BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Diferenţe uriaşe intre zonele capitalei: peste 1.500 de euro pe metrul pătrat la apartamente

    Zona a rămas factorul determinant în stabilirea preţurilor locuinţelor pe piaţa bucureşteană, diferenţele dintre cele mai bune zone şi cele mai slab cotate putând ajunge şi la 1.500 de euro pe metrul pătrat. Un studiu imobiliarte.net relevă, de exemplu, că preţul mediu al unui apartament cu trei camere din Ferentari este de 500 de euro/mp, iar în Primăverii preţul unui metru pătrat ajunge la 2.200 de euro.

    Garsoniere

    În luna mai, preţul mediu de vânzare al unei garsoniere din Bucureşti este de 1014 euro/mp. Pentru acelaşi tip de locuinţă, amplasată în sectorul 1, zona Dorobanţi, un cumpărător trebuie să plătească un preţ mediu de 1.469 euro/mp. Sectorul 1 este recunoscut ca fiind cel mai scump sector al Capitalei, însă există şi aici zone unde preţul este sub media garsonierelor din Bucureşti luna aceasta, şi anume, cartierul Bucureştii Noi, unde preţul este de 926 euro/mp. Cea mai scumpă zonă pentru garsoniere în sectorul 3 este Decebal, acolo unde preţul mediu este de 1.262 euro/mp, în cealaltă extremă situându-se cartierul Balta Albă, unde preţul mediu este de 938 euro/mp. Cele mai scumpe garsoniere din sectoarele 4 şi 5 se găsesc în cartierul Tineretului – 1.223 euro/mp, respectiv zona Cişmigiu – 1.247, în vreme ce zonele cele mai ieftine sunt Giurgiului – 871 Euro/mp, respectiv Ferentari – 777 Euro/mp. În sectoarele 2 şi 6, cele mai ridicate preţuri medii se întâlnesc în zona Moşilor – 1169 euro/mp şi în cartierul Crângaşi – 1053 euro/mp, în vreme ce zonele cele mai accesibile sunt Ferdinand – 944 euro/mp, respectiv Ghencea – 842 euro/mp.

    2 camere

    În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al unui apartament cu 2 camere din Bucureşti, acesta este de 1.003 euro/mp în mai, de două ori mai mic decât cel cerut de proprietarii din cartierul Primăverii – 2.162 euro/mp. Cei care preferă zona de nord a Capitalei pot opta şi pentru un apartament cu 2 camere în cartierul Bucureştii Noi, acolo unde preţul mediu este de 1.060 euro/mp. La mare distanţă de Primăverii, cea mai scumpă zonă din sectorul 2 la apartamentele cu 2 camere este Dacia, cu un preţ mediu de 1.466 euro/mp. În schimb, cartierul Pantelimon trage în jos media apartamentelor cu 2 camere din sectorul 2, aici proprietarii cerând 886 euro/mp. La mijlocul clasamentului se situează sectoarele 3 şi 5, cu cele mai scumpe apartamente cu 2 camere în zona Decebal – 1.297 euro/mp, respectiv Cotroceni – 1.338 euro/mp, care contrastează cu zona 23 August – 865 euro/mp, respectiv cartierul Ferentari – 642 euro/mp. În sectoarele 4 şi 6, zonele de top sunt Tineretului – 1.223 euro/mp, respectiv Crângaşi – 964 euro/mp, în timp ce zonele în care proprietarii au pretenţii mai scăzute sunt Giurgiului – 806 euro/mp, respectiv Ghencea – 854 euro/mp.

    3 camere

    Şi când vine vorba de apartamentele cu 3 camere, tot cartierul Primăverii este în top, cu un preţ mediu de 2.225 euro/mp, mai mult decât dublu faţă de cel mai accesibil cartier din sectorul 1, Bucureştii Noi – 1.057 euro/mp şi chiar decât preţul mediu de vânzare al apartamentelor cu 3 camere din Bucureşti – 1.067 euro/mp. Al doilea cel mai scump preţ mediu al apartamentelor cu 3 camere (excluzând sectorul 1) provine din sectorul 5, cartierul Cotroceni – 1.338 euro/mp. În cealaltă extremă se regăseşte cartierul Ferentari, cu un preţ mediu al apartamentelor cu 3 camere de 545 euro/mp. În sectoarele 2 şi 3, cele mai scumpe zone sunt Dacia – 1.404 euro/mp, respectiv Decebal – 1.362 euro/mp, în vreme ce pretenţiile cele mai scăzute le au proprietarii din Pantelimon – 873 euro/mp, respectiv Balta Albă – 901 euro/mp. În sectorul 4, proprietarii din zona Parcului Carol cer cei mai mulţi bani pentru un apartament cu 3 camere – 1.332 euro/mp, în vreme ce preţul mediu în zona Brâncoveanu este de 972 euro/mp, cel mai mic din sectorul 4. Singurul sector în care preţul mediu al apartamentelor cu 3 camere nu depăşeşte preţul mediu pe Bucureşti este sectorul 6, acolo unde cel mai scump cartier este Crângaşi – 964 euro/mp, iar cel mai ieftin este Giuleşti – 723 euro/mp, conform cifrelor oferite de Imobiliare.net.

