BusinessMagazin

Category: Cover story

  • ANUL INFLAMARII PRETURILOR

    2005 le-a adus romanilor benzina de un euro. Si chiar daca preturile s-au mai detensionat spre sfarsit de an, temerile ca vom atinge unele din cele mai mari tarife europene la pompa sunt inca prezente.   

    Administratiile americane, fie ele trecute sau actuale, mizeaza pe faptul ca subventionarea obiceiului de a conduce masina pe distante mari – pentru transport personal sau comert – este de natura sa stimuleze economia. In schimb, cele europene, cu mici diferente de la tara la tara, considera ca este mai sigur sa ajute economia prin contributii grase la buget impuse companiilor petroliere. Pentru varianta accizelor a votat si administratia romaneasca. Mai ales in anul care s-a incheiat, valul de accize a lovit principalele domenii ale economiei, de la masini la tigari si produse de lux. Asadar, o data cu intrarea in vigoare a noilor accize la 1 aprilie, preturile la produsele Petrom au crescut cu 500 de lei vechi (0.05 lei noi) pentru Autogaz, 1.600 de lei vechi (0.16 lei noi) pentru benzine si 1.700 de lei vechi (0.17 lei noi) pentru motorine.

    Daca ar fi fost doar atat si tot ar fi fost neplacut, dar accizele marite au lovit in pretul benzinei intre doua evenimente importante si strans legate intre ele: decizia Romaniei de a-si armoniza preturile cu cele de pe piata externa si „explozia“ pretului petrolului la nivel mondial de la inceputul celui de-al doilea semestru. Decizia in cauza, adoptata exact la inceputul anului, nici nu si-ar fi putut gasit un moment mai bun. Adoptarea cotatiei Platt’s Mediteranean presupune ca preturile benzinei intr-o tara sa reflecte situatia conjuncturala de piata, in cazul de fata din Romania si Europa de Sud-Est, si in acelasi timp sa se alinieze la cotatiile internationale ale produselor petroliere. (Cotatia Platt’s indica preturile pietelor internationale pentru produse petroliere in intreaga lume, iar in Europa exista trei zone: Platt’s Northern, Platt’s Rotterdam si Platt’s Mediterranean, ultima fiind considerata cea mai relevanta cotatie pentru Romania.)

    Oricum, la citirea stirii din ianuarie care anunta aceasta aliniere, e greu de spus cati au intuit impactul pe care aceasta decizie il va avea asupra pietei. Astfel, daca anul incepuse cu un pret relativ „cuminte“ –  29.000 de lei vechi litrul de ECO Premium -, in luna aprilie, o data cu introducerea noilor accize, tarifele au „saltat“ la 32.900 de lei vechi, iar din iunie-iulie, o data cu presiunile internationale, a ajuns la 37.200 de lei vechi, adica aproximativ 1,05 euro.

    Momentul critic de la sfarsitul verii, cand pretul petrolului pe piata externa atinsese pragul 70 de dolari/baril, dupa ce sondele si rafinariile din Golful Mexic au fost oprite din cauza pagubelor provocate de uraganul Katrina, a dat si pe piata romaneasca masura alinierii preturilor. Atunci, pretul contractelor futures americane a crescut cu aproape cinci USD/baril, pana la 70,8 USD/baril, reprezentand cel mai inalt nivel din 1983 incoace, cand bursa de marfuri din New York a inceput tranzactiile cu astfel de contracte.  „La fiecare majorare a barilului cu 10%, pretul benzinei la pompa creste cu 3%“, a explicat atunci presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu. Cu mici marje de eroare, algoritmul s-a aplicat intocmai.

    Iar rezultatele nu s-au lasat prea mult asteptate. Faptul ca benzina a fost aliniata la cotatiile internationale ale petrolului a facut ca profitul companiilor petroliere sa fie mai bun ca niciodata. Asa se face ca Petrom-OMV a putut raporta la sfarsitul primelor noua luni ale anului o crestere cu 520% a profitului net fata de primele noua luni ale anului trecut. Iar pentru tot 2005, Petrom ar putea raporta o cifra de afaceri intre 2,7 si 2,9 miliarde de euro (potrivit estimarilor directorului general Gheorghe Constantinescu) si un profit de 500 de milioane de euro. Iar enumerarea cresterilor pe 2005 ar putea continua: profitul din exploatare a inregistrat o crestere de 154% fata de al doilea trimestru al acestui an, ajungand la 254 de milioane de euro, si o crestere de 300% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in vreme ce cifra de afaceri a inregistrat o crestere de 10% fata de rezultatele prezentate de companie pentru primul semestru al anului, ajungand la 2.174 mil. euro. Toate acestea in conditiile in care investitiile au fost cu 25% mai mici fata de aceeasi perioada a anului trecut.

  • INDUSTRIA HOTELIERA: CAMERE MULTE

    Indiscutabil, tranzactia anului in materie de turism a constituit-o preluarea pachetului majoritar al hotelului Athénée Palace Hilton de catre  vicepremierul George Copos, care a platit pentru acesta aproximativ 10% din averea sa: mai exact, 30 de milioane de dolari.

    In 2005, George Copos a reusit sa devina primul investitor din Romania proprietar a doua hoteluri de cinci stele – din cinci asemenea existente pe piata bucuresteana. Dupa negocieri de noua luni, vicepremierul avea sa isi treaca in portofoliu  Athénée Palace – cel mai vanat hotel din Bucuresti, datorita atat pozitiei ultracentrale si cladirii monument istoric, dar si contractului de management cu Hilton, care se va mai prelungi pentru inca o perioada.

    E drept, vicepremierul a platit o suma deloc neglijabila, insa si-a recuperat la scurt timp investitia: cateva luni mai tarziu avea sa vanda catre Vodafone pachetul de actiuni pe care il detinea la Connex (0,9%), pentru aproximativ 23 de milioane de dolari.

    Pe de alta parte, Crowne Plaza, celalalt hotel din portofoliul Ana Hotels, pare sa fie cea mai profitabila afacere a grupului, fiind  complet ocupat cea mai mare parte a anului. In ultimii opt ani, Ana Hotels a investit circa 80 de milioane de euro in sectorul turistic, portofoliul companiei incluzand sapte hoteluri: Crowne Plaza si Athénée Palace Hilton – ambele de cinci stele, in Bucuresti, Sport, Bradul si Poiana – Poiana Brasov, Europa si Astoria – Eforie Nord, plus centrul de sanatate Ana Aslan Health Spa.

    Pretul platit de George Copos pe Hilton este mai mic fata de cele 42 de milioane de dolari investite de Athénée Phoenix Group in renovarea Athénée Palace. O parte din suma necesara refacerii si modernizarii hotelului a fost asigurata din doua credite acordate de BERD – 14,3 milioane de dolari si un consortiu de banci franceze – 16,9 milioane de dolari. In ceea ce priveste noile hoteluri intrate pe piata in acest an se poate spune ca si acestea au reprezentat investitii si aparitii importante, chiar daca nu s-au ridicat la nivelul celor asteptate. La sfarsitul lui 2004, de exemplu, in piata se vorbea despre venirea Sheraton si Four Seasons in 2005. Acum, insa, intrarea acestora in Romania este „prognozata“ pentru 2006.

    Cel mai important new entry a fost cel al lantului hotelier spaniol NH Hoteles, numarul trei in Europa pe segmentul business. Spaniolii au deschis doua hoteluri, unul in Bucuresti, altul in Timisoara, valoarea totala a investitiilor ridicandu-se la aproximativ 7 milioane de euro. Calculul este facut conform valorilor de piata, care spun ca, in functie de categoria in care e incadrat hotelul, costurile pentru o camera oscileaza intre 30.000 si 45.000 de euro.  NH Hoteles este cea de a treia retea hoteliera care a intrat in Romania si in provincie, dupa Best Western si Accor. Raul Palomo Marugan, directorul general manager al hotelurilor, spune ca nu isi doreste un hotel plin de turisti, ci doar clienti de business fideli. O afirmatie deloc gratuita, in conditiile in care NH Hoteles a incheiat contracte in acest an cu cateva dintre marile companii multinationale prezente in Romania, cum ar fi Red Bull, Campofrio, Danone etc. Iar rezultatele nu au intarziat sa apara, gradul de ocupare al celor doua hoteluri fiind de peste 60%.

