BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Dezvoltatorii construiesc locuinţe mai mici comparativ cu cele din anii ‘80

    Dezvoltatorii au redus suprafaţa medie a apartamentelor cu două camere pe care le construiesc până la 49-50 metri pătraţi, acestea fiind cu 5% mai mici decât apartamentele confort 1 construite în anii 1980, pentru a obţine un preţ de vânzare cât mai atractiv, arată o analiză a companiei RealTime.

    Cea mai mare pondere a locuinţelor dintr-un proiect rezidenţial nou o ocupă apartamentele cu 2 camere, astfel că aproape 60% din noile ansambluri au în structură acest tip de locuinţe. În Bucureşti ponderea este chiar mai mare, ajungând la 63%.

    ”Motivele reale pentru decizia de a construi mai multe apartamente de 2 camere este una strict legată de aspectul financiar. Limitarea pe care o impune cota de TVA de 5% la un preţ maxim de 380.000 lei şi puterea de cumpărare scăzută în anii de criză de după 2008, au impus pieţei să găsească soluţii low-cost pentru dezmorţirea procesului de vânzare a locuinţelor deja construite şi a celor ce urmează să fie construite”, a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    Acest proces a dus la situaţia în care preţurile apartamentelor de 2 camere nou construite să fie mai mici decât ale apartamentele construite înainte de 1989 în zone similare. Mai mult, accentul pe calitate şi amplasament a fost înlocuit de soluţii ingenioase pentru a construi cât mai ieftin, dar şi mai departe de mijloacele de transport, parcuri, şcoli şi grădiniţe, uneori chiar şi de oraş.

    ”Calitatea locuirii a avut şi ea de suferit, deoarece am asistat la reducerea suprafeţelor utile, chiar sub limita legală acceptând şi neinspirata distribuţie a funcţiilor care oferă apartamente cu bucătării fără geam exterior. Suprafaţa medie utilă, fără balcon a unui apartament într-un ansamblu nou în Bucureşti, este de 49-50 metri pătraţi, mai mică cu 5% comparativ cu cea a  apartamentelor confort 1 din anii 1980, a căror suprafaţă medie utilă este de 52-53 metri pătraţi”, a declarat Cristina Roşca.

    Astfel, dezvoltatorii trec de la o extremă la alta când vine vorba de suprafaţa apartamentelor construite pe piaţa locală. Înainte de criză aceştia construiau locuinţe foarte mari mizând pe dorinţa românilor de a locui într-un spaţiu mai larg decât erau obişnuiţi de regimul comunist, dar şi pe apetitul băncilor de a finanţa achiziţii de locuinţe.

    Cei mai mulţi cumpărători de apartamente de 2 camere în blocuri noi sunt tineri, fără copii, cu venituri medii de 3.000-6.000 de lei pe familie şi care accesează programul ”Prima Casă”.

    Pentru cei cu vârsta de peste 30 de ani, apartamentul de 2 camere este de tranzit. Nevoia reală pentru următorii ani va fi pentru apartamente cu număr de camere mai mare, pentru familii tinere cu mai mult de 2 membrii. Nevoia de confort se traduce şi prin intimitate, prin nevoia membrilor de a locui în camera proprie de la o anumită vârstă.

    “Mărirea cotei maxime a preţului pentru TVA 5% la 450.000 lei va încuraja construcţia de locuinţe cu 3 camere în următorii ani. Ne aşteptăm ca ponderea acestora în noile proiecte rezidenţiale de masă să depăşească 50% din numărul total de unităţi construite, astfel reuşind să tindă spre un echilibru între structura cererii şi structura ofertei rezidenţiale; din analizele noastre, solicitările pentru apartamente cu 3 şi 4 camere depăşesc 50% din totalul cererii. Însă mulţi fac un compromis, alegând un apartament cu 2 camere, urmând ca într-un orizont mediu de timp să schimbe apartamentul de 2 camere cu o locuinţă cu mai mult de 3 camere” a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    RealTime este in topul companiilor de consultanţă imobiliară, oferind servicii suport pentru activitatea investitorilor ce doresc să-şi plaseze capitalul în oportunităţi imobiliare din România, precum şi pentru dezvoltatori care activează deja pe piaţa imobiliară din România.

  • Criză pe segmentul chiriilor: cererea mult mai mare decât oferta în cinci oraşe universitare

    “Scăderea volumului de apartamente de închiriat din marile oraşe poate fi pusă, cel puţin în parte, pe seama stabilizării pieţei achiziţiilor şi a reluării unei tendinţe ascendente a preţurilor. Proprietarii sunt, probabil, mai optimişti şi încep să-şi recapete curajul de a-şi scoate locuinţele la vânzare, în loc să-şi continue aşteptarea şi să se mulţumească cu veniturile obţinute din închiriere. Cel mai afectat de această criză de oferte este oraşul Cluj-Napoca. Totuşi, 7.000 de apartamente scoase pe piaţă într-un interval de 30 de zile este mult sub cerere”, apreciază Adrian Erimescu, directorul general al Imobiliare.ro.