    4 camere

    În mai, preţul mediu de vânzare al unui apartament cu 4 camere din Bucureşti este de 1.014 euro/mp.Tot în sectorul 1 se înregistrează cel mai ridicat preţ mediu şi în cazul apartamentelor cu 4 camere, în cartierul Aviaţiei – 1.987 euro/mp, la fel cum în Bucureştii Noi este cel mai accesibil preţ din acest sector – 828 euro/mp. În sectorul 5 se înregistrează cea mai mare discrepanţă de preţ dintre toate tipurile de locuinţe din Bucureşti, cea mai scumpă zonă fiind în Cotroceni – 1.761 euro/mp, iar cea mai ieftină în Ferentari – 534 Euro/mp, preţ mediu pentru un apartament cu 4 camere. Piaţa Muncii este vârful iceberg-ului în sectorul 3, cu un preţ mediu de 1.710 euro/mp, în timp ce în cartierul Balta Albă preţul coboară până la 849 euro/mp. În sectoarele 2 şi 4 cele mai ridicate preţuri medii se întâlnesc în zona Dacia – 1.215 euro/mp, respectiv Văcăreşti 1238 euro/mp, în timp ce zonele cele mai accesibile din acest sector sunt Fundeni – 684 euro/mp şi Giurgiului – 678 euro/mp. Cel mai scump cartier din sectorul 6 în ceea ce priveşte preţul mediu al apartamentelor cu 4 camere este Crângaşi – 955 euro/mp, în timp ce pretenţiile cele mai scăzute le au proprietarii din Militari – 781 euro/mp.

  • Coresi Shopping Resort din Braşov a avut 750.000 de vizitatori în primele două săptămani de la deschidere

    “Stabilesc de regulă ţinte foarte ambiţioase, dar traficul este peste aşteptările noastre“, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România, compania care a dezvoltat proiectul Coresi la Braşov, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    Totul a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să investească la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, ceea ce reprezintă cam 8% din suprafaţa oraşului. La prima discuţie referitoare la dezvoltarea acestui proiect, primarul Braşovului, George Scripcaru, a spus „au mai zis şi alţii că vor să facă un proiect“, povesteşte Diaconu.

    Trei ani mai târziu oraşul posedă un centru comercial care are ambiţia de a atrage clienţi de pe o rază de 60 de kilometri, spre Sibiu, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş şi Ploieşti. „Strict pentru populaţia oraşului Bra-şov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după-amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlo-cuim shoppingul cu ofertă de activităţi pentru petrecerea timpului liber“, spune Tatian Diaconu. Aşa că 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care se vor desfăşura spectacolele programate. Immochan a inclus în proiect locuri de joacă pentru copii la interior dar şi în exterior şi opt săli de cinematograf, dintre care patru cu echipamente de proiecţie 3D, în total aproape 1.500 de locuri. „Investiţia într-un cinematograf se amortizează în 30 de ani, dar în Braşov exista o cerere reală. Funcţiona un singur cinematograf, cu o capacitate de 120 de locuri, iar uneori biletele se cumpărau cu «relaţii»“, spune Tatian Diaconu.

    Piaţetele aflate la intersecţia aleilor din Coresi poartă nume, pentru a fi uşor de identificat, de pildă La Şezătoare sau Piaţa cu Copaci, iar într-una dintre ele este amplasat un carusel.

