Iliescu a afirmat că decizia premierului Emil Boc de a depune mandatul Guvernului este “o rezultantă a întregii evoluţii din ultima vreme”. “Este un prim pas realist, de înţelegere a unei cerinţe clare care a venit insistent în ultima vreme, inclusiv la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. Însă, de fapt, cerinţa cea mai subliniată a fost demisia chiar a preşedintelui Traian Băsescu”, a spus el. El a apreciat decizia luată de premier ca un prim pas de înţelegere a nevoii schimbării, însă a subliniat că doar demisia Guvernului nu este suficientă.
Category: Politic
Stiri politice
-
Boc, supravieţuitorul moţiunilor de cenzură, a cedat nemulţumirilor PDL şi protestelor străzii
Primul Cabinet condus de Emil Boc s-a format după alegerile parlamentare din 2008, când PDL şi PSD au format alianţa despre care preşedintele Traian Băsescu spunea că o visase dintotdeauna. Boc nu a fost prima opţiune pentru funcţia de premier, el fiind nominalizat abia după ce Theodor Stolojan a renunţat la funcţie, înainte de a fi învestit de Parlament, motivele neoficiale vehiculate de presă fiind legate de faptul că nu putea să îşi demită miniştrii decât cu acordul liderilor PSD şi PDL. Denumit de presă şi politicieni “Guvernul Boc I”, Executivul PDL-PSD a funcţionat până în septembrie 2009, când PSD s-a retras de la guvernare, după ce premierul l-a revocat din funcţie pe Dan Nica, ministrul PSD al Internelor, ca urmare a unui scandal legat de posibile tentative de turism electoral.
-
Boc a demisionat: Am depus mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară
“Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc. El a făcut apel către clasa politică pentru a trece rapid prin parlament un nou guvern şi a mulţumit atât preşedintelui Traian Băsescu, pentru un “parteneriat corect în interes public”, cât şi foştilor şi actualilor miniştri din mandatul său.
-
Ce-au făcut cu banii de la FMI?
În primul rând, niciun acord cu FMI nu a fost încheiat sau rupt de vreun preşedinte, prim-ministru sau partid din România sau din vreo altă ţară doar după ce s-a obţinut acordul parlamentului sau după referendum popular. Nu a făcut-o nici PSD atunci când a decis în 2009, cot la cot cu PDL şi în deplină cunoştinţă de cauză, asumarea actualului program cu FMI şi UE şi împrumutul aferent.
Însuşi fostul premier Adrian Năstase, în mandatul căruia au fost încheiate două acorduri cu FMI, îl critica în 2009 pe Traian Băsescu pentru că, din raţiuni electorale, curta excesiv Parlamentul în procesul negocierii cu FMI, deşi din punct de vedere legal, Parlamentul nu are de ce să intervină decât în faza finală, de ratificare a acordurilor.
În al doilea rând, din cele circa 12 miliarde de euro folosite de România din acordul stand-by cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde, Guvernul a tras numai 2,15 miliarde în 2009, în timp ce restul i-a revenit BNR, pentru simplul motiv că împrumuturile de la FMI pentru ţările membre nu sunt destinate investiţiilor şi creşterii economice, ci consolidării rezervei valutare. Cele 2,15 miliarde folosite de Guvern pentru acoperirea deficitului au fost şi au rămas o excepţie, pentru simplul motiv că economia României n-a mai avut de-a face în următorii ani cu scăderi de 7%.
