BusinessMagazin

Category: Cover story

  • CE FAC EI CU BANII NOSTRI

    In sistemul de pensii private obligatorii se vor colecta in 2008, potrivit estimarilor, circa 300 de milioane de euro. Strategia de investitii a companiilor difera, dar urmaresc toate un set de reguli impus de catre CSSPP:

     

    INSTRUMENTE ALE PIETEI MONETARE: Inclusiv depozite in lei la o institutie de credit, pot fi instrumente de plasament pentru maxim 20% din valoarea totala a activelor unui fond de pensii.

     

    TITLURI DE STAT: Sunt o componenta de baza in planurile de investitii ale fondurilor de pensii, dar in Romania nu se emit inca nici la volume si nici la frecvente suficiente, spun administratorii. In astfel de instrumente poate fi investit maxim 70% din activele unui fond.

     

    OBLIGATIUNI: Sunt emise de companii sau de autoritatile administratiei publice locale si trebuie sa fie tranzactionate pe piete supravegheate. In astfel de instrumente poate fi investit maxim 30% din activele fondului.

     

    ACTIUNI: Legislatia romaneasca permite administratorilor de fonduri sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, insa estimarile cele mai optimiste spun ca procentul ar putea fi de maxim 25-30%.

     

    PIETE EXTERNE: Maxim 10% din activele unui fond de pensii obligatoriu pot fi plasate in obligatiuni si alte valori mobiliare emise de guverne si banci centrale din alte state. Tot 10% pot merge spre obligatiuni si alte titluri ale organismelor straine neguvernamentale, daca acestea sunt cotate la burse de valori autorizate.

  • UNDE SE DUCE EURO

    Vinerea trecuta, euro a pierdut din valoare 1% fata de leu de-a lungul unei singure zile, cursul de schimb ajungand la nivelul incredibil de 3,1340 lei/euro, mai putin decat nivelul din 7 iunie 2002. Ce se va intampla mai departe? Leul va continua sa urce, cred bancherii care au raspuns invitatiei BUSINESS Magazin de a anticipa cursul de schimb de peste sase luni. Pentru decembrie 2007, plaja previziunilor variaza totusi larg, intre un euro de 3 lei si unul de maximum 3,35 lei.

    Leul va continua sa se aprecieze atata timp cat asteptarile legate de aprecierea lui vor exista“, rezuma situatia Ciprian Mihai, head of middle office department in trezoreria Volksbank. In lipsa unor evenimente majore care sa surpe perspectiva pozitiva a celor ce-si plaseaza banii in Romania, cresterea de valoare a leului va continua deci nestanjenita si pe mai departe. In ultima jumatate de an, leul a castigat in raport cu euro circa 5%, iar din noiembrie 2004 (cand banca centrala si-a incetat in mod oficial demersurile ce-l mai tineau in frau) aprecierea a fost de peste 27% in termeni nominali.

     

    Fostul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni, Eugen Radulescu, a fost cel dintai care s-a incumetat, in ianuarie 2007, sa estimeze ca euro ar putea intra sub nivelul de 3 lei, apreciind ca moneda nationala poate continua sa urce pana la 2,95 lei pentru un euro in urmatorii trei-patru ani, sub presiunea intrarilor de capital strain.

    Ritmul accelerat de apreciere a leului din acest an a luat oarecum prin surprindere dealerii si a depasit in mod cert prognozele analistilor, admite economistul-sef al Piraeus Bank, Otilia Ciotau, care anticipa la pariul precedent, din ianuarie, ca paritatea euro/leu se va situa in iunie in intervalul 3,28-3,33. Cele mai multe pariuri plasau insa moneda nationala cu mult mai jos si nu au lipsit la inceputul anului nici analisti care sa anticipeze un raport euro/leu de 3,5 pentru sfarsitul lui iunie.

    Acum, bancherii invitati de BUSINESS Magazin sa faca o previziune pentru cursul euro/leu din decembrie 2007 au formulat estimari intr-un interval chiar mai larg (de 0,35 lei), dar si la un nivel cu mult mai jos. In opinia lor, luna decembrie va gasi moneda europeana undeva intre un minim de 3 lei si un maxim de 3,35 lei. Valorile estimate pentru sfarsitul anului nu sunt insa neaparat reprezentative pentru intreaga perioada de sase luni care urmeaza, pentru ca luna decembrie este un moment special, dupa cum apreciaza Otilia Ciotau: atunci se inchid pozitii pe piata valutara (cand strainii, in special, cumpara euro pentru a-si marca profiturile, iar in conditiile in care cererea creste, moneda europeana devine mai valoroasa). In plus, „2008 se anunta nefavorabil“, pentru ca va aduce presiuni inflationiste si ajustari de preturi (prin modificarea accizelor, de exemplu). Astfel ca in urmatoarele luni, euro ar putea cunoaste noi minime – „in august, spre exemplu, cand nu vad ca fiind exclusa o coborare sub 3 lei/euro“, afirma Ciotau. Si alti analisti impartasesc acest scenariu; Florian Libocor, analist al BRD Société Générale, spre exemplu, are pentru decembrie 2007 o prognoza de 3,2 lei/euro, insa limita de jos a intervalului in care se va plasa cursul ar fi de 3,17.

    In tot acest scenariu, in care leul se intareste nestanjenit, ar putea totusi sa existe si o opreliste cu efect imediat. In opinia mai multor analisti, banca centrala si-ar putea incalca promisiunea facuta acum mai bine de trei ani de a nu mai interveni pe piata valutara pentru a domoli o evolutie prea abrupta a cursului. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma ca „este dreptul oricarei banci centrale sa intervina atunci cand este nevoie“ si ca o va face daca va deveni „foarte ingrijorata“ de ceea ce se intampla cu leul.

    In randul analistilor, afirmatiile guvernatorului BNR au avut un ecou diferit. Economistul-sef al Piraeus Bank apreciaza ca o interventie a bancii centrale ar putea aparea daca euro va cadea sub 3 lei sau daca nivelul aprecierii dintr-o singura zi ajunge la o valoare semnificativa, ca de exemplu 2-3%, dar nu inainte. Atat timp cat va exista incertitudinea privind nivelul la care BNR va ceda si va interveni cumparand euro, „piata va testa agresiv noi niveluri, prin vanzari sustinute de euro“. In conditiile in care BNR nu va interveni insa, adauga Ciotau, leul va castiga probabil teren fata de euro in continuare, cel putin pe perioada verii. Aprecierea, in acest caz, este sustinuta si de volumul traditional mai mare al remiterilor de bani din partea romanilor care lucreaza in strainatate, caracteristic pentru aceste luni ale anului. Astfel ca, desi exista in opinia lui Ciotau „suficienti factori care justifica producerea unei corectii de curs“ – cel mai important fiind marimea deficitului de cont curent -, tendinta de apreciere va persista in decursul acestui an, „cu anumite corectii la inceputul toamnei si pe sfarsit de an“.

    Melania Hancila, analist in departamentul de cercetare din trezoreria Credit Europe Bank, anticipeaza „o usoara corectie ascendenta a cursului de schimb in ultimul trimestru“, chiar daca pe termen mediu se asteapta ca intarirea leului sa continue. Motivele tin in principal de deteriorarea continua a deficitului comercial, coroborata cu diminuarea volumului de investitii straine. Pentru decembrie 2007, Hancila anticipeaza un raport euro/leu situat in intervalul 3,3-3,35, iar pentru dolar vede un curs plasat intre 2,5 lei-2,55 lei. Evolutia leului din acest an, dupa analistul Credit Europe Bank, a fost „in principal conjuncturala“, moneda nationala beneficiind de perceptia favorabila a investitorilor straini fata de pietele emergente, care ofera randamente superioare pietelor mature, precum si de reluarea emisiunilor de titluri de stat.

    Despre posibilitatea ca banca centrala sa intervina direct in piata, cumparand euro pentru a-i stopa deprecierea, vorbeste si Florian Libocor de la BRD, care sustine ca sub nivelul de 3,2 lei/euro, probabilitatea interventiei „este de 100%“ si ca „este recomandata o pozitie precauta, astfel incat o potentiala interventie sa nu surprinda jucatorii din piata cu garda jos“. Daca o astfel de interventie s-ar produce, calculeaza Libocor, exista o probabilitate de 80% ca raportul euro/leu sa revina la 3,25-3,30, „pentru ca apoi sa reia tendinta de apreciere fata de moneda unica“.