    Aleile dominate de câte o culoare vie, mov, galben, verde sau roz, sunt suficient de largi pentru a permite circulaţia a două maşini una lângă alta, iar pentru că este dispus pe un singur nivel tavanele de sticlă îngăduie accesul luminii natu-rale. La exterior, Immochan face un parc, teren de baschet, pistă de skateboarding, un amfiteatru, o tablă de şah cu piese cu înălţimi de până la 1,5 m, o zonă cu căsuţe care vor găzdui meşteşugari şi artişti populari.
    Pentru dezvoltarea Coresi dezvoltatorul a folosit 20 ha din cele 100 disponibile.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, adaugă Diaconu. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immo-chan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pare mult, dacă vorbim de încă un an, dar lucrările de demolare şi infrastructură sunt colosale“, pentru că Immochan construieşte acum pe ceea ce a fost anterior platforma Tractorul. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de par-care, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani“, conchide Diaconu.

  • Construct Aprodex investeşte 10 mil. euro într-un proiect rezidenţial lângă Academia Militară

    Dezvoltatorul imobiliar cu capital autohton Construct Aprodex va investi aproximativ 10 milioane de euro în dezvoltarea MetroCity Academiei, proiect rezidenţial amplasat în apropiere de Academia Militară, cu termen de finalizare în vara anului 2016.

    MetroCity Academiei va avea 230 de apartamente, primul bloc, având 12 etaje cu 110  unităţi, urmând a fi terminat la finalul acestui an iar restul, amplasate într-un bloc cu două tronsoane, urmând a fi finalizate la jumătatea anului viitor.

    Proiectul este finanţat de către Garanti Bank.

    Ansamblul rezidenţial, dezvoltat pe un teren de aproximativ 7.000 de metri pătraţi, este amplasat la 300 de metri de noua staţie de metrou Academia Militară, pe Strada Ion Garbea, cu vedere spre Academia Militară şi în apropierea Parcului Romniceanu.

    ”Spaţiile comune deţin un procent de 15% şi chiar mai mult în majoritatea ansamblurilor rezidenţiale noi. Am reusit să eficientizăm proiectul din punct de vedere al construcţiei, fără a face rabat de la condiţiile locative specifice unui proiect rezidenţial destinat clasei medii, rezultând astfel o reducere de aproximativ 30% a costurilor anuale de întreţinere pentru un locatar”, a declarat Bogdan Ghindea, project manager din partea Coldwell Banker Affiliates of Romania. Proiectul este mai eficient decât media pieţei , spaţiile comune având un procent de 10% din suprafaţă. Consultanţii companiei estimează că MetroCity Academiei se va vinde integral până la finalul anului viitor, pe fondul revigorării cererii pentru locuinţe noi şi a îmbunătăţirii condiţiilor de creditare.

    Preţurile locuinţelor din cadrul MetroCity Academiei pornesc de la 56.700 de euro + 5% TVA pentru un studio cu o suprafaţă construită de 66 metri pătraţi, de la 62.000 de euro + 5% TVA* pentru un apartament cu două camere cu o suprafaţă construită de 67 metri pătraţi şi de la 87.000 de euro + TVA pentru un apartament cu trei camere, având o suprafaţă construită de 97 metri pătraţi. 

    Coldwell Banker Affiliates of Romania a oferit consultanţă pentru MetroCity Academiei încă din faza de preconstrucţie şi este agentul exclusiv de vânzare a proiectului.

  • MetroCity Academiei, proiect rezidenţial de 10 milioane de euro lângă Academia Militară

    MetroCity Academiei va avea 230 de apartamente, primul bloc, având 12 etaje cu 110  unităţi, urmând a fi terminat la finalul acestui an iar restul, amplasate într-un bloc cu două tronsoane, urmând a fi finalizate la jumătatea anului viitor. Proiectul este finanţat de către Garanti Bank.

    Ansamblul rezidenţial, dezvoltat pe un teren de aproximativ 7.000 de metri pătraţi, este amplasat la 300 de metri de noua staţie de metrou Academia Militară, pe Strada Ion Garbea, cu vedere spre Academia Militară şi în apropierea Parcului Romniceanu. Vor fi disponibile locuri de parcare subterane iar la parterul clădirilor vor fi amenajate spaţii comerciale.

    Dezvoltarea conceptului MetroCity Academiei a durat aproape doi ani, Coldwell Banker Affiliates of Romania fiind implicată în toate fazele de planficare şi pre-construcţie. Principala caracteristică a MetroCity Academiei este reprezentată de faptul că proiectul este eficient din punct de vedere al construcţiei, spaţiile comune având un procent de doar 10%.