    Bucureşti:

    În august 2015, în Capitală au apărut 3.608 anunţuri noi de închiriere, în scădere cu 17% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când a fost atins un nivel de 4.329 de oferte. Dintre apartamentele nou-apărute pe piaţa bucureşteană luna trecută, 32% aveau o cameră (în scădere de la o cotă de 39% în 2014), 38% două camere (faţă de 39% în urmă cu 12 luni) şi 16% trei camere (de la 18%). Pe de altă parte, locuinţele cu patru camere şi mai mult deţineau o pondere de 14% din totalul ofertei, ceea ce marchează o creştere semnificativă comparativ cu pragul de 4% atins de această categorie anul trecut.

    În oraşul Timişoara a fost consemnat un declin similar, de aproximativ 17%, de la 929 la 773 de oferte noi. Dintre ofertele publicate în luna august, 39% au fost pentru garsoniere (în creştere de la 38% anul trecut), 35% au vizat apartamente cu două camere (în scădere de la  41%), iar 14% se refereau la locuinţe tricamerale (de la 18% în 2014). La fel ca în Capitală, avansul segmentului de apartamente cu patru camere şi mai mult este considerabil, de la o pondere de 3% în 2014, la 12% în 2015.

    În Cluj-Napoca, oferta de închirieri apartamente s-a diminuat cu 22% în perioada menţionată, de la 1.846 la 1.432 de apartamente. Dintre proprietăţile apărute pe piaţă luna trecută, 39% erau garsoniere (faţă de 42% în 2014), 41% aveau două camere (în creştere de la 39%), iar 15% erau locuinţe cu trei camere (comparativ cu 16% în anul precedent). Spre deosebire de celelalte oraşe analizate, în Cluj ponderea apartamentelor cu o cameră şi mai mult a consemnat doar o creştere uşoară, de la 3% la 5%.

    În capitala Moldovei, Iaşi, numărul anunţurilor noi de închiriere a scăzut cu 21% anul acesta, de la 1.032 la 814 proprietăţi. Din oferta apărută pe piaţa ieşeană în august, 24% era reprezentată de garsoniere (faţă de 26% în 2014), 44% consta în apartamente cu două camere (în scădere de la 49%), în vreme ce locuinţele cu trei camere deţineau o cotă de 20% din total (faţă de 23%). Şi aici, ponderea unităţilor locative cu patru camere şi mai mult a crescut semnificativ, de la 2% la 12%.

    La Braşov a avut loc un declin al ofertei de 16%, de la 372 la 311 proprietăţi scoase pe piaţă în lunile august 2014 şi, respectiv 2015. În intervalele de timp analizate, ponderea unităţilor locative monocamerale s-a diminuat de la 43% la 40%, iar cea a locuinţelor cu două camere a scăzut de la 42% la 39%. Segmentul apartamentelor cu trei camere a consemnat însă un avans uşor, de la 13% la 14%,  în timp ce proprietăţile cu patru camere şi mai mult au ajuns să reprezinte aproximativ 7% din piaţă, faţă de circa 2% anul trecut.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este un portal care a depăşit de curând pragul de 1.000.000 de vizitatori unici pe lună.

  • Reprezentanţii Domenii Park se aşteaptă să epuizeze apartamentele în şase luni

    În prezent, din stocul total de 63 apartamente s-au vândut aproximativ 90% din unităţi şi cererea din piaţă indică o tendinţă certă de creştere. În primul semestru din anul 2015, numărul lunar de cereri înregistrate a crescut cu peste 80% faţă de anul 2013 şi cu circa 30% faţă de anul 2014.

    “Principalele agenţii care au asistat tranzacţii în Domenii Park sunt HomeFinders şi ColdwellBanker. În ritmul actual al cererilor, estimăm că vom epuiza apartamentele în următoarele şase luni” afirmă Ana-Maria Nemţanu, directorul de marketing şi vânzări al proiectului.

    Nu doar volumul de clienţi s-a modificat în ultimul an şi jumătate, ci şi comportamentul acestora. Astăzi, clienţii interesaţi de apartamentele cu suprafeţe mari au în principal bugete disponibile din surse personale, nu se finanţează de la bancă şi vin insoţiţi, în multe cazuri, de consultanţi imobiliari.

    Domenii Park este unul dintre ansamblurile reprezentative pentru segmentul superior al pieţei rezidenţiale, situat în zona de nord a Capitalei, vizavi de Parcul Copilului. Proiectul a atras clienţii atât pentru facilităţile, compartimentările şi finisajele bine alese adresate acestui segment de piaţă, cât şi pentru spaţiile generoase ale apartamentelor: peste 140 mp utili pentru apartamentele de trei camere şi peste 170 mp utili pentru cele de patru camere.

