Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Un tânăr din Piteşti povesteşte cum Rompetrol l-a făcut milionar fără să lucreze nicio zi ca angajat

    Un contract semnat cu Rompetrol, care a construit pe terenul tânărului o benzinărie, în urmă cu 12 ani, a alimentat conturile antreprenorului Alin Mutu, care la acea vreme avea doar 25 de ani. Acum se ocupă cu dezvoltarea centrelor comerciale mici, povesteşte el. 

    Pe vremea când era student, a cumpărat un teren lângă gara din Piteşti: ”I-am convins pe părinţii mei să facă un credit pe care l-au girat cu locuinţa, dar fără să vadă terenul”, spune acum. După ce l-a cumpărat, tatăl său a apreciat că pe terenul respectiv ”nu stă nici ceapa”, dar tânărul Alin Mutu simţea că are potenţial. De aceea, student fiind, şi-a ales ca teme pentru proiectele pe care le avea de făcut ”subiecte care să-mi servească interesele”. O temă a fost legată de benzinării, motiv pentru care a sunat la marile reţele încercând să intre în legătură cu responsabilii de dezvoltare, argumentând că lucrează la un proiect. ”De la Lukoil m-au dat afară, dar la Rompetrol am reuşit”.

    A ajuns să-l cunoască pe Şerban Patriciu, fratele lui Dinu Patriciu, iar Rompetrol a semnat în 2002 un contract de un milion de euro cu Alin Mutu, prin care închiriază terenul de lângă gara piteşteană reţelei de benzinării. Pentru acest spaţiu de vânzare Rompetrol a investit 1,5 milioane de euro, iar tânărul s-a simţit milionar când a semnat contractul, chiar dacă banii nu i-au intrat în cont toţi de-odată, ci în fiecare an câte o tranşă.

    Avea atunci 25 de ani, a închis imediat creditul girat cu locuinţa părinţilor săi, iar contractul pe care îl avea cu compania care este acum al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală i-a dat posibilitatea să se finanţeze, având bonitate în faţa bancherilor. ”Aşa s-au legat toate celelante proiecte”, spune piteşteanul care are în proprietate mai multe spaţii comerciale şi câteva terenuri, dintre care unul cu suprafaţa de 40.000 mp lângă Carrefour, şi altele mai mici – de 10.000 mp şi respectiv 5.000 mp – în oraş.

    A investit 700.000 de euro, din care 80% fonduri proprii, pentru construcţia unui centru comercial de 3.000 mp care ar urma să fie inaugurat în septembrie. Complexul va găzdui un supermarket Praxis şi alte şase magazine de dimensiuni mici, în care mici producători locali îşi vor putea vinde produsele, fie carne, brânzeturi sau peşte. Piteşteanul mai are în proprietate o clădire cu şase nivele, construită în 2007 cu o investiţie de 500.000 de euro, din care jumătate au fost bani proprii iar diferenţa a fost luată pe credit de la bancă.

    Demersurile sale ca antreprenor au început când avea numai 20 de ani şi a pornit prima afacere, un magazin în care vindea articole de papetărie, în complexul comercial John din Piteşti. ”Când m-am dus prima dată să vorbesc cu proprietarul, mi-a spus să mă întorc cu tata. Am reuşit însă să-l conving, în cadrul aceleiaşi discuţii, să-mi dea spaţiul fără să plătesc chirie în primele două luni”. Luni importante pentru vânzările de papetărie, pentru că precedau începutul anului şcolar şi putea astfel, cu un risc minim, să se dumirească dacă afacerea avea să meargă. |mprumutase 10 milioane de lei, care în 1997 erau cam echivalentul a 1.000 de dolari de la bunicul său, de la care moşteneşte simţul comercial.

    Primul spaţiu de vânzare al antreprenorului avea 10 mp, şi ca să nu pară pară gol, l-a împărţit în două şi spunea că ”în spate” este depozitul, dar în realitate erau doar cutii goale, pentru că nu avusese suficienţi bani pentru a cumpăra marfă. Ştia cam tot ce era de ştiut despre papetărie, povesteşte Alin Mutu, pentru că îşi petrecuse mare parte a copilăriei în magazinul piteştean Trivale, unde mama sa era gestionar al unui magazin de profil. A ajuns în câţiva ani să aibă o reţea de opt spaţii specializate în papetărie în oraşul argeşean, iar tânărul spune că mereu a încercat să se diferenţieze, să facă altfel decât concurenţa.