    ”Spaţiile comune deţin un procent de 15% şi chiar mai mult în majoritatea ansamblurilor rezidenţiale noi. Am reusit să eficientizăm proiectul din punct de vedere al construcţiei, fără a face rabat de la condiţiile locative specifice unui proiect rezidenţial destinat clasei medii, rezultând astfel o reducere de aproximativ 30% a costurilor anuale de întreţinere pentru un locatar”, a declarat Bogdan Ghindea, project manager din partea Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Consultanţii companiei estimează că MetroCity Academiei se va vinde integral până la finalul anului viitor, pe fondul revigorării cererii pentru locuinţe noi şi a îmbunătăţirii condiţiilor de creditare.

    Preţurile locuinţelor din cadrul MetroCity Academiei pornesc de la 56.700 de euro + 5% TVA (în condiţiile stabilite prin lege) pentru un studio cu o suprafaţă construită de 66 metri pătraţi, de la 62.000 de euro + 5% TVA pentru un apartament cu două camere cu o suprafaţă construită de 67 metri pătraţi şi de la 87.000 de euro + TVA pentru un apartament cu trei camere, având o suprafaţă construită de 97 metri pătraţi.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent exclusiv pentru peste zece proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni, printre care Alia Apartments, Cosmopolis, Onix Residence, Pipera CityLights şi Rose Garden. Compania a tranzacţionat direct de la dezvoltator, numai în Bucureşti, peste 1000 de locuinţe noi în 2014.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii. Compania are în prezent 45 de sucursale – cincisprezece în Bucureşti şi câte una în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Bran, Braşov, Câmpulung, Cluj-Napoca, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oneşti, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râşnov, Satu Mare, Sfântul Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş, Turda, Vaslui, Zalău şi Zărneşti.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu 3.800 de birouri şi are peste 80.000 de consultanţi şi brokeri.

  • Câte proiecte noi sunt disponibile la vânzare în Nordul Capitalei

    Analiza cuprinde proiectele disponibile pe piaţă la vânzare, deja finalizate sau în curs de livrare, în zona de Centru-Nord a Bucureştiului. Aici sunt disponibile 291 de blocuri construite în ultimii ani, iar cele mai multe dintre ele sunt proiecte de mici dimensiuni, care au sub 50 de unităţi. Aproximativ 78% din totalul de proiecte noi cu unităţi la vânzare din zona Centru-Nord a Bucureştiului este concentrat în Nord.

    Cele mai multe proiecte noi disponibile la vânzare se găsesc în zona Bucureştii Noi – Dămăroaia: 45. Pe locul doi se situează Floreasca, cu un număr de 28 de blocuri, urmat de alte două zone din Nord: Băneasa – Siseşti şi 1 Mai – Domenii, cu câte 26 de blocuri fiecare. Din cele 45 de blocuri noi existente în Bucureştii Noi – Dămăroaia, 16 au fost construite anul trecut, 15 sunt în construcţie în prezent, iar restul de 14 blocuri, cu apartamente disponibile de la dezvoltator, sunt construite înainte de 2014.

    In zona de Nord a Capitalei, cele mai multe proiecte de dimensiuni medii si mari se regăsesc în  Aviaţiei – Băneasa, Floreasca şi Lacul Tei, unde sunt disponibile  la vânzare opt proiecte cu peste 100 de unităţi fiecare. Dintre toate zonele centrale si de Nord, Tineretului cuprinde cele mai multe proiecte noi de dimensiuni medii şi mari. Principalele trei proiecte de aici însumează 1.458 de unităţi, în ansamblurile Asmita Gardens, finalizat înainte de perioada de recesiune economică, şi proiectele The Park şi Tineretului Park Residence, lansate recent.

    Din totalul de 291 de proiecte rezidenţiale noi disponibile la vânzare, 79 au fost finalizate anul trecut. Aşadar, 28% din stocul total de blocuri noi disponibil în zona Centru-Nord a fost livrat în decursul unui an de zile, iar restul de 72% include blocuri finalizate înainte de 2014 sau în stadiu de construcţie.