    O interventie a bancii centrale s-ar putea produce „cam pe la nivelul de 3,15-3,18“ – este cel mai ferm in opinii Alexandru Anghel, dealer-sef la Egnatia Bank. Altfel spus, undeva in jurul valorii la care se situa cursul saptamana trecuta. Daca o astfel de interventie nu ar avea loc, Anghel spune ca „in mod natural, euro ar putea sa atinga pragul de 3 lei/euro in doua luni“. Chiar si in situatia in care banca centrala ar interveni pentru a stopa caderea monedei unice, „probabil cu 5-6%, leul ar castiga 3% in aceeasi zi fara probleme, pentru ca nu-i usor sa te pui cu strainii“. Pentru finele lui decembrie 2007, dealerul-sef de la Egnatia anticipeaza un raport euro/leu de 3,22, in timp ce dolarul il vede la 2,367 lei.

    Pentru Ciprian Mihai de la Volksbank, o alta piesa pe tabla de sah pe care se joaca evolutia leului tine de perspectivele situatiei economice de ansamblu a Romaniei. „O scadere a ratingului din partea agentiilor internationale ar putea genera o iesire in masa a capitalurilor speculative“, puncteaza Mihai. Cat despre asteptarile privind atitudinea bancii centrale, reprezentantul Volksbank crede ca aceasta pare a favoriza aprecierea leului si ca este posibil sa incerce sa il canalizeze pe o traiectorie ascendenta, „dar cu o panta moderata“. In acest scenariu, armele pe care le-ar putea folosi banca centrala ar fi rata dobanzii sau chiar interventia directa, daca va fi cazul.

    Eugen Goga, directorul trezoreriei de la Libra Bank, considera ca intrarile de capital speculativ, alaturi de investitiile straine si remiterile sezoniere, vor continua sa creeze presiune pe curs. In conditiile in care diferentialul de dobanda dintre piata romaneasca si alte zone ramane atractiv, „vom asista in continuare, pe termen scurt si mediu, la mentinerea trendului de apreciere a monedei nationale“. Prognoza lui pentru finele lunii decembrie plaseaza cursul euro/leu in intervalul 3,1-3,15, iar raportul cu dolarul intre 2,31 si 2,35 lei.

    Am vazut ca, dupa liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele la termen in lei, din aprilie 2005, cursul de schimb al leului a devenit din ce in ce mai corelat cu cel al monedelor din tarile vecine. Printre acestea, leul este insa considerat de straini o valuta emergenta cu un nivel de corelatie mai redus fata de valutele din Polonia, Cehia, Ungaria si Slovacia, permitand prin acumulare un hedging natural. Altfel spus, daca spre exemplu zlotul sau forintul se vor deprecia abrupt fata de euro, nu se va inregistra aceeasi corectie ca intensitate si asupra leului.

    Chiar si asa insa, „eventualele schimbari ale perceptiei investitorilor la nivel global pot avea un impact direct, pozitiv sau negativ, asupra leului“, puncteaza Kiril Georgiev, country treasurer, Citibank Romania. Chiar daca intrarile masive de capitaluri si procesul de convergenta cu UE au facut din leu una dintre monedele cu cele mai bune performante, exista si riscuri. Deficitul mare de cont curent, insotit de cresterea permanenta a creditului intern sugereaza, in opinia lui Georgiev, ca leul poate fi vulnerabil in fata unor schimbari bruste de atitudine din partea investitorilor.

    Romania are o pozitie confortabila in prezent din punctul de vedere al perceptiei investitorilor, afirma economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, iar „recentele evenimente de natura politica au aratat ca tara noastra a trecut testul cu brio“. Anghel este unul dintre bancherii ce vad, pentru decembrie 2007, leul mai puternic decat in prezent, limita inferioara a pariului sau fiind de 3,05 lei/euro. Chiar daca investitorii pot fi atrasi si catre alte zone de pe glob care pot oferi conditii favorabile de investitii, in Romania oportunitatile oferite din punctul de vedere al raportul risc-castig sunt „foarte bune, iar investitorii cunosc acest lucru si tin cont de el in deciziile pe care le iau“.

    Totusi, acest castig ar putea fi diminuat de eventualele mariri de dobanzi-cheie de catre unele banci centrale, situatie ce ar putea afecta leul „intr-o oarecare masura“, conform lui Anghel. Pe de alta parte insa, experienta recenta arata ca moneda nationala a fost practic neafectata de cresterea dobânzii de catre Banca Centrala Europeana (BCE) de la 3,75% la 4%, mentinandu-si in continuare tendinta de apreciere. Dar in timp ce BNR reduce dobanda (cu 1,75% de la inceputul anului, pana la 7% in prezent), BCE ar putea fi nevoita sa o majoreze din nou, dupa cum declara recent Lorenzo Bini Smaghi, membru in Consiliul Executiv al institutiei – iar in acest fel diferentialul de dobanda (si deci castigurile aduse de leu) ar putea scadea si mai mult. BCE a majorat dobanda de opt ori in ultimele 18 luni, iar analistii anticipeaza ca o va face din nou, pana la 4,25%, cel mai probabil in luna septembrie.

    In Statele Unite, dobanda ar putea sa ramana, cel putin pentru moment, nemodificata (la nivelul de 5,25%, cat este in prezent), anticipeaza analistii. In aceste conditii, explica Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, lichiditatea existenta la nivel international va continua sa se indrepte catre pietele emergente. Aceasta tendinta se poate schimba insa din diverse motive (de exemplu, in functie de evolutia dobanzilor in SUA sau Japonia) si poate determina o iesire de capitaluri din pietele emergente, ceea ce ar putea cauza o depreciere a monedelor de acolo. Intr-un astfel de scenariu, o tara ca Romania, „cu vulnerabilitate externa ridicata“, poate inregistra o depreciere a monedei nationale. In opinia lui Dumitru, paritatea euro/leu la finele lui decembrie 2007 va fi undeva in intervalul 3,27-3,32, in conditiile in care „aprecierea leului a devenit deja excesiva“.

    Aprecierea cursului de schimb din ultima perioada ignora fundamentele economice, fiind aproape in totalitate legata de fluxurile de capital strain, inclusiv speculative, apreciaza analistul Raiffeisen Bank. In ianuarie, la precedentul „pariu pe curs“ al BUSINESS Magazin, el a fost unul dintre cei mai sceptici bancheri, anticipand pentru jumatatea anului un raport euro/leu de 3,40-3,45. Si acum spune ca, desi se asteapta ca pe termen lung aprecierea reala a leului sa continue, pe termen scurt si mediu vede mai degraba o crestere a volatilitatii, „cu aprecieri si deprecieri relativ ample“.

    Motivele pesimismului lui Ionut Dumitru tin in esenta de deficitul de cont curent, ce a crescut foarte puternic in primele luni ale anului, ajungand in primul trimestru din 2007 la 11,6% din PIB, in timp ce finantarea cu investitii straine directe a scazut sub 40%. „Ne asteptam la un deficit de cont curent in jur de 14% din PIB anul acesta si la o acoperire cu investitii straine directe sub 50%“. In aprilie, deficitul de cont curent (care masoara iesirile nete de valuta din tara) a urcat la 1,39 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Nationala. Paradoxal la prima vedere (dar justificat tocmai de influentele regionale), in ziua de dupa anuntul bancii centrale, leul a atins un nou maxim fata de euro, reusind atunci sa coboare sub 3,24 lei pentru un euro.