    La aceasta ora, grupul NH Hoteles detine 240 de unitati in Europa, America Latina si Africa, iar in ultimii patru ani si-a consolidat pozitia prin achizitionarea companiilor hoteliere Krasnapolsky din Olanda, Krystal din Mexic si Astron din Germania. Pentru viitor, compania are in derulare 31 de proiecte la nivel international, insumand aproximativ 5.000 de camere.

    Daca „aria business“ a prins un trend ascendent, nu acelasi lucru se poate spune si despre hotelurile de pe litoralul romanesc. Ploile abundente i-au convins pe hotelieri – daca mai era cazul – ca nu (mai) stau pe o mina de aur. Si ceea ce nu a reusit vremea rea, a dus la bun sfarsit decizia Ministerul Mediului de a anula contractele de administrare a plajelor si de a demola toate barurile si discotecile de pe plaja.

    Asa se face ca putinii castigatori ai sezonului 2005 au fost hotelierii care detin clinici de balneo (spa) – cum ar fi Europa sau hotelurile din Saturn si o serie de hoteluri din Mamaia. Consecintele? O buna parte dintre cei care si-au vazut profiturile in pericol de a cobori sub „cotele de avarie“ au decis ca ar fi mai bine sa vanda.

    Un exemplu este Palm Beach din Mamaia, unul dintre cele patru hoteluri de cinci stele de pe litoral, care a fost scos la vanzare acum cateva luni – la un pret de 6,5 milioane de euro. Pana la aceasta ora, nu a aparut nici un investitor dispus sa-l cumpere.

    Pe lista neagra a „litoralului 2005“ se mai gasesc hotelul Siret (doua stele, Mamaia) si actiunile minoritare la 15 hoteluri din portofoliul THR Marea Neagra, printre care si cele noua hoteluri din Neptun care ii au ca actionari majoritari pe Ioan si Viorel Micula. Lipsa investitiilor in cele noua hoteluri s-a reflectat  in cifra de afaceri, care, in 2004,  a fost de doar 1,7 milioane de euro.

    Prin urmare, e greu de crezut ca investitorii se vor inghesui sa cumpere de la SIF Transilvania participatiile la cele noua unitati, evaluate la 9-10 milioane de euro. Mult mai bine s-a dezvoltat in 2005 turismul montan, atat in zona nordica (s-au facut si se pregatesc investitii in Bucovina, Maramures), cat si in zona Prahovei.

    O initiativa despre care s-a vorbit mult timp a fost cea a grupului britanic Polycom, care a investit cinci milioane de euro in construirea in Poiana Brasov a unui hotel cu 17 camere, clasificat de patru stele, dar cotat de cinci stele. Hotelul respecta arhitectura castelului Bran, mizandu-se astfel pe atragerea turistilor britanici, germani si scandinavi. Tot in Poiana Brasov, omul de afaceri Ioan Niculae a investit 3 milioane de euro in renovarea complexului Favorit.

    De ce sunt zonele montane mai atractive? Investitorii dau acelasi raspuns: turistii vin tot timpul anului. Iar piata nu vede nici o schimbare de trend in 2006: vor continua investitiile in hoteluri business si in regiuni in care capriciile vremii nu alunga turistii. Cel putin nu de tot.

  • EFERVESCENTA IN RETAIL

    Vanzari de retele, investitii masive, nume noi, vanzari mai mari decat previziunile. Piata retailului din Romania a fost, in 2005, marcata de cateva evenimente cheie. Care promit sa anime piata si in 2006.

    In mod cert, 2005 a fost anul de explozie pentru magazinele de tip discounter. Nu mai putin de trei nume noi – Plus Discount, Kaufland si Penny Market, toate apartinand unor lanturi internationale cu sediile centrale in Germania – si-au facut, de facto, intrarea si in Romania. Numai intr-o singura luna, octombrie, suma investitiilor inaugurate totalizeaza aproape 100 de milioane de euro. Pana in toamna lui 2005, fizionomia pietei de discount din Romania n-a suferit schimbari notabile, desi pe piata mai sunt alte patru companii, unele prezente aici de ani buni. Primul venit a fost XXL, parte a grupului Rewe, cu patru ani in urma. A urmat Profi, divizie a retailerului international Louise Delhaize, care mai are in Romania si hypermarketurile Cora. La finele anului trecut a aparut pe piata si Albinuta, o marca romaneasca pentru magazinele retailerului lituanian VP Market. Pana in toamna lui 2005, si MiniMAX DISCOUNT a intrat in hora.

    Dar istorie nu s-a scris, in discountul romanesc, pana in aceasta toamna, cand Plus a inceput sa deschida magazine – opt pana in prezent – si a inaugurat si centrul logistic la Ploiesti. Kaufland a deschis depozitul central tot la Ploiesti si trei magazine (Bucuresti, Ramnicu Valcea si Ploiesti). In prima faza, Penny Market a deschis trei magazine.

    Ce aduc cei trei nou-veniti? Primul si cel mai important lucru pe care il promit sunt preturile mici. Din tiparul ofertei reduse iese, insa, Kaufland. Daca magazinele Plus – ale companiei germane Tengelmann – au 1.800 de produse expuse pe o suprafata de vanzare de 1.200 mp, Kaufland are o suprafata de vanzare de aproape patru ori mai mare: 4.500 mp. Implicit, si oferta este mult mai mare si se apropie, din acest punct de vedere, de formatul de hypermarket, prezent acum in Romania prin Carrefour si Cora, ale caror suprafete de vanzare depasesc 5.000 mp. Tot atipic pentru discounter este si galeria comerciala pe care o are Kaufland – 2.000 mp. Nici un alt magazin de discount din Romania nu are galerie comerciala. Ambitiile noilor-veniti sunt mari, cel putin asa reiese din declaratiile oficiale. Daca cei de la Plus spun ca vor sa-si adjudece pozitia de lider pe sectorul de discount cu peste 51% din piata, „Kaufland tinteste pozitia de lider al intregii piete de retail“, spune Gunter Grieb, directorul general al Kaufland Romania.

    Anul 2005 e unul diferit de ceilalti si prin faptul ca este primul an de „tranzactionare“ pe piata romaneasca de retail. Nu una, ci doua retele dezvoltate in Romania – Artima si La Fourmi – au fost vandute si, respectiv, cumparate. In ambele cazuri s-au implicat in afaceri fonduri de investitii. Enterprise Investors, compania care administreaza fondul de investitii polonez Polish European Fund V, a cumparat reteaua Artima, o afacere dezvoltata de omul de afaceri Florentin Banu si de fondul de investitii SEAF Trans-Balkan Romania Fund. Valoarea tranzactiei a fost de 17 milioane de euro.

    In cazul supermarketurilor La Fourmi, acestea au fost preluate de fondul de investitii elen Global Finance, care a cumparat anul acesta de la fondatorii libanezi 80% din actiunile retailerului pentru o valoare estimata la 3-4 milioane de euro. La Fourmi are in prezent 11 magazine in Bucuresti.

    Dar 2005 a adus si un record de investitii intr-un complex comercial (Baneasa, Bucuresti): 100 de milioane de euro. Dincolo de recordul financiar in materie de investitii, proiectul mai stabileste o serie de noi recorduri pe piata romaneasca: primul mall de mobila, cel mai mare Bricostore de pana acum si patru mari comercianti – Metro, Carrefour, Bricostore si Mobexpert – reuniti intr-un singur complex pentru prima data.

    Deocamdata, complexul nu este functional in totalitate – doar magazinul Metro si-a deschis portile, deocamdata – dar va fi finalizat din primavara. In afara de recordul ca investitii, mai trebuie punctate cateva noutati. Metro a inaugurat un nou centru de distributie, care va prelua functia comerciala a magazinului din Otopeni – primul Metro deschis in Romania, in 1996. Magazinul din Baneasa a atras cea mai mare investitie intr-un magazin cash & carry pe piata din Romania: circa 30 de milioane de euro.