-
Râzi, Harap Alb. Perlele politice ale săptămânii
“Cei care urlă, cei care ţipă, sunt neputincioşii, nepricepuţii, aceia urlă, slăbănogii. Nu veţi găsi un om deştept, un om harnic, un om priceput, să vină să urle, să dea în cap şi să jignească pe nimeni, doar nepricepuţii, handicapaţii psihic…” – fruntaşul PDL Ioan Oltean, criticându-i pe primarii opoziţiei care “urlă” că nu le ajung banii de la buget
“Cetăţenii să nu încerce în această perioadă… sau să nu plece la drum dacă nu este impetuos necesar” – ministrul de interne Traian Igaş, avertizând asupra condiţiilor meteo
“România este ca o navă ieşită dintr-o furtună, reparată, dar în zare se vede altă furtună. Sunt nori deasupra Europei, iar România trebuie să navigheze prin aceste ape” – Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România
“Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie” – preşedintele Traian Băsescu
“Hai să ne apărăm şi să reuşim să supravieţuim şi să înflorim” – recomandarea europarlamentarului Laszlo Tokes către “rasa albă europeană”, în condiţiile în care în Europa “s-a mărit exponenţial proporţia celor care aparţin religiei islamice”
“În termeni generali, am discutat foarte multe aspecte politice, nu am discutat aspecte punctuale de X sau Y. Dar ceea ce este important e că ştim ce avem de făcut în continuare” – premierul Emil Boc, întrebat dacă parlamentari ai PDL i-au cerut o remaniere
“Pentru cei care cu adevărat sunt nemulţumiţi şi şi-au spus nemulţumirea în stradă avem toată înţelegerea şi încercăm să găsim soluţii la problemele lor. Pentru ceilalţi, care fac din asta politică, eu zic că e mai bine să treacă la muncă” – vicepreşedintele PDL, Elena Udrea
-
Greva parlamentară: şi-n căruţă, şi-n teleguţă
Deşi nu încasează indemnizaţia de şedinţă, parlamentarii USL vor avea parte în continuare de indemnizaţia de bază (în valoare medie de 4.000 de lei), de sumele forfetare pentru consilierii din teritoriu, cazare gratis la Bucureşti şi abonament la telefon mobil plătit de Parlament.
Soluţia radicală a demisiei din Parlament a opoziţiei, iniţial propusă de şeful PNL, Crin Antonescu, dar urmată până acum doar de Adriana Săftoiu, a fost abandonată, fiindcă mintea de pe urmă a USL şi-a dat seama că astfel ar fi făcut cadou puterii o nesperată unanimitate de voturi în folosul legilor dorite de Traian Băsescu.
-
Modelul israelian în PDL
Memorabile rămân, în context, atât ideea Robertei Anastase de a redesena circumscripţiile electorale în funcţie de sondajele de opinie, în aşa fel încât să avantajeze PDL, cât şi consolarea Elenei Udrea că şi partidul de guvernământ din Israel a căzut în sondaje şi a avut parte de proteste de stradă, dar şi-a revenit în câteva luni la 40% din intenţiile de vot.
Năvala unor Vasile Blaga, Ioan Oltean sau Cezar Preda de a-i cere demisia lui Emil Boc dovedeşte însă că nu mulţi s-au lăsat impresionaţi de poveştile celor două înalte doamne ale partidului. Presa s-a umplut în ultimele zile de speculaţii despre comploturi ale unor grupuri din PDL care îi cer capul premierului şi de scenarii despre eventuale guverne conduse de aşa-numiţi tehnocraţi, numele cele mai des vehiculate pentru postul de premier fiind cele ale lui Mihai Tănăsescu, George Maior, Lucian Croitoru sau Mihai-Răzvan Ungureanu.
În cele din urmă, inclusiv Elena Udrea a făcut aluzii la o posibilă schimbare de direcţie, pentru ca şansele electorale ale PDL să nu fie trase în jos de lipsa de popularitate a guvernului Boc. “Partidul şi Guvernul au stat umăr lângă umăr în lupta pentru stoparea crizei economice. Dar asta nu înseamnă că, politic, trebuie să piardă împreună. Guvernul şi guvernarea trebuie să fie mândria, argumentul principal electoral al PDL, nu o greutate care să atârne de picioarele lui. Guvernul trebuie să fie puternic, prin cei care îl compun, dar şi prin susţinerea din Parlament. Pentru asta este nevoie de un drum nou, pe care să pornim în forţă, dar neapărat împreună!”, a scris Udrea pe blog.
