BusinessMagazin

Category: Politic

Stiri politice

  • Comasate sau anticipate?

    Au fost comentatori care au încercat să detecteze fricţiuni între PSD şi PNL, pornind de la atitudinea mai conciliantă a lui Victor Ponta, cel ce a şi propus PDL un pact naţional pentru sănătate cu ocazia crizei din jurul demisiei lui Raed Arafat de la Ministerul Sănătăţii, raportată la comportamentul lui Crin Antonescu, adept al combaterii puterii prin proteste de stradă. În realitate, ceea ce au făcut cele două partide a fost să-şi împartă metodele, şi nici pe acestea până la capăt, ţinând cont că ambii lideri ai USL au participat şi la consultările cu premierul Boc, şi la mitingul din Bucureşti de joi.

    Ceea ce au reuşit să obţină Victor Ponta şi Crin Antonescu la consultări a fost doar convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară pentru două zile – 23 şi 24 ianuarie, aşa încât o zi întreagă să fie alocată discuţiilor despre situaţia politică, tensionată de manifestaţiile antiprezidenţiale care ameninţă să se extindă. PDL intenţionase să convoace plenul Parlamentului pentru o singură zi, 24 ianuarie, exclusiv pentru o şedinţă festivă de Ziua Unirii Principatelor.

  • Cum au ajuns “viermii” protestatari să producă mătase politică. Patru scenarii

    1) Susţinătorii preşedintelui Băsescu, iniţial dezamăgiţi de eşecul legii sănătăţii şi porniţi să acuze opoziţia de a fi orchestrat nu numai toate protestele paşnice, ci şi ieşirile violente ale vandalilor, au început treptat să-şi revendice criticile pieţei la adresa politicilor guvernului Boc, ajungând să considere că protestele chiar fac parte dintr-un plan al preşedintelui de a combate rezistenţa la reforme a PDL, plan capabil să revitalizeze spiritul civic al electoratului de dreapta şi dându-i astfel arme noi lui Băsescu de a-şi duce planurile mai departe, cu lăsarea în ofsaid a opoziţiei.

    2) O variantă de discreditare a protestelor în folosul PDL explică toate evenimentele prin manipulări ale unor forţe externe ostile actualului regim, din motive şi cu scopuri diferite (Rusia sau diverse facţiuni din politica americană). Adepţii acestor teorii tind să justifice atacurile la administraţia Băsescu-Boc prin intenţia “unor cercuri străine” de destabilizare a României, cu concursul televiziunilor controlate de oameni de afaceri filo-ruşi, al USL şi al ONG-urilor “finanţate de Soros”. Urmarea ar fi că participanţii la proteste ar fi ori nişte trădători de ţară ce asmut populaţia, ori nişte inconştienţi care lovesc în propria ţară fiindcă sunt manipulaţi.

    3) Susţinătorii USL au mizat pe şansa ca protestele de stradă să scurteze drumul opoziţiei spre o preluare a puterii prin anticipate, lucru pe care Crin Antonescu l-a recunoscut atunci când s-a solidarizat cu demonstranţii (“suntem pentru protestul paşnic şi vom participa la el, îl vom organiza chiar”). Probleme au apărut odată cu lansarea lozincii “PDL = USD = mizerie”, întrucât adepţii PSD şi PNL au văzut în ea o formă de manipulare din partea PDL, care ar dori astfel să-i fie minimalizate erorile guvernării şi ar urmări să ţină opoziţia departe de protestatari. De aici şi teza “nu puteţi reuşi să răsturnaţi puterea fără sprijin politic”, vehiculată insistent în conversaţiile din mediul virtual, cu varianta “numai o gândire antidemocratică respinge din start toate partidele”.

    4) În schimb, lozinca “PDL = USD = mizerie” i-a bucurat foarte pe cei ce au văzut în ea fie o poartă de afirmare pentru o terţă forţă (monarhia, Partidul Poporului, Noua Republică, Noua Dreaptă sau o nouă forţă “populară” încă nenăscută, cum ar fi mişcarea “Împreună 2012”, iniţiată de Bogdan Naumovici şi având ca ţintă clasa de mijloc), fie o reflectare a spiritului Occupy, de protest radical contra sistemului, cu şansa unei eventuale “revoluţii” de stânga care să depăşească sfera luptei cu Băsescu-Boc şi să treacă la contestarea FMI şi a ocultei financiare globale. Radicalismul de acest gen a acceptat cel mai uşor prezenţa “ultraşilor” la manifestaţii, ba chiar le-a creat acestora o aură de victime neînţelese, care n-ar face decât să răspundă cu violenţă la violenţa practicată de regim contra lor.