    În prezent, mai sunt disponibile ultimele trei unităţi de trei camere care au vedere deschisă către parc, dar şi două studiouri şi un apartament de două camere.

    Proiectul include pe lângă cele 63 de apartamente şi spaţii comerciale, amplasate la parter, locatarii Domenii Park având acces direct la supermarketul Mega Image, restaurantul thailandez KUNNAI, boutique-ul de vinuri premium Vinorama şi, în curând, la un centru de înfrumuseţare.

    Construit pe o suprafaţă de 2.200 metri pătraţi, Domenii Park este alcătuit din două tronsoane unite la nivelul subsolului şi al parterului, fiecare având şase niveluri. Nivelul subteran include 94 de locuri de parcare, 22 boxe şi spaţiile tehnice.

    Domenii Park a fost dezvoltat de S. C. Cyrom Investments şi realizat de firma de arhitectură Vlad Simionescu & Associates.

  • Tranzacţiile cu imobile de lux din Pipera au crescut cu 15%

    Numărul tranzacţiilor proprietăţilor de lux din zona de nord a Capitalei este în creştere cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit companiei Palace Estate. Potrivit acestora, numărul de cereri pentru vânzarea sau închirierea proprietăţilor cu valori de peste un milion de euro este într-o creştere vizibilă iar trendul vânzărilor de lux este abia la început.

    Dinamica pieţei este datorată şi schimbării mediului de afaceri şi investiţional din zonă. „Relocarea unor importante multinaţionale în zonă şi dezvoltarea afacerilor autohtone au generat noi clienţi cu venituri foarte mari, interesaţi de segmentul imobiliar de lux. Aceştia sunt cei care văd achiziţia unei proprietăţi de peste un milion de euro ca o investiţie”, a spus Yaniv Dahan, proprietar al Palace Estate.

    De asemenea, cumpărătorii doresc să profite de faptul că preţurile terenurilor se menţin, încă, la un nivel avantajos. Cei care pleacă acum din Pipera sunt proprietarii care au investit în urmă cu câţiva ani în zonă şi care consideră că starea actuală a pieţei este propice recuperării investiţiei.

  • Cel mai exclusivist proiect imobiliar din lume: are pârtie interioară de ski şi un turn de 711 metri – FOTO

    Un nou proiect imobiliar a fost dezvăluit recent la Dubai, acesta urmând să includă o pârtie interioară de ski, cea mai mare fântână muzicală din lume, cel mai înalt punt de observaţie la 360 de grade şi restaurantul la cea mai mare înălţime-

    Meydan One plănuieşte astfel să doboare nu mai puţin de 5 recorduri mondiale la momentul finalizării, în 2020.

    Proiectul este estimat la 8,6 miliarde de dolari şi va putea găzdui peste 78.000 de persoane, fiind considerat atracţia principală a World Expo 2020, ediţie găzduită de Dubai.

     

  • Cu cât au crescut preţurile locuinţelor în ultimele luni

    Este de aşteptat ca trendul pozitiv din prima parte a anului să se continue şi în cea de-a doua, şi în viitorul apropiat, asistând, până la finalul anului în curs şi începutul anului 2016, la finalizarea unor proiecte începute în această perioadă, dar şi la demararea altor proiecte de anvergură, atât la nivelul Capitalei, cât şi în restul ţării.

    Conform Analizei de piaţă Darian pentru semestrul întâi al anului 2015, preţul mediu de tranzacţionare a apartamentelor vechi, la nivel naţional, a fost de 674 €/mp, în uşoară creştere faţă de ultimele şase luni. La nivelul polilor de dezvoltare s-a înregistrat o stagnare a preţurilor în ultimele şase luni, preţul mediu situându-se la nivelul de 754 €/mp, arată analiza Darian. La nivelul oraşelor mici, nivelul mediu de preţ a fost de la 570 €/mp, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în ultimele şase luni. În marea majoritate a oraşelor, preţurile au înregistrat uşoare aprecieri, fapt care denotă că piaţa imobiliară din România revine încet-încet pe un trend ascendent.

    Celălalt segment al pieţei imobiliare – apartamente şi case nou construite – a înregistrat şi el o uşoară creştere, ceea ce ne face să credem că şi pe acest segment trendul este unul pozitiv. Acest lucru se poate observa şi din creşterea numărului de autorizaţii de construcţie emise. Conform Institutului Naţional de Statistică, în cursul anului 2014 au fost emise cu 4,8% mai multe autorizaţii de construcţii decât în 2013. Conform aceleiaşi surse, în prima parte a anului 2015 au fost finalizate cu aproape 12% mai multe locuinţe decât în aceeaşi perioadă a anului 2014.