    Centrul Comercial Feeria din Bucuresti va bate, la randul sau, un record: va fi cel mai mare complex din Romania (32.600 mp) al francezilor de la grupul Vinci, care au dezvoltat, prin filiala romaneasca Socomac, si complexul Carrefour Orhideea. Din aceasta suprafata, hypermarketul Carrefour va ocupa 15.600 mp, restul fiind ocupat de o galerie comerciala de 17.300 mp, care va reuni in jur de 75 de spatii comerciale – moda si accesorii, echiparea casei, divertisment, servicii, restaurante. Proiectul Feeria necesita o investitie de circa 40 de milioane de euro si este cel mai mare din tara, dar si unul dintre cele mai mari proiecte comerciale din Europa de Est.

    De altfel, este pentru prima oara in istoria Carrefour cand „galeria comerciala este inchiriata 100% cu sase luni inainte de deschidere“, dupa cum spune Frederik Roman, director de dezvoltare in cadrul grupului Vinci. Hypermarketul din Baneasa este al patrulea Carrefour din Bucuresti, dar tinta francezilor de la Hyparlo (grupul care opereaza, in Romania, hypermarketurile Carrefour) este sa ajunga la sase magazine in Bucuresti, „cate unul la distanta de maxim 15 minute de fiecare locuitor al orasului“, spune François Oliver, director general al Carrefour Romania. O alta premiera pe piata romaneasca va fi mall-ul de mobilier si decoratiuni interioare dezvoltat de grupul Mobexpert. In centrul comercial Baneasa va derula prima investitie compania imobiliara a grupului, Domus Mex. Investitia necesara mall-ului, care va fi impartit in 10 zone distincte, va atinge 15 milioane de euro. Alegerea locatiei pentru primul mall este motivata de Dan Viorel Sucu, directorul general al Mobexpert: „Baneasa este cea mai dinamica zona din Capitala“.

    Prin noua strategie, Dan Viorel Sucu, proprietarul celei mai mari companii de pe piata mobilei, Mobexpert, incearca sa-si consolideze afacerea in perspectiva intrarii in Romania a marilor companii internationale, una dintre ele fiind Ikea, care ar urma sa-si deschida un magazin in 2006, tot in Baneasa, potrivit unor surse din piata.

    Cat priveste bricolajul, si acesta a stabilit un record. Cu 14.000 mp, Bricostore Baneasa, care va fi deschis in primavara, va fi magazinul de bricolaj cu cea mai mare suprafata din Romania, investitia fiind de 14 milioane de euro. Ca mai toate domeniile de retail de pe piata romaneasca, si bricolajul se afla in plina efervescenta – Praktiker a ajuns la noua magazine, iar Baumax si-a anuntat deja intrarea. Bricostore, la randul sau, e in plina expansiune, „cu un ritm de doua inaugurari pe an“, explica Isabelle Pleska, director al Bricostore Romania.

    La randul sau Altex, cel mai mare retailer de electronice si electrocasnice, va investi 1 milion de euro intr-un nou centru Media Galaxy, cu o suprafata de 3.500 mp. Si in vreme ce piata se aglomereaza, Metro, primul retailer international care a intrat in Romania in urma cu 10 ani, incheie faza de expansiune. Are acum 23 de magazine si a depasit, in 2004, 1 miliard de euro ca cifra de afaceri, cifra care plaseaza Metro pe locul al patrulea in TOP 25 BUSINESS Magazin pe 2004 al companiilor private din Romania. Este probabil ca Metro sa-si pastreze pozitia, estimarile pentru 2005 mergand spre o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de euro.

    Insa extinderea nu mai este preocuparea nr. 1 a retailerului german: urmeaza, pentru Metro, faza de consolidare – ceea ce inseamna ca Metro isi va optimiza actualele locatii, crescand, ca afacere, nu prin deschideri de noi magazine, ci prin cresterea volumului de vanzari pentru cele existente, dupa cum declara in urma cu doua luni Bert van der Velde, care din aprilie este noul director al Metro cash & carry Romania.

    Si daca divizia de cash & carry a retailerului german intra in faza de consolidare, cea de hypermarketuri, Real, abia isi face debutul. Primul magazin Real va fi inaugurat in prima parte a lui 2006 la Timisoara, alte magazine urmand sa fie inaugurate pana in 2007, conform declaratiilor lui Dusan Wilms, director general International al Real.

    In plina expansiune se afla si Praktiker, divizia de bricolaj a grupului Metro, vanduta, la nivel international, catre un fond de investitii imobiliare administrat de IXIS AEW Europe.  Cu o retea de 11 magazine, Praktiker tinteste sa mai deschida inca patru. Retailerul german de bricolaj incearca sa-si consolideze cat mai bine pozitia, pentru ca asteapta competitori. Inca doua companii de profil si-au anuntat interesul pentru Romania: Mr. Bricolage si Baumax. Iar francezii de la Bricostore, cu cele cinci magazine pe care le au, planuiesc sa apese si mai mult pe acceleratie in privinta inaugurarilor.

    Retailerii internationali s-au dovedit extrem de dinamici in 2005, dar nici romanii n-au stat degeaba: Univers’all, cea mai mare retea de retail romaneasca, a marcat o dubla premiera prin deschiderea magazinului din Bucuresti: e primul magazin din Capitala si, in acelasi timp, primul hypermarket alimentar al retelei, care cuprinde acum un hypermarket alimentar in Bucuresti, in piata Unirii, cinci supermarketuri in tot atatea orase si cinci magazine de proximitate Uni’all in Constanta.

    Si sibienii de la Trident au inaugurat, in decembrie 2005, un magazin de mari dimensiuni la Deva, al doilea sub sigla Trident. Primul a fost deschis ca proiect pilot la Medias, iar antreprenorii romani isi fac planuri in continuare.

    „Sigur vom avea sase magazine, in total, pana la sfarsitul anului viitor“, spune Alina Mateescu de la Trident Medias, care afirma ca terenurile sunt deja cumparate, dar compania prefera sa pastreze secretul asupra locatiilor.

    Toata efervescenta de pe piata retailului a avut drept efect cresterea ponderii comertului modern in totalul comertului din Romania: de la circa 20% in 2004 la 25% in 2005, potrivit estimarilor, Iar previziunile pentru 2006 vorbesc deja de 30%.

  • FARMACEUTICE: SCHIMBARI PESTE SCHIMBARI

    Atatea schimbari de legislatie si de proceduri au avut loc in sistemul sanitar in 2005, incat pana si actorii din piata medicamentelor au fost bulversati. Iar daca mai era nevoie de vreo dovada: cu doar cateva zile inainte de finele anului estimarile privind evolutia pietei erau inca foarte diferite.

    Anul anterior, 2004, consemnase un record pentru piata medicamentelor, care s-a apropiat vertiginos – pentru prima data – de pragul miliardului. Cele peste 960 de milioane de euro indreptateau optimismul managerilor din domeniul farmaceutic, care prevedeau pentru acest an o noua crestere de 20%.

    Insa valul de schimbari amintit mai sus a dat peste cap multe planuri. Inclusiv de vanzare a unor companii.
    Pentru distribuitori si farmacii, modificarile au inceput inca din primavara. Primul pas a fost schimbarea sistemului de compensare, urmat de schimbari ale preturilor stabilite de stat. Mai apoi s-a modificat sistemul de prescriere, astfel ca medicii nu mai scriu pe reteta denumirile comerciale ale medicamentelor, ci denumirea comuna internationala (DCI), adica substanta activa.

    Asa cum s-au obisnuit toti actorii din sistemul sanitar, nici acest an nu a fost lipsit de probleme financiare. Doar ca in 2005 criza financiara a atins un nivel fara precedent, astfel incat s-a ajuns iarasi la amenintari din partea distribuitorilor de medicamente si de produse medicale cu sistarea livrarilor daca nu se platesc restantele financiare. Dupa nenumarate runde de negocieri, apele s-au mai calmat, cu pretul unor alte schimbari – de aceasta data la marjele de profit.