    ”Anul 2015 marchează o extindere rapidă a pieţei rezidenţiale, dar mai matură faţă de perioada 2006-2008. Urmează startul mai multor proiecte de dimensiuni mari, inclusiv cu peste 1.000 de unităţi fiecare, care vor fi realizate în mai multe etape de dezvoltare. Din datele pe care le deţinem, în zonele centrale şi de Nord, principalii cinci dezvoltatori din piaţa rezidenţială au planificat construcţia a peste 15.000 de unităţi pe termen mediu şi lung. Diferenţa faţă de perioada de boom este că astăzi dezvoltatorii se bazează pe cumpărători reali, nu doar pe cerere speculativă”, afirmă Matei Malos, managing partner HomeFinders.

    HomeFinders este prima companie de consultanţă imobiliară dedicată exclusiv cumpărătorilor. Fondată în 2011, firma are 15 consultanţi. De la înfiinţare, HomeFinders a asistat achiziţii de o valoare totală de peste 30 de milioane de euro.

  • Noua eră AFI. Israelienii anunţă intrarea companiei pe segmentul rezidenţial

    “În doi ani de acum înainte, piaţa rezidenţială va fi complet diferită datorită unor proiecte mari, cu sute de unităţi, ce urmează să fie construite“, spune David Hay, managerul desemnat în urmă cu patru ani să conducă operaţiunile din România ale grupului israelian AFI Europe, controlat de miliardarul israelian Lev Leviev. Pare oarecum bizar să auzi acest lucru de la executivul care conduce compania israeliană ce s-a impus pe piaţa locală prin proiecte precum centrele comerciale AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti, cât şi prin proiectul de birouri AFI Park sau prin tranzacţiile de terenuri – totalizând un portofoliu evaluat la 670 de milioane de euro, cu venituri operaţionale nete de 27 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut, însă Hay dezvăluie astfel planurile israelienilor de a se lansa pe segmentul rezidenţial.

    Se uită zâmbind spre fereastra biroului său din clădirea AFI Park 1, aflată lângă bila IMax a centrului comercial din Cotroceni, şi dezvăluie, după o discuţie de o oră, noul pariu al grupului israelian pe piaţa locală, vizualizând parcă proiectul ce urmează să fie construit în Bucureştii Noi. „Am declarat în urmă cu câţiva ani că atunci când vom observa semne de revenire şi de maturizare a pieţei rezidenţiale, precum creşterea cererii simultan cu creşterea încrederii oamenilor în a lua poate una dintre cele mai importante decizii din viaţă – achiziţia unei locuinţe – vom lua în considerare intrarea pe această piaţă. Recunoaştem aceste semne de revenire în ultima jumătate de an: oamenii sunt mai încrezători, există mai multe proiecte pe piaţă, aşa că am decis să pregătim şi intrarea AFI Europe pe piaţa de rezidenţial“, spune Hay, referindu-se la proiectul ce urmează să debuteze anul viitor. Dacă în România compania pe care o conduce nu a construit până acum niciun proiect în zona de rezidenţial, experienţa grupului israelian pe acest segment s-a concretizat în cele 2.000 de unităţi rezidenţiale din Polonia, construite înainte de debutul crizei, 600 de unităţi în Praga (Cehia) şi 600 în Belgrad (Serbia). Proiectul din România urmează să fie cel mai important, ţinând cont că aici urmează să construiască între 2.000 şi 2.500 de apartamente. „Avem un teren în Bucureştii noi pe care plănuiam iniţial să construim un centru comercial, dar acum am stabilit să ridicăm un complex rezidenţial ce va avea şi un element de retail“, spune Hay referindu-se la complexul ce urmează să fie construit pe terenul cu o suprafaţă de 155.000 de metri pătraţi, pe spaţiul fostei fabrici Laromet din Bucureştii Noi.