  • Daniel Manaţe este noul preşedinte ANEVAR

    Statutul Asociaţiei prevede mandate de câte doi ani pentru preşedinte şi pentru ceilalţi membri ai Consiliului director. De asemenea, fiecare preşedinte este ales cu doi ani înainte de a prelua funcţia, perioadă în care deţine funcţia de prim-vicepreşedinte ANEVAR, ajungând astfel să cunoască foarte bine organizaţia şi să asigure continuitatea strategiei şi a relaţiilor de parteneriat ale asociaţiei.

    ”Obiectivele pe care mi le-am propus pentru mandatul meu de doi ani la conducerea ANEVAR sunt legate în primul rând de creşterea calităţii şi uniformităţii rapoartelor de evaluare elaborate de membrii noştri”, spune noul preşedinte ANEVAR. ”Îmi doresc, de asemenea, să continuăm demersurile începute de colegii noştri anul trecut, de construire şi consolidare a bazelor de date cu rapoartele de evaluare pentru garantarea împrumutului şi pentru impozitare. Acestea vor duce şi la îndeplinirea primului obiectiv, de creştere a calităţii, dar şi la o transparenţă mai mare, utilă tuturor actorilor din piaţă, de la utilizatori, investitori şi contribuabili, la autorităţi.”

    Daniel Manaţe este membru al Consiliului director al ANEVAR începând cu anul 2004, având, de-a lungul timpului, funcţiile de vicepreşedinte, respectiv preşedinte al Comisiei de cercetare şi standarde şi al Comisiei de imagine. De asemenea, în perioada 1993-2001, a ocupat funcţia de preşedinte al centrului teritorial ANEVAR Arad.

    Economist şi inginer constructor prin formare, Daniel Manaţe a devenit evaluator de întreprinderi încă din 1992, odată cu dezvoltarea acestei profesii în România. De-a lungul carierei sale de peste 24 de ani în evaluare, Daniel Manaţe a obţinut şi specializările Evaluarea bunurilor mobile, Evaluarea acţiunilor şi a altor instrumente financiare şi Verificarea rapoartelor de evaluare, fiind membru acreditat în evaluarea afacerilor (MAA).  Preşedintele în exerciţiu al ANEVAR este, de asemenea, membru al Royal Institute of Chartered Surveyors (RICS) şi deţine calificarea Recognised European Valuer (REV), oferită de Grupul European de Asociaţiilor de Evaluatori (TEGoVA).

    Doctor în economie şi autor al mai multor cărţi şi publicaţii în domeniul evaluării, Daniel Manaţe este în prezent conferenţiar universitar în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice din Arad şi lector ANEVAR.

    Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România a fost înfiinţată în anul 2011, în baza Ordonanţei Guvernului României nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare, ca organizaţie profesională de utilitate publică, fără scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizaţi care dobândesc această calitate, în condiţiile prevăzute de lege.

    Înfiinţarea sa în baza OG nr. 24/2011 aprobată prin Legea nr. 99/2013 vine după 20 de ani în care profesia de evaluator s-a dezvoltat şi s-a maturizat odată cu consolidarea mediului economic românesc prin activitatea Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România – de la care a şi preluat acronimul ANEVAR.

    Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România are drept scop organizarea, coordonarea şi autorizarea exercitării profesiei de evaluator autorizat în România, reprezentarea şi protejarea intereselor profesionale ale membrilor săi, asigurarea exercitării independente a profesiei de evaluator autorizat cu respectarea deontologiei profesionale şi a unui înalt nivel de calificare profesională, precum şi promovarea standardelor, metodelor şi tehnicilor de evaluare în activitatea evaluatorilor autorizaţi.

    ANEVAR reprezintă aproximativ 4000 de membri titulari persoane fizice şi 400 de companii care deţin calitatea de membri corporativi.

    Asociaţia este membru al Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Evaluare (IVSC), al Grupului European de Asociaţiilor de Evaluatori (TEGoVA), al Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori (WAVO), membru observator al European Mortgage Federation (EMF) şi a stabilit relaţii de cooperare şi cu alte organizaţii profesionale de profil din SUA şi Europa.

