karrenbauer a intrat în parlamentul regional din Saarland în 1999, aderând la guvernul statului în anul următor. În 2011 a devenit primul prim-ministru al statului Saarland. Ea
    este foarte apreciată de membrii CDU, atât de cei de dreapta, cât şi de membrii de stânga. Primii o apreciază pentru poziţia pe care o adoptă contra căsătoriei între persoanele de acelaşi sex, iar ceilalţi, pentru iniţiativa sa în ceea ce priveşte salariul minim şi drepturile lucrătorilor. Ea s-a remarcat prin abilitatea de conciliere dintre poziţiile conservatoare şi cele liberale.

    Kramp-Karrenbauer a sprijinit decizia cancelarului Merkel de a primi în Germania, în 2015-2016, peste un milion de refugiaţi. Ea a declarant că „uneori  trebuie să ocupi o poziţie în politică şi nu poţi rămâne indecis”. Tot ea a fost cea care a introdus testele cu raze X pentru a se stabili vârsta reală a imigranţilor, în contextul unui val de crime săvârşite de „tineri” care aveau, de fapt, mult peste vârsta declarată.

  • Cine sunt cei trei responsabili pentru modificările legile justiţiei?

    Uniunea Salvaţi România a publicat pe pagina de Facebook a partidului cine sunt cei trei responsabili PSD-ALDE-UDMR pentru modificările legilor justiţiei în Comisia specială. Prima lege a fost finalizată şi va fi votată miercuri în plenul Camerei Deputaţilor.

    “Nu este deloc surprinzător că această lege conţine modificările ce încalcă decizii ale Curţii Constituţionale, deşi scopul Comisiei speciale era punerea în acord a legii cu deciziile CCR! Paradoxul a devenit strategie politică de la preluarea puterii de către coaliţia PSD-ALDE-UDMR”, au scris reprezentanţii USR pe reţeaua de socializare

    Pe 15 noiembrie a inceput dezbaterea pe Legile justiţiei in Comisia specială condusă de fostul ministru Florin Iordache. Aceasta are drept scop punerea în acord a Codului Penal şi de Procedură Penală cu deciziile Curţii Constituţionale

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, i-a recomandat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în întrevederea avută marţi la Bruxelles, să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt, a anunţat, miercuri, Tudorel Toader.

    Ministrul Justiţiei a anunţat că a discutat, punctual, în amănunt, cu prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cele mai sensibile propuneri din proiectul de lege pentru modifcarea legilor justiţiei. Una dintre a vizat şi procedura de numire a procurorilor şefi de parchete.

    “O temă sensibilă care a fost discutată, aceea privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Avem MCV-ul, avem cele 12 recomandări. Faptul că sunt 12 nu înseamnă că există o ierarhie, că e prima, că e a 12-a, au egală măsură, aceeaşi importanţă şi cu aceeaşi obligaţie ne îndeplinim respectivele condiţionalităţi. Recomandarea numărul 1 spune că trebuie să găsim o modalitate transparentă, robustă de numire a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneţia. Ştiţi că am redactat la nivelul ministerului Justiţiei un draft de solicitare de aviz, care se află în momentul acesta la comisia specială, pentru modificarea codurilor, legilor justiţiei. Discuţia cu Timmermans, cu prim-vicepreşedintele, referitoare la avizul Comisiei de la Veneţia, are în vedere această primă recomandare, aviz privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt”, a declarat, miercuri, ministrul Justiţiei.

    Tudorel Toader a precizat că a fost discutat la Bruxelles şi statutul Inspecţiei Judiciare, respectiv cele trei variante posibile şi anume Inspecţia Judiciară să rămână la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei sau să devină o autoritate autonomă, cu statut distinct.
     

  • Ponta susţine că SUA i-au retras viza lui Dragnea. „Cum sună asta? Ştiu acest lucru”

    „A fost un mesaj public pentru Liviu Dragnea. Mesajul SUA nu cerea un răspuns, era un mesaj pentru Dragnea. A fost o greşeală să vorbeşti în numele Parlamentului. Genul asta de răţoială am văzut-o la lideri latino – americani sau asiatici care se întorc, au în faţă o mie de suporteri, după care sună la ambasadă spun că au glumit. Tocmai ne făcusem nişte aliaţi în ultimii ani. Ne strică Dragnea relaţia? Nu cred, dar cred că e ridicol să te răţoieşti la americani după ce nu ştii cum să ajungi acolo să faci o poză. Dragnea e cel care in ianuarie a dat bani să îşi facă poze cu Trump la restaurant. De când esti aşa luptător anti-american? Aşa ceva nu se face. Te laudă trei apaludaci, după care, un an doi, nu înţelegi ce se întâmplă. Dragnea poate merge mâine la Washington să se vadă cu cineva? Că ştiu că nu are viză. Cum sună asta? Ştiu acest lucru. Cum poţi fi şeful unui partid la guvernare în Europa şi să nu ai viză?!”, a declarat Ponta, la Digi24. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Guvernul ar putea amâna luarea deciziilor pentru care au ieşit, iar, oameni în stradă

    Surse guvernamentale au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că Executivul ar putea să nu ţină şedinţa de luni, când era anunţată discutarea propunerilor de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, nu se primiseră toate avizele necesare, astfel încât este posibil ca Guvernul să ia în calcul oportunitatea unei astfel de ordonanţe de urgenţă de modificare a Codului Fiscal.

    Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

    ”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

    El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

    O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. ”Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

    De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

    ”Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

    El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

    Miercuri, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţie patronală, şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”. „Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

    „Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.