    In aceeasi nota de pesimism, analistul-sef al ING Bank, Florin Citu, anticipeaza pentru decembrie 2007 cel mai scazut nivel al leului dintre bancherii ce au raspuns pentru BUSINESS Magazin: intre 3,30 si 3,35 lei/euro. „Exista in economia romaneasca dezechilibre mari ce vor duce la perioade de depreciere“, isi argumenteaza el pozitia – chiar daca pe termen lung tendinta va fi de apreciere. In opinia lui Citu – care isi mentine scepticismul manifestat si la inceputul anului (cand anticipa pentru iunie un curs de 3,45 lei/euro) – evolutia leului „va fi sinusoidala, cu deprecieri de durata si nu foarte mici ca amploare“. Si, in cazul in care randamentele oferite in prezent de piata romaneasca vor scadea (prin reduceri de dobanda, de exemplu, sau pe masura reducerii castigurilor din domeniul imobiliar), „nu mai e chiar asa usor sa duci cursul inapoi“. In plus, aparitia fondurilor de pensii, ce se constituie intr-o oferta suplimentara de bani pe piata financiara romaneasca, ar putea fi un alt motiv de reducere a randamentelor si, implicit, de scadere a atractivitatii Romaniei pe termen scurt.

    Intr-o perspectiva mai larga, in urmatorii ani moneda romaneasca ar trebui sa-si gaseasca un nivel de echilibru, cu care sa intre in mecanismul european al ratelor de schimb ERM II, o antecamera in care Romania va sta timp de doi ani inainte de a putea adopta moneda europeana. Acest moment este prevazut pentru 2012, dupa care timp de doi ani oscilatiile de curs ar trebui sa se incadreze intr-o banda de plus sau minus 15% fata de nivelul din momentul intrarii. Paritatea centrala, asa cum se numeste acest nivel de intrare, trebuie insa sa fie stabilita cu atentie, insista Ionut Dumitru. Intrarea in ERM II si adoptarea euro la un curs supraevaluat ar determina o pierdere de competitivitate a economiei si un proces de convergenta reala mai lent cu economia UE. Pe de alta parte, intrarea la un curs subevaluat implica presiuni inflationiste, pentru ca aprecierea reala dorita a cursului se poate realiza doar printr-o inflatie mai mare. „In ambele cazuri se pot deteriora criteriile de convergenta“, atrage atentia Dumitru – respectiv conditiile care trebuie indeplinite pentru ca euro sa poata fi adoptat ca moneda nationala.

    In momentul intrarii in ERM II, cea mai importanta este stabilitatea cursului, astfel incat acesta sa ramana „prins“ in banda impusa. Iar experienta altor state ce au parcurs sau parcurg in prezent aceasta faza arata ca nu este chiar un lucru simplu. Slovacia, care a intrat in ERM II in noiembrie 2005, a avut un parcurs relativ apropiat de cel al Romaniei. Cursul de schimb al coroanei slovace s-a apreciat in decurs de doi ani cu 10,3% in termeni nominali (de la 37,8 fata de euro in mai 2005 la 33,9 in iunie 2007). Chiar daca inainte de intrarea in ERM II coroana a castigat in valoare, continuarea aprecierii a facut necesara ajustarea ulterioara a paritatii.

    Kiril Georgiev de la Citibank Romania subliniaza totusi ca, datorita conditiilor specifice ale fiecarei tari, este greu de facut o apreciere corecta a ce se va intampla in Romania plecand de la experientele altor state. Estonia si Lituania au intrat in ERM II dupa o lunga perioada in care au avut un curs fix; in Letonia si Slovenia, monedele nationale s-au depreciat inaintea acestui moment. Si, chiar daca coroana slovaca a avut o evolutie similara cu cea a leului in acest moment, aprecierea monedei slovace nu a fost atat de pronuntata.

    Care ar fi insa un nivel de echilibru, potrivit pentru leu in acest moment? Florin Citu de la ING Bank avanseaza valoarea de 3,5 lei/euro, in timp ce Florian Libocor de la BRD spune ca va fi de circa 2,5 lei/euro. Libocor puncteaza insa ca acest nivel de 2,5 reiese dintr-o estimare facuta in toamna anului 2006, avand la baza informatiile disponibile si ipotezele asumate la acel moment; pana la intrarea in ERM II, leul va mai trece insa si prin niveluri de 3,35 sau chiar peste fata de euro.

    Drumul monedei nationale pana la acest nivel de echilibru creeaza in randul analistilor romani doua curente de opinie diferite. Pe de o parte, exista pareri conform carora intarirea leului va continua nestanjenita si fara caderi abrupte pana in 2012. Pe de alta parte nu lipsesc opiniile ca evolutia actuala a leului este mai degraba caracteristica perioadei foarte apropiate de intrarea in mecanismul ratelor de schimb, iar pana la acel moment vor mai exista caderi de amploare ale monedei romanesti. Si ca abia dupa astfel de caderi, leul ar urma sa reintre pe o panta de apreciere sanatoasa.

    „Consider cel de-al doilea curent de opinie mai reprezentativ pentru evolutia actuala a monedei nationale“, apreciaza Radu Petrea, director executiv in trezoreria OTP Bank Romania. Asemenea lui, si Luminita Runcan, directorul trezoreriei de la Banca Transilvania, este de parere ca vor exista corectii ale cursului inainte ca Romania sa intre in ERM II. In privinta paritatii „corecte“ euro/leu pentru momentul respectiv, Runcan spune ca sintagma este extrem de relativa, „pentru ca un pret normal este intotdeauna doar pretul de piata“. Pe termen mai scurt, directorul trezoreriei din Banca Transilvania anticipeaza ca in decembrie 2007 cursul de schimb va fi relativ apropiat de cel actual, respectiv in intervalul 3,15-3,2.

    Ca tendinta de ansamblu pana la momentul 2012, leul ar putea continua sa se aprecieze fata de moneda europeana, e de parere economistul-sef al BCR, Lucian Anghel. Nici el nu exclude unele corectii de curs pâna in 2012, dar fara ca acestea sa pericliteze stabilitatea financiara a Romaniei. Volumul de investitii straine directe se va mentine, crede Anghel, la un nivel apreciabil si in perioada urmatoare, iar acest lucru va influenta mult aprecierea leului, mai ales in prima parte a intervalului 2007-2012. România va ramane inca atractiva din punctul de vedere al diferentialului de dobânzi, ceea ce va crea conditiile pentru continuarea intrarilor speculative de capital.

    Treptat insa, aceasta presiune va scadea, pe masura ce procesul de convergenta nominala va avansa, iar randamentele se vor reduce, afirma Anghel. Faptul ca România este membra a Uniunii Europene, iar investitorii sunt mai increzatori sa intre pe piata autohtona creeaza conditiile ca deficitul de cont curent sa fie acoperit intr-o proportie medie de peste 45% in urmatorii trei ani. Astfel incat economistul-sef al BCR anticipeaza ca leul va continua sa se aprecieze, in special in prima parte a intervalului 2007-2012. Eventualele tendinte efemere de depreciere care ar putea aparea nu vor fi, in opinia sa, de natura sa creeze dezechilibre pe piata româneasca.

    Variatiile de curs, fie ele in sensul aprecierii sau al deprecierii, sunt insa un lucru normal si vor exista intotdeauna, atata vreme cat cursul este flotant si nu fix. Este insa important daca acestea sunt doar miscari cotidiene (determinate de cererea si oferta de pe piata valutara) sau deprecieri abrupte si de mare amploare, ce caracterizeaza o criza de curs de schimb, subliniaza analistii Alpha Bank Romania. In opinia lor, cursul de schimb leu/euro s-ar putea plasa la finele anului in intervalul 3,2750-3,3250, iar cursul leu/dolar intre 2,4444 lei/dolar si 2,4813 lei/dolar. In acelasi spirit cu cei de la Alpha Bank, directorul executiv al OTP Bank Romania, Radu Petrea, vorbeste despre corectiile cursului de schimb ca de o componenta normala a pietei, care daca sunt insa de mare amploare pot deveni periculoase pentru companii, avand in vedere ca acestea nu dispun de produse specifice pentru acoperirea riscurilor.