  • Oportunităţi cheie pentru investitori şi dezvoltatori în 2016

    În ciuda diferitelor turbulenţe economice şi politice, sentimentul investitorilor faţă de piaţa europeană rămâne pozitiv şi volume mari de capital continuă să fie alocate în acest sector. Knight Frank estimează că volumul de investiţii în Europa în 2016 va fi, în linii mari, la acelaşi nivel cu cel din 2015.

    Investitorii ar trebui să fie încurajaţi de îmbunătăţirea continuă a activităţii din piaţa chiriaşilor în 2016. În 2015 s-au înregistrat creşteri ale cererii în majoritatea pieţelor cheie, iar Knight Frank previzionează că cererea agregată pentru spaţiile de birouri va continua să crească cu încă 10% în 2016. Această cerere îmbunătăţită, combinată cu disponibilitatea scăzută de spaţii de birouri în zonele CBD europene, ar trebui să sprijine creşterea chiriilor pe o arie mai răspândită în 2016.

    Se asteapta ca imbunatatirea cererii pentru spatiile de birouri sa incurajeze cresterea dezvoltarilor in 2016. Activitatea de dezvoltare este probabil sa se plieze pe cererea actuala de birouri, in care ocupantii sunt interesati in principal de zone prime centrale, in timp ce spatiile de birouri localizate mai putin favorabil si mai vechi de pe piata pot avea dificultati in atragerea chiriasilor.

    Raportul Knight Frank “European Commercial Property Outlook” a identificat urmatoarele oportunitati cheie pentru investitori si dezvoltatori in 2016:

    Oportunitati in 2016:

             Dezvoltare

    •           Dezvoltarea de spatii de birouri in zonele CBD: Luand in considerare oferta limitata de spatii prime in zona CBD in orase precum Londra, Paris, Dublin, Frankfurt si Madrid, chiriasii care cauta spatii de birouri mari in zone centrale au foarte putine optiuni. Cererea pentru astfel de spatii ar insemna pentru dezvoltatorii care pot livra proiecte noi foarte bine localizate sa solicite chirii premium.

    •           Reamenajarea spatiilor de clasa B: In orase precum Amsterdam si Bruxelles, rata de neocupare ramane relativ ridicata pentru spatiile de birouri de clasa B in locatii secundare. Astfel exista oportunitati de castig prin reamenjarea de astfel de proprietati, prin schimbarea utilizarii acestora pentru rezidential sau alte sectoare specifice.

    •           Pe piata locala se observa aparitia unor noi hub-uri de spatii de birouri, urmand o decongestionare a zonei Barbu Vacarescu-Calea Floreasca, care va ramane o zona a dezvoltatorilor si proprietarilor consacrati: Portland, Skanska, Globalworth, Nepi, RPHI. Atentia dezvoltatorilor se muta spre zone precum Orhideelor-Centru Vest, unde terenurile au fost deja achizitionate si se planuieste inceperea lucrarilor de constructie, sau zona Timpuri Noi, unde Vastint a inceput deja constructia primului proiect ceea ce a dus o usoara crestere a preturilor terenurilor cu potential din aceasta zona. In 2015 zona Barbu Vacarescu-Calea Floreasca a atras 25% din cerere, in timp ce zona centru-vest a atras 7%, similar cu CBD-ul. Este de asteptat ca cererea sa creasca in zona de centru vest pe masura livrarilor, iar Barbu Vacarescu-Calea Floreasca sa performeze in continuare foarte bine tinand cont de calitatea livrarilor din 2016 in proiecte precum Oregon Park, Green Court III sau Bucharest One. In zona CBD sunt in constructie proiecte ca The Landmark, D’Or Project, Aviatorilor 8A, Prezan Project and Stefan cel Mare Building care urmeaza sa livreze aproximativ 48.000 mp in cursul anului 2016.

             Investitii

    •           Puncte cheie pentru cresterea chiriilor: pe piete precum Spania si Franta, chiriile pentru spatiile de birouri sunt inca sub mediile pe termen lung. Imbunatatirea cererii si scaderea ratelor de neocupare ar putea sprijini cresterea chiriilor intr-un numar mai mare de piete din Europa in 2016, iar acest lucru va conduce la o crestere a deciziilor de investitii.

    •           Sectoare specializate: Sectorul medical, automotiv si proprietatile dedicate studentilor castiga atentia pe pietele europene si ofera rate de randament mai ridicate decat cele din sectoarele traditionale si din portofoliile diversificate.