    Terenul a fost achiziţionat de AFI Europe în 2007, iar valoarea tranzacţiei a fost de 77,5 milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari valoari de tranzacţionare înregistrate la noi pe piaţa terenurilor. Fiind vorba despre o etapă incipientă a proiectului, Hay este discret în privinţa investiţiilor ce se vor realiza în Bucureştii Noi şi chiar şi a numelui proiectului, dar spune totuşi că acesta va ţinti segmentul mediu, iar preţul apartamentelor va fi de aproximativ 1.000 de euro/mp, cu posibile variaţii în funcţie de evoluţia pieţei. „Ne vom adresa tinerei generaţii, iar  apartamentele vor putea fi cumpărate prin programe precum Prima casă sau cota redusă de TVA de 5%“. „Este un proiect care va ridica ştacheta pe piaţa de rezidenţial, la fel cum s-a întâmplat cu centrele comerciale atunci când am construit AFI Palace Cotroceni. Ne-am uitat atent la această piaţă în ultimele câteva luni şi pot să spun că standardul produsului nu este foarte bun“, explică executivul. Potrivit lui Hay, este fezabilă realizarea unui produs mai bun la acelaşi preţ pentru clienţi: „Dacă te uiţi atent la nevoile cumpărătorilor şi încerci să faci un design al produsului care le va întâlni aşteptările, atunci vei avea un produs bun. Sunt foarte sigur de succesul acestui proiect, va fi un proiect rezidenţial cu infrastructură bună, va avea un design cu multe spaţii verzi, cât şi un element de retail ce va fi dotat cu restaurante, cafenele, curăţătorii, farmacii şi alte servicii de care clienţii ar avea nevoie zilnic. Vom deveni cunoscuţi pe piaţă după ce îl vom lansa, suntem foarte entuziasmaţi de piaţa rezidenţială şi de produsul pe care îl vom livra“.

  • Un nou semnal de dezgheţ al pieţei rezidenţiale: Adama investeşte trei milioane de euro într-un ansamblu rezidenţial în cartierul bucureştean Berceni

    După ce în anul 2012 compania a reluat dezvoltările post-criză cu faze noi de dezvoltare în proiecte deja existente, ansamblul rezindenţial din Berceni, Evocasa Serenia, este primul ansamblu rezidenţial ridicat într-o zonă a oraşului complet nouă pentru dezvoltator. Lucrările urmează să fie demarate luna aceasta şi sunt programate pentru finalizare într-un termen de 12 luni. Noul ansamblu este format din 10 etaje şi 77 de apartamente – studiouri şi unităţi cu 2 şi 3 camere, fiind localizat în inima cartierului bucureştean Berceni. Antreprenorul general al lucrării este compania românească PlastROM, iar managementul de proiect este asigurat de Vitalis Consulting, companie cu care Adama a colaborat la toate proiectele sale post-criză.

    „Sectorul rezidenţial din România este una din cele mai importante ţinte de pe radarul local al Adama întrucât acest segment cunoaşte o creştere graduală în condiţiile în care cererea de locuinţe dedicată sectorului middle-market este insuficient acoperită. Începând cu ianuarie 2014, am derulat intern o analiză aprofundată a portofoliului comun de terenuri aparţinând Immofinanz şi Adama pentru a-i stabili fiecăruia cea mai potrivită utilizare, iar pe terenul din cartierul Berceni lansăm prima dezvoltare ca urmare a acestei analize”, declară Laszlo Csiki, CEO Adama Group.

    Suprafeţele utile ale unităţilor dezvoltate variază între 36 mp pentru un studio şi 63 mp pentru un apartament de 3 camere, preţurile pornind de la 39.900 euro (TVA inclus). Cu această nouă dezvoltare, investiţiile post-criză realizate de Adama se apropie de 20 milioane euro, alocate exclusiv din fondurile companiei. Ansamblul rezidenţial din cartierul Berceni este al treilea obiectiv investiţional după cea de-a doua etapă de dezvoltare din Edenia Titan şi Evocasa Optima – Bucureşti (210 unităţi şi o investiţie totală de 14,1 milioane euro) şi ultima etapă a Copou Bellevue – Iaşi (50 unităţi şi o investiţie de 1,7 milioane euro).

     

  • Esop: În 2014 s-au închiriat cu 60% mai multe spaţii de birouri decât în 2013

    Principalele trei oraşe de interes au fost Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, ce deţin şi printre cele mai ridicate stocuri de spaţii de birou de clasa A şi B din afara Bucureştiului. 

    “Am observat că după primul val al dezvoltării oraşelor mari din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, urmează al doilea val de centre universitare, în cadrul ESOP derulând în prezent analize şi negocieri de închiriere spaţii de birouri în oraşe precum Craiova, Târgovişte  şi Târgu-Mureş”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner ESOP Consulting l CORFAC International.  

    Printre marii chiriaşi care au ales alte oraşe decât Capitala se numără Recall, Bombardier, E On, EBS Romania, HP, Accesa şi Genpact –care au ales oraşul Cluj-Napoca, ZTE, Microsoft, Linde Gaz, Accenture şi Continental –care au preferat Timişoara, OSF şi GFK ce au mers la Iaşi şi Webhelp ce s-a îndreptat spre Ploieşti. 