    La sase luni de la precedentul nostru „pariu pe curs“, putine sunt lucrurile care s-au schimbat in argumentatiile aduse de bancheri. La capitolul factori pozitivi, ce ar sustine teoretic aprecierea monedei nationale, raman in continuare pe primele locuri intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, investitiile straine directe, influxurile tot mai mari de capital, remiterile muncitorilor romani din strainatate catre familii. Nici de partea cealalta, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: problema deficitelor ce se umfla si anul acesta devine si mai acuta, iar cresterea asteptata a dobanzii din zona euro poate din nou deturna, cel putin teoretic, o parte dintre investitii dinspre pietele emergente. In ecuatie a aparut intre timp un singur element nou: probabilitatea interventiei pe piata a BNR, evocata abia incepand din ultimele saptamani de bancherii din strada Lipscani.

  • GHID DE APRECIERE A LEULUI

    Aprecierea puternica a leului este sustinuta in primul rand de intrarile de capital strain, atras de conditiile economice favorabile aduse de aderarea la UE; in al doilea rand, de intrarile de fonduri speculative,  atrase de diferenta mare de dobanda dintre Romania si zona euro. In esenta insa, aprecierea leului tine si de un proces natural de convergenta, comenteaza Rozalia Pal, economist-sef, Unicredit Tiriac Bank.

     

    CONSUM: La inceputul procesului de tranzitie, atat consumatorii romani, cat si cei straini prefera sa consume bunuri straine. Pe masura ce economia este restructurata, aceasta devine capabila sa produca un numar tot mai mare de bunuri de calitate, care atrag consumatorii si permit cresterea preturilor la produsele romanesti, atat in tara, cat si in strainatate. Daca exporturile sunt mai performante, producatorii autohtoni incaseaza mai multa valuta, iar vanzarea ei in schimbul monedei nationale duce la aprecierea leului.

     

    PRODUCTIVITATE: Un alt tip de apreciere a cursului de schimb poate sa vina din cresterea productivitatii. Intrarile de capital corelate cu investitiile straine in productie pot sa stimuleze cresterea productivitatii si a exporturilor. Veniturile din export pot contrabalansa deteriorarea de cont curent din prezent. In acest scenariu, daca productivitatea nu creste, e posibila o supraevaluare a cursului – ceea ce ulterior poate conduce la o depreciere. In schimb, sporirea productivitatii poate sa conduca la aprecierea cursului de schimb pe termen lung.

     

    CUM SE INCHIDE CICLUL: Pe termen scurt, efectul aprecierii rapide a leului se traduce in preturi mai mici ale bunurilor importate si astfel intr-o inflatie mai scazuta, in paralel cu o pierdere de competitivitate a exporturilor. In cazul unei aprecieri in conditii de consum ridicat si economisire scazuta, cresc atat deficitul de cont curent, cat si datoria externa. Iar o crestere a datoriei externe rezultata din deteriorarea de cont curent determina scaderea avutiei financiare nationale – ceea ce conduce la o reducere a consumului. Cererea pentru importuri scade si cursul de schimb se depreciaza, ceea ce amelioreaza in schimb contul curent si scade datoria externa. Este un mecanism de feedback care stabilizeaza datoria externa si contul curent.

  • DE LA PARIUL TRECUT

    Nici unul dintre bancherii ce au facut prognoze de curs la solicitarea BUSINESS Magazin, la inceputul lunii ianuarie 2007, nu a anticipat forta de crestere a leului, care a ajuns la 29 iunie la un curs de 3,1340 lei/euro. La inceputul anului, cea mai optimista previziune (in sensul intaririi monedei nationale) a fost de 3,25 lei/euro, iar la polul opus, pesimistii au prognozat pentru finele primului semestru un raport de 3,5 lei/euro. Nici in privinta dolarului, previziunile nu au fost mai apropiate de realitatea de la sfarsitul lui iunie, cand paritatea dolar/leu a fost de 2,3515 lei/dolar. In estimarile lor din ianuarie, bancherii au anticipat un minim de 2,43 lei/dolar, dar au mers si spre maximul de 2,73 dolar/leu.

     

    Banca

    Euro/Leu

    Dolar/Leu

    Banca Carpatica

    3,45-3,50

    2,67-2,72

    Banca Italo-Romena

    3,30

    2,65

    Banca Romaneasca

    3,34-3,39

    N/A

    Banca Transilvania

    3,29-3,34

    2,43-2,48

    Bancpost

    3,25-3,30

    N/A

    BCR

    3,39-3,44

    2,56-2,61

    CEC

    3,30-3,35

    N/A

    CR Firenze Daewoo

    3,45

    2,65

    Egnatia Bank

    3,30

    2,56

    Emporiki Bank

    3,25-3,30

    2,95-3,00

    Eximbank

    3,26-3,31

    2,51-2,56

    Finansbank

    3,36-3,41

    2,50-2,55

    Garanti Bank*

    3,38-3,43

    2,60-2,63

    ING

    3,45

    N/A

    Libra Bank

    3,25-3,33

    N/A

    Piraeus Bank

    3,28-3,33

    N/A

    ProCredit Bank

    3,38-3,43

    2,55-2,60

    Raiffeisen Bank

    3,40-3,45

    N/A

    Romexterra Bank

    3,28-3,33

    2,69*-2,73

    SanPaolo IMI Bank

    3,25

    N/A

    UniCredit/HVB Tiriac

    3,40-3,45

    2,55-2,60

    Volksbank Romania

    3,30-3,35

    N/A

     

    * valori rotunjite la a doua zecimala

     

    NOTA: Alpha Bank, ABN Amro, BRD, Citibank, Mindbank, OTP Bank nu au facut previziuni            

    Sursa: Bancile comerciale

  • SE FAC PARIURILE

    BUSINESS Magazin a cerut dealerilor din bancile comerciale locale sa prognozeze cat vor fi euro si dolarul la finele lui decembrie 2007.

     

    Banca

    Euro/Leu

    Dolar/Leu

    ABN AMRO

    3,30

    2,3826

    Alpha Bank

    3,275-3,325

    2,4444-2,4813

    ATE BANK

    3,30

    2,36

    Banca Carpatica

    3,10-3,15

    2,38-2,43

    BCR

    3,05-3,10

    2,48-2,53

    Banca Italo-Romena

    3,10

    2,3850

    Banca Transilvania

    3,15-3,20

    2,33-2,38

    BRD – Groupe Société Générale

    3,20

    N/A

    C.R. Firenze

    3,15

    2,32

    Credit Europe Bank

    3,30-3,35

    2,50-2,55

    Egnatia Bank

    3,22

    2,367

    Emporiki Bank

    3,10

    2,18

    Garanti Bank International

    3,28-3,33

    2,56-2,61

    ING Bank

    3,30-3,35

    2,53

    Libra Bank

    3,10-3,15

    2,31-2,35

    OTP Bank

    3,25-3,30

    2,46-2,51

    Piraeus Bank

    3,10-3,15

    2,2450-2,2950

    Raiffeisen Bank

    3,27-3,32

    2,40-2,44

    SanPaolo IMI bank

    3,15

    2,35

    UniCredit Tiriac

    3,30-3,35

    2,45- 2,50

    Volksbank

    3,00-3,05

    2,20-2,25

     

    * la data inchiderii editiei, pe 29 iunie 2007

     

    Nota: Banca Romaneasca, Bancpost, Bank Leumi, Blom Bank Egypt, CEC, Citibank Romania, Eximbank, MKB Romexterra, ProCredit Bank nu au facut previziuni

    Sursa: Bancile comerciale

  • UN NOU JUCATOR PE PIATA

    Fondurile private de pensii ar putea avea in timp un impact important pe piata valutara, cu noul influx de bani adus de ele.

     

    RESURSE PENTRU STAT. Indeobste, orice suplimentare a cantitatii de bani in sistem inseamna o relaxare a politicii monetare si implica o reducere a dobanzilor. Lansarea fondurilor de pensii obligatorii gestionate privat nu presupune insa mai multa lichiditate in sistem, spun analistii Alpha Bank Romania. Lansarea fondurilor ar insemna doar trecerea unei parti din contributiile sociale din gestiunea guvernului in gestiune privata si, ca atare, va lasa mai putine venituri la dispozitia bugetului de stat. In plus, deoarece mare parte a acestor fonduri vor putea fi investite in titluri si obligatiuni de stat, „inseamna de fapt ca statul va putea folosi de acum o parte din resursele respective contra cost si nu gratuit ca pana acum“.