    •           Pe piata locala volumul tranzactiilor pe segmentul de birouri a inceput sa creasca, ratele de capitalizare (yield-urile) ramanand la nivelul de 7.5%, iar tranzactiile inregistrate fiind incheiate de catre investitorii deja prezenti in piata locala.

    Andrew Sim, Head of European capital markets, Knight Frank, a comentat: “La inceput de 2016, investiile in sectorul proprietatilor comerciale in piata europeana raman convingatoare in comparatie cu cele alternative si volume mari de capital continua sa fie alocate in acest sector. Cu toate acestea, dupa trei ani de crestere extrem de puternica a volumului de tranzactii, ne asteptam ca investiile la nivel European sa atinga un nivel moderat in 2016. Tinand cont ca in multe orase europene ratele de capitalizare (yield-urile) au atins nivelurile cele mai scazute din istorie, anticipam ca ritmul de scadere al acestora va incetini, iar investitorii vor urmari mai mult cresterea chiriilor decat nivelul ratelor de capitalizare (yieldd-urilor) care sa genereze profit.”

    Chris Bell, Head of Europe, Knight Frank, a adaugat: “Nivelul de incredere imbunatatit al mediului de business si semnele reale de crestere economica la nivel european precum si lipsa de dezvoltari semnificative in perioada de recesiune ce a condus la oferta limitata de spatii calitative, va duce inevitabil la o crestere a chiriilor in urmatoarele 12 luni. La nivelul fundamental – oferta limitata combinata cu cresterea economica si increderea imbunatatita a sectorului de business vor conduce la cresterea cererii, a chiriilor si inevitabil la oportunitati de dezvoltare.”

    Matthew Colbourne, Associate, Knight Frank research, a comentat: “Dinamica actuala de pe piata chiriasilor va crea oportunitati de dezvoltare contrastante in 2016. Lipsa de spatii de birouri prime localizate in CBD si perspectivele bune de crestere a chiriilor ar trebui sa incurajeze investitorii sa exploreze oportunitatile de dezvoltare in zonele centrale in principalele piete europene. In acelasi timp, exista oportunitati de castiguri prin reamenajarea cladirilor mai putin cautate de clasa B sau localizate in zone secundare, sau prin schimbarea utilizarii acestora.”

    Avand sediul in Londra, Knight Frank, impreuna cu partenerul din Statele Unite, Newmark Grubb Knight Frank, opereaza in peste 417 de birouri, in 58 de tari, pe sase continente si are peste 13.000 de angajati. Grupul ofera consultanta tuturor tipurilor de clienti, de la proprietari individuali si cumparatori pana la dezvoltatori, investitori si chiriasi corporativi.

    Precum in anii precedenti si in 2015, Knight Frank România a incheiat anul cu cea mai mare cota de piata pe segmentul spatiilor de birouri, de 38%, intermediind aproximativ 83.500 mp, printre care si cele mai mari trei tranzactii din piata: extinderea Oracle in SkyTower (cca 10.400 mp.), preinchirierea Genpact in Hermes Business Campus (cca 22.000 mp.), si preinchirierea Oracle in Oregon Park (cca. 20.000 mp).

  • Mini-oraşul de lângă oraş

    Cred că ceea ce am plănuit pentru Cosmopolis va fi realizat în mai mult de un deceniu de acum încolo“, spune râzând Ahmet Buyukhanli, preşedinte şi acţionar al dezvoltatorului imobiliar cu capital turcesc Opus Land Development, ce a demarat proiectul Cosmpolis din nordul Capitalei.

    Cunoscut pe piaţă drept „mini-oraşul de lângă oraş“, complexul Cosmpolis din Ştefăneştii de Jos este proiectat ca la finalizare să fie casa a peste 25.000 de oameni, cam cât numărul total al populaţiei oraşului Sighişoara, în circa 8.000 de locuinţe. Proiectul este unul dintre cele mai mari de pe piaţa rezidenţială, fiind obiectul unor investiţii ce vor ajunge la finalul lui 2016 la aproximativ 288 de milioane de euro în construcţia de locuinţe, infrastructură, spaţii comerciale şi spaţii verzi. Anul trecut, turcii au construit şi au vândut 474 de apartamente şi vile în cadrul proiectului, în creştere cu 34% faţă de 2014, şi au înregistrat venituri de circa 18 milioane de euro.

    „2015 a fost un an bun, în linia aşteptărilor. Vânzările s-au desfăşurat normal, aşa cum ar fi fost normal să fie, însă piaţa a fost atât de afectată de criză, iar revenirea a durat atât de mult, încât lucrurile par excepţionale. Sperăm însă ca acesta să fie doar începutul“, spune Buyukhanli. El apreciază că şi în 2016, dar şi în anii următori vor menţine acelaşi ritm al dezvoltării, strategia în cazul proiectului fiind una pe termen lung: „Sustenabilitatea este cea mai importantă, dacă eşti suficient de sustenabil şi continui să faci ceea ce crezi,  succesul nu va întârzia să apară“. Acesta este de fapt principiul după care se ghidează preşedintele Opus în afaceri şi sfatul pe care îl oferă tuturor.

    Buyukhanli şi-a început cariera în imobiliare în 1993, ca o alegere evidentă, imediat după absolvirea Facultăţii de Afaceri din cadrul Universităţii Marmara. „Tatăl meu a fost unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Turcia la vremea respectivă, împreună cu fraţii şi verii săi, cu care a pornit afacerea în 1953. M-am născut în afacere, aşa că nu am ales neapărat să fac asta, dar nici nu mi-am dorit altceva.“

    Buyukhanli îşi aminteşte cum, în copilărie, vizita întotdeauna birourile afacerii de familie sau chiar şantierele din Ankara şi, ulterior, Istanbul, unde mergea cu bicicleta. „Petreceam mult timp  acolo şi chiar munceam dacă era necesar.“ În România a ajuns după ce reprezentanţii băncilor de investiţii le-au sugerat să se extindă la nivel regional, în momentul în care doreau să listeze la bursă în 2006. „Partea estică nu ne plăcea, Rusia era prea dură pentru noi, Bulgaria avea limitările sale, la fel şi Ucraina, aşa că am găsit România mai paşnică, intrase în UE la vremea respectivă, era o societate deschisă, aşa că am ajuns la concluzia că acesta este locul ideal pentru dezvoltare.“

    Nu regretă nici acum decizia, în pofida faptului că aici a experimentat cea mai nefavorabilă perioadă din industrie. „Am construit aici un complex, un nume şi cred că de acum ne va fi mult mai uşor.“ Până acum au vândut 2.100 de locuinţe, în care apreciază că locuiesc mai mult de 4.000 de persoane. Investiţia iniţială bugetată pentru anul 2015 a fost de circa 18 milioane de euro, iar, pentru anii următori, bugetele se menţin la acelaşi nivel. El observă că există un trend crescător în ce priveşte achiziţiile de locuinţe, dar în acelaşi timp, ca strategie pe termen lung, nu vrea ca oferta din cadrul Cosmopolis să fie prea mare, astfel că ritmul de până în 500 de unităţi construite anual este cel ideal. „Vrem să ne bucurăm pentru rezultatele din prezent şi să menţinem acelaşi ritm, astfel încât să beneficiem de creşterile uşoare de preţuri. Acesta este genul de creştere pe care un mic investitor sau un utilizator final s-ar bucura să o aibă, nu vrem să generăm o supraproducţie a ofertei noastre şi să construim mii de locuinţe într-un singur an.“ Deocamdată, creşterea preţurilor este uşoară, însă consideră că dacă cererea va fi continuuă şi va deveni un trend, vor fi impulsionate şi acestea, fără a exista pericolul unei noi bule imobiliare.

  • CBRE: În 2016 vor fi livrate de cinci ori mai multe spaţii de birouri decât anul trecut

    O suprafaţă record de spaţii de birouri urmează a fi livrată în 2016 în Bucureşti, precizează raportul CBRE care analizează evoluţia pieţei din 2015 şi tendinţele noului an. Conform datelor comunicate de CBRE, în 2016 se vor livra 408.000 mp de noi birouri, de peste cinci ori mai mult decât volumul total de 72.500 de mp din 2015 şi cu 10% mai mult decât suprafaţa din 2009, care a reprezentat recordul istoric al pieţei imobiliare locale.

    „Este al doilea an consecutiv în care se consolidează tendinţa, remarcată încă din 2014, de creştere a cererii de spaţii noi şi de extindere a spaţiilor închiriate, în detrimentul simplelor renegoceri care au caracterizat perioada de ezitări şi neîncredere a pieţei din anii trecuţi. Este un semnal excelent de creştere a încrederii în piaţa din România, în linie cu creşterea economică generală comunicată de către Institutul Naţional de Statistică. Cifrele vorbesc: business-urile noi care au nevoie de spaţii de birouri au dublat practic cererea în ultimii doi ani,  de la 28.700 mp în 2013 până la 52.800 mp în 2015”, precizează Mihai Păduroiu, Head of Office Agency, CBRE România.

    Volumul total de spatii de birouri inchiriate anul trecut a fost de 240.000 mp, cu 20% mai putin decat in 2014. Aceste cifre din 2015 reprezinta „rezultatul contextului de piata din anii de criza 2009-2010 cand au fost incheiate putine tranzactii, marea majoritate pe cinci ani. Astfel, anul trecut au expirat putine contracte, adica putini chiriasi au fost in situatia de a cauta spatii si este de asteptat ca inchirierile sa isi reia cresterea in 2016, datorita numarului substantial de mandate care se asteapta a fi incheiate in urmatoarele 9-12 luni”, arata raportul CBRE.
    Anul viitor se vor livra alti 315,000 mp, astfel ca, la sfarsitul lui 2017, spatiile livrate in perioada 2016- 2017 vor reprezenta o treime din totalul spatiilor de birouri existente in Bucuresti.

    Pentru 2017, peste jumatate din numarul total de spatii, respectiv 53% din volumul total deja anuntat, vor fi livrate in Vestul Capitalei. „Tendintele de reconfigurare a pietei imobiliare arata clar o migrare a cererii din Nord si Pipera spre Vest, ceea ce va conduce la o dinamizare a pietei din Bucuresti”, apreciaza Mihai Paduroiu.

    Cea mai activa industrie pe piata imobiliara continua sa fie cea de IT&C; companiile din acest sector au inchiriat in ultimii 3 ani 330.000 de mp de spatii de birouri, in 2015 cererea acestora reprezentand 51% din cererea totala.

    CBRE Group, Inc. (NYSE: CBG), Fortune 500 şi S&P 500 cu sediul central in Los Angeles, are mai mult de 70.000 de angajati (excluzand companiile afiliate), şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume.

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Un sas plecat din Romania timp de 20 de ani s-a intors in tara si-a vandut 2100 de locuinte in plina criza

    Simon Maurer a plecat din România în Germania, împreună cu familia sa, când avea 16 ani. 22 de ani mai târziu, a decis că ţara natală este locul perfect pentru a deveni antreprenor. A mizat pe provincie şi a vândut 2.100 de locuinţe pe timp de criză.

    “Am ajuns aici într-o oră şi jumătate, mai mult a durat timpul petrecut în trafic de la Băneasa“, îşi cere scuze antreprenorul Simon Maurer, care a venit de la Braşov cu elicopterul şi a ajuns la interviul acordat Business Magazin cu jumătate de oră mai devreme. Aflu ulterior că elicopterul este necesar în supravegherea îndeaproape a proiectelor rezidenţiale pe care le dezvoltă sub umbrela Maurer Imobiliare, răspândite deocamdată în trei oraşe transilvane (Cluj-Napoca, Braşov şi Sibiu), dar şi în prospectarea terenurilor pe care intenţionează să dezvolte următoarele proiecte. Compania a cumulat în ultimii zece ani afaceri de aproximativ 200 de milioane de euro şi lucrează cu o marjă de profit de circa 25%.

    Simon Maurer s-a născut într-o familie de saşi, în satul de lângă Sighişoara Noul Săsesc.

    În 1983, când avea 16 ani, s-a mutat împreună cu familia în Germania. A studiat acolo vreme de trei ani în cadrul unei şcoli profesionale de tâmplărie, iar apoi a avut mai multe locuri de muncă, printre care cel de şef de secţie în industria cosmeticelor. În paralel cu această funcţie, a lucrat însă şi în construcţii. „Am început cu construcţia casei mele şi am continuat apoi conducând şantiere pentru diferite proiecte“, aminteşte el. Nu a fost totuşi niciodată antreprenor în Germania, iar decizia de a-şi construi propria afacere în imobiliare a coincis cu reîntoarcerea în România, în 2005, când avea 38 de ani. „Am fost foarte legat de România, cu toate că nici eu nu pot să înţeleg foarte bine de ce. Când eram copil, mereu mi-era dor de ţara natală şi, când am văzut că aici piaţa este mai puţin dezvoltată, mai ales în sectorul constucţiilor, am hotărât să fac aici dezvoltare imobiliară“, explică el argumentele pentru care a decis să pună bazele Maurer Imobiliare în România. A început în Cluj-Napoca, în 2005, unde a construit 29 de apartamente, în urma unei investiţii de două milioane de euro, reprezentată de capitalul propriu cu care s-a întors din Germania. Un an mai târziu, şi-a continuat afacerea în Braşov. „Vizitasem de multe ori Braşovul şi am constatat că nimeni nu construieşte acolo apartamente noi. Am fost primul care a făcut acest lucru“, descrie el motivele ce l-au îndemnat să se orienteze spre un alt oraş transilvănean, şi nu pe Capitală.