    În ceea ce priveşte preţul apartamentelor noi, acesta a înregistrat o uşoară apreciere, de la 776 €/mp în semestrul al doilea din 2014 la 779 €/mp în primele şase luni din 2015. În Capitală, preţul mediu a rămas neschimbat atât faţă de semestrul anterior, cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor şi terenurilor au cunoscut o uşoară depreciere la nivel naţional (0.4% în cazul caselor şi 1.4% în cazul terenurilor), comparativ cu perioada smiliară a anului trecut.

    La nivel naţional, piaţa comercială tinde şi ea spre stabilitate, înregistrând doar mici variaţii comparativ cu semestrul anterior. Faţă de al doilea semestru al anului 2014, Capitala şi-a menţinut aceleaşi niveluri de chirii şi grade de ocupare pe toate segmentele pieţei comerciale. Randamentele, însă, au înregistrat uşoare contracţii, cuprinse între 25 şi 50 de puncte procentuale.

    Oferta de spaţii de birouri din Bucureşti se menţine constantă la aproximativ 2,4 milioane de metri pătraţi. În afara Capitalei, cea mai mare piaţă de birouri este cea din Cluj Napoca cu aproximativ 190.000 mp, urmată de Iaşi cu 125.000 mp, Timişoara cu aproximativ 100.000 mp şi Braşov cu 80.000 mp, aceste patru oraşe cumulând sub un sfert din „stocul” din Capitala. În Bucureşti, nivelul chiriei pentru spaţiile de birouri a rămas constant, trendul din ultimele două semestre dând semne că aceasta se apropie de stabilizare. Nivelul chiriilor pentru spaţiile premium se încadrează în intervalul 15.5-18.5 €/mp/lună în Capitală, 12-13 €/mp/lună în Cluj Napoca şi Iaşi, între 12-14 €/mp/lună în Timişoara, iar în Braşov chiriile sunt cuprinse între 11-13 €/mp/lună.

    La începutul anului, stocul modern de spaţii industriale la nivel naţional era de aproximativ 1,8 milioane de mp, jumătate dintre aceştia fiind în zona Bucureşti-Ilfov; după Capitală, cele mai importante centre logistice se concentrează în marile oraşe din centrul şi vestul ţării: Cluj, Ploieşti, Arad, Iaşi, Timişoara şi Braşov. În Bucureşti, unde oferta spaţiilor industriale este cu mult mai mare faţă de restul ţării, dar şi cererea de astfel de spaţii este pe măsură, chiriile se menţin la un nivel relativ constant. În restul oraşelor, spaţiile industriale au cunoscut o uşoară depreciere a chiriilor. La nivel naţional, scăderea medie a fost de aproximativ 1% faţă de semestrul anterior.

    La nivel naţional, stocul de spaţii comerciale moderne este estimat la aproximativ 1,7 milioane mp, dintre care aproximativ 950.000 mp se află în Capitală. Având în vedere că, în România, o mare parte a veniturilor populaţiei sunt orientate către produsele alimentare şi de larg consum, există încă o competiţie mare pentru extindere în rândul comercianţilor din industria alimentară. În marile oraşe miza este la nivelul hyper- şi supermarket-urilor, iar în oraşele mai mici, cu putere de cumpărare redusă, este la nivelul magazinelor de proximitate. Chiriile spaţiilor comerciale s-au menţinut constante în Capitală, dar au cunoscut o uşoară scădere în marile oraşe din provincie. În Bucureşti, spaţiile comerciale situate pe arterele principale se închiriază cu 35-45 €/mp/lună, fără TVA, respectiv cu 18-23 €/mp/lună, fără TVA, pe artere comerciale secundare.

    Pentru al nouălea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, prima companie din ţară acreditată RICS la nivel corporativ, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare” alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză exhaustivă cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

  • CBRE: Comerţul electronic şi deservirea cumpărătorilor generează inovaţia în sectorul industrial şi logistic

    Inovaţiile din sectorul industrial şi logistic sunt strict determinate de dorinţa de a îmbunătăţi serviciile oferite clienţilor din sfera comerţului electronic pe măsură ce acest comerţ solicită optimizarea reţelei şi a specificaţiilor legate de spaţiul de depozitare, potrivit unui studiu prezentat de CBRE.

    În cadrul conferinţei Power of Three organizată de CBRE, jumătate din persoanele prezente au declarat ca segmentul comerţului electronic va avea cel mai mare impact asupra deciziilor chiriaşilor care oferă servicii logistice în următorii trei ani.