    În comparaţie cu anul 2013, cand majoritatea tranzacţiilor erau generate de companii din domeniul IT&C, 2014 şi începutul lui 2015 a consemnat relocări sau preînchirieri pentru companii din mai multe industrii: energie, automotive, industrie, IT&C. Astfel, putem constata diversificarea companiilor ce îşi mută zona de interes din Capitală către principalele oraşe, pe fondul dezvoltării de proiecte de calitate şi al ofertei superioare de forţă de muncă. În ceea ce priveşte topul oraşelor la nivelul întregii ţări, orase alese pentru sedii de birouri sau puncte de lucru pentru marile companii, în 2014, pe primul loc se află Bucureştiul, pe locul doi Cluj-Napoca,  pe locul trei – Timişoara, pe locul patru – Iaşi şi pe locul cinci oraşul Ploieşti.

    Compania Esop activează în segmentul închirierilor de birouri către companii mici şi medii, start-up-urilor româneşti şi reprezentanţelor străine care deschid filiale în România. 

  • Un tânăr care a început să facă business la 10 ani deţine astăzi o afacere de 15 milioane de euro cu 200 de angajaţi

    Virgil Profeanu a ţinut mult timp în biroul său un pian. L-a coborât recent în restaurantul pe care l-a deschis la subsolul uneia dintre clădirile din cadrul Cotroceni Business Center, unde îşi are sediul central grupul de  companii pe care le conduce. La începutul şedinţei foto, ne-a cântat la pian, iar, pe măsură ce discuţia a evoluat, am descoperit că povestea lui Profeanu, discret în apariţiile din presă, ar putea umple paginile câtorva volume. Face el însuşi acest lucru, activitatea de scriitor fiind o completare la cele cărora s-a dedicat până acum: tenor, istorie şi gastronomie, antreprenor. Vorbeşte despre toate cu o simplitate cu care alţii şi-ar povesti planurile pentru masa de prânz, iar, în discursul lui, precizia matematică se întrepătrunde cu interpretarea maximelor sale preferate.

    ”Nu am renunţat niciodată la nimic, am făcut totul în paralel”, explică antreprenorul filosofia sa de viaţă. Profeanu este fondatorul şi acţionarul majoritar al VP Holding, un business de 60 de milioane de lei cu 200 de angajaţi care se poziţionează drept un dezvoltator de afaceri cu un concept de tipul one stop shop, printr-un portofoliu de produse şi servicii care asigură dezvoltarea integrală a unei afaceri. Core business-ul VP Holding s-a format în jurul domeniilor project management, engineering, accesare de fonduri nerambursabile, dezvoltare de aplicaţii software şi certificare de sisteme de management. Treptat, acestora li s-au alăturat şi alte linii de business secundare, precum construcţiile, media & marketing, administrarea de afaceri şi recrutarea de personal.

    VP Holding este angrenat mai ales în dezvoltarea de proiecte imobiliare, centre comerciale şi parcuri industriale, dintre care antreprenorul aminteşte centrul comercial Coresi Braşov al dezvoltatorului Immochan, care va fi inaugurat pe 
27 martie, Auchan Ghencea, inaugurat în decembrie 2014, dar şi Decathlon Braşov, deschis în 2011.

    Deşi businessul şi multitudinea de proiecte îi ocupă mult timp, pianul reprezintă instrumentul la care, ocazional, Virgil Profeanu îşi reaminteşte de prima sa profesie, cea de tenor. După ce a absolvit liceul de matematică din Slatina, şi-a urmat pasiunea pentru muzică şi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Craiova. A absolvit facultatea în 1997, dar a reali-zat că nu îşi doreşte să se dezvolte pe această linie şi s-a orientat spre scena teatrului din Craiova, unde a fost admis ca tenor, la doar 23 de ani. ”După 3.000 de ore de studiu, m-am urcat pe scena teatrului din Craiova, unde am început să profesez ca tenor. După alte 10.000 de ore de studiu, m-am urcat pe scena din Bucureşti.„ A ajuns să lucreze în cadrul Operei din Capitală la finalul anului 2003 şi şi-a menţinut această poziţie până la sfârşitul lui 2006, când ”o conjunctură„ l-a determinat să plece din România şi să cânte şi în alte ţări din Europa.

    Din 2009 însă, s-a dedicat exclusiv afacerilor. ”Până atunci am fost împărţit, jumătate-jumătate”, explică Profeanu, în cazul căruia în paralel cu profesia de artist a crescut şi interesul pentru  afaceri, tot din copilărie. ”Fac business de când aveam zece ani şi administram un echipament de curăţat porumb industrial, inventat de tatăl meu şi cu care am învăţat să produc bani”, îşi aminteşte el. A învăţat în peri-oada respectivă să negocieze şi să vândă produsele pe care uneori le primea în schimbul muncii sale. La 15 ani, a învăţat să tundă, iar timp de vreo şapte ani a fost frizer ambulant. În paralel cu perioada studiilor în cadrul Facultăţii de Teologie, a lucrat şi ca broker de asigurări de viaţă şi asigurări de locuinţe, iar ulterior, în urma unor concursuri, s-a angajat în cadrul redacţiei unui ziar de pamflet din Craiova, ca jurnalist. A învăţat acolo să facă editare de carte şi a ajuns şeful unei mici edituri şi al unui jurnal săptămânal.

  • Un inginer român şi-a vândut afacerea nemţilor şi rulează 10 milioane de euro pe an administrând clădiri de birouri

    “Am pornit chiar în apartamentul de vizavi, cu doi oameni“, îmi arată prin fereastră Lucian Anghel, managing partner al companiei de property şi facility management Business Support Services (BSS), locul în care s-a lansat în acest domeniu, în urmă cu mai bine de 11 ani. Ne aflăm în clădirea Europe House din Piaţa Victoriei, una dintre cele mai cunoscute clădiri de birouri din Bucureşti, construită de GTC România în 2002; în afară de faptul că aceasta reprezintă sediul central al firmei sale, cât şi al unor companii precum Orange România şi CBRE, Europe House este şi una dintre primele clădiri cu care BSS şi-a început la propriu afacerea. După mai bine de un deceniu de activitate în domeniul serviciilor integrate de administrare, întreţinere şi operare a clădirilor, Europe House este parte dintr-un portofoliu de peste 200 de clădiri de birouri comerciale, industriale, parcuri logistice şi reţele de sedii în Bucureşti şi în întreaga ţară, totalizând o suprafaţă de peste 3 milioane de metri pătraţi. Printre clienţii BSS se numără Europe Park, Europolis Park Bucharest, Petrom City, River Place, AFI Palace Cotroceni, CEZ, Hornbach sau Washington Residence. BSS a avut anul trecut venituri de circa 47 milioane de lei (10,5 milioane de euro) şi o profitabilitate de 6%, triplă faţă de nivelul anului 2013.

    Lucian Anghel a intrat în domeniul de facility management în 1994, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Inginerie în Managementul Sistemelor de Producţie din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. A încercat să vândă un software german specific industriei de facility management companiei MobiFon (ulterior Connex, respectiv Vodafone), cât şi Consiliului Judeţean Brăila. S-a familiarizat cu domeniul pentru a-l explica clienţilor şi l-a înţeles atât de bine, încât a început o afacere în apartamentul din Piaţa Victoriei în 2003, cu un partener şi cu o secretară. Au evoluat treptat de la servicii de property management punctuale şi întreţinere tehnică, către servicii integrate, care cuprind tot ce ţine de administrare şi întreţinere pentru proprietăţi imobiliare, îndeosebi din segmentul nonrezidenţial. Fiind de profesie inginer, Anghel asigura iniţial el însuşi expertiza tehnică, dar, odată cu dezvoltarea afacerii şi cu creşterea companiei, s-a axat pe zona de management.

    Trei ani mai târziu, când compania a ajuns la o cifră de afaceri de 4,7 milioane de euro, cei doi parteneri au vândut o parte din acţiunile BSS către două companii – germane şi austriece –, iar Anghel a rămas acţionar minoritar şi singurul implicat în administrarea afacerii. De atunci, firma a continuat să îşi dubleze veniturile în fiecare an, maximul fiind atins în 2012. „În 2012, am depăşit pentru prima data cifra de afaceri de 45 de milioane de lei şi am înregistrat un profit de 2,5 milioane de lei, pe seama unor contracte avantajoase şi a unor investiţii“, spune antreprenorul.

    Compania asigură servicii integrate – care includ, printre altele,  amenajarea spaţiilor exterioare, management de facilităţi asistat de calculator, eficientizare termică, supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor, revizii, service sau întreţinere.