    Primul proiect de la Braşov, finalizat în 2008, a constat în construcţia a 365 de apartamente sub umbrela Avantgarden Braşov şi a fost rezultatul unei investiţii de aproximativ 30 de milioane de euro: un proiect „mic, dar costisitor“, după cum spune antreprenorul. A mizat în continuare pe Braşov, unde a demarat în 2009 proiectul complexului Avantgarden 3, ce prevedea dezvoltarea a peste 3.500 de locuinţe pe o suprafaţă de 18 hectare, în trei etape. „Nici colegii mei nu credeau în proiectul acesta, cel mai relevant exemplu în acest sens fiind că firma care a intermediat vânzarea pentru primul proiect din Braşov a refuzat colaborarea pentru Avantgarden 3, deşi ar fi avut un comision de 5% din vânzare“, îşi aminteşte el. A demarat totuşi proiectul şi a construit în prima fază a acestuia aproximativ 1.700 de apartamente, în intervalul 2009-2014, în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro.

    „Noi am profitat de criză şi am adus un concept pe piaţa imobiliară adaptat acesteia: dacă înainte se construiau apartamente foarte mari şi foarte costisitoare, eu am adaptat proiectele de locuinţe construind apartamente cu suprafeţe mai mici şi foarte accesibile“, explică el modul cum a reuşit să vândă în acest interval toate apartamentele din proiecte, construind locuinţe adaptate cererii. Preţul apartamentelor vândute de firma sa a ajuns astfel la 800 euro/mp/suprafaţă utilă (circa 650 de euro/mp/suprafaţă construită), preţul mediu al unui apartament ajungând la 40.000 de euro. Spune că a reuşit să devină astfel singurul antreprenor din imobiliare care nu a avut afacerile puternic afectate de criză. A resimţit totuşi efectele acesteia înainte de demararea proiectului Avantgarden 3, la sfârşitul anului 2008 – începutul anului 2009: „Aveam un teren cu o suprafaţă de 9,5 hectare, pentru care aveam o datorie la bancă de 1,85 milioane de euro şi nu aveam cum să rambursăm acest credit, ţinând cont că nu începuserăm să construim“, descrie el unul dintre momentele dificile cu care s-a confruntat, după singurul împrumut bancar făcut.

  • Immochan România demarează faza rezidenţială a proiectului Coresi

    Denumit Coresi Avantgarden, noul complex rezidenţial va continua modernizarea oraşului Braşov şi va readuce la viaţă 8% din suprafaţa oraşului.

    „La deschiderea proiectului Coresi Braşov, am pornit la drum cu o promisiune: aceea de a nu construi doar metri pătraţi, ci de a crea noi spaţii de viaţă pentru locuitori.

    În alegerea partenerului am ţinut cont de calitatea proiectelor dezvoltate de către”, declară Tatian Diaconu, CEO al Immochan România.

    „Ne-am dorit să fim parteneri în proiectul Coresi, care a devenit deja o referinţă pentru oraş şi pentru braşoveni. Acesta este unic atât prin conceptul în sine, cât şi prin arhitectură şi integrarea în spaţiul urban. Ambiţia noastră este de a realiza  proiectul după cele mai avansate norme tehnice şi constructive din piaţă, aducând în parteneriat competenţele acumulate în peste zece ani de activitate”, spune Daniela Kasper, CEO  Avantgarden Immo Invest.

    Complexul rezidenţial oferă perspectiva unică a doi parteneri cu expertize complementare: cea comercială şi cea rezidenţială. Proiectarea Coresi Avantgarden se va realiza după standarde BREEAM de dezvoltare durabilă şi respect al mediului înconjurător.

