Ministrul israelian al apararii, Ehud Barak, a aprobat un plan care prevede taierea furnizarii de electricitate si combustibil catre Fasia Gaza, in caz ca militantii palestinieni ataca din nou cu rachete teritoriul Israelului. Planul este criticat de autoritatile palestiniene, dar si de unele state occidentale. Anuntul lui Ehud Barak era asteptat; Israelul considera Fasia Gaza o „entitate ostila“, de cand controlul teritoriului a fost preluat de miscarea radicala Hamas. Oficialii din ministerul israelian al apararii nu au precizat cand ar putea fi aplicate restrictiile, afirmand doar ca vor fi folosite cand va fi nevoie de stoparea atacurilor cu rachete trase din Gaza.
Category: Politic
Stiri politice
-
Sa dojenim Iranul
Presedintele rus Vladimir Putin a obiectat fata de adoptarea unor noi sanctiuni impotriva Iranului, sustinand ca astfel de actiuni ar inrautati situatia privind programul nuclear al Teheranului. „De ce sa inrautatim situatia, sa izolam Iranul, prin amenintarea cu noi sanctiuni?“, a declarat Putin in timpul unei vizite la Lisabona, unde a participat la summit-ul Rusia – Uniunea Europeana. Rusia, membru cu drept de veto in cadrul Consiliului National al Natiunilor Unite, poate bloca adoptarea de noi sanctiuni impotriva Iranului. Washingtonul a impus joia trecuta sanctiuni impotriva a peste 20 de companii iraniene, banci importante si persoane, in incercarea de a determina Iranul sa opreasca activitatile de imbogatire a uraniului si de a combate actiunile „teroriste“.
-
Demisia, frate!
Premierul polonez Jaroslaw Kaczynski a anuntat ca ar putea demisiona pe 5 noiembrie dupa infrangerea suferita in alegerile parlamentare, permitandu-i astfel liderului opozitiei de centru-dreapta, Donald Tusk, sa ii succeada in fruntea executivului. In aceeasi zi se va reuni si noul parlament rezultat in urma alegerilor anticipate convocate de conservatorii condusi de cei doi frati Kaczynski (actualul premier si Lech, presedintele tarii). Victoria Platformei Civice (liberala) in fata Partidului Legii si Justitiei (conservator) a fost salutata de Comisia Europeana, dar si de alte state din UE, pentru care pozitia dura a Poloniei in discutiile comune a constituit adesea un obstacol.
-
Inchisoare, dar pentru cine?
Camera Deputatilor a adoptat o serie de modificari la Codul penal si Codul de procedura penala, care au lasat impresia ca ar viza cenzurarea activitatii jurnalistilor.
Criticile organizatiilor de media s-au indreptat spre un articol care sanctioneaza cu inchisoare intre doi si sapte ani difuzarea de inregistrari audio-video sau ale unor convorbiri telefonice fara drept si cu depasirea atributiilor de serviciu. Desi deputatii au sustinut ca prevederea s-ar referi doar la procurori, mai multe organizatii ale jurnalistilor au evocat incercarea de a opri pe viitor difuzarea unor inregistrari precum cea din cazul Remes-Muresan. Noile Coduri vor fi trimise presedintelui Basescu pentru promulgare. -
Afurisitii din CNSAS
Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a adoptat o pozitie critica fata de verdictele de colaborare cu politia politica a unor inalti ierarhi, emise recent de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). BOR s-a referit nu doar la fundamentarea acestor decizii (considerate „sumare, pripite si tendentioase“), ci si la atitudinea din jurul discutarii cazurilor, care a dus la scurgerea „pe surse“ a unor informatii referitoare la vinovatia ierarhilor chiar inainte de judecarea cazurilor in Colegiul CNSAS.
-
Tratat de daramare a Guvernului
Dupa ce social-democratii au initiat o motiune de cenzura care a esuat din cauza voturilor impotriva ale unora dintre propriii membri, liberal-democratii au anuntat saptamana trecuta ca au redactat un document asemanator. Asemanator atat din punctul de vedere al argumentelor lirico-politice aduse pentru a justifica daramarea Guvernului, cat si, cel putin deocamdata, din acela al sanselor de a fi adoptata. Spre deosebire de PSD, PLD condus de Theodor Stolojan a anuntat insa ca nu este interesat atat de succesul motiunii, cat de popularizarea criticilor la adresa Guvernului pe care aceasta le contine.
PD, siamezul politic al PLD, a lasat sa se inteleaga ca ar putea chiar sa amane pana dupa alegerile pentru Parlamentul European (25 noiembrie) votul pentru daramarea Guvernului. O explicatie ar fi ca amanarea motiunii i-ar creste sansele de a fi adoptata, dat fiind scorul relativ modest pe care sondajele il prezic pentru PNL la scrutinul de luna viitoare. In plus, si criticile pe care oficialii europeni le aduc Romaniei – de la lupta impotriva coruptiei la netransparenta proceselor de privatizare si culminand cu neindeplinirea obligatiilor asumate la capitolul agricultura – ar putea deveni in timp argumente in favoarea inlocuirii actualului cabinet.
Unii analisti au observat ca opozitia s-ar putea nici sa nu mai aiba nevoie de depunerea unei motiuni de cenzura; daca Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament pentru scrutinul uninominal (asa cum a anuntat deja premierul) sau pentru legea bugetului, Guvernul ar putea sa cada de la sine prin respingerea la vot a acestor initiative.
-
Tratatul de la Lisabona
Liderii Uniunii Europene au convenit saptamana trecuta la Lisabona forma finala a unui „tratat de reforma“ a institutiilor europene care ar urma sa inlocuiasca Constitutia respinsa prin referendum de Franta si Olanda in 2005. Noul document, pentru care s-a evitat cu grija denumirea de „constitutie“, ar urma sa fie semnat la Consiliul European din 13 decembrie si, daca va fi ratificat de statele membre, va intra in vigoare in 2009. Printre modificarile pe care tratatul le aduce actualului sistem se numara crearea functiei de presedinte cu un mandat mai lung (30 de luni) al Consiliului European si a celei de sef al politicii externe. -
La ce e bun un comisar
Orban a spus ca in general o astfel de investigatie dureaza pana la 18 luni si ca el a solicitat autoritatilor europene sa-si dea verdictul in doar 5-8 luni. Indiferent daca glasul lui Orban va fi sau nu ascultat, calendarul de privatizare a uzinei din Craiova (proces care ar fi urmat sa se incheie la 30 ianuarie 2008) a fost insa compromis: Guvernul a cerut Parlamentului sa suspende dezbaterea pe acest subiect, iar sansele ca prima masina produsa de Ford la Craiova sa poata fi lansata in 2009 au ramas doar teoretice.
-
Razboi in Kurdistan
Guvernul turc a obtinut aprobarea Parlamentului pentru a lansa un atac asupra rebelilor separatisti din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care folosesc nordul Irakului ca baza pentru lansarea de atacuri asupra unor tinte turcesti. In ultimele saptamani, acest tip de atacuri a dus la uciderea a 20 de militari turci. Premierul Recep Tayyip Erdogan a promis insa ca obtinerea aprobarii nu va aduce automat si o incursiune armata in nordul Irakului, teritoriu aflat sub protectia trupelor americane. Relatiile dintre SUA si Turcia s-au deteriorat recent dupa ce o comisie a Congresului american a calificat drept genocid masacrele comise de militarii turci asupra armenilor in 1915, soldate cu 250.000-500.000 de morti, potrivit Ankarei – cu 1,5 milioane de victime, potrivit Erevanului. -
A mai ramas o luna
Zvonurile, dar si declaratiile publice ale unor fruntasi din PNL privind nevoia unei remanieri (cel mai consistent zvon a privit intentia Noricai Nicolai de a ocupa functia lui Tudor Chiuariu la sefia Ministerului Justitiei) au tinut capul de afis saptamana trecuta pana la remanierea fortata a lui Decebal Traian Remes, inlocuit, n urma scandalului mitei, de Dacian Ciolos la conducerea Ministerului Agriculturii. Problema ar fi ramas una interna a PNL daca intre timp naar fi aparut avertismentul Comisiei Europene ca daca intr-o luna Romania nu-si rezolva deficientele in privinta sistemului de plati pentru agricultura, UE va activa clauza de salvgardare in domeniul agriculturii, ceea ce inseamna pierderea a 25% din subventiile europene pentru agricultura prevazute in acest an, adica 110 milioane de euro. Dupa ce Ciolos, fost subsecretar de stat la Agricultura, a amenintat ca daca se va activa clauza ii va demite pe toti secretarii de stat din minister, au aparut si criticile, de la cele ale fostului ministru social-democrat de resort, Ilie Sarbu, care l-a acuzat pe Ciolos ca poarta o parte din vina pentru blocajele de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si pana la unele venite chiar din PNL, conform carora nici n-ar fi trebuit schimbat ministrul tocmai acum, cand Romania e in criza de timp fata de termenul fixat de UE. Nici unul dintre titularii de la Agricultura de pana acum din cabinetul Tariceanu nu s-a remarcat insa prin eficienta, de la ex-liberalul Flutur pana la un om asa de strain de domeniu ca Dan Motreanu, iar probabil cel mai instructiv pentru prestatia lui Remes raman declaratiile lui Sorin Minea, presedintele patronatului Romalimenta, care chiar in ziua demisiei se plangea ca de sase luni a incercat sa-l convinga pe ministru sa faca o solicitare la UE ca sa poata cumpara carne de porc din tarile care n-au avut focare de pesta porcina, pentru ca astfel companiile romanesti sa poata exporta produse din carne pe piata UE.