    Insa cel mai important eveniment din acest an ramane pachetul de legi anuntat de Ministerul Sanatatii in octombrie. Cele 14 legi din pachetul de reforma au starnit nenumarate dispute, ceea ce l-a facut pe ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, sa insiste ca Guvernul sa-si asume raspunderea pe acest pachet de legi, pentru a evita probabilele amanari in cazul dezbaterilor din Parlament. Controversele iscate de pachetul de legi au vizat mai ales legea farmaciei, care limita drastic activitatea lanturilor de farmacii. Iar aceasta propunere a blocat deja cateva tranzactii de vanzare a unor companii care activeaza in domeniu.

    Cele mai importante lanturi de farmacii, cum ar fi Sensiblu si Help Net, au fost deja abordate de investitori, dar negocierile raman blocate pana la clarificarea mediului legislativ. In pofida modificarilor, piata si-a continuat trendul ascendent. Dar in privinta procentului de crestere, parerile sunt impartite. Printre pesimisti se numara compania de cercetare a pietei Cegedim, care considera ca piata medicamentelor va arata in acest an o stagnare sau o crestere foarte modesta. Dan Zamonea, directorul general al Hoffmann La Roche Romania (al doilea producator de medicamente ca nivel al vanzarilor de pe piata romaneasca), estimeaza o crestere „de maximum 5%“ pana la sfarsitul anului. Mai optimisti se arata reprezentantii farmaciilor. „Fata de cresterea de anul trecut, care a fost de 30%, estimam ca in 2005 aceasta se va situa intre 15 si 20%“, spune Isabelle Iacob, director general al Help Net Farma.

    Cam la acelasi nivel se gandeste si Dragos Dinu, director executiv al A&D Pharma, organizatie ce grupeaza distribuitorul de medicamente Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu. „Ne asteptam la o crestere procentuala intre 10-20% pe an, pentru urmatorii cinci ani, pentru a alinia astfel Romania la nivelul tarilor devenite recent membre UE.“

    Klaas Postema, directorul general al producatorului de medicamente Sicomed, mizeaza tot pe o crestere de 20%. „Bazandu-ne pe evolutia pietei pana la acest moment, preconizam ca valoarea acesteia la sfarsitul anului va fi de aproximativ 1,2 miliarde de euro.“ Anul trecut, piata de medicamente a fost foarte aproape de pragul miliardului, la 960 de milioane de euro.

    Cert este ca, la unison, oamenii din industrie afirma ca anul 2005 a fost unul „plin“ pentru piata farmaceutica. „2005 a fost un an marcat de foarte multe evenimente. Pe de o parte, jucatorii au investit semnificativ in servicii, dezvoltare de logistica, optimizarea costurilor de operare. Pe de alta parte, am fost martorii primelor semne ale trendului din anii urmatori, si anume achizitii si construirea unor parteneriate strategice in vederea consolidarii pozitiei pe piata a companiilor ce opereaza in aceasta industrie“, rezuma Dragos Dinu.

    Dupa o intensificare a competitiei in acest an, Klaas Postema se asteapta ca in 2006 „sa creasca si mai mult standardele la care activeaza companiile farmaceutice de pe piata“. El se asteapta la un nou val de achizitii ale actorilor strategici de pe piata pentru urmatorul an. De altfel, Sicomed a fost cumparata in toamna acestui an de compania ceha Zentiva, unul dintre cele mai mari grupuri farmaceutice din Europa Centrala si de Est. Zentiva a evaluat compania romaneasca la 200 de milioane de dolari.

    Intrarea unor noi companii este o miscare fireasca si in opinia lui Dan Zamonea. „Anul acesta, piata a inceput sa cunoasca o tendinta de consolidare in toate segmentele, dar a fost o crestere bazata mai degraba pe dezvoltarea companiilor prezente deja, decat pe intrarea altor companii“, spune directorul Hoffmann La Roche. O parte din actorii din sistemul sanitar se pregatesc deja pentru asigurarile private. „2006 va fi marcat de pregatirea pentru piata asigurarilor private de sanatate“, crede Dragos Dinu de la A&D Pharma. Din acest motiv, Catalin Popa, director de operatiuni la spitalul privat Euroclinic din Bucuresti, estimeaza ca si anul viitor se vor inregistra modificari majore pe piata farmaceutica. „Implementarea sistemului privat de sanatate va conduce la o reconfigurare a consumului de medicamente si, implicit, a specificului acestuia“, considera Popa.

    Nu putem incheia aceasta retrospectiva fara a aminti de isteria declansata de gripa aviara, care a golit in doar cateva zile stocurile de vaccin antigripal din farmacii, iar cererea de tratatamente antivirale a depasit cu mult capacitatea producatorilor de a aproviziona piata.

  • COMUNICATII, SI CAM ATAT

    Comunicatiile si-au pastrat si in 2005 statutul de vedete ale pietei de IT&C. Cu exceptia Zapp, nu a existat companie de telefonie mobila care sa nu faca obiectul unei tranzactii. Connex a fost preluat integral de gigantul Vodafone, Orange si-a consolidat pozitia in actionariatul filialei din Romania, iar Cosmorom a fost preluat in proportie de 70% de Cosmote.

    Agitatia maxima de pe piata romaneasca de telefonie mobila se explica nu doar prin performantele deosebite atat in termeni de profit, cat si de venituri inregistrate de aceasta industrie, ci si prin faptul ca aceasta a ajuns in perioada de maturitate. Avand in vedere ca rata de penetrare a ajuns la 60%, iar ritmul de crestere este tot mai alert de la un an la an la altul, se poate spune ca operatorii au intrat in linie dreapta pana la finish-ul reprezentat de momentul in care, cel putin pe hartie, fiecare roman va avea un abonament sau o cartela de telefonie mobila.

    Apropierea de o rata de penetrare de 100% inteteste competitia intre jucatori, iar acest lucru se va reflecta in primul rand intr-o scadere a tarifelor, aflate oricum pe un trend descendent. Zona in care batalia dintre operatori a scazut tarifele in modul cel mai vizibil este piata clientilor corporate. Cele mai mari companii din Romania au migrat de la Connex la Orange si viceversa, intr-un du-te-vino necontenit, ajungandu-se chiar la situatii in care utilizatorii-angajati ai marilor societati platesc sume simbolice pentru un abonament. Aici, exista fara indoiala avantajul volumelor mari.

    Cat de departe este momentul in care rata de penetrare a acestui servicu va fi de 100% sau peste, asa cum se intampla in state nu foarte indepartate geografic de Romania, precum Grecia sau Cehia? Raspunsul vine de la Richard Moat, presedintele Orange Romania – liderul de anul acesta al pietei de telefonie mobila atat in termen de venituri, cat si in ceea ce priveste numarul de abonati. „In Romania, gradul de penetrare a pietei este de 55%, astfel ca mai exista oportunitati importante. Credem ca rata de penetrare va ajunge la 62% la sfarsitul acestui an si la 75% la finele lui 2006“, a declarat Moat in noiembrie 2005. Cu un asemenea ritm, in circa trei ani Romania poate ajunge in situatia Greciei si Cehiei.

    Oportunitatile importante de care vorbea presedintele Orange au fost valorificate de Cosmote, divizia de telefonie mobila a OTE – actionarul majoritar de la RomTelecom. Cosmote a preluat in vara acestui an 70% din actiunile Cosmorom printr-o majorare de capital de 120 de milioane de euro. Acesti bani au fost folositi pentru plata datoriilor operatorului care se apropia incet-incet de faliment.  Odata curatata de datorii, Cosmorom a devenit o baza ideala de pe care grecii de la Cosmote sa inceapa razboiul cu Orange si Connex-Vodafone. Mai intai un razboi al preturilor, vizibil mai ales in zona serviciilor preplatite (cartele). Bineinteles, pentru moment cei doi giganti vad un prichidel in competitorul lor mai nou (sau mai vechi avand in vedere ca defunctul Cosmorom este prezent pe piata de sase ani).

    Managerii celor doua companii se gandesc ca 50.000 de clienti ai Cosmote reprezinta o gluma pe langa cei cinci-sase milioane de utilizatori pe care i-au adunat, pana in septembrie 2005, fiecare. Totusi, aceasta diferenta ca de la cer la pamant nu ii va face nici pe Connex-Vodafone, nici pe Orange sa-si neglijeze concurenta. Altminteri, am asista la o confruntare moderna de tipul luptei dintre David si Goliath, al carei final nu a putut fi anticipat corect.

    Daca ne uitam strict la numarul de abonati, peste 60% din clientii Orange si Connex-Vodafone sunt utilizatorii de servicii preplatite. Or, exact in aceasta zona vor sa atace grecii de la Cosmote. E adevarat ca batalia pentru profituri se da pe piata corporate, impartita deocamdata in proportii egale doar intre cei doi giganti, insa orice calatorie de 1.000 de mile trebuie sa inceapa cu un pas.

    Razboiul pentru abonati si pentru venituri poate imbraca si forma unui conflict pentru culori si brand-uri. Anul acesta s-a ingropat mai vechea disputa dintre Vodafone si Telemobil (Zapp), principalul furnizor mobil de date din Romania,  privind „paternitatea“ brand-ului britanic pe piata romaneasca. Cu ceva ani in urma, Telemobil a inregistrat mai multe marci, printre care si Vodafone. In cele din urma, dupa mai multe infatisari la tribunal, Telemobil a ajuns la o intelegere cu cei de la Vodafone, prin care au renuntat la brand.

    Cazul s-a solutionat printr-o tranzactie facuta la  Londra intre actionarii filialelor din Romania ale celor doua companii. Nici nu s-au stins bine ecourile iscate in jurul acestui subiect, ca au si aparut premisele pentru un nou conflict care ar putea sa izbucneaca in 2006. Brand-ul Cosmote foloseste un verde destul de apropiat de celebrul „verde Connex“. Scuza grecilor e ca au inceput rebrandarea la nivel regional (incepand din Grecia) inca din octombrie 2005 si ca folosesc aceasta culoare nu doar in tara noastra. Insa sefii Connex, care se afla in plin proces de rebrandare si de trecere la „rosul Vodafone“, nu se pot impaca cu ideea ca verdele lor, in care au investit milioane de euro, va fi folosit de o alta companie pentru a castiga cota de piata. Anul urmator, mare parte din energia Connex-Vodafone, cel putin la nivel de comunicare, se va consuma in procesul de rebrandare.

    Ajungem astfel la tranzactia record a anului care tocmai se incheie: preluarea Connex de catre Vodafone, pentru circa 2,5 miliarde de dolari. Aceasta suma a reprezentat contravaloarea a 79% din actiunile companiei. Totodata, consolidarea pozitiei Vodafone in actionariatul Connex a insemnat si inlocuirea lui Ted Lattimore din pozitia de presedinte si COO al Connex cu romanca Liliana Solomon – manager cu o vasta experienta in telefonia mobila europeana.

    Un deal de rasunet a scos la rampa si piata de cablu TV. O alta multinationala, UPC, a devenit proprietarul Astral Telecom, afacere ale carei baze au fost puse de antreprenori romani la inceputul anilor ‘90. Valoarea tranzactiei: peste 400 de milioane de dolari – bani care au ajuns in proportie de 75% in buzunarele unor oameni de afaceri din Romania. Cativa dintre ei au reinvestit banii in sectorul financiar sau in imobiliare. Dincolo de numele implicate, diferenta de valoare dintre cele doua tranzactii ilustreaza in fond diferenta dintre dimensiunile pietei de telefonie mobila si ale celei de cablu TV.

    Daca insumam veniturile Orange, Connex-Vodafone si Zapp (Cosmorom reprezentand pana acum o „constanta“ neglijabila), obtinem o piata de peste 1 miliard de euro in 2004 si de peste 1,5 miliarde de euro in 2005. Cablul TV (industrie in care includem si ve-nituri din serviciile Internet) se cifreaza la aproximativ 350 milioane de euro, adica de aproape cinci ori mai putin.

    Motivul pentru care aceasta piata este, deocamdata, atat de mica il reprezinta nivelul scazut al venitului mediu per utilizator (ARPU). Un roman cheltuie pentru serviciile de cablu doar 4,82 de euro pe luna (cel mai scazut nivel din Europa), in vreme ce un ungur plateste lunar pentru CATV circa 13 euro. Ca sa nu mai vorbim de britanici care platesc pentru aceste servicii 73 de euro in fiecare luna. Nici macar dinamica ratei de penetrare nu este la fel de spectaculoasa ca si cazul telefoniei mobila, situandu-se undeva intre 45 si 50%. Nota bene, procentul este din numarul de gospodarii, nu din populatia totala a Romaniei, ca in cazul operatorilor mobili. Principalii jucatori de pe piata de CATV,  RCS&RDS si UPC-Astral, vor sa-si creasca cifra de afaceri nu neaparat din cresterea gradului de penetrare, ci din marirea ARPU. Cum va fi posibil acest lucru? Prin impachetarea serviciilor de cablu cu servicii de telefonie alternativa si, mai ales, de date. Richard Anderson, directorul UPC-Astral – grup de companii care din vara a devenit lider de piata – crede ca serviciile de date si Internet vor genera cresterile viitoare. La cateva luni dupa preluarea Astral Telecom de catre UPC, Anderson a devenit seful grupului format din cele doua firme, moment care a coincis cu plecarea din Astral a veteranului Aurel Costea, CEO al companiei pana in acel moment.

    O intrebare al carei raspuns este asteptat in anul (anii) viitor(i) este cine va cumpara RCS&RDS? Proprietarii grupului (doua fonduri de investitii si antreprenorul Zoltan Teszari) au fost curtati inclusiv de UPC, insa ei au refuzat oferta americanilor. In acest moment este greu de prognozat cine ar putea fi viitorul cumparator, avand in vedere ca UPC era singurul investitor strategic in CATV si date interesat de extindere in Europa Centrala si de Est. 

    Daca despre segmentele pietei telecom analizate pana acum am vorbit in termeni de crestere generala, nu acelasi entuziasm este valabil pentru telefonia fixa. 2005 a fost primul an in care numarul abonatilor la acest tip de serviciu a scazut, chiar si in conditiile aparitiei de furnizori alternativi (companiile de cablu). Scaderea vine practic din diminuarea bazei de clienti RomTelecom.

    Oricum, operatorul traditional continua sa detina circa 95% din piata de telefonie fixa, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii. Prognozele din anii anteriori potrivit carora Romania urma sa fie o tara de oameni care vorbesc mai mult la telefonul mobil decat la cel fix s-au dovedit corecte. Si tendinta se va accentua.

  • CRESTERI ASIGURATE

    Doua miscari pot creiona anul care tocmai se incheie, pe piata asigurarilor: una de concentrare si alta de pregatire asidua pentru a face fata socului aderarii. Tranzactii numeroase, la preturi ridicate, dar si cresterea accelerata a industriei – sunt tendinte simtite anul acesta, care vor continua si in 2006.

    Dupa primele noua luni ale anului, piata asigurarilor ajunsese la aproximativ 875 de milioane de euro – o crestere de aproape 40% fata de anul trecut. Iar daca ritmul de crestere se va pastra constant si in ultimele trei luni ale anului, industria asigurarilor are toate sansele sa depaseasca, in 2005, miliardul de euro.

    De unde a venit cresterea? La fel ca si in 2004, o contributie importanta au avut-o politele aferente creditelor sau leasingului: de viata si de locuinte, asigurarile casco, dar si politele de credite si garantii financiare cumparate de banci pentru riscurile de neplata. Un an de crestere, asadar, iar pentru unele companii ritmurile inregistrate au fost chiar spectaculoase: pe primele noua luni, spre exemplu, BCR Asigurari a subscris cu 96% mai multe prime, urmata de Unita (plus 70%), Omniasig (plus 50%), Ardaf (plus 59%) si AIG Romania (plus 52%).

    La fel de spectaculoase au fost insa si miscarile petrecute in 2005 pe aceasta piata: potentialul de crestere al pietei atrage ca un magnet investitorii straini, care cauta acum (poate mai mult decat in ultimii ani) o cale de intrare in Romania. Astfel ca, in 2005, fuziunile si achizitiile au tinut, in asigurari, capul de afis. Si, spun asiguratorii, si in anii urmatori tendinta va continua, mai ales pana la momentul aderarii. Cine pe cine a cumparat? Nu mai putin de sase tranzactii semnificative au avut loc in anul care tocmai se incheie. „Campioana absoluta“ a fost achizitia Omniasig, in mai 2005, de catre austriecii de la WienerStaedische, pentru suma de 64 de milioane de euro. Cumparand Omniasig, austriecii incheie un sir mai lung de preluari, incepute in urma cu cativa ani, si isi asigura un confortabil loc intai pe piata romaneasca.

    Afacerea WienerStaedische – Omniasig nu este insa decat varful unui iceberg. In iunie 2005, austriecii de la Uniqua cumparau 27% din actiunile Astra Asigurari, pentru 10 milioane de euro.

    Ca si in domeniul bancar, multi jucatori internationali au preferat sa intre in Romania prin preluarea micilor companii autohtone. Austriecii de la Grawe au preluat la inceputul lui 2005 99% din actiunile companiei private de asigurari de viata Sara Merkur. In martie 2005, societatea italiana de investitii Puglia Cauzioni a cumparat un pachet de 51% din actiunile City Insurance, completandu-si ulterior participatia pana la 70%. Si tot in 2005, ungurii de la OTP Bank au preluat integral, la sfarsitul lunii septembrie, Asigurarea Ceccar-Romas, iar compania elena de asigurari Ethniki Asfalistiki a cumparat, in octombrie, societatea de asigurari Alpha Insurance.

    Achizitii facute cu un ochi la viitor – un viitor in care companiile din Romania se vor lupta, dupa momentul integrarii, „parte in parte“ cu marile societati de profil din Uniunea Europeana. Pregatirile pentru „momentul adevarului“ au fost, si vor continua sa fie si la anul, in toi. In aprilie, de exemplu, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor mai facea o adaptare a legislatiei romanesti la noile reglementari din Uniunea Europeana. Potrivit unui proiect de modificare a Legii asigurarilor elaborat de CSA – neadoptat insa nici pana in prezent -, firmele de asigurari vor putea desfasura simultan activitati privind politele de viata si cele de risc general si dupa 2007, insa conducerea si gestionarea fiecarei categorii de asigurari se va face in mod distinct. 2006 va fi si primul an in care preturile pentru asigurarea de raspundere civila auto obligatorie vor diferi foarte mult de la o companie la alta, ca urmare a liberalizarii pietei.

    Piata a fost liberalizata nu numai ca preturi, ci si ca perioada de acoperire a politelor – pe 12 luni, si nu pana la sfarsitul anului calendaristic, cum era pana acum. Pentru cei care vor cumpara polite cu valabilitate pe 12 luni dupa 1 februarie 2006, prima aferenta lunii ianuarie 2007 (si apoi la fel pentru celelalte luni) va fi mai mare, pentru ca va include si asigurarea de raspundere civila pentru calatorii in strainatate.

    La capitolul „minusuri“, anul 2005 a adus inca o intarziere a reformei sistemului de pensii, asteptata deja de mai bine de zece ani. Comisia care ar trebui sa reglementeze sistemul de pensii private a fost deja infiintata, dar legile si normele de aplicare nu exista inca nici pana acum. Dar poate la anul. 

  • Repere in 2005

    Repere in 2005

    PRODUCTIE: A scazut din cauza inundatiilor.
    GRIPA AVIARA: A afectat judetele Tulcea, Braila, Vaslui.
    INTEGRARE: Reprosuri europene – administratie, control, fonduri, lipsa proiectelor.
    TERENURI: Circa 600.000 de hectare afectate de inundatii.
    GRAU: Productie de 7,2 milioane de tone, slaba calitativ.

    De urmarit in 2006

    SUBVENTII: Se va introduce subventia pe suprafata si pe animal.
    ANGAJARI: Circa 4.000 de persoane vor fi angajate pentru agentiile de plati.
    LEGISLATIE: Promovarea legii grupurilor de producatori.
    RENTE: Agricultorii care cedeaza dreptul de folosinta al terenurilor vor primi rente viagere, de 50 – 100 de euro/ha.
    EXTINDERE: Suprafetele cultivate ecologic ar urma sa creasca de la 100.000 ha la 500.000 ha.

  • REAL ESTATE: VALURI IN CONSTRUCTII

    Imaginea anului: presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu-Tariceanu si ale lor cohorte de insotitori in vizita la Maracineni. Podul din localitatea buzoiana a fost fara indoiala cea mai mediatizata lucrare de constructii a lui 2005, depasind in „notorietate“ pana si autostrada Brasov-Bors. De fapt, intreaga piata a constructiilor a stat in acest an sub semnul inundatiilor.

    Daca in prima parte a anului, o parte din lucrari au fost intarziate de viituri, spre finalul lui 2005 accentul s-a pus pe lucrarile de refacere a infrastructurii inundate. Asta dupa ce anul a debutat cu incercarea de renegociere a contractelor pentru constructia de autostrazi si discutii despre prioritatile Romaniei in materie de infrastructura rutiera. In aprilie, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) anunta anularea intelegerilor de parteneriat public-privat pentru constructia autostrazii Bucuresti-Brasov. Acelasi minister – dar in guvernarea anterioara – semnase in 2004 mai multe intelegeri cu companiile Strabag (vizand constructia tronsonului Bucuresti-Ploiesti), Vinci (pentru Comarnic-Predeal) si cu un consortiu israelian format din firmele Ashtrom si Roichman (portiunea Predeal-Brasov).

    In paralel se discuta pe tema oportunitatii constructiei autostrazii Brasov-Bors, incredintata companiei americane Bechtel fara licitatie, ceea ce a atras – la vremea respectiva – mania Comisiei Europene. Contractul cu Bechtel – in valoare de peste doua miliarde de euro – a fost renegociat pe parcursul anului, dar lucrarile au avansat in ritm de melc, intrucat statul nu a fost dispus sa plateasca.

    Cat despre autostrada Bucuresti-Brasov, de mai multe luni nu s-a mai auzit nimic. In schimb, in 2005 a mai fost inaugurat un nou tronson din Autostrada Soarelui (Bucuresti-Constanta), si cam atat. Ceea ce ii indreptateste oarecum pe liderii PSD sa afirme ca 2005 a fost un an ratat pentru constructia de autostrazi. Iar anul de intarziere ar putea sa ne coste foarte mult, dat fiind ca, potrivit secretarului de stat de la Ministerul Integrarii Europene Leonard Orban, dezvoltarea infrastructurii (feroviare si rutiere) in acord cu cerintele Uniunii Europene va presupune investitii de 7-8 miliarde de euro.

    La capitolul planuri de viitor, MTCT sta ceva mai bine, dat fiind ca a anuntat ca va elabora un proiect de dezvoltare pe perioada 2007-2013, care prevede, numai pe partea rutiera, modernizarea a 8.401 de kilometri de drumuri (54% din infrastructura rutiera), constructia a 1.263 de kilometri de autostrada, precum si reabilitarea sau construirea a 2.025 de poduri. Pe de alta parte, numai pentru anul viitor, ministerul incearca sa atraga finantari externe de 1,4 miliarde de euro pentru infrastructura.

    Daca din partea statului sunt intarzieri, companiile private au alimentat puternic in acest an activitatea firmelor de constructii. In special, investitiile imobiliare au fost insemnate in 2005. Mai multe proiecte au fost incepute in acest an, atat in Bucuresti, cat si in alte mari orase.

    Baneasa Investments, companie controlata de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, si Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti (USAMV), a demarat lucrarile la cel mai mare proiect imobiliar din Romania, in valoare de circa 1,2 miliarde de euro. Complexul Baneasa va cuprinde spatii comerciale, imobile de birouri, circa 3.000 de locuinte (atat apartamente, cat si vile), spatii de agrement pe un teren de 224 de hectare in nordul Bucurestiului – ce apartinea universitatii – si va fi finalizat in 2015, potrivit reprezentantilor firmei. Si daca tot vorbeam de intarzieri din partea statului, un alt proiect de mari dimensiuni – care presupune investitii de circa un miliard de euro – inca nu a fost inceput, desi este anuntat de mai mult de un an si jumatate. MTCT a lansat anul trecut proiectul unui complex multifunctional care ar urma sa fie construit in zona Unirii, pe un teren de 110.000 mp. Compania ungara TriGranit – care, potrivit reprezentantilor sai, are sprijinul grupului financiar american AIG, corporatiei canadiene TrizecHahn, BERD si al familiei Rothschild – a depus anul trecut singura oferta calificanta pentru proiectul Esplanada, propus de minister. Din cauza alegerilor, negocierile s-au amanat.

    Contractul de parteneriat public-privat nu a fost inca semnat, desi conducerea TriGranit anunta in primavara ca spera ca spre sfarsitul anului sa inceapa lucrarile. De altfel, la sfarsitul lunii octombrie, Peter Ramocsa, communications project manager al TriGranit, declara pentru BUSINESS Magazin ca negocierile decurg normal. „Ministerul este in proces de contractare a consultantilor si noi inca speram sa finalizam contractul pana la finele anului“, spunea reprezentantul firmei ungare.


    Un alt contract de parteneriat public-privat privind o constructie din Bucuresti, respectiv transformarea Casei Radio, inca nu a dat roade – desi este semnat din martie 2003. In acest caz, ministerul a inceput procedurile de reziliere a contractului, spunand ca investitorii nu au facut mai nimic si nici nu au adus dovezi ca au banii necesari – 150 de milioane de dolari. In schimb, constructiile de noi centre de afaceri, spatii industriale, complexuri comerciale au avut o evolutie buna in 2005.

    Dar interesul maxim a fost in acest an piata rezidentiala. Dupa evolutii foarte bune in ultimii ani, pe fondul dezvoltarii creditelor imobiliare si ipotecare, din ce in ce mai multi investitori s-au orientat catre constructia de locuinte. De asemenea, in 2005 se remarca si o schimbare a orientarii dezvoltatorilor rezidentiali. Daca pana acum accentul cadea pe locuinte adresate persoanelor cu venituri mari, tot mai multe proiecte anuntate se adreseaza clasei medii.

    Cu toate acestea, cererea de locuinte continua sa fie cu mult mai mare decat oferta. Iar din cate spun analistii, dezvoltarea unor noi proiecte imobiliare va fi tot mai dificila, din cauza scumpirii terenurilor. De altfel, piata terenurilor este singurul segment al pietei imobiliare autohtone in care preturile au mers intr-un singur sens in ultimul deceniu: in sus. Pretul terenurilor pentru constructii s-a triplat in ultimii trei ani, potrivit unui raport al Institutului de Consultanta Imobiliara – SGA, care avertizeaza ca s-ar putea crea un blocaj pe piata, prin diminuarea rentabilitatii investitiilor. In schimb, piata romaneasca este extrem de atractiva pentru fondurile de investitii imobiliare. Dar, ca si in cazul locuintelor, cererea e mai mare decat oferta, astfel ca preturile proiectelor imobiliare au crescut considerabil.

    Aproximativ 100 de fonduri, potrivit unor analisti, urmaresc piata imobiliara din Romania, dar cladirile interesante sunt mult mai putine, astfel ca randamentul investitiilor este in scadere abrupta. In privinta investitiilor imobiliare, pretul se calculeaza ca randament anual obtinut de cumparator, pe baza caruia se poate stabili perioada in care acesta isi recupereaza investitia. Cu cat randamentul e mai mic, cu atat durata este mai mare, la fel si suma de bani platita efectiv vanzatorului.

    Daca acum doi ani, un randament de 12% in euro era normal pentru piata autohtona, ultimele tranzactii s-au incheiat la preturi apropiate de 8%, nivel similar altor piete din regiune. Si in 2005, cei mai activi investitori au fost fondurile de investitii din Austria – cu Immofinanz pe post de „port-drapel“.

    Scaderea randamentelor si lipsa proiectelor de cumparat au determinat insa fondurile de investitii sa-si readapteze strategiile, din cumparatori devenind dezvoltatori. Dupa inundatiile din acest an, pentru piata romaneasca se pregateste un nou val. De data aceasta, de bani.

  • Repere in 2005

    • Repere in 2005
      DEZECHILIBRU: Cererea de profesionisti a depasit cu mult oferta, fapt care a dus la cresterea spectaculoasa a salariilor celor mai solicitati dintre acestia.
      NOI ORIENTARI: Managerul de resurse umane e tot mai cautat si mai bine platit.
      FRANCIZE: 2005 a fost si anul francizelor de training. Totodata, a fost anul aliantelor romanesti intre companii si specialisti. 
    • De urmarit In 2006
      CRESTERI SALARIALE: Cresterile salariale in companii vor fi, in medie, de 10-20%, iar in unele profesii chiar de 40-50%, estimeaza specialistii
      PROVOCAREA ANULUI: Retinerea persoanelor-cheie va deveni cea mai mare problema a angajatorilor, cred analistii
      LINIA DE MIJLOC: „2006 va fi fara indoiala anul liniei de mijloc“, crede Marius Balasoiu de la BIA. „Cele mai multe firme vor investi in training pentru nivele primare de supervizare si pentru middle manageri.“

  • PIATA AUTO: IN VITEZA A CINCEA

    Pentru piata auto, 2005 a fost ceea ce anul 2003 a fost pentru electronice si electrocasnice: un an cum n-a mai fost altul. Un an-record, in care dealerii si-au rectificat de mai multe ori, in crestere, estimarile, pe o piata a carei expansiune are la temelie dezvoltarea sistemelor de finantare.

    In Europa Occidentala si in Statele Unite eforturile dealerilor au acum un singur scop: mentinerea vanzarilor. In Romania insa, dealerii se misca pe o piata care traverseaza cea mai fasta perioada din intreaga sa istorie. Ce inseamna asta, in cifre? Inseamna, dupa primele zece luni ale lui 2005, o crestere de aproape 50% a vanzarilor la autoturismele noi fata de anul precedent – adica peste 212.000 de unitati – in conditiile in care in industrie se estima, la inceputul anului, o crestere anuala de doar 15% fata de 2004.

    Astfel ca in primele noua luni din 2005 s-au vandut circa 188.000 de masini noi, depasindu-se pragul de vanzari realizat in cele 12 luni ale lui 2004, cel mai bun an al pietei auto din Romania de pana acum.

    CATEVA ARGUMENTE. Cum se explica o astfel de explozie, in conditiile in care cu doar un an in urma vanzarile de masini noi inregistrasera cel mai mare ritm de crestere de dupa 1990, de peste 30%?

    Companiile vorbesc de un set de factori care au actionat concertat, stimuland atat productia de automobile, cat si vanzarile interne. Un prim factor ar fi devalorizarea constanta si accentuata a euro. Un altul – promotiile permanente. Combinati, cei doi factori au dus la scaderea preturilor, care a inviorat vanzarile. Un alt factor care a stimulat piata auto a fost o masura fiscala: introducerea cotei unice de impozitare a generat – sau cel putin a lasat impresia ca va genera – bani in plus in buzunarele oamenilor; in plus, scaderea dobanzilor bancare a facut ca ratele sa fie mai mici, deci mai accesibile. Ar mai fi un motiv: dealerii auto au avut bugete de publicitate mai mari si au facut investitii consistente in showroom-uri, ceea ce le-a adus vanzari mai mari si in orasele mai mici, pe care le-au putut deservi in 2005 cu mai multa atentie.

    Si pe langa toate astea, cireasa de pe tort: au intrat in vigoare masurile de stimulare a parcului auto, asa-numita „prima de casare“, care i-a convins pe multi romani sa scape de masinile vechi si sa-si ia masini noi: o masura fara precedent in Romania, dar destul de frecvent aplicata in Europa Occidentala, care a determinat o crestere a vanzarilor in special pentru Dacia, dar si pentru variantele mai ieftine de echipare ale Skoda sau Renault.


    CRESTERI PE LINIE. Companiile auto si-au modificat de mai multe ori obiectivele de vanzari anul acesta – au facut-o atat producatorul local Dacia, cat si distribuitorii de autoturisme de import precum Renault, Skoda sau Volkswagen.

    Renault Romania, de exemplu, importator pentru piata locala al marcilor Renault si Nissan, estima la inceputul anului ca va vinde 15.000 de unitati. Targetul s-a modificat de cateva ori, ultima cifra anuntata de Nicolas Ianculescu, directorul general al companiei fiind de 26.000 de unitati (24.000 de Renault si 2.000 de Nissan), cu o valoare de aproximativ 300 de milioane de euro.

    La fel s-a intamplat si la Porsche Romania, cea mai mare companie de pe piata romaneasca. Brent Valmar, directorul general al companiei, anticipa vanzari de 20.000 de automobile pentru 2005, in crestere cu 10% fata de anul precedent. Insa ceea ce s-a intamplat pe parcursul anului l-a determinat pe Valmar sa ridice treptat obiectivul de vanzari pana la 30.000 de unitati, valoare pe care de altfel Porsche a atins-o anul acesta. Ritmul de crestere al numarului de masini vandute, de 50%, se regaseste insa intr-o masura mai mica in cifra de afaceri, programata pentru acest an la 380 de milioane de euro.

    Explicatia ar fi, potrivit oficialilor companiei, ca vanzarile au crescut in principal la gama de autoturisme ieftine si intr-o masura mai mica la cele scumpe. Si in cazul Automobile Bavaria, importatorul grupului BMW pe piata locala, a fost nevoie de modificari ale obiectivelor: daca la inceputul anului compania estima vanzari de 1.200-1.300 de bucati si o cifra de afaceri de 120 de milioane de euro, in toamna directorul general Michael Schmidt a anuntat un nou obiectiv – 1.400 de masini si o cifra de afaceri de 130 de milioane de euro.

    Compania a inregistrat mai multe comenzi si pentru modelul de lux Rolls-Royce Phantom, un astfel de automobil fiind deja livrat omului de afaceri Ioan Niculaie, iar altul ajungand la un alt proprietar pana la sfarsitul lui 2005. TiriacAuto, divizia de profil a grupului de firme detinut de omul de afaceri Ion Tiriac, si-a ridicat la randul sau obiectivele de vanzari pe parcursul anului. Dupa 320 de milioane de euro anul trecut, TiriacAuto, care coordoneaza activitatea a cinci importatori de autovehicule, a anuntat pentru acest an afaceri de 430 de milioane de euro, pentru ca ulterior grupul (reprezentant al marcilor Mercedes-Benz, Smart, Chrysler, Mitsubishi, Ford, Mazda, Jeep, Jaguar, Land Rover si Hyundai) sa-si ridice obiectivul pentru acest an la peste 470 de milioane de euro.

    NU AVEM DESTULE LOGAN. Un caz aparte este, in 2005, producatorul local Automobile Dacia, care pentru prima data in ultimii ani nu a reusit sa produca automobile pe masura cererii. „Nu avem indeajuns de multe masini pentru a satisface cererea“, au declarat de mai multe ori, pe parcursul anului, reprezentantii Dacia. In primavara, conducerea Dacia a decis sa stopeze productia modelului Solenza pentru a se putea concentra asupra celui mai nou model, Logan, care a inregistrat vanzari cu mult peste asteptari pe toate pietele in care a fost lansat.

    Desi nu era programat pentru vanzare in tarile din Europa de Vest, Logan a intrat in 2005 pe cele mai mari piete europene, precum Germania, Franta sau Italia, stocurile alocate fiind repede epuizate. Explicatia e simpla: Logan a acoperit o nisa care pana acum le-a scapat producatorilor de automobile –  pensionarii vest-europeni, precum si categoriile de persoane cu venituri reduse. Pana la aparitia Logan, acestia se orientau spre automobile second-hand. In aceste conditii, Dacia va produce si vinde pana la finalul anului peste 175.000 de automobile, din care aproximativ o treime vor fi destinate exportului. Vanzarile vor permite companiei sa depaseasca pragul de un miliard de euro cifra de afaceri, urmand sa treaca si pe profit, pentru prima data de la venirea Renault ca actionar in urma cu cinci ani.

    EXCEPTIA DAEWOO. Nu la fel de bine au mers lucrurile pentru al doilea producator local. Confruntat cu un viitor incert, Daewoo Craiova a fost printre putinele companii care si-au redus in acest an vanzarile.

    Cu putin peste 18.000 de automobile vandute in primele zece luni, Daewoo a inregistrat un regres de peste 21% fata de anul precedent, fiind marca auto cu cea mai importanta scadere in acest an. Daewoo Motor detine 51% din actiunile Daewoo Automobile Romania. Diferenta de 49% din capitalul social apartine Automobile Craiova, societate la care statul controleaza 72,4% din actiuni. In 2002, o data cu preluarea unora dintre activele Daewoo Motor de catre General Motors, nou infiintata companie General Motors Daewoo Auto and Technology (GMDAT) a anuntat ca va continua sa livreze componente pentru fabrica de la Craiova timp de trei ani. Acordul urma sa se incheie in toamna acestui an, insa GMDAT l-a prelungit pana la inceputul anului viitor.

    Nici in prezent situatia Daewoo Craiova nu este clara, insa pana la finalul anului, spun autoritatile romane, producatorul local va reintra in proprietatea statului. Ulterior, afirma reprezentantii autoritatilor romane, producatorul de la Craiova va fi scos la vanzare, printre companiile interesate aflandu-se pana acum General Motors, Ford si Renault.

    SIAB DE 20 DE MILIOANE DE EURO. Anul 2005 a marcat o alta premiera pentru piata auto locala. La fel ca si la editia anterioara a SIAB, din 2003, pe lista participantilor nu a figurat TiriacAuto. Divizia de profil a grupului detinut de Ion Tiriac a decis sa isi organizeze propriul eveniment – Parcul TiriacAuto. SIAB 2005 a reprezentat o afacere mult mai buna atat pentru organizatori, cat si pentru participanti, fata de editia anterioara.

    Cu peste 230.000 de vizitatori, SIAB 2005 a generat o cifra de afaceri de peste 1,5 milioane de euro, din care aproximativ o treime a fost reprezentata de incasarile din bilete. Chiar daca rolul principal al oricarui salon auto este acela de informare, participantii au inregistrat la SIAB 2005 un numar cu mult mai mare de precontracte si de comenzi ferme decat la editia anterioara – 1.500-2.000 de automobile, cu o valoare de 20 de milioane de euro.

    Nu in ultimul rand, anul 2005 a marcat si intrarea pe piata locala a primului dealer regional de automobile de ocazie, AAA Auto. Compania, cel mai mare dealer de masini de ocazie din Cehia, detine incepand din acest an un show-room in zona de vest a Capitalei si urmeaza sa investeasca 20 de milioane de euro, in urmatorii ani, pentru extinderea retelei si a stocului de automobile importate sau cumparate de pe piata locala.  In paralel, dealerii de automobile noi si-au dezvoltat gama de servicii cu activitati de buy-back (automobilul uzat este primit de dealer, evaluat, iar valoarea este considerata avans pentru unul nou). Importurile de automobile second hand au crescut la randul lor puternic in acest an. Cu cele peste 50.000 de automobile second hand anticipate a fi importate in acest an piata auto va trece de 300.000 de unitati, Romania devenind a doua tara ca dimensiune din regiune, dupa Polonia, insa inaintea Bulgariei sau Ungariei.