     

    UNDE SE DUC BANII. Un impact mai important s-ar produce in masura in care fondurile se vor orienta spre plasamente in valori mobiliare tranzactionate pe pietele straine, apreciaza Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Datorita diferentialului de dobanda in favoarea leului, este insa destul de improbabil ca acest scenariu sa fie pus in practica. Mai degraba, crede Anghel, majoritatea plasamentelor vor fi facute pe piata interna utilizand instrumentele relativ limitate de care va dispune aceasta la momentul respectiv. In plus, pentru a afecta cursul valutar, fondurile ar trebui sa fie destul de consistente – iar acest lucru nu se va intampla prea curand.

     

    CU BATAIE LUNGA. Luminita Runcan, dealer-sef la Banca Transilvania, apreciaza ca fondurile de pensii nu vor fi un jucator important si constant pe piata valutara. Totusi, un efect va exista: odata cu aparitia acestora, „ma astept sa creasca numarul de jucatori profesionisti, iar anumite piete, care acum nu au potential, sa capete adancime“, asa cum ar fi, spre exemplu, piata secundara a titlurilor de stat. Dupa Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Tiriac Bank, lansarea fondurilor de pensii va duce, pe termen lung, la cresterea apetitului populatiei pentru economisire, in dauna consumului, si la cresterea avutiei. Pe de alta parte, este de parere Pal, piata financiara romaneasca este suficient de matura pentru a plasa aceste fonduri, iar efecte directe asupra cursului de schimb valutar nu vor exista.

  • NICI FUMAT, DAR NICI SPORT

    Tinerii din ziua de azi traiesc mult mai sanatos decat generatiile anterioare, arata un studiu referitor la tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani, realizat in Europa de compania de cercetare de piata Synovate. Cu toate acestea, generatia tanara este acum mult mai inactiva decat cei mai in varsta.

     

    OBICEIURI DE CONSUM: Doar 35% beau in mod regulat alcool; 78% ies in oras de trei ori pe saptamana sau mai rar; jumatate dintre tineri nu au fumat niciodata, iar dintre cei ce fumeaza, doar 8% considera ca fumatul este un obicei „cool“, in timp ce 55% cred ca fumatul provoaca dependenta similara cu consumul de cocaina sau heroina.

     

    SPORTURI: 20% dintre tineri nu au facut niciodata sport; mai multi baieti (28%) decat fete (23%) merg in salile de gimnastica. Sporturile moderne sunt inca „de nisa“: peste 90% dintre tineri nu s-au dat niciodata cu skateboardul si nici nu au facut vreodata surfing.

     

    CHELTUIELI: Un sfert dintre tineri cheltuiesc mai putin de 14 euro pe luna pentru produse de toaleta, in timp ce doua treimi platesc mai putin de 36 de euro lunar pentru aceleasi produse.

     

    TEHNOLOGIE: Internetul (74% din cazuri) ocupa un loc mai important decat televizorul (72% din cazuri) in viata tinerilor. Laptopul devine, urmand modelul telefonului mobil, un articol indispensabil pentru tinerii din ziua de azi: 28% dintre tineri au declarat ca nu pot trai fara laptop, in timp ce 32% sustin acelasi lucru despre telefonul mobil.

  • NOI SUNTEM TINTA

    Daca fiecare dintre cei peste 3,5 milioane de tineri romani cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani cheltuieste lunar macar 50 de euro, suma totala pe care o scot din buzunar (ei sau parintii) trece anual de doua miliarde de euro. O suma suficienta pentru ca tinerii sa devina tinta unor oferte de tot soiul, de la haine de marca sau gadgeturi si pana la carduri bancare speciale sau bonusuri la telefonia mobila pe criterii de varsta.

     

    Cu o suma minima de 150 de lei in buzunar, dar care poate ajunge si pana la 700-800 de lei, Doina Codreanu, in varsta de 16 ani, eleva la liceul Jean Monet din Capitala, merge la cumparaturi „cam de doua ori pe luna, cel mai adesea in mall“. Paul Cojanu, de 16 ani, elev tot la Jean Monet, a cheltuit saptamana trecuta 250 de lei pe o pereche de tenisi. Raluca Enescu, 20 de ani, studenta la Universitatea Dimitrie Cantemir, merge la cumparaturi de doua-trei ori pe luna si, „desi marca nu conteaza foarte mult“, spatiul preferat unde merge e mall-ul. Iar magazinele preferate, spune ea, sunt Miss Sixty, Benetton si More & More. La 24 de ani, Razvan Berciu lucreaza si planuieste sa cuprinda in planul de cheltuieli si schimbarea masinii pe care o conduce – un Cielo „care imi face o multime de probleme“.

     

    Cei patru sunt doar cateva exemple de tineri „de oras“, care nu se plaseaza, ca stil de consum, la extremele posibilitatilor materiale. Cei mai multi dintre tinerii ce nu-si permit astfel de cheltuieli traiesc in mediul rural (40% din total). Lucrurile se schimba cu rapiditate si in Romania rurala, pentru ca banii trimisi in tara de parintii plecati la munca peste hotare schimba, chiar si la sate, obiceiurile de consum. Dar pentru cateva zeci de tineri de la tara ce nu-si permit sa cheltuiasca nici macar 10 euro pe luna, media de consum este echilibrata de cate un tanar cu gustul luxului ce primeste in dar, la majorat, o masina de lux in valoare de cateva zeci de mii de euro.

     

    In medie, nici unul dintre cei patru bucuresteni (Doina, Paul, Raluca sau Razvan) nu cheltuieste in fiecare luna mai putin de 100 de euro, bani pe care ii scot insa din buzunar numai pentru imbracaminte si incaltaminte. Bugetul nu cuprinde alte cheltuieli – de la mesele cu frecventa saptamanala la Spring Time (Marius Enescu, 20 ani, student), sucurile baute la terasa (Xenia Radu, 18 ani, eleva), cosmeticele de marca (Ana-Maria Bortos, 22 de ani, studenta), cheltuielile pe carti, scolarizare, concerte, facturile de Internet sau biletele la cinema.

     

    Dincolo de dimensiunea sumelor cheltuite de tineri, pentru companiile ce atrag acesti bani conteaza sa-si fidelizeze clientii tineri. Pe langa haine, racoritoare sau produse de fast-food, „exista o piata in expansiune a acelor produse ce mizeaza pe setea tinerilor de a trai dincolo de granitele rigide ale lumii lor: telefoane, calculatoare, mp3 playere“, afirma Andrei Balan, junior strategic planner la Leo Burnett.

     

    Multi tineri au aici un dublu avantaj: primesc bani si de la parinti, dar castiga si prin propriile forte. Tinerii romani se bazeaza in mare masura pe sprijinul financiar al parintilor, desi jumatate dintre ei (49%) isi castiga deja propriii bani, arata studiul LeoYouth privind preferintele de consum in randul tinerilor intre 16 si 24 de ani, realizat de Leo Burnett in colaborare cu D&D Research in principalele orase ale tarii. 71% dintre participantii la studiul LeoYouth declara ca inca traiesc din banii parintilor, fapt ce pare sa-i ajute sa economiseasca pentru lucruri pe care si le doresc foarte mult. Majoritatea se incadreaza in categoria celor chibzuiti (doua treimi dintre respondenti declara ca stiu sa isi imparta banii astfel incat sa le ajunga pentru ce au nevoie), in timp ce 36% spun ca isi cheltuie banii instantaneu, fara precautii pentru ziua de maine.

     

    Pe ce se duc banii? Distractia si iesitul cu prietenii dau ocazia celor mai importante cheltuieli pentru aproape jumatate dintre respondenti. Urmeaza in top hainele si investitiile in aspectul fizic (44%), in timp ce telefoanele mobile si gadget-urile reprezinta principalele cheltuieli pentru numai 18% dintre respondenti. „In mod surprinzator, la prima vedere tinerii nu considera ca hainele de marca sunt o conditie ca sa arati bine“, conchide studiul. Conform vastei majoritati a tinerilor romani (82%), hainele de marca nu constituie o conditie pentru a arata bine, dar 71% dintre respondenti spun ca prefera sa cumpere haine mai scumpe, insa de mai buna calitate. Pe de alta parte, sunt sensibili la ce este in ton cu moda si nu fac economie cand isi cumpara ceva, 42% dintre respondenti cheltuind „foarte multi bani pentru haine“.

     

    Cu retete croite chiar la nivel international pentru a se adresa special tinerilor, unele retele de magazine si-au adaptat nu numai oferta, ci si varianta de a comunica in stilul adecvat. Tinerii sunt cei care cumpara cam 70% din produsele retelei Kenvelo, ce numara acum 55 de magazine pe piata romaneasca. Ponderea cumparaturilor facute de tineri s-a plasat mereu la cote ridicate, cel mai mic prag fiind pana acum de 50%, conform reprezentantilor companiei, pentru ca prin oferta lor, magazinele Kenvelo se adreseaza cu precadere tinerilor intre 15 si 25 de ani, care vin la cumparaturi singuri sau insotiti de prieteni. Reteaua Kenvelo se va mari anul acesta cu inca trei spatii, plasate in complexuri comerciale.

     

    Chiar daca cei intrebati in sondaj sustin contrariul, in decizia de cumparare de articole sportive marca joaca un rol definitoriu, dupa declaratiile comerciantilor. „Cu cat un brand este mai putin cunoscut, cu atat vanzarile sunt mai slabe“, declara Alexandru Bratu, directorul Intersport Romania. Aproape jumatate din clientii retelei Intersport, specializata in vanzarea de articole sportive, sunt tineri cu varste intre 15 si 25 de ani, estimeaza Bratu. Procentul nu coincide insa si cu valoarea vanzarilor raportate la cifra de afaceri, acest segment de clientela realizand circa o treime din cifra de afaceri a companiei. „Clientii cu varste peste 25 de ani au o putere de cumparare mai mare“, explica directorul Intersport Romania. Compania a inregistrat anul trecut vanzari de 4,5 milioane de euro, iar pentru 2007 previziunile vizeaza 9 milioane de euro.

     

    In magazinele retelei, produsele sunt grupate pe categorii de varste, in functie de clientii carora li se adreseaza. „Am remarcat insa ca tinerii din ziua de azi se emancipeaza foarte rapid, cei cu varste intre 14-15 ani preferand articole cumparate, in anii trecuti, de clientii intre 18 si 19 ani“, afirma Bratu, care constata o tendinta in randul tinerilor de a „sari peste etape“ si de a purta aceeasi imbracaminte ca si adultii. Pe ansamblu, piata articolelor sportive se plaseaza, conform unor estimari din domeniu, la o valoare anuala de 350 de milioane de euro, cifra ce cuprinde articolele dedicate activitatilor recreative – pescuitul si vanatoarea, aparatele dedicate salilor de fitness sau produsele pentru sportivi (alimentele speciale si suplimentii nutritivi). Daca am extrapola situatia de la Intersport la intreaga piata, un calcul simplu ar arata ca tinerii intre 15 si 25 de ani cheltuiesc numai pe articole sportive peste 110 milioane de euro.

     

    Pe cheltuieli anuale mult mai mari se lupta insa companiile din domeniul IT&C. Penetrarea crescanda a calculatoarelor si a Internetului in randul tinerilor si-a pus deja amprenta asupra stilului lor de viata, de la varste tot mai mici. Acum, timpul liber al tinerilor se imparte intre a sta singuri, intre patru pereti, in fata calculatorului si a iesi in oras. Astfel, lucrul la calculator (59%, conform LeoYouth) si navigarea pe Internet (61%) devin activitatile care le ocupa cea mai mare parte a timpului liber. Tinerii sunt deci tinta perfecta pentru companiile de IT&C, piata ce a ajuns la o valoare anuala de 6,7 miliarde de euro, din care piata telecom inseamna 3 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de Institutul pentru Tehnica de Calcul.

     

    Din vanzarile de 7 milioane de euro realizate de Iris, importator de echipamente IT&C, cam o treime se datoreaza tinerilor. „Procentul a crescut insa gradual in ultimii trei-patru ani, de cand am lansat iPod, punctul de plecare fiind un prag de 10%“, spune Catalin Teodorescu, director de vanzari la Iris. Cifra de afaceri previzionata pentru anul in curs este cel putin dubla, conform lui Teodorescu, care apreciaza ca odata fidelizati de o marca (Apple, in cazul iPod), clientii migreaza catre alte articole sub umbrela aceluiasi producator.

     

    Pentru grupul Flamingo, prin cele trei lanturi de magazine (Flanco World, Flamingo Computers si Flanco), „ponderea vanzarilor catre clienti cu varste intre 15 si 25 de ani se plaseaza in intervalul 15-20% din cifra de afaceri pe partea de retail“, declara Dragos Simion, CEO al grupului Flamingo. Fara a putea face o separare ferma, spune Simion, persoanele intre 15 si 18 ani inca mai beneficiaza de sprijinul parintilor, astfel incat „chiar daca o cheltuiala e facuta de un adult, destinatia finala a produselor sunt adolescentii“. Anul trecut, grupul a inregistrat o cifra de afaceri de 153 de milioane de euro, valoare ce include atat activitatea de retail, cat si pe cea de distributie, iar pentru 2007 estimarea este de 172 de milioane de euro.

     

    In randul clientilor tineri, constata Simion, exista o inclinatie catre produsele de ultima generatie din categoriile IT, telecomunicatii si electronice. In topul preferintelor clientilor cu varste intre 15 si 25 de ani se afla notebook-urile, sistemele, telefoanele mobile, jocurile, sistemele home cinema. Cei aflati in limita superioara a intervalului (spre 25 de ani) se orienteaza si catre produsele albe – e vorba mai ales de cele de ingrijire personala (uscatoare de par, epilatoare) sau de confort (aparatele de aer conditionat). Preferintele de consum nu se modifica radical odata cu varsta, ci doar creste nevoia de confort, explica directorul executiv al Flamingo. O schimbare radicala odata cu varsta, spune Simion, intervine in privinta gamei de produse preferate. Concret, este vorba de un fenomen specific clasei mijlocii in formare (tinerii adulti care incep sa castige bani peste medie): trecerea catre zona superioara de pret pentru anumite game de produse, simultan cu interesul tot mai mare pentru produse ce nu mai pot fi considerate de stricta necesitate.

     

    Spre deosebire de alte generatii, tinerii romani de acum par sa se adapteze rapid la orice fel de noutate tehnica (86%, dupa studiul LeoYouth). Telefonul mobil este un articol esential pentru 74% dintre respondenti, computerul pentru 69% – mai mult insa pentru baieti decat pentru fete (78% versus 61%). Din aceasta perspectiva, in comparatie cu preferinta pentru calculator, folosit pentru lucru sau pentru jocuri, cititul ramane mult in urma, ca activitate pe care doar 27% dintre tineri o practica in mod sustinut.

     

    „Odata cu inaintarea in varsta, complexul de nevoi se modifica“, afirma Catalin Butolo, director de marketing al grupului K Tech – Ultra Pro, precizand ca interesul tinerilor de pana in 25 de ani se indreapta cu precadere catre sisteme de jocuri, sisteme audio, camere foto si video, casti, MP3 playere, microfoane, camere web, telefoane mobile. K Tech – Ultra Pro a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 62,7 milioane de euro, vanzarile pe primul trimestru din acest an fiind in crestere cu 20% fata de perioada similara din 2006.

     

    Gradul de interes al tinerilor pentru electronice este o dovada evidenta ca tinerii romani nu sunt cu mult diferiti de cei din Occident in ceea ce priveste adeziunea la lumea virtuala, conform studiului LeoYouth. Daca in anii ’90 singurul indicator de popularitate pentru tineri era cat de des sunt sunati de colegi (sau mai subtila „cerere a prieteniei“), mai nou retelele sociale online (MySpace sau Hi5, unde sunt inregistrati deja 500.000 de utilizatori romani, potrivit agentiei MetaCafe) creeaza noi criterii: cati oameni iti vizioneaza profilul, cati te voteaza ca fiind „cool“. Oricine nu e popular in viata reala primeste o a doua sansa in retelele sociale virtuale. „Se pare ca in curand ID-urile de messenger vor ajunge sa circule mai mult decat numerele de telefon“, apreciaza studiul citat. Noile obiceiuri au insa si un revers al medaliei: mare parte din viata sociala se muta online. Programele de chat sau messenger sunt folosite de 90% dintre tinerii romani, jumatate dintre acestia declarand ca au prieteni online pe care nu i-au intalnit niciodata fata in fata.