“Nu comentez asemenea decizii sau asemenea speculaţii, eu ştiu ce am de făcut”, a declarat sâmbătă premierul Emil Boc, solicitat de presă să comenteze zvonurile despre o posibilă demisie a sa în cursul săptămânii viitoare.
-
Să le iasă limba de-un cot!
După ce câţiva liberali (Ludovic Orban, Adriana Săftoiu) şi-au luat şeful în serios şi s-au grăbit să-şi depună demisiile, Victor Ponta a clarificat că PSD n-are de gând să-şi dea demisia şi că poate face mai multe din Parlament pentru blocarea iniţiativelor PDL. Ponta a înţeles ceea ce n-au înţeles iniţial juriştii USL, anume că o demisie în masă a opoziţiei din Parlament nu provoacă alegeri anticipate, ci alegeri parţiale în circumscripţiile rămase fără aleşi.
Urmarea a fost că liberalii s-au repliat şi ei şi au propus, prin inocentul Mircea Diaconu, o tactică de luptă care spune totul despre felul cum îşi percep aleşii responsabilitatea faţă de ţară: rămânem în Parlament “nu ca prezenţă fizică, ci ca şi scaune (sic!)”, blocând cvorumurile prin chiul constant, până când pedeliştilor “o să le iasă limba de-un cot şi o să fie dezastru”.
-
Haioşi fără să vrea. Perlele politice ale săptămânii
“Eu nu cred că poate păţi nimic. El nu a utilizat uniforma militară sau însemnele militare pentru a protesta” – Dan Şova, avocat, fruntaş PSD, despre sancţiunile pe care le-ar risca militarul protestatar Alexandru Gheorghe
“M-a încărcat cu o energie pozitivă, am abordat chestiuni legate de viitorul României, subiecte mult mai importante decat soarta mea” – fostul ministru de externe Teodor Baconschi, referindu-se la întâlnirea sa cu preşedintele Traian Băsescu
“Baconschi a fost atât de prost – că există oameni pe care tăticii lor i-au dat la şcoli bune, dar ei rămân tot proşti – şi atât de slugarnic, încât a strigat acolo în faţa întregii ţări, în direct: vă aduc eu un milion de voturi din diaspora sau trei milioane!” – Crin Antonescu, liderul PNL
“Mi-am simţit inutilitatea în acest Parlament, consider o formă de complicitate ca oricine să rămână în actualul Parlament, care nu mai reprezintă voinţa populaţiei” – deputatul PNL Ludovic Orban, justificând de ce ar fi dispus să-şi scrie demisia
“Nemulţumirea poporului este ca un monstru marin (…) La început îi dai văduva din sat. Pe urmă îi dai o fată nemăritată de 20 de ani. Dacă tot nu se linişteşte, trebuie să i-o dai pe cea mai frumoasă fecioară din comunitate” – Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidenţial
“Probabil că sunt singurul vierme din această ţară” – senatorul PDL Iulian Urban, anunţându-şi demisia din PDL după scandalul postării sale de pe blog în care i-a numit “viermi” pe cei care se opun reformelor iniţiate de Cotroceni
-
Preşedintele Băsescu s-a întors din nou la popor. La poporul din 2009
Am văzut, pe rând, renunţarea la proiectul noii legi a sănătăţii şi înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconsky cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoaşterea de către preşedintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populaţiei” şi chiar lăsarea deschisă de către şeful statului a posibilităţii de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură.
Protestele populare i-au dat însă preşedintelui pe tavă şi un argument proaspăt de a-şi urma propria agendă, începând cu dorinţa sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil şi trecând prin revizuirea Constituţiei, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.
Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituţiei, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc şi alegeri prezidenţiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidenţială va fi schimbată cu una semiprezidenţială), asigurând astfel o ieşire din scenă cu fruntea sus a preşedintelui, mulţumit că-şi va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu.