BusinessMagazin

Category: Politic

Stiri politice

  • Primul esec?

    Candidatul Traian Basescu a mai castigat teren pe ultima suta de metri in 2000, tot printr-un tur de forta intr-o perioada scurta, la alegerile pentru Primaria Capitalei. De aceasta data insa, intr-o intalnire cu intelectualii apropiati, presedintele a anuntat ca nu crede in sansele de validare a scrutinului. Ar fi astfel primul esec major al agendei politice prezidentiale, cu sanse mari de a fi speculat de adversarii sai politici in perspectiva alegerilor parlamentare programate anul viitor si a prezidentialelor din 2009.

    Mai mult, Basescu a parut chiar resemnat cu privire la acest rezultat, omitand varianta evocata anterior, de reconvocare a referendumului in cazul in care la urne nu se prezinta suficienti alegatori. Seful statului si-a mentinut si refuzul de a promulga legea votului uninominal pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea, in ciuda unui un tir sustinut de scrisori deschise ce ii cereau sa-si puna semnatura pe actul respectiv (noua scrisori in total, pana vinerea trecuta) din partea presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Basescu a spus ca e posibil sa trimita legea la Curtea Constitutionala si, daca aceasta constata ca e totul in regula, s-o trimita inapoi la Parlament.

    "Asa cum si-a asumat Guvernul raspunderea pe ea, legea e incompleta si nefunctionala, pentru ca nu sunt delimitate colegiile electorale", considera presedintele. El a criticat insusi faptul ca Guvernul s-a grabit sa-si asume raspunderea chiar acum, inainte de referendum, cand mai normal ar fi fost sa faca asa ceva abia dupa, in caz ca referendumul n-ar fi fost validat.
    Potrivit analistilor politici, prezenta slaba la referendum va fi similara cu cea inregistrata la scrutinul pentru Parlamentul European – a carui campanie electorala a fost invaluita intr-un anonimat aproape continuu. Unele sondaje interne ale partidelor (PNL, spre exemplu) creditau o prezenta la urne de putin peste 20%.

  • Expulzati, dar cate unul

    Documentul aminteste limitele foarte stricte in care Directiva 38/2004 stabileste posibilitatea de expulzare a unui cetatean al Uniunii: din ratiuni de ordine publica, securitate publica si/sau sanatate publica. De asemenea, se spune ca orice masura trebuie sa fie proportionala si fondata exclusiv pe comportamentul personal al individului. Dezbaterea a avut loc pe fondul disputei generate de adoptarea de catre guvernul Italiei a unui decret-lege care permite expulzarea cetatenilor din statele UE care comit delicte pe teritoriul tarii. Bucurestiul a semnalat ca decretul a fost aplicat arbitrat doar cetatenilor romani, fara a li se da posibilitatea sa atace decizia in justitie.

  • Coruptul Taubman

    Chiar inaintea ultimei saptamani de pregatire a referendumului pentru votul uninominal si a alegerilor pentru Parlamentul European, Nicholas Taubman a criticat modificarile aduse in Parlament Codului Penal si celui de Procedura Penala.
    Ambasadorul a reprosat lipsa de dialog cu partenerii din societatea civila, precum si adoptarea "aproape fara dezbateri, fara transparenta" a unor amendamente care ar ingradi desfasurarea anchetelor penale. Taubman s-a referit, intre altele, la limita de sase luni pentru anchetele penale, la eliberarea din arest a suspectilor retinuti daca avocatul lor nu se prezinta in 24 de ore in fata instantei si la propunerea de ridicare la 9 milioane de euro a pragului pentru prejudiciile care se circumscriu infractiunilor cu consecinte deosebit de grave.
    Cea mai virulenta reactie la adresa ambasadorului a avut-o liberalul Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, care i-a cerut sa-si respecte statutul de diplomat si sa se abtina de la astfel de observatii – cu atat mai mult cu cat americanul si-ar fi obtinut mandatul diplomatic in urma donatiilor pentru un anume candidat prezidential din SUA, fapta care in Romania ar fi considerata coruptie. Cazul anunta noi dezvoltari in aceasta saptamana, mai ales dupa ce ambasada Marii Britanii s-a solidarizat cu legatia americana, facand cunoscut ca impartaseste criticile lui Taubman fata de modificarea celor doua coduri.

  • Punem si noi rachete

    Declaratia lui Zaritki a fost prefatata de un anunt al autoritatilor din Belarus ca vor achizitiona pentru dotarea armatei nationale cel mai nou tip de racheta ruseasca, Iskander, echipata cu focos conventional. Rusia si Statele Unite au continuat in ultimele luni duelul verbal referitor la proiectele strategice ale SUA in Europa Centrala, iar presedintele Vladimir Putin a ajuns pana la a compara – "din punct de vedere tehnologic" – situatia actuala cu criza rachetelor cubaneze din 1962, care a dus Washingtonul si Moscova in pragul unui conflict nuclear.