    Stimulul inovaţiilor vine din nevoia îmbunătăţirii serviciilor din domeniul producţiei, retailerilor şi a logisticienilor pentru un comerţ mai rapid. În timp ce comerţul electronic creşte în popularitate, timpul de livrare a mărfurilor devine din ce în ce mai important deoarece clienţii aşteaptă livrarea produselor în doar câteva zile de la lansarea comenzii. Chiriaşii sunt nevoiţi să îşi optimizeze reţeaua folosind tehnologii de ultimă oră şi să se asigure că localizarea centrelor proprii răspunde nevoilor de a avea o unitate consolidată în afara oraşului şi altele mai mici pentru a deservi zonele urbane cât mai repede.

    Chiriaşii din industrie trebuie să echilibreze necesităţile între unităţi logistice de mari dimensiuni, hub-uri personalizate şi centre de colectare de mici dimensiuni. În timp ce tehnologia şi cerinţele clienţilor avansează, actualii chiriaşi nu îşi mai doresc să deţină proprietăţi în portofoliu, 96% dintre repondenţi indică o preferinţă pentru închiriere. În special pentru hub-urile mai mici din zonele urbane, flexibilitatea în termeni de localizare permite chiriaşilor să reacţioneze la schimbările din industrie şi la nevoile consumatorilor.

  • Immofinanz Group investeşte 80 de milioane de euro într-un proiect logistic la Mogoşoaia

    Grupul austriac Immofinanz, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară locală, a început lucrările de construcţie pentru prima etapă a proiectului logistic LOG.IQ Bucureşti, obiectul unei investiţii totale de 80 de milioane de euro  în vecinătatea Capitalei, în Mogoşoaia. Prima etapă, de 40.000 de metri pătraţi, reprezintă o investiţie de 16,7 milioane de euro şi urmează să fie finalizată până în primul trimestru din 2016. 
     
    Proiectul LOG.IQ cuprinde o suprafaţă închiriabilă totală de 140.000 de metri pătraţi, dispuşi în patru rânduri de clădiri de depozite aliniate paralel. Etapa iniţială a LOG.IQ Bucureşti este planificată pentru livrare în al patrulea trimestru din 2015 (hala B) şi primul trimestru din 2016 (hala A) şi va cuprinde o suprafaţă închiriabilă de 40.000 metri pătraţi, în timp ce etapele 2 şi 3 ale proiectului vor creşte suprafaţa închiriabilă cu 100.000 metri pătraţi. Împreună cu spaţiile de birouri şi celelalte adiacente parcului logistic, suprafaţa închiriabilă din cadrul proiectului va ajunge la aproximativ 150.000 de metri pătraţi. 
    Proiectul total  LOG.IQ Bucureşti  va reprezenta o investiţie de 90 de milioane de euro, din care 19 milioane de euro este reprezentată de investiţia în terenul de 280.000 de metri pătraţi achiziţionat de companie înainte de criză, în anii 2005-2006. La finalul acestei prime etape, circa 400 de angajaţi vor lucra în acest spaţiu, iar la finalizarea întregului proiect, numărul lor va creşte până la aproximativ 1.500, potrivit lui Sorin Vişoianu, country manager office & logistics pentru România şi Bulgaria în cadrul Immofinanz Group. 
     
    ”Considerăm că locaţia este una de prim grad pentru logistică, din punct de vedere al amplasamentului,  este foarte uşor accesibilă, atât pentru angajaţi, cu mijloacele de transport în comun, este în partea de nord a oraşului, în apropierea aeroportului Otopeni, se află între autostrada 1 şi autostrada 2 pe centura care a fost recemt modernizată şi, de asemenea, se află  în apropierea unei zone intens dezvoltate şi în dezvoltare în partea de nord a oraşului pentru birouri, ceea ce face accesul celor care au spaţii de logistică şi spaţii generoase de birouri să nu aibă distanţe mari de parcurs”, a descris Vişoianu caracteristicile locaţiei pe care se va desfăşura proiectul logistic.  
    LOG.IQ Bucureşti este localizat în Mogoşoaia şi beneficiază de acces direct la oraş şi la autostrăzile A1, A2 şi A3, prin şoseaua de centură. De asemenea, proiectul este situat în apropierea Aeroportului Internaţional Henri Coandă şi la 15 km nord de centrul Bucureştiului. Întreaga infrastructură a locaţiei este finalizată, inclusiv străzile interioare şi reţelele de utilităţi (apă, canalizare, gaze, energie electrică, linii telefonice), iar proiectul beneficiază de acces la calea ferată.
    Proiectul se află pe un terenul de 280.000 metri pătraţi ce va deveni, potrivit informaţiilor transmise de companie, un parc logistic premium pe parcursul anului următor. 
    Vişoianu a declarat că până în acest moment nu a semnat niciun contract pentru închirierea spaţiilor din Mogoşoaia, însă se află în negocieri pentru o suprafaţă care depăşeşte suprafaţa echivalentă a primei etape a proiectului. ”Suntem în discuţii cu mai multe companii, sunt firme internaţionale în general, care operează pe teritoriul nostru”, a declarat Vişoianu, fără să ofere mai multe detalii până la concretizarea contractelor. 
     
    ”Ne adresăm tuturor operatorilor din domeniul industrial şi colaboratorilor noştri pe care îi avem şi la nivel internaţional. Prin noul brand, LOG.IQ,  acordăm servicii clienţilor noştri de la Marea Nordului până la Marea Neagră. Desigur, Germania rămâne ca piaţă principală a noastră, cu circa 70% din portofoliul de logistică, urmată de Unagaria şi apoi de România, ca a treia piaţă principală de logistică”, a declarat Vişoianu. 
    Divizia de logistice a Immofinanz a trecut la începutul anului printr-un proces de rebranding prin care a încorporat proprietăţile logistice sub umbrela LOG.IQ înseamnă „proprietăţi logistice inteligente.” Potrivit reprezentanţilor grupului, acestea au un concept flexibil şi pot fi adaptate în funcţie de cerinţele pieţei şi de nevoile clienţilor.
    În ce priveşte dezvoltarea următoarelor etape ale proiectului, Vişoianu nu vorbeşte despre un termen fix, acestea se vor derula în funcţie de cerere: ”Ne-am propus ca prima etapă să fie aceasta, de 40.000 de metri pătraţi şi după, în funcţie de cerinţe şi de interes, suntem pregătiţi oricând să începem abordarea unei alte faze din proiect. Constructorul proiectul este firma Sagex Construct. 
     
    Compania a anunţat recent că îşi extinde colaborarea cu Profi Rom Food, prin prelungirea partneriatului cu cinci ani şi prin extinderea spaţiului deţinut în Log.IQ Ploieşti cu încă 12.000 de metri pătraţi şi va ajunge astfel la o suprafaţă închiriată de aproximativ 27.000 de metri pătraţi. Extinderea va face parte din a doua fază de construcţie a Log.IQ Ploieşti,  şi va începe din februarie 2016, în cadrul unui contract valabil până în 2023.  A doua fază de construcţie a proiectului din Ploieşti va consta în 15.000 de metri pătraţi, din care 12.000 vor fi utilizaţi de Profi, restul de 3000 va fi închiriat unui alt client. 
    ”Prin această a doua etapă de dezoltare de la Ploieşti şi prin prima etapă a a proiectui din Bucureşti, portofoliul nostru de logistică în România se dublează. În prezent, avem 52.000 de metri pătraţi de spaţii logistice şi cu cele două, vom ajunge la aproximativ 100.000 de metri pătraţi”, a concluzionat Sorin Vişoianu. 
     
    Compania deţine şi alte terenuri, dar Vişoianu nu a declarat  unde vor începe austriecii alte proiecte. „Noi am văzut semne pozitive în piaţă, economia românească e în creştere, ştim cu toţii că ritmul este mai mare decât în alte ţări europene, am văzut creşterea interesului pentru spaţiile de logistică, avem un portofoliu de terenuri considerabil în România şi suntem pregătiţi oricând pentru orice oportunitate care este să valorificăm aceste terenuri. Ne adresăm clienţilor şi specificului businessului său, nu e exclus ca într-o zi să existe în egală măsură o oportunitate pentru extindere în Timişoara,  încă una în Ploieşti, vom vedea la momentul respectiv, speculativ nu ne-am propus să ne extindem în alte oraşe”. 
    Grupul austriac este activ pe piaţa din România începând cu anul 2004 şi deţine în prezent un portofoliu de 16 proprietăţi în valoare de 964 de milioane de euro, potrivit unui articol anterior al ZF. Portofoliul din România al Immofinanz reprezintă 13,9% din toate proprietăţile deţinute de grup şi include 16 proprietăţi cu o suprafaţă închiriabilă de 404.503 metri pătraţi (nouă clădiri de birouri, patru centre comerciale şi trei spaţii logistice). 
     
    În ceea ce priveşte rezultatele financiare, Immofinanz a realizat în primele nouă luni ale anului financiar 2014-2015 venituri din chirii de 35,2 mil. euro în România, în scădere cu 2,7%. În cel de-al treilea trimestru fiscal (noiembrie 2014 – ianuarie 2015) proprietăţile din România au generat venituri din chirii de 11,5 milioane de euro, cele mai mari contribuţii fiind aduse de cele opt proiecte de birouri din Bucureşti (5,7 mil. euro) şi de cele patru malluri din ţară (5,2 mil. euro). În cel de-al treilea trimestru al anului fiscal 2013 – 2014 Immofinanz realizase în România venituri din chirii de 11,6 milioane de euro. Gradul de ocupare al clădirilor de birouri din Bucureşti era la sfârşitul lunii ianuarie de 77,3%, în timp ce mallurile Polus Cluj, Maritimo Constanţa, Piteşti Mall şi Gold Plaza Baia Mare au un grad de ocupare mediu de 90,6%.
     