    Coresi Avantgarden beneficiază de infrastructura rutieră dezvoltată recent, de proximitatea cu cel mai mare parc al oraşului, dar şi cu zona de activităţi terţiare şi universitare. Complexul va fi dotat cu echipamente destinate confortului locuitorilor săi – locuri de joacă pentru copii, parcări, spaţii comerciale şi de utilitate publică.

    Coresi Avantgarden se adresează deopotrivă braşovenilor dar şi celor care doresc o locuinţă de vacanţă sau investitorilor dornici să-şi constituie un patrimoniu într-un oraş în continuă dezvoltare.

    Complexul va include trei tipuri de locuinţe: de tip studio, apartamente de două şi trei camere.

    Într-o primă fază, Coresi Avantgarden va prinde contur printr-un lot de 150 de apartamente, iar lucrările de construcţie vor începe în perioada martie-aprilie 2016. „Începând cu cel de-al doilea an, ritmul anual se va dubla sau tripla, în funcţie de capacitatea de absorbţie a pieţei”, adaugă Tatian Diaconu, CEO Immochan România.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a gestiona patrimoniul Grupului, iar acum operează 375 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

    Prin proiectul Coresi Avantgarden, compania îşi diversifică activitatea într-un domeniu nou – acela al dezvoltărilor rezidenţiale.

    Avantgarden Immo Invest este o companie specializată în promovarea, realizarea şi comercializarea de proiecte rezidenţiale, condusă de Daniela Kasper. Compania are un portofoliu de proiecte reprezentative, cumulând 1300 de apartamente construite în perioada 2006-2016: complexele rezidenţiale Avantgarden1 şi Avantgarden2 Braşov şi proiectul Avantgarden Tractorul, finalizat în 2016 şi comercializat în totalitate.

    In cadrul parteneriatului Coresi, Avantgarden va pune la dispoziţia proiectului competenţa acumulată în cei 10 ani de dezvoltări imobiliare – proiectare, arhitectură, management de proiect, vânzări, marketing.

  • Investiţie de 5 milioane de euro într-un proiect rezidenţial în Cluj Napoca

    Contemporano va fi format din 73 de apartamente cu una, două şi trei camere, amplasate în două imobile cu cinci şi respectiv şase etaje. Ansamblul rezidenţial este amplasat în zona semicentrală din Cluj Napoca, în apropierea Parcului Babeş, Parcului Central Simion Bărbuţiu şi Cluj Arena.

    ”Piaţa rezidenţială din Cluj Napoca a înregistrat o creştere semnificativă în 2015, pe fondul revenirii cererii pentru locuinţe noi din partea tinerilor care lucrează în numeroasele companii care şi-au dezvoltat activitatea în regiune. Estimăm că în acest an se vor finaliza din fonduri private aproximativ 1.500 de unităţi noi în Cluj Napoca şi Floreşti, mai mult decât dublu comparativ cu anul anterior”, declară Anamaria Burcă, managing partner Coldwell Banker Transilvania, consultantul şi agentul de vânzare al Contemporano.

    Suprafeţele locuinţelor din cadrul Contemporano variază între 36 şi 80 de metri pătraţi utili, în timp ce preţurile pleacă de la 47.997 de euro cu TVA inclus pentru cele cu o cameră, de la 63.022 de euro cu TVA inclus pentru apartamentele cu două camere şi de la 65.500 de euro cu TVA inclus pentru apartamentele cu trei camere. Proiectul va include spaţii comerciale la parterul imobilelor, locuri de joacă pentru copii şi spaţii verzi.

    Daniel Metz este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori IT locali, fiind CEO-ul şi fondatorul furnizorului de servcii şi solutii software EBS România, companie achiziţionată în 2013 de către grupul japonez NTT Data, un gigant cu afaceri anuale de peste 12 miliarde de euro şi peste 76.000 de angajaţi la nivel mondial. EBS România are aproximativ 800 de angajaţi în biroul său din Cluj Napoca.

    Coldwell Banker Transilvania este biroul local al Coldwell Banker Affiliates of Romania şi agentul de vânzare al proiectelor rezidenţiale Contemporano şi Riviera Luxury Residence, ambele din Cluj Napoca.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu 3.800 de birouri şi are peste 80.000 de consultanţi şi brokeri.