     

    In timp ce 39% dintre tineri afirma ca utilizeaza computerul exclusiv pentru Internet, peste doua treimi dintre respondentii studiului spun ca acest mediu este esential in activitatile pe care le desfasoara. Doua treimi (66%) dintre respondenti isi citesc zilnic e-mail-urile. Se contureaza astfel un profil al tanarului utilizator de Internet: daca prima impresie e ca internautul este un pusti avid de site-uri cu bancuri, referate sau continut pentru adulti, „am aflat ca de fapt site-urile cele mai populare sunt cele de informatie, vizitate de 81% dintre tineri“, conchide studiul LeoYouth. Site-urile de jocuri si divertisment sunt preferate de aproape jumatate dintre tineri.

     

    In acest context, furnizorii de Internet si-au adaptat oferta pentru a tinti exact acest segment de clienti. Bogdan Barla, brand manager Internet la RCS&RDS, spune ca firma la care lucreaza a lansat de peste un an Fiber Link, serviciul de acces la Internet pe infrastructura de fibra optica. „Decizia de alegere a unui anumit furnizor este importanta, deoarece Internetul joaca un rol important in viata acestei categorii de varsta.“

     

    Totusi, precizeaza Barla, de multe ori utilizatorii Fiber Link cu varste intre 15 si 25 de ani nu sunt si persoanele care iau decizia finala de alegere a furnizorului de Internet. Acesta este cu precadere cazul elevilor si al studentilor care nu au o sursa proprie de venit, ei fiind mai degraba cei ce pot influenta decizia parintilor. Motiv pentru care RCS&RDS are in oferta pachete in care Internetul este „secondat“ de servicii de telefonie fixa gratuita, un asemenea pachet avand rolul de a „convinge intreaga familie“, conform lui Barla.

     

    Serviciul de acces la Internet al companiei Romtelecom, ClickNet, se adreseaza „mai ales tinerilor, poate cei mai sofisticati si mai in tema consumatori de tehnologie“, spune Alfred Borcan, director de comunicare de marketing la Romtelecom. In portofoliul companiei se numara si site-ul MTV on Demand, lansat in primavara acestui an in colaborare cu MTV România. Abonatii la ClickNet au posibilitatea de a accesa gratuit o colectie de peste 1.000 de videoclipuri si emisiuni de diverstisment ale MTV. Romtelecom a lansat recent si serviciul de videosharing GetLoaded, care functioneaza dupa acelasi principiu ca YouTube. „GetLoaded.ro a fost gandit ca proiect dedicat in special celor foarte tineri, care cred cu tarie in neconventional si in libertatea de alegere“, declara Borcan. 

     

    Mai importanta insa decat comunicarea pe Internet este insa folosirea telefonului mobil: pentru 18% dintre participantii la studiul LeoYouth, cheltuielile principale sunt dedicate celularelor si gadgeturilor. Mai mult, telefonul mobil a devenit un obiect esential in viata a aproape trei sferturi (74%) dintre tinerii participanti la studiu. Desi e dificil de delimitat ponderea vanzarilor catre cei de 15-25 de ani, atata vreme cat multi depind financiar de parinti, „e clar ca, incepand de la 15 ani, tinerii au un cuvant greu de spus in alegerea telefonului pe care il vor folosi“, declara Gabi Maranca, sales manager mobile devices la Motorola Romania.

     

    „Tinerii sunt extrem de receptivi la nou, motiv pentru care modelele proaspat lansate, oricare ar fi ele, sunt un punct de atractie pentru acest segment de varsta“, spune Maranca. Singura exceptie ar fi, in opinia reprezentantului Motorola, smartphone-urile, pe de o parte din cauza pretului, pe de alta parte din cauza unui set intreg de functii care sunt derivate dintr-un alt stil de viata, cel al oamenilor de afaceri, presati sa raspunda la e-mail-uri, sa verifice documente etc. „In rest, toate modelele sunt vizate de tineri“, spune Maranca, enumerand intre punctele de atractie designul, gama de culori, parteneriatele cu marci mari sau cu personalitati din sfera muzicii.

     

    Furnizorii de telefonie mobila incep deja sa lanseze oferte modelate dupa varsta clientului. In cazul ofertelor Orange Young (pentru cei pana la 24 de ani), Majorat (18-20 de ani), Click si Student (pentru elevi si studenti), „odata ce clientii depasesc varsta pana la care ofertele sunt valabile, beneficiile se pierd“, declara Cristian Chiru, youth proposition manager la Orange Romania. Vodafone, la randul sau, a anuntat in primavara lansarea ofertei „Grup 26“, cu bonusuri si tarife speciale la convorbiri intre utilizatori intre 14 si 26 de ani.

     

    Iar astfel de oferte special concepute exista si in alte domenii. In sectorul bancar, desi ofertele nu sunt cel mai adesea adresate anumitor categorii de varsta, exista si cateva oferte diferentiate astfel. Spre exemplu, la Banca Transilvania, cardul Visa Electron Euro<26 este destinat tinerilor cu varste intre 15 si 25 de ani, in special studentilor, si permite accesul la reduceri in reteaua de comercianti „EURO<26“ din Romania si Europa. La BRD, oferta dedicata tinerilor cuprinde carduri bancare pentru elevi si studenti, cu comisioane reduse si avantaje extrabancare (reduceri in unele magazine), credite pentru finantarea studiilor post-universitare, pentru acoperirea cheltuielilor conexe studiilor sau pentru finantarea costurilor pe care le implica pentru un student participarea la programul Work and Travel USA. „Segmentul 15-25 de ani ocupa o pondere importanta in fondul de comert al bancii“, spune Rozaura Stanescu, directorul directiei clienti persoane fizice din departamentul de strategie si marketing al BRD.

     

    Intre 15-25 de ani, clientii sunt interesati cu preponderenta de produsele de operatiuni curente, precum carduri, Internet banking, mobile banking, conform lui Stanescu, dar si de cele de creditare, iar dupa 25 ani incepe sa se manifeste si interesul pentru produsele de economisire. Pe masura ce si puterea lor financiara creste, tinerii devin tinta unor oferte mai complexe, dar si mai costisitoare. Conform studiului LeoYouth, 37% dintre tineri prefera sa aiba banii pe card mai degraba decat in buzunar.

     

    Fie din card sau direct din buzunar, tinerii scot usor banii pentru produse cosmetice. Viorel Ognean, country manager la Coty pentru Romania, Bulgaria si Moldova, declara ca „fie ca vorbim de cosmetica decorativa sau parfumerie, componenta de imagine, de lifestyle este dominanta“. Produsele specifice pentru acest segment de varsta se regasesc la Coty sub brandul Miss Sporty, o gama pentru adolescente, care include gloss-uri, mascara, lacuri de unghii, fond de ten si corector. Segmentul 20-25 de ani este vizat si de brandul Rimmel. Din cifra de afaceri a companiei, ce a ajuns anul trecut la 14,5 milioane de dolari (10,8 mil. euro), Ognean spune ca 20% se datoreaza clientilor cu varste intre 15 si 25 de ani.

     

    Pentru acelasi segment de varsta, portofoliul companiei Farmec cuprinde gama cosmetica pentru tratarea acneei Gerovital Plant Stop Acnee. Vanzarile pentru tineri in ansamblul cifrei de afaceri realizate de compania clujeana „sunt relativ mici, plasandu-se la 1,3%“, declara Mariana Sinitaru, specialist marketing in cadrul Farmec. Tinerii cunosc foarte bine oferta pietei de produse cosmetice antiacnee, „dar nu folosesc aceste produse in mod regulat si dupa schema propusa in prospect“, adauga Sinitaru.