     
     

  • Oportunităţi postcriză: domeniul imobiliar dă noi semne de creştere

    Criza economică s-a reflectat cel mai bine în evoluţia pieţei imobiliare, care s-a prăbuşit imediat după 2008, pentru ca de anul trecut să înceapă să-şi revină, iniţial pe segmentul de birouri, dar mai recent şi în rezidenţial. Numărul şi valoarea tranzacţiilor au început să crească, imobiliarele dovedindu-se a fi anul trecut şi în prima jumătate a acestui an cel mai dinamic sector din piaţa de fuziuni şi achiziţii. „În imobiliare am văzut o activitate mult superioară încă de anul trecut, iar în 2015 semnalele sunt încurajatoare. Văd o dezmorţire a activităţii pe toate segmentele”, spune Alexandru Reff, partener al Reff & Asociaţii, casă de avocatură afiliată firmei de consultanţă Deloitte.

    Domeniul de real estate a fost dominat în intervalul menţionat de doi mari jucători, fondul de investiţii NEPI şi Globalworth Real Estate Investments, companie controlată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, care au profitat de preţurile scăzute din timpul crizei pentru a-şi completa portofoliile. De anul trecut însă au început să-şi facă simţită prezenţa şi jucători noi, „jucători care şi-au depăşit temerile, au traversat un deşert şi acum par să fi ajuns într-o zonă de confort şi încredere”. O parte din acest optimism vine din rezultatele macroeceonomice bune, după ce PIB-ul real din primul trimestru al acestui an a fost mai mare decât cel din trimestrul III din 2008, vârful de după Revoluţie. Iar mulţi investitori consideră că a venit momentul să intre la cumpărare.

    „Noi avem două zone predilecte de activitate: imobiliarele şi serviciile financiare. Ambele au fost greu încercate în ultima vreme şi acum ambele revin.” Reff & Asociaţii este casa de avocatură care asistă NEPI în tranzacţiile pe care le realizează, iar imobiliarele şi serviciile financiare generează fiecare câte 30% din veniturile avocaţilor coordonaţi de Alexandru Reff. În ultimul an, avocaţii au fost implicaţi în tranzacţii precum vânzarea spaţiilor în care funcţionează mai multe centre comerciale către Auchan, în vânzarea sediului UniCredit, în vânzarea activelor legate de SCH Grand, proprietarul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sau în preluarea Quality Business Solutions.
    După dezmorţirea din imobiliare, Reff vorbeşte despre consolidarea din servicii financiare, care a fost adusă în prim-plan de mai multe tranzacţii cu portofolii de neperformate, dar şi cu bănci, de departe cel mai mare impact fiind cel al preluării de către Banca Transilvania a Volksbank. Pe segmentul de neperformante, BCR şi-a făcut curăţenie în portofoliu după ce a vândut în două tranzacţii succesive credite neperformante de circa 750 milioane de euro.

    „Vânzările de portofolii de credite neperformante sunt vedeta momentului în piaţa de fuziuni şi achiziţii”, spune Alexandru Reff, care lucrează acum, alături de echipa lui, la mai bine de zece tranzacţii, însă niciuna dintre acestea nu se apropie de semnare. Reff nu dă detalii despre acestea, spunând doar că „imobiliarele continuă să arate promiţător”, dar sunt implicaţi în discuţii şi în turism şi chiar în sport.

    Despre piaţa de fuziuni şi achiziţii, Reff spune că în ultimele luni există un interes vizibil pentru agricultură, deoarece sunt destul de mulţi cei care au înţeles potenţialul acestei pieţe subevaluate care se bucură de randamente „destul de mari”. Tranzacţiile în agricultură să referă atât la cele cu terenuri, cât şi la businessuri integrate, de exemplu producţie, logistica aferentă producţiei sau o serie de produse derivate din cele agricole.
    Avocatul mai spune că a observat un interes în creştere pentru realizarea de fuziuni ca modalitate de creştere, după ce acestea au fost puţin utilizate în trecut de către companii.

    Anuarul ZF Top Tranzacţii lansat la finalul lunii martie arată că în 2014 şi în primele luni din 2015 nu s-a realizat nicio fuziune pe piaţa locală. Fuziunea presupune unificarea a două companii, fără să existe o componentă de plată a preţului, ci gândind un mecanism de echivalare a acţiunilor (proprietarii celor două companii primesc acţiuni în firma rezultată după fuziune). „Cred că vom vedea consolidări şi prin fuziune şi nu mă refer la fuziunea care urmează unei achiziţii de către un actor din domeniu, ci la două businessuri care se combină de o manieră în care una dintre ele dispare.”

