Decizia Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentantilor din Congresul SUA de a adopta un proiect de lege care califica drept genocid masacrul armenilor de catre turci in 1915 a iritat profund autoritatile de la Ankara, care si-au rechemat saptamana trecuta ambasadorul de la Washington si au amenintat cu repercusiuni serioase SUA. O prima reactie a fost recunoasterea publica de catre premierul Recep Tayyip Erdogan a faptului ca Ankara pregateste o incursiune militara in nordul Irakului, spre a lovi bazele rebelilor kurzi de acolo, pe motiv ca acestia submineaza eforturile Turciei de a-i combate pe rebelii din propriul ei teritoriu, organizati in Partidul Muncitorilor din Kurdistan. A doua, cu bataie mult mai lunga, este amenintarea ca Ankara ar putea inchide baza militara americana de la Incirlik, din sudul Turciei, un nod logistic major pentru fortele armate ale coalitiei angajate in Irak si Afganistan. Proiectul de lege aprobat in Camera, initiat de democrati in virtutea necesitatii de a "spori autoritatea morala a Americii in lume", a fost adoptat in pofida protestelor administratiei Bush, care se teme sa nu piarda astfel un aliat de importanta vitala in razboiul din Irak, ca si de o complicare nedorita a situatiei de acolo.
Category: Politic
Stiri politice
-
Draga Vladimir
Dosarul iranian s-a aflat saptamana trecuta in centrul discutiilor dintre marile puteri, atat cu ocazia intalnirii dintre presedintele francez Nicolas Sarkozy si cel rus Vladimir Putin, cat si la intalnirea dintre acesta din urma si secretarul de stat american Condoleezza Rice. S-ar zice, la prima vedere, ca Sarkozy a jucat rolul unui fel de emisar al SUA, cunoscuta fiind politica pro-americana a liderului francez, dar si dorinta acestuia de a avea relatii cat se poate de bune cu Rusia. Din acest punct de vedere, Sarkozy a facut la Moscova toate gesturile de amabilitate posibile, de la adresarea cu "draga Vladimir" (desi Putin a pastrat adresarea formala fata de el) pana la a declara ca nu vrea sa dea nimanui lectii atunci cand vine vorba de drepturile omului in Rusia (chestiune spinoasa pentru toti amicii occidentali ai lui Vladimir Putin). N-a obtinut insa nici un rezultat in privinta unei eventuale adeziuni a Moscovei fata de ideea impunerii unor sanctiuni internationale regimului de la Teheran. Mai mult, Putin a declarat ca nu exista nici un fel de dovezi ca Iranul ar vrea sa produca arme nucleare si ca face pasi importanti in negocierile cu marile puteri. Si mai putina intelegere a obtinut de la Kremlin Condoleezza Rice, fata de care ideea SUA de a amplasa elemente ale scutului antiracheta in Europa, pe motivul unor eventuale amenintari din partea vecinilor Rusiei (recte Iranul) a intampinat o opozitie dura din partea lui Putin. Oficialii de la Moscova au avertizat chiar ca Rusia va lua "masuri pentru neutralizarea amenintarii" pe care o percep prin instalarea sistemelor antiracheta, iar Putin a ironizat teoria SUA privind un eventual atac din partea Iranului, vorbind de posibilitatea instalarii unui scut antibalistic "undeva pe luna" daca apar temeri ca de-acolo ar veni cumva vreun pericol.
-
Cine are urechi de auzit
"Haosul creat de plecarea noastra i-ar ncuraja nu numai pe extremistii din Irak, ci si Iranul", a spus Bush, adaugand ca sunt excluse negocieri cu Iranul pana ce acesta nu renunta la programul sau nuclear. Comentatorii au vazut in aceste remarci o confirmare a faptului ca administratia Bush a redefinit treptat razboiul din Irak drept o lupta strategica intre SUA si Iran, pornind de la declaratiile mai vechi ale presedintelui ca o buna parte dintre insurgentii irakieni (siiti) sunt inarmati, antrenati si sustinuti de extremistii siiti din Iran. Pe de o parte, aceasta ar insemna ca administratia Bush arunca in responsabilitatea Iranului insuccesul in stabilizarea Irakului; pe de alta parte ar fi vorba de o noua incercare de legitimare a unei eventuale actiuni militare impotriva Iranului, in conditiile in care acuzatiile ca Teheranul vrea sa dezvolte arma nucleara si deci trebuie impiedicat cu orice pret s-o obtina au fost intampinate cu mai multa prudenta decat cele de pe vremuri la adresa regimului unui Saddam Hussein suspectat ca dezvolta arme chimice si finanteaza teroristi.
-
Candidatul nostru
Pana la o posibila functie de premier, candidatura pe lista celui mai puternic partid din Rusia ii asigura lui Putin un loc in Duma de Stat, iar conform unuia dintre scenariile gandite de analisti, presedintele ar putea demisiona imediat dupa alegeri ca sa preia conducerea Dumei. Aceasta ar insemna ca la prezidentialele din 2008 poate candida pentru un nou mandat de sef al statului, intrucat aceasta nu ar insemna realegerea pentru a doua oara ca presedinte, lucru oprit de Constitutie.
-
Nimic nou la Kiev
Surpriza insa nu a avut loc: Partidul Regiunilor a obtinut cele mai multe voturi (peste 34%), insuficient insa pentru formarea unei majoritati parlamentare, dupa cum tot un numar insuficient de voturi pentru o majoritate au intrunit si fostii aliati din "revolutia portocalie", Iulia Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko, cu al sau partid Ucraina Noastra (ceva mai putin de 45%). Astfel incat vechiul joc al negocierilor si al compromisurilor, care a grevat din plin ultimul an al puterii de la Kiev, a reinceput. Initial, presedintele Iuscenko a cerut negocieri pentru formarea unei coalitii mai largi, parand deci sa-i invite si pe opozanii sai din Partidul Regiunilor, pentru ca ulterior sa precizeze ca vrea doar o coalitie intre fortele pro-occidentale, in primul rand cu Blocul Timosenko. Discutiile s-au anuntat insa complicate, intrucat Iuscenko ar vrea sa evite un guvern care s-o aiba ca premier pe Iulia Timosenko, viitorul lui contracandidat la prezidentialele din 2010, stiut fiind ca prima conditie a doamnei cu codite este sa conduca viitorul guvern. Comentatorii au luat in calcul pentru un posibil deznodamant si rezultatul discutiilor dintre compania rusa Gazprom si autoritatile ucrainene privind plata unei datorii de 910 milioane de euro pentru gazele furnizate de Gazprom, care a amenintat Kievul saptamana trecuta ca sisteaza livrarile daca nu-si incaseaza banii.