  • Sa mearga cine vrea

    Partidul Popular din Pakistan (PPP), al lui Bhutto, este cea mai importanta formatiune de opozitie, iar absenta sa de la scrutin ar afecta si mai mult credibilitatea alegerilor, marcata deja de decizia generalului Musharraf de a organiza scrutinul sub stare de urgenta. Intre timp, presedintele a anuntat ca va renunta la calitatea de comandant al fortelor armate, asa cum a promis inainte de scrutinul din 6 octombrie. Musharraf a castigat scrutinul, dar opozitia contesta , pe care l-a castigat, dar a carui castigare ii este contestata de opozitie.

  • Un caz inchis

    CNCD si-a motivat decizia prin faptul ca s-a antepronuntat, printr-un comunicat emis in data de 6 noiembrie unde a condamnat public declaratiile sefului diplomatiei, considerandu-le ofensatoare "la adresa unor comunitati". Masura Consiliului a starnit proteste in randul adversarilor ministrului, care au incriminat o noua declaratie a acestuia, potrivit careia anunta ca deportarea "nu se va produce prea curand". Ulterior, surse din institutie au declarat pentru agentia Mediafax ca de fapt CNCD l-ar fi sanctionat cu avertisment pe ministru daca ar fi putut judeca fondul cauzei. In calitate de sef politic al ministrului de externe, premierul Tariceanu a declarat ca din punctul de vedere al conducerii PNL, cazul declaratiilor lui Cioroianu este inchis si ca nu constituie o tema de discutie in partid.

  • Un rus tot mai ramane

    Potrivit comandantului trupelor terestre dislocate in Georgia, generalul Aleksei Maslov, ultimul convoi a parasit baza de la Batumi si a trecut frontiera in Armenia, miercurea trecuta, in urma fiind lasati "doar militarii din trupele de mentinere a pacii in Abhazia si cele din Osetia de sud cu participarea Georgiei".

    Presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, a acuzat Rusia ca-i sprijina pe separatistii din cele doua regiuni, acuzatie respinsa de Moscova. Georgia se confrunta cu proteste de strada de mai multe saptamani, care l-au determinat pe presedintele Saakasvili sa convoace alegeri anticipate in ianuarie anul viitor, insa Moscova a calificat deja viitorul scrutin drept "o farsa" pentru pastrarea puterii.

  • Ce-i de facut?

    Concluziile raportului urma sa fie dezbatute la inceputul acestei saptamani de reprezentantii celor cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU (SUA, Marea Britanie, Franta, Rusia si China), alaturi de Germania, intr-un summit la Bruxelles. Statele Unite fac presiuni pentru inasprirea atitudinii ONU fata de Teheran, mergand pana la interventia militara, insa Rusia si China cer in continuare o abordare diplomatica a situatiei.

  • Criticilor mei

    Mai intai, in iuresul emotional al crimei de care a fost acuzat un conational in Italia, Cioroianu a evocat o deportare in masa a infractorilor in desertul egiptean, depasind, potrivit observatorilor, granitele unei simple metafore diplomatice.

    In fata cererilor de prezentare a demisiei – una din ele venita chiar de la presedintele Traian Basescu – ministrul a invocat necesitatea prezentei sale pentru rezolvarea tensiunilor diplomatice dintre Romania si Italia. La doar cateva zile distanta, insa, o vizita organizata de MAE in capitala Italiei a oferit un nou argument criticilor ministrului: la conferinta de presa la care au participat atat premierul Calin Popescu-Tariceanu, cat si ministrul Cioroianu si alti demnitari din MAE, seful MAE s-a intretinut destul de afabil cu unul din liderii comunitatii rromilor romani din Italia, dat in urmarire prin Interpol pentru sustragere de la executarea unei pedepse definitive in Romania.

    Declaratiile contradictorii ale MAE si ale ministrului dupa ce presa a semnalat situatia si chiar dincolo de incident (Cioroianu a afirmat, de pilda, ca nu e perfect, dar ca se considera potrivit pentru functia pe care o ocupa) au ridicat si mai mult ponderea remarcilor negative la adresa sefului liberal al diplomatiei, care a fost identificat de unii observatori ca posibil personaj de sacrificiu pentru calmarea tensiunilor iscate de „cazul Mailat“.

  • Anticoruptie degeaba

    In acelasi timp, cei chestionati (59%) au opinat ca justitia nu este independenta in judecarea faptelor de coruptie, fiind influentata de politicieni, oameni cu suficienti bani sau chiar de politisti sau procurori.  O treime dintre intervievati au afirmat ca s-au confruntat cu situatii in care li s-a cerut, direct sau indirect, sa dea mita, preponderent unui medic (31%), profesor (6%), functionar de primarie (6%) sau politist (6%). Primele domenii la care respondentii se gandesc ca ar trebui sa primeasca mai putini bani in bugetul pe anul viitor sunt politia (24%), justitia (20%), armata (14%), administratia locala (10%), turismul (9%).