    Reff vorbeşte şi despre interesul pentru realizarea unor joint venture-uri în contextul unor exituri graduale în care vânzătorul nu iese definitiv, ci decide să cesioneze treptat: „Joint venture-ul reprezintă o asociere, care poate fi gândită ca atare de la început. Avem o tranzacţie în servicii financiare în care două părţi îşi combină resursele, expertiza, capitalul pentru a crea o afacere nouă”.

    Odată cu revenirea pieţei de fuziuni şi achiziţii, consultanţii şi avocaţii încep să spere că şi veniturile din această activitate sunt pe creştere după ce volumul onorariilor s-a contractat, iar concurenţa a crescut. Creşterea concurenţei, notează Reff, a dus la erodarea marjelor, la scăderea profitabilităţii. „Vremea în care avocaţii îşi alegeau clienţii a trecut şi e foarte posibil să nu se mai întoarcă niciodată. O asemenea efervescenţă a fost în 2007-2008, când nu puteai să deserveşti toate oportunităţile şi te orientai în bună măsură şi pe raţiuni de profitabilitate a mandatelor şi de perspectivă pe termen lung cu clienţii. Nu cred că ne putem lăuda astăzi că suntem în aceeaşi postură. Mai degrabă căutăm să câştigăm proiecte noi, clienţi noi, concurenţa este mai degrabă pentru clienţi şi pentru proiecte.”

    Concurenţa se mai referă şi la oameni: Reff a vorbit şi despre faptul că avocatura se confruntă cu o criză de oameni cu experienţă de trei-cinci ani, ceea ce va duce la un „război pentru talente”, după ce puţine au fost firmele care au investit în dezvoltarea echipelor în ultimii ani. Chiar dacă Alexandru Reff vorbeşte despre o perioadă de creştere, atributul pe care îl foloseşte pentru a o descrie sună mai degrabă precaut decât entuziast: „urmează o perioadă în care lucrurile vor evolua bine”.

  • Morad Group începe construcţia a două noi blocuri în Onix Residence

    Onix Residence este amplasat în apropierea staţiilor de metrou Grozăveşti şi Eroilor şi va avea la finalizare 425 de apartamente cu una, două şi trei camere, investiţia totală în cadrul proiectului urmând să se ridice la aproximativ 25 de milioane de euro.

    ”Am decis să începem acum construcţia ultimelor două blocuri din cadrul Onix Residence datorită vânzărilor foarte bune înregistrate în primele două blocuri. Primul este vândut integral iar cel de al doilea, care va fi predat la finalul acestui an, este precontractat în proporţie de 90%. Piaţa rezidenţială din România trece printr-o etapă pozitivă iar noi avem un proiect bine adaptat segmentului de cumpărători căruia i se adresează”, a declarat Akram Aoun, vicepreşedinte Morad Group, dezvoltatorul Onix Residence.

    Preţurile de vânzare din cadrul Onix Residence pleacă de la 67.000 + 5% TVA (în condiţiile stabilite prin lege) pentru un apartament cu două camere, având o suprafaţă construită de 70 de metri pătraţi, şi de la 88.800 de euro + TVA pentru un apartament cu trei camere, având o suprafaţă construită de 90 de metri pătraţi.

    Adiţional vânzărilor foarte bune înregistrate în primele două faze ale proiectului, aproximativ 30% din locuinţele din cel de al treilea bloc, cu termen de finalizare în iunie 2016, au fost deja precontractate, avansurile plătite de cumpărători fiind cuprinse între 10% şi 45%.

    ”Dacă un proiect rezidenţial este corect gândit şi bine adaptat, ţinând cont de segmentului de piaţă căruia se adresează, de la concept şi amplasament la suprafeţe şi preţuri de vânzare, şi are alături un consultant imobiliar şi o echipă bună de vânzări, poate înregistra vânzări cuprinse între 70% şi 100% din proiect până la momentul finalizării acestuia”, a declarat Andrei Sârbu, vicepreşedinte Coldwell Banker Affiliates of Romania, manager de proiect şi agent exclusiv al Onix Residence.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este compania de consultanţă imobiliară cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent exclusiv pentru peste zece proiecte rezidenţiale, printre care Alia Apartments, Cosmopolis, Onix Residence, Pipera CityLights şi Rose Garden.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii. Compania are în prezent 45 de sucursale – cincisprezece în Bucureşti şi câte una în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Bran, Braşov, Câmpulung, Cluj-Napoca, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oneşti, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râşnov, Satu Mare, Sfântul Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş, Turda, Vaslui, Zalău şi Zărneşti.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu 3.800 de birouri şi are peste 80.000 de consultanţi şi brokeri.