  • Arafat se întoarce în minister. Cum comentaţi?

    “S-a discutat despre varianta ca Arafat să revină în minister, iar acesta a spus că este de acord, dar pe aceeaşi poziţie deţinută anterior, de subsecretar de stat. Decizia finală aparţine premierului”, au arătat sursele. La discuţia de la Palatul Victoria nu a fost prezent ministrul Sănătăţii. “Domnul Arafat îşi va relua postul de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii”, a declarat Emil Boc, citat de Mediafax.

    “Existând o voinţă din ambele părţi, cred că profesioniştii e bine să îşi facă datoria. A existat o discuţie inclusiv cu preşedintele pe această temă”, a declarat premierul. Ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, a declarat, marţi, că a fost sunat seara trecută de doctorul Raed Arafat- care în urmă cu o săptămână şi-a dat demisia din funcţia de secretar de stat, nemulţumit de proiectul privind Legea Sănătăţii -, demnitarul urmând să se întâlnească cu acesta şi să discute. “Am fost sunat de domnul doctor luni seară. Sigur, trebuie să ne vedem şi să discutăm problemele pe care le avem”, a precizat ministrul Sănătăţii. Ritli anunţase luni că aşteaptă să fie sunat de fostul subsecretar de stat pentru a discuta cu acesta posibilitatea de colaborare în privinţa noului proiect al Legii sănătăţii, cu atât ma mult cu cât Raed Arafat este preşedintele Comisiei de urgenţă a instituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Falsul Raed Arafat de pe Facebook şi luptele politice din jurul legii sănătăţii

    Politizarea a fost cu atât mai grosieră cu cât Raed Arafat însuşi a făcut apel la susţinătorii săi să nu transforme simpatia pentru el într-o luptă contra Cotrocenilor, după ce campania organizată miercuri de Antena 1 pe Facebook “contra desfiinţării SMURD” a degenerat, nestingherită, într-un cor de înjurături, ameninţări cu moartea la adresa preşedintelui Băsescu şi îndemnuri la “o nouă revoluţie” care să-l doboare de la putere pe acesta.

    Organizatorii au reuşit să strângă, în prima fază, peste 100.000 de “like”-uri speriindu-i pe naivi că trebuie să strângă numărul respectiv de “like”-uri de miercuri până joi, 12 ianuarie la ora 12, pentru că Parlamentul ar urma să dezbată şi să aprobe joi legea nouă a sănătăţii. “Cu 100000 putem încerca să influenţăm votul care se va da mâine în Parlament asupra legii care dă liber la privatizarea serviciilor de urgenţă”, scria miercuri în prezentarea campaniei. Promisiunea era că organizatorii vor merge cu “like”-urile la Parlament şi vor împiedica presupusa desfiinţare a SMURD, cu argumentul că în România o iniţiativă legislativă are nevoie de 100.000 de susţinători. Abia în cursul după-amiezii de joi, organizatorii au schimbat textul iniţial de prezentare a campaniei, lucru neremarcat însă de nimeni.

    A apărut chiar un fals Raed Arafat, care a fost luat în serios şi ridicat în slăvi de fanii inocenţi, în ciuda faptului că a postat pe contul său de Facebook sondaje vizibil în băşcălie, gen “vreţi să rămână SMURDU în România?”, mesaje absurde ca “Mâine voi decide împreună cu colegii mei viitorul sistemului medical din România” ori “Lumea îmi spune de ce nu candidez la preşedinţie?”. Falsul Raed Arafat a continuat să strângă admiratori şi mesaje de susţinere inclusiv după ce Antena 1 şi însuşi Raed Arafat cel real au atras atenţia că fostul şef al SMURD nu a avut şi nu are un cont pe Facebook.

    Focul luptei mediatice cu Arafat ca pretext a contribuit doar minor la clarificarea unor aspecte ale viitoarei legi în raport cu textul susţinut de comisia prezidenţială (de pildă, şeful CNAS, Lucian Duţă, a promis că nu va deschide pentru operatorii privaţi decât 10% din piaţa serviciilor de urgenţă şi că va apărea şi un studiu de impact al aplicării legii). Dar a ocultat atât dezbaterea serioasă a legii, cât şi luptele politice reale din jurul ei.