     

    La capitolul cheltuieli pentru distractie, un capitol important sunt concertele: pentru spectatorii cu varste intre 15 si 25 de ani, cele mai atractive sunt concertele de rock sau premiile industriei muzicale. Nu se poate spune ca tinerii au o preferinta pentru o anumita categorie de pret al biletelor, ci „prefera sa stea cu gasca, indiferent daca unul isi permite un bilet mai scump si altul unul mai ieftin“, declara Dorian Ciubuc, manager al companiei Fun Time Production, cu activitati in organizarea de concerte.

     

    In afara de concerte, preferintele tinerilor se indreapta catre petrecerea timpului liber in cluburi, cafenele sau terase. Madalin Simion, brand manager Biborteni si Limo, e de parere ca la varste de 15-25 de ani „atitudinea este cea care conteaza cel mai mult“. In primul rand tinerii vor sa se diferentieze, sa aiba un cod vestimentar distinct si nu „suporta uniformele si inregimentarile“. De aceea sunt cuceriti de mesajele care ii pozitioneaza altfel fata de ceilalti si, in general, prefera produsele care sunt „cool“ la un moment dat. „Daca stii sa exploatezi aceste directii, esti castigator“, adauga Simion.

     

    Pentru identificarea unor astfel de directii, in spatele fiecarui produs si al oricarei campanii de promovare lucreaza o armata de cercetatori si specialisti in publicitate. Cum spune Andrei Balan de la Leo Burnett, „tinerii sunt un segment important si pentru ca definesc tendintele si reprezinta excelente vehicule pentru mesajele marcilor“. In speta, prin dorinta de a experimenta noul si prin capacitatea de a crea „word-of-mouth“ (publicitate „din gura in gura“) pe forumuri, bloguri sau chat, ei pot promova brandurile si le pot propulsa si spre alte categorii de varsta. „YouTube, iPod sau Playstation sunt branduri puternice construite in buna masura prin interactiunea dintre tineri.“ Publicitatea pe messenger si in Second Life arata ca din ce in ce mai multe companii se straduiesc sa invete limbajul generatiei tinere.

     

    In plus, afirma Luana Bocai, strategic planner la Next Advertising, tinerii sunt consumatorii principali pentru anumite categorii de produse. De exemplu, „prin obiceiurile lor alimentare, tinerii consuma asa – numitele produse de impuls: snack-uri, napolitane, croissante, prajituri ambalate“. Si pentru ca socializeaza mult, tinerii sunt mari consumatori de racoritoare in afara casei. „In asemenea cazuri, ei sunt o tinta absolut fireasca pentru produsele respective“, continua Bocai. In alte cazuri insa, tinerii sunt un public-tinta „cultivat“ acum, din timp, pentru momentul in care se vor maturiza si vor deveni clienti profitabili, „asa cum sunt semne ca se intampla in cazul telefoniei mobile la Cosmote“. Faimoasa oferta de 2.000 de minute in retea cu 3 euro pe cartela, lansata de Cosmote in 2006, ca si modul de prezentare a ofertelor ulterioare, cu tot cu spoturile de promovare, au dovedit clar ca, pentru o companie care nu putea spera sa-si ajunga din urma concurentii Orange si Vodafone, strategia de crestere s-a intemeiat pe atragerea tinerilor.

     

    Bogdana Butnar, senior strategic planner la McCann, spune ca privind in ansamblu, preocuparile tinerilor iau forma unui caleidoscop sau a unui puzzle, pentru ca, „adiacent faptului ca sunt numeroase, preferintele si interesele lor se schimba foarte rapid“. Ceea ce ramane ca esential in aceasta etapa a vietii este eterna lor cautare a identitatii – „dar ceea ce conteaza de fapt este gasirea mijloacelor potrivite de afisare a ei“. Iar pentru afisarea stilului personal, marca este cea care joaca un rol-cheie. Chiar daca, asa cum am vazut mai sus, majoritatea celor chestionati pentru studiul LeoYouth nu cred ca hainele de marca sunt o conditie ca sa arate bine, 49% dintre respondenti pretuiesc totusi ideea de brand, vazut ca un indicator al conditiei sociale si chiar al caracterului unui om. Tinerii considera ca „marcile pe care le folosesc oamenii spun multe despre ei“, jumatate dintre participantii la studiul LeoYouth afirmand ca marcile pe care le folosesc ii reprezinta.

     

    Studiul LeoYouth descrie portretul unor tineri romani dependenti de tehnologie si de distractie, hedonisti, traind dupa principiul „aici si acum“. Pentru o categorie de varsta in cazul careia cea mai mare parte a banilor se duce pe iesit in oras, haine si gadget-uri, preocuparea pentru viitor ramane intr-un plan secundar, iar esentialul e trairea clipei si experimentul. Pentru orice companie care a nazuit vreodata sa vanda un produs, nici ca se putea o definitie mai exacta a consumatorului ideal.

  • CHELTUIELI DE TINERETE

    Bugetul de cheltuieli pentru cei cu varste intre 15 si 25 de ani variaza atat in functie de posibilitatile familiei, cat si de veniturile personale ale tinerilor, castigate la primele lor locuri de munca.

     

    DIVERTISMENT. Pentru cei mai multi dintre tinerii romani, distractia este cea mai importanta ocazie de a face cheltuieli – e vorba de iesitul in oras, urmat de concerte si mersul la film. Insa majoritatea timpului liber este ocupata de statul in fata calculatorului, care castiga din ce in ce mai mult teren in fata petrecerilor, a iesirilor in oras sau la cumparaturi.

     

    HAINE. Desi cei mai multi dintre romanii cu varste intre 15 si 25 de ani declara ca marca nu este importanta pentru ei, moda joaca un rol esential in felul in care se imbraca. Pe piata exista deja retele de magazine specializate in oferta adresata tinerilor, vanzarile Kenvelo, de pilda, fiind realizate in proportie de 70% de pe urma tinerilor.

     

    IT&C. Intre 15 si 20% din vanzarile companiilor din domeniu se datoreaza segmentului de clienti tineri, majoritatea acestora fiind la curent cu ultimele noutati din domeniu. Internetul si telefonul mobil sunt foarte importante pentru mai mult de un sfert din tinerii din mediul urban. Internetul este folosit si ca mijloc de socializare, aproape jumatate dintre tinerii romani avand prieteni virtuali, neintalniti vreodata in viata reala.

     

    COSMETICE. Companiile din piata cosmeticelor si-au adaptat si ele oferta in functie de asteptarile tinerilor, care prefera, conform lui Viorel Ognean, country manager la Coty Romania, Moldova si Bulgaria, „stilul jucaus, apeland la o paleta larga de culori“. Produsele pe care acestia le cauta „trebuie sa se potriveasca propriului stil de viata, de la romantic la rebel“.

  • PROCENTE DE RELOCARE

    La nivelul de middle management, salariile s-au dublat in ultimii trei ani, iar relocarea dinspre Bucuresti catre provincie poate aduce plusuri semnificative la castigurile managerilor cu orice tip de specializare. Cu cat creste distanta, cu atat cresc si salariile.

     

    Venit mediu brut (mii lei/luna)

     Manager departament

    in 2006

    relocare la 200 km*

    relocare la 500 km*

     resurse umane

    8,9

    10,6

    13,2

     IT 

    11,2

    13,4

    16,8

     vanzari

    9,4

    11,3

    14,1

     marketing

    10,0

    12,0

    15,0

     finante

    9,3

    11,1

    13,9

     logistica  

    6,7

    8,0

    10,0

     productie 

    5,1

    6,0   

    7,5

    Medie pe departament

     marketing

    5,5

    6,5

    9,8

     juridic

    4,6

    5,5

    6,9

     resurse umane 

    3,9

    4,6

    5,7

     IT

    3,3

    3,9

    4,9

     financiar

    2,8

    3,3

    4,1

     vanzari

    2,5

    3,0

    3,8

     logistica

    1,5

    1,8

    2,1

     productie

    1,1

    1,3

    1,5

     

    *estimare BUSINESS Magazin, pe baza informatiilor din piata 

    Sursa: Studiul Paywell, Pricewaterhousecoopers, Septembrie 2006