    Fruntaşii UDMR au dezavuat faptul că UNPR, micul aliat de strânsură al PDL, a fost cât pe ce să câştige teren şi în Sănătate, prin Tudor Ciuhodaru (ex-PSD, ex-UNPR, ex-PC), propulsat de Cotroceni peste capul ministrului Ladislau Ritli să “facă ordine” în sistemul sanitar. Demiterea lui Ciuhodaru de către Ritli, după doar două zile de “făcut ordine”, a marcat deci o victorie de imagine a UDMR, deşi Ciuhodaru nu i-a supărat cu declaraţiile sale lăudăroase numai pe politicienii din partidul maghiarilor.

    Nemulţumirile udemeriştilor sunt însă mult mai adânci, ţinând de legea sănătăţii însăşi, pe care ei sunt cei care au reuşit s-o întoarcă din drumul asumării răspunderii de către Guvern şi s-o restituie dezbaterii publice. Iar legea sănătăţii se adaugă la celelalte iniţiative prezidenţiale pe care UDMR le-a respins cu succes, demolând discret, dar eficient agenda PDL, partidul cu care sunt aliaţi la guvernare – modificarea Constituţiei în 2012, reorganizarea teritorială şi votul prin corespondenţă.

  • Raed Arafat demisionează de la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de către preşedintele Traian Băsescu

    Raed Arafat a anunţat o conferinţă de presă la ora 14.30. Decizia de a demisiona vine în urma disputelor lui Raed Arafat cu preşedintele Traian Băsescu şi cu oficiali din Ministerul Sănătăţii pe tema Legii reformei în sănătate. Doctorul Raed Arafat a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii în 23 august 2007, printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. În cadrul ministerului, Raed Arafat s-a ocupat de medicina de urgenţă. Raed Arafat este şi coordonator al Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Raed Arafat, de profesie medic specialist de Anestezie Terapie Intensivă, a înfiinţat şi coordonat SMURD în 1990, lucrând mai întâi ca voluntar, pe o perioadă de opt ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum îşi bate joc Guvernul Boc de 20 de miliarde de euro

    Între acestea se numără reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşeşti, autostrada Comarnic-Braşov, autostrada Sibiu-Piteşti, precum şi canalul Dunăre-Bucureşti. Valoarea estimativă a nouă dintre cele 18 proiecte de pe lista Guvernului – pentru restul neexistând evaluări ale investiţiilor- se ridică la aproape 20 de miliarde de euro, potrivit calculelor gândul. Cu toate acestea, pe site-ul Ministerului Finanţelor investitorii interesaţi de procedura PPP găsesc informaţii neactualizate. Astfel, aici scrie că secretarul de stat Bogdan Alexandru Drăgoi este coordonatorul Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat (UCC PPP).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Repetaţi după mine: PSD va guverna împreună cu PDL

    Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.

    Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.

    Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.

  • Varujan Vosganian: Romgaz nu e “un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori”

    “Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.

    Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.

    DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.

    Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.

    Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.

    În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”

    Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.

  • Boc vrea mai multe acţiuni de control pentru combaterea evaziunii fiscale

    Solicitările au fost formulate de premier în şedinţa comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale, organizată, vineri, la Palatul Victoria, transmite Guvernul. La şedinţă au participat miniştrii de Finanţe şi Interne, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Udrea: Criza nu se sfârşeşte în 2012, dar guvernul va putea plăti salariile şi pensiile

    “Sunt convinsă că 2012 va fi un an al confirmărilor. Anul acesta, se va confirma faptul că am adoptat măsurile economice şi fiscale corecte, precum şi reformele necesare în sectoarele cheie ale economiei sau în domeniul social. România are aprecierea unanimă a instituţiilor financiare internaţionale şi a celorlalte guverne europene”, precizează Udrea, pe blogul personal. “Câştigul cel mare din 2011 este că toate aceste masuri vor face mai uşoară situaţia noastră în noul an, în care, din păcate, nu vom avea parte de sfârşitul crizei economice. Guvernul va putea însă asigura plata pensiilor şi a salariilor, România va rămâne atractivă pentru investitorii străini, vom continua pe drumul creşterii economice, vom absorbi mult mai eficient fondurile europene şi vom rămâne un exemplu de curaj şi responsabilitate în rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm”, adaugă ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro