BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Cloud9 Evolution depăşeşte 50% din vânzări şi porneşte faza a treia cu 560 de apartamente

    Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence, anunţă că proiectul din Pipera a trecut de jumătatea vânzărilor în faza a doua, în ciuda blocajului de după alegeri. Dezvoltatorul vizează extinderea în alte oraşe şi ţinteşte utilizatorul final, nu investitorii mari.

     

    Proiectul rezidenţial Cloud9 Evolution din Pipera a depăşit pragul de 50% din vânzările fazei a doua şi începe deja construcţia etapei a treia, care va aduce încă 560 de apartamente pe piaţă, într-un context în care preţurile locuinţelor noi din Capitală au crescut constant în ultimul an. „Faţă de când am lansat noi proiectul, am avut două creşteri de preţ, 50 până la 100 de euro pe metru pătrat. Când am pornit noi, acum un an, cred că vecinii noştri deja făcuseră achiziţia terenului Speedway cu Regina Maria”, a declarat Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence, la ZF Office & Rezidenţial Summit 2025 din septembrie. Indicatorii pieţei arată că preţul mediu al locuinţelor noi în Bucureşti a ajuns în luna mai la peste 2.000 de euro pe metru pătrat, o creştere alimentată atât de scumpirea materialelor de construcţii şi a manoperei, cât şi de cererea susţinută din partea tinerilor cu venituri combinate de minimum 3.500 de euro lunar.

    Faza a doua a proiectului, numită Cloud Evolution, cuprinde 612 apartamente şi aduce îmbunătăţiri semnificative faţă de prima etapă, care a avut 800 de apartamente vândute integral.

    „Faţă de prima fază, am schimbat faţadele. În prima fază am folosit un pic ciment. Acum avem ceramică, avem un perete cortină pe partea de balcon”, a explicat Brasla. Finisajele interioare au primit un upgrade din punct de vedere al designului şi al calităţii, iar sistemele smart home sunt mult mai avansate şi mai complexe decât în prima etapă. Clădirile respectă standardele NZEB (Nearly Zero Energy Building) şi vor beneficia de panouri solare pentru spaţiile comune, o măsură menită să reducă dramatic costurile de întreţinere pentru proprietari şi viitorii chiriaşi, aproape de zero pentru părţile comune. Proiectul oferă 21 de tipuri de apartamente, de la studiouri la apartamente de patru camere, inclusiv un produs inovator de două camere jumătate – o cameră cu birou dedicat.

    „Pentru că după pandemie am văzut că mulţi vor să lucreze şi de acasă şi am creat un spaţiu în apartament, un birou în locuinţă”, a spus CEO-ul Cloud9. Preţurile pornesc de la 160.000 de euro plus TVA pentru apartamentele de două camere şi de la 195.000-200.000 euro plus TVA pentru cele de trei camere.

    La începutul lunii septembrie, dezvoltatorul a demarat construcţia fazei a treia, fiind deja la jumătate din săpătură şi în proces de licitaţie pentru selectarea constructorului. Această nouă etapă va aduce 560 de apartamente suplimentare. „Dorinţa noastră este să ieşim, să terminăm construcţia efectivă în doi ani de zile de acum încolo, în 24 de luni, cum îl vom termina cu vânzările după o perioadă de alegeri şi tot blocajul care a fost”, a precizat Brasla.

    Decizia de a începe faza a treia a fost luată după ce dezvoltatorul a depăşit pragul de 50% din vânzările fazei a doua. „De asta am avut curajul să pornim şi ne-a dat încredere să pornim faza a treia”, a adăugat el. Piaţa a înregistrat o uşoară încetinire în perioada alegerilor din aprilie, însă lucrurile s-au redresat rapid. Potrivit lui Brasla, 40% din faza a doua este deja contractată, iar vânzările lunare medii ale companiei se situează între 30 şi 40 de apartamente, cu vârfuri în perioadele de toamnă şi iarnă. Cloud9 Evolution se dezvoltă pe un teren de 3,2 hectare şi urmăreşte conceptul de „oraş de 15 minute”, în care rezidenţii au acces imediat la toate serviciile necesare.

    Proiectul include deja o şcoală cu grădiniţă, o sală de fitness şi diverse servicii din faza întâi: supermarket, coafor, clinică. În faza a treia se vor construi o brutărie, o spălătorie de haine şi un spaţiu suplimentar pentru servicii comunitare. „Avem o şcoală cu grădiniţă, avem o sală de fitness, avem toate serviciile. O construim în faza a treia, o brutărie, spălătorie de haine şi mai avem un spaţiu. Încă nu ne-am decis exact, dar totuşi să fie un serviciu pentru comunitate. Toate sunt pe această suprafaţă de 3 hectare”, a detaliat CEO-ul.    

    Complexul va include peste 1.200 de locuri de parcare, aproximativ un hectar de spaţii verzi amenajate, teren multifuncţional de sport, loc de joacă, alei pietonale, cafenea şi staţii de încărcare pentru vehicule electrice.

    Strategia comercială a Cloud9 se concentrează pe vânzarea către utilizatori finali, nu către investitori mari.

    „Noi ţintim userul, consumatorul final, adică utilizatorul final. Avem şi investitori în proiect, dar investitori nu mari, nici 1, 2, 3 apartamente. Ţinta noastră este să vindem către consumatorul final, ca să beneficieze, să se bucure de tot”, a subliniat Brasla.

    Totuşi, aproximativ 20% din apartamente sunt cumpărate de investitori, în general persoane fizice sau juridice care achiziţionează 2-3 unităţi. Principala ţintă rămân tinerii cu venituri combinate de peste 3.500 euro lunar.

    „Vedem un cumpărător mult mai atent, mult mai bine informat şi mai educat”, a observat CEO-ul, descriind evoluţia pieţei.

    După rezultatele din Pipera, dezvoltatorul îşi propune să extindă conceptul Cloud9 în alte oraşe din ţară.

    „Vrem să ieşim din Bucureşti, ne uităm la terenuri din alte oraşe, să aibă cel puţin 2-3 hectare”, a declarat Brasla în iulie 2025. Dezvoltatorul caută terenuri urbanizate, cu infrastructură deja trasată, pentru a evita întârzierile birocratice care afectează multe proiecte din Capitală.

    Alfa Group, controlat de antreprenorul Alin Niculae şi compania-mamă a Cloud9, are o experienţă de peste trei decenii în sectorul imobiliar, realizând peste 15.000 de apartamente şi construind mai mult de un milion de metri pătraţi de spaţii rezidenţiale şi de birouri.

    În Bucureşti, portofoliul grupului cuprinde clădiri de birouri precum Oscar One, Maria Rosetti Tower, Eminescu Offices şi Mendeleev Office 5, dar şi ansambluri rezidenţiale precum 19th Residence, 20th Residence şi 21 Residence.

    Dezvoltatorul are în continuare proiecte în parteneriat pe terenuri mari din sectorul 6 al Capitalei şi estimează că piaţa bucureşteană poate absorbi în continuare circa 20.000 de unităţi pe an. În luna mai s-au vândut aproximativ 3.400 de apartamente în Bucureşti, majoritatea unităţi noi.

    Investiţia totală în proiectul Cloud9 Evolution se ridică la 90 de milioane de euro, cu finalizări estimate pentru 2026 şi 2027.

     

    Şcoală privată de 3 mil. euro, deschidere în 2026-2027

    Alfa Group investeşte 3 milioane de euro în construirea unei şcoli incluse în proiectul Cloud9 Evolution din Pipera. Instituţia va fi deschisă în anul şcolar 2026-2027 şi va putea primi elevi atât din proiectele rezidenţiale Cloud9, cât şi din zona de nord a Capitalei.

    Clădirea şcolii va avea un regim de înălţime SĂPĂ2E şi va include 10 săli de clasă, patru laboratoare, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical şi zone administrative. Proiectul prevede şi facilităţi suplimentare, precum terenuri de sport interioare şi exterioare, parcare subterană pentru personal, lift, bucătărie proprie şi suprafeţe vitrate mari, menite să asigure un mediu de învăţare luminos şi funcţional.

  • Speedwell mizează pe infrastructură şi dialog cu autorităţile pentru a transforma centrele urbane din România

    Dezvoltatorul imobiliar accelerează expansiunea portofoliului său de proiecte mixed-use cu o investiţie totală de aproximativ 2 miliarde de euro. CEO-ul Didier Balcaen pledează pentru returnarea străzilor către copii şi comunităţi, criticând lipsa de dialog cu autorităţile care blochează dezvoltarea infrastructurii urbane moderne.

     

    Didier Balcaen pledează pentru o redefinire a infrastructurii urbane şi returnarea străzilor către comunităţi, într-o piaţă unde lipsa dialogului cu autorităţile blochează dezvoltarea sustenabilă.

    „Infrastructura este principalul motor, dar totul începe cu a defini ce este infrastructura: ne gândim mereu la drumuri, la transport public, dar este vorba şi despre utilităţi şi facilităţi“, spune Didier Balcaen, CEO şi partner Speedwell Development, în cadrul ZF Office & Residential Summit 2025. Dezvoltatorul belgian subliniază că strategia companiei se concentrează pe crearea infrastructurii pe care sectorul public nu o oferă încă în centrele oraşelor mari din România. „Ne alegem proiectele în centrele oraşelor, unde creăm infrastructura pe care zona publică nu o oferă astăzi. Vrem să limităm traficul de maşini, să dăm străzile înapoi copiilor să se joace. Asta lipseşte în centrele oraşelor mari ca Bucureşti“, adaugă Balcaen, care conduce operaţiunile unui dezvoltator cu nouă proiecte în curs de dezvoltare în România şi trei în Polonia.

    Provocările colaborării cu autorităţile locale sunt ilustrate de o situaţie concretă din Bucureşti, unde Speedwell s-a confruntat cu blocaje birocratice în încercarea de a îmbunătăţi infrastructura rutieră. „Avem un proiect în Bucureşti în care avem o propunere care ne cere să construim un drum cu patru benzi, două benzi pe partea noastră, două benzi cu vecinul. Aşa că am construit drumul şi apoi vrem să-l deschidem. Dar şi vecinul a spus: nu, am construit acest drum pe banii mei. Am pus o barieră şi nu folosiţi drumul meu“, relatează CEO-ul Speedwell. Situaţia devine şi mai frustrantă când dezvoltatorul încearcă să găsească o soluţie în beneficiul comunităţii. „Apoi mergem la primărie şi spunem este în beneficiul oamenilor. Avem un drum cu patru benzi. Şi nu avem mijloace legale să obligăm vecinul să-şi deschidă drumul. Deci ceea ce ne dorim este o abordare pragmatică care să servească cu adevărat oamenilor“, explică Balcaen.

    Lipsa unui cadru de dialog eficient între dezvoltatori şi autorităţi rămâne o problemă sistemică în piaţa locală. „Această abordare pragmatică lipseşte. Cuvântul dialog este esenţial aici. Cu toţii putem învăţa unii de la alţii. Cu toţii avem experienţă în diferite ţări“, subliniază executivul belgian, făcând referire la modele de succes din alte pieţe europene. „Spania este, de asemenea, un exemplu în care toată infrastructura rutieră trebuie construită înainte de a putea construi primul apartament. Există multe exemple de urmat, dar cineva ar trebui să le urmeze. Ne lipseşte dialogul pentru a avea contribuţia necesară. Dar, din nou, totul porneşte de la a avea ceva pe masă de analizat. Şi astăzi, aceasta este încă o problemă foarte vagă“, conchide Balcaen.

    Speedwell avansează cu proiectul Queens District din zona Pipera-Barbu Văcărescu, care va cuprinde 237 de unităţi rezidenţiale, 23.000 mp de birouri şi 3.700 mp de retail, cu finalizare estimată pentru sfârşitul anului 2026. Clădirea de birouri va fi una dintre primele dezvoltate în logica net zero din România, fără conexiune la gaz şi cu alimentare exclusiv electrică. Maria Jianu, leasing director Speedwell, estimează o chirie de 18,75 euro pe metru pătrat în perioada de pre-lease, subliniind că specificaţiile tehnice avansate vor aduce optimizări semnificative la nivelul costurilor de utilizare.

    „În prezent, avem nouă proiecte în curs de dezvoltare în România şi trei deja în Polonia. Începem săptămâna aceasta vânzările pentru proiectul nostru din cartierul Queens pe reţelele sociale“, anunţă Balcaen, adăugând că sunt foarte avansaţi în semnarea unui contract de închiriere principal pentru componenta de birouri.

    Proiectul Queens District reprezintă o dezvoltare complexă care integrează multiple funcţiuni urbane. „Este un proiect cu utilizare mixtă, cu 250 de apartamente, 23.000 m² de birouri şi, de asemenea, spitalul Regina Maria, cel mai mare spital privat din Bucureşti. Suntem foarte încântaţi să vedem startup-ul”, detaliază CEO-ul Speedwell.

    În paralel, compania consolidează dezvoltarea proiectului rezidenţial THE IVY din nordul Bucureştiului, pentru care recent a semnat un nou acord de finanţare cu Garanti BBVA România în valoare de 8 milioane de euro. Această facilitate va susţine construcţia clădirii C8, a patra din cadrul ansamblului, ridicând finanţarea totală acordată de bancă pentru acest proiect la aproape 40 de milioane de euro. Structurată pe şase etaje, clădirea C8 va livra 45 de unităţi rezidenţiale, de la garsoniere la apartamente cu patru camere, cu suprafeţe cuprinse între 44 şi 128 metri pătraţi. Finalizarea lucrărilor de construcţie este estimată pentru finalul anului 2026, predarea apartamentelor fiind programată pentru trimestrul al doilea din 2027.

    „La Garanti BBVA, ne-am angajat să finanţăm proiecte care îmbină performanţa economică cu sustenabilitatea. THE IVY este un exemplu elocvent al modului în care dezvoltările rezidenţiale moderne pot aduce valoare pe termen lung atât comunităţii, cât şi mediului înconjurător”, declară Bilge Demirer, director general adjunct, aria enterprise banking, Garanti BBVA România. THE IVY, dezvoltat ca o comunitate de tip gated community pe o suprafaţă de peste cinci hectare, va include în total zece clădiri rezidenţiale şi peste 800 de apartamente, alături de facilităţi moderne precum restaurant, grădiniţă şi centru de fitness. Două dintre clădiri au fost deja livrate, iar a treia clădire a fost finalizată şi va fi livrată în această toamnă. „Lansarea clădirii C8 este un reper important, care ne permite să răspundem cererii puternice pentru locuinţe premium, cu un adevărat spirit de comunitate. În ultimii ani, THE IVY s-a transformat într-un cartier vibrant, unde încrederea şi recomandările locatarilor existenţi joacă un rol decisiv”, spune Mădălina Arsene, sales manager Speedwell. Yanick Van de Parre, country manager Speedwell România, subliniază strategia de diversificare geografică a companiei, care include expansiunea în Polonia şi dezvoltarea de proiecte în mai multe oraşe din România. Compania are în construcţie proiecte în Bucureşti, Timişoara, unde dezvoltă proiectul de regenerare urbană PALTIM şi pregăteşte reconversia fostei fabrici de textile 1 Iunie, şi pregăteşte lansarea proiectului TINO în Braşov.

    În Timişoara, viziunea lui Balcaen despre transformarea centrelor urbane prinde contur prin două proiecte majore de regenerare urbană. La PALTIM, situat în apropierea râului Bega, compania a finalizat o clădire şi vila monument renovată, construieşte a doua clădire rezidenţială şi pregăteşte o a treia care va aduce încă 150 de apartamente. Pentru reconversia fostei fabrici 1 Iunie, Speedwell vizează un mix de birouri şi rezidenţial, combinând clădiri noi cu renovarea structurilor existente. Filozofia dezvoltatorului de a îmbunătăţi nu doar propriile proiecte, ci şi zonele adiacente, se aplică în toate oraşele unde este prezent. „Împreună cu autorităţile trebuie să dezvoltăm aceste facilităţi nu doar la proiectele noastre dar şi în jurul lor. Asta facem în Timişoara, Cluj, Braşov, există dialog şi dorinţă ca aceste lucruri să se întâmple”, spune Balcaen. Pe segmentul industrial-logistic, Speedwell a finalizat proiectul SpacePlus West, prima sa dezvoltare pentru IMM-uri din România fiind complet închiriată în 2024, şi a demarat lucrările pentru SpacePlus East. Compania îşi menţine optimismul faţă de piaţa locală în ciuda turbulenţelor macroeconomice, mizând pe fundamentele solide ale economiei româneşti şi pe cererea crescândă pentru proiecte de calitate. Portofoliul actual al Speedwell în România include aproximativ 160.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri şi retail, peste 5.500 de apartamente şi 23.000 de metri pătraţi de spaţii industriale, cu o valoare totală estimată la aproximativ 2 miliarde de euro. În Polonia, compania finalizează MILESTONE Mokotow Warsawa, un proiect de 575 de locuinţe studenţeşti în Varşovia, şi dezvoltă un ansamblu rezidenţial premium de peste 500 de unităţi în Gdansk.    

    Cum arată portofoliul Speedwell în România şi Polonia

    Proiecte în dezvoltare:

    Ÿ♦ QUEENS DISTRICT (Bucureşti) – 237 apartamente, 23.000 mp birouri, 3.700 mp retail

    Ÿ♦ THE IVY (Bucureşti) – 10 clădiri, peste 800 apartamente

    Ÿ♦ THE MEADOWS (Bucureşti) – proiect rezidenţial exclusivist

    Ÿ♦ GLENWOOD ESTATE (Corbeanca) – ansamblu vile premium

    Ÿ♦ TRIAMA Residence (Bucureşti) – proiect rezidenţial

    Ÿ♦ PALTIM (Timişoara) – regenerare urbană mixed-use

    Ÿ♦ Reconversia Fabricii 1 Iunie (Timişoara) – comunitate urbană mixtă

    Ÿ♦ CityZen (Bucureşti) – în fază de autorizare

    Ÿ♦ TINO (Braşov) – dezvoltare mixtă sustenabilă

    Ÿ♦ SpacePlus East (Bucureşti) – spaţii industriale

    Proiecte finalizate:

    Ÿ♦ MIRO (Bucureşti) – clădire birouri clasă A

    Ÿ♦ RECORD PARK (Cluj-Napoca)

    Ÿ♦ SpacePlus West (Bucureşti)

    Polonia:

    Ÿ♦ MILESTONE Mokotow Warsawa – 575 locuinţe studenţeşti

    Ÿ♦ Proiect rezidenţial Gdansk – peste 500 unităţi

  • Care sunt produsele fabricate în România ale căror vânzări au explodat total, înregistrând o creştere de 150% în şapte ani

    Segmentul premium ajunge la 35% din totalul pieţei de 215 milioane de euro, în timp ce întârzierile din PNRR şi Anghel Saligny blochează proiecte majore de infrastructură. Liderul de piaţă ELIS PAVAJE, cu o cotă de 22%, investeşte 1,4 milioane de euro în panouri fotovoltaice şi recrutează 200 de angajaţi din Asia pentru a compensa lipsa forţei de muncă.

    Piaţa românească de prefabricate din beton traversează o perioadă marcată de dinamici contradictorii. Datele Neomar Consulting arată o creştere de la 86 milioane euro în 2017 la 215 milioane euro în 2024, însă ritmul s-a temperat vizibil în ultimul an, ajungând la doar 4,4% pentru segmentul pavelelor şi dalelor. În paralel, segmentul premium înregistrează creşteri accelerate, ajungând la 35% din total, semn că piaţa se maturizează şi că cerinţele estetice devin la fel de importante ca cele funcţionale.

    „Volumele de vânzare au evoluat în limitele din 2024, mai sunt câteva luni până la final de an, rămâne să vedem cum vom reuşi să închidem. Este greu de estimat, însă suntem precauţi într-un context de piaţă tot mai reticentă“, declară Emil Goţa, directorul general al ELIS PAVAJE, liderul pieţei cu o cotă de peste 22%.

    Provocarea majoră vine din zona investiţiilor publice, unde dificultăţile legate de implementarea PNRR şi programul Anghel Saligny au dus la amânarea sau anularea unor proiecte majore de infrastructură urbană. „A existat deja o încetinire a investiţiilor în infrastructura publică. Iar la această oră ştim deja că în perioada următoare unele proiecte vor fi amânate sau anulate, mai ales din cauza provocărilor legate de PNRR şi de programul Anghel Saligny“, explică Goţa.

    Pentru un producător cu cinci fabrici şi o capacitate zilnică de 28.000 de metri pătraţi, aceste blocaje au impact direct asupra planificării producţiei. „Pentru noi, ca furnizori de materiale, e clar că astfel de întârzieri pot genera efecte în lanţ deoarece o întârziere pe un şantier mare se resimte pe tot fluxul de aprovizionare“, adaugă directorul general.

    Contextul economic general nu facilitează optimismul. Costurile cu materiile prime sunt în creştere permanentă, la fel şi cele cu forţa de muncă, într-o piaţă extrem de competitivă. „Presiunea asupra marjelor de profit este constantă. Costurile cu materiile prime şi cu resursa umană sunt în creştere permanentă, iar blocajele temporare ale proiectelor mari de infrastructură adaugă un plus de incertitudine în piaţă“, recunoaşte Goţa.

    Totuşi, anumite segmente ale pieţei demonstrează rezilienţă. Studiul Neomar Consulting relevă că segmentul premium, care include pavele colorate, spălate, cu finisaje colormix sau splitate, a ajuns la 35% din totalul pieţei în 2024. Este o evoluţie semnificativă, care reflectă maturizarea gusturilor şi creşterea puterii de cumpărare pentru o parte a populaţiei.

    „Proprietarii de case nu mai caută doar soluţii practice, ci îşi doresc spaţii exterioare care arată bine şi se integrează armonios în designul casei. De aceea, produsele cu finisaje superioare şi texturi naturale sunt tot mai căutate“, observă Goţa. Directorul general subliniază că această tendinţă se reflectă direct în structura vânzărilor: „Segmentul premium are o pondere tot mai mare şi în portofoliul nostru, atât ca număr de produse, cât şi ca volum de vânzări, şi ne propunem să accelerăm această direcţie şi în anii următori“.

    ELIS PAVAJE a lansat în 2024 gama Premium Plus, care include produse cu finisaje superioare şi protecţia Vivid Color Plus, un tratament de suprafaţă care menţine culoarea şi textura pe termen lung. „Am investit în tehnologii care permit obţinerea unor finisaje superioare şi în tratamente inovatoare de suprafaţă, cum este Vivid Color Plus, pentru a oferi produse care răspund cerinţelor pieţei moderne”, spune Goţa.

    Compania operează cinci fabrici: Petreşti şi Vinţu de Jos în judeţul Alba, Stoeneşti în Prahova, Secuienii Noi în Neamţ şi Arad. Fabrica de la Arad, pusă în funcţiune în 2022, este cea mai modernă unitate de producţie, cu o platformă de 110.000 de metri pătraţi şi o capacitate de 7.000 de metri pătraţi zilnic. În 2024, unitatea de la Stoeneşti a fost extinsă, ajungând la o capacitate de 10.000 de metri pătraţi pe zi.

    Cu toate acestea, în loc de noi extinderi majore, prioritatea devine acum eficientizarea. “În prezent, toate cele cinci fabrici Elis Pavaje funcţionează la capacitate, desigur ţinând cont de comenzile diversificate pe categorii de produse. Există loc de îmbunătăţire în ce priveşte eficientizarea, motiv pentru care, în perioada imediat următoare ne concentrăm pe optimizarea proceselor şi resurselor de producţie existente”, explică directorul general.

    Una dintre cele mai mari provocări rămâne lipsa forţei de muncă calificate. ELIS PAVAJE a adoptat o soluţie utilizată deja de alte companii din sector: recrutarea din Asia. “Lipsa forţei de muncă specializate rămâne o provocare majoră în industria construcţiilor, motiv pentru care am fost printre primii care au apelat la recrutarea de personal din Asia. Astăzi, aproape 200 de colegi din Nepal şi Sri Lanka contribuie la proiectele noastre din toată ţara”, declară Goţa.

    Strategia de resurse umane pare să funcţioneze. “Avem şi angajaţi care fac naveta zeci de kilometri, iar faptul că fluctuaţia de personal este redusă ne confirmă că politica noastră de resurse umane, bazată pe comunicare deschisă şi stabilitate, funcţionează”, adaugă el. Numărul total de angajaţi a crescut de la 762 la finalul anului 2023 la 814 la finalul lui 2024, iar în prezent se apropie de 900 de persoane.

    Pe lângă producţie, ELIS PAVAJE şi-a dezvoltat o divizie de antrepriză generală, cu peste 160 de specialişti. “În ultimii ani, odată cu diversificarea activităţii Elis Pavaje către lucrări în regim de antrepriză generală, a crescut şi ponderea vânzărilor către dezvoltatori imobiliari, constructori şi autorităţi locale”, spune Goţa. Totuşi, directorul general este realist în privinţa limitelor acestei diversificări: “Cu toate că observăm o creştere pe segmentul rezidenţial, acesta nu poate compensa lipsa proiectelor mari din zona publică. Investiţiile persoanelor fizice au, desigur, un rol important şi menţin o partea din piaţă activă, însă proiectele de infrastructură rămân motorul principal al industriei.”

    Pe dimensiunea sustenabilităţii, compania a alocat resurse semnificative. “Din 2021 până în prezent, am alocat aproape 1,4 milioane de euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice în toate unităţile de producţie, reducând semnificativ emisiile de CO2 şi dependenţa de reţeaua clasică de energie”, precizează Goţa. În paralel, “implementăm procese de reciclare internă a betonului, prin care reutilizăm în reţetele produselor 12% materiale rebut din producţie, contribuind astfel la un flux de lucru mai curat şi mai eficient”.

    Pe segmentul de produse ecologice, compania testează soluţii noi. “În portofoliu avem deja produse parţial ecologice, cu rosturi mari care permit preluarea unei cantităţi mai mari de apă. În acelaşi timp, testăm reţete noi de pavaje şi evaluăm soluţii complet ecologice, precum cele permeabile, pe care ne propunem să le lansăm în curând”, anunţă directorul general.

    “Ne aşteptăm ca piaţa prefabricatelor din beton să îşi continue creşterea, dar într-un ritm mai temperat decât cel din ultimii ani. Constrângerile de costuri, de la materii prime şi energie până la transport, şi eventualele încetiniri economice vor influenţa dinamica sectorului”, estimează el.

    Directorul general identifică tendinţele care vor modela piaţa: “Tendinţele care se conturează deja pun accent pe calitate, durabilitate şi sustenabilitate: finisaje superioare, standarde ridicate de estetică urbană şi soluţii prietenoase cu mediul, precum pavajele permeabile sau materialele reciclabile. În paralel, optimizarea proceselor de producţie şi reducerea consumurilor energetice vor fi esenţiale pentru menţinerea competitivităţii”.

    Cererea pentru produse premium vine şi din schimbarea comportamentului consumatorilor. “În ultimii ani, comportamentul consumatorilor s-a schimbat. Au devenit mult mai atenţi la estetică, durabilitate şi personalizare, iar ceea ce până acum se dorea a fi doar un spaţiu funcţional s-a transformat într-o nevoie de a crea spaţii exterioare primitoare, cu design plăcut, ajungând chiar la sofisticat de cele mai multe ori”, explică Goţa.  

    Un alt segment aflat pe creştere este cel al produselor complementare. “Garduri, ziduri decorative sau mobilier modular din beton — elemente care completează amenajarea curţii şi oferă un aspect unitar şi modern. Se simte clar o maturizare a pieţei: oamenii privesc curtea nu doar ca pe un spaţiu util, ci ca pe o extensie a locuinţei”, observă directorul general.

    Datele de piaţă confirmă această evoluţie. Piaţa pavelelor şi dalelor din beton reprezintă aproximativ 60% din totalul prefabricatelor mici, ajungând la 130 milioane de euro în 2024. Pavelele cu grosime de 6 centimetri domină cererea, cu peste 65% din piaţă, fiind preferate pentru amenajări rezidenţiale şi publice. Rigolele şi elementele pentru garduri şi mobilier urban au înregistrat cea mai mare creştere procentuală în 2024.

    Distribuţia geografică a cererii reflectă dezvoltarea economică regională. “Cea mai mare cerere vine, în mod firesc, din judeţele cu o dinamică economică ridicată: Cluj, Timiş, Iaşi, Sibiu şi Ilfov, dar şi din zona Bucureştiului. Vedem, însă, că apar tot mai clar şi alţi poli noi de dezvoltare. Oraşe precum Oradea, Iaşi sau Constanţa atrag tot mai multe proiecte de infrastructură urbană şi amenajări exterioare moderne, ceea ce susţine şi cererea pentru produsele noastre”, declară Goţa.

    Rolul arhitecţilor şi proiectanţilor în procesul de decizie a devenit esenţial. “Atât arhitecţii cât şi proiectanţii au un rol esenţial în procesul de alegere a produselor. În fond, ei sunt cei care ghidează clientul spre soluţiile potrivite, care asigură coerenţa estetică şi funcţională a proiectului. Practic, sunt puntea dintre viziune şi rezultat”, spune directorul general. ELIS PAVAJE încurajează aceste colaborări: “Oferim constant suport tehnic şi consultativ, astfel încât deciziile să fie luate în cunoştinţă de cauză, iar produsele alese să se potrivească perfect atât cerinţelor proiectului, cât şi tendinţelor actuale în amenajarea spaţiilor exterioare.”

    Problema fundamentală rămâne însă deblocarea investiţiilor publice. “Sperăm ca în perioada următoare să se deblocheze lucrările mari şi finanţările aferente, pentru a evita efecte în lanţ care pot afecta întreaga piaţă de construcţii şi amenajări”, avertizează Goţa.

    Despre evoluţia pieţei de prefabricate în următorii ani, directorul general oferă o perspectivă echilibrată. “Zonele urbane, proiectele publice şi reamenajările exterioare vor rămâne principalele motoare ale cererii. Totuşi, rămânem încrezători că printr-o optimizare atentă a resurselor şi prin eficientizarea proceselor interne vom reuşi să trecem cu bine peste această perioadă”, conchide el.

    DECLARAŢII CHEIE – EMIL GOŢA, DIRECTOR GENERAL ELIS PAVAJE:

    ►Ÿ Volumele de vânzare au evoluat în limitele din 2024, mai sunt câteva luni până la final de an, suntem precauţi într-un context de piaţă tot mai reticentă

    ►Ÿ A existat deja o încetinire a investiţiilor în infrastructura publică, unele proiecte vor fi amânate sau anulate, mai ales din cauza provocărilor legate de PNRR şi Anghel Saligny

    ►Ÿ Am încheiat anul 2023 cu 762 de angajaţi, la finalul lui 2024 am ajuns la 814, iar în prezent ne apropiem de pragul de 900 de persoane doar în cadrul companiei Elis Pavaje

    ►Ÿ Aproape 200 de colegi din Nepal şi Sri Lanka contribuie la proiectele noastre din toată ţara, fluctuaţia de personal este redusă, politica noastră de resurse umane funcţionează

    ►Ÿ Din 2021 până în prezent am alocat aproape 1,4 milioane de euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice în toate unităţile de producţie, reducând semnificativ emisiile de CO₂

    ►Ÿ Implementăm procese de reciclare internă a betonului, prin care reutilizăm în reţetele produselor 12% materiale rebut din producţie, contribuind la un flux mai curat şi eficient

    Ÿ► Segmentul premium are o pondere tot mai mare în portofoliul nostru, atât ca număr de produse, cât şi ca volum de vânzări, ne propunem să accelerăm această direcţie

    ►Ÿ Investiţiile persoanelor fizice nu pot compensa lipsa proiectelor mari din zona publică, proiectele de infrastructură rămân motorul principal al industriei de prefabricate

    ►Ÿ Costurile cu materiile prime şi cu resursa umană sunt în creştere permanentă, iar blocajele temporare ale proiectelor mari de infrastructură adaugă un plus de incertitudine

    ►Ÿ Avantajul nostru rămâne poziţia solidă de lider, reputaţia construită în timp şi capacitatea de a combina seriozitatea producţiei cu inovaţia şi adaptarea rapidă la cerinţe

  • Analiză. Piaţa imobiliară din Bucureşti: Viteză record la vânzări, dar preţurile cresc cu 43% în doi ani

    Capitala traversează o perioadă paradoxală pe piaţa rezidenţială: apartamentele se vând în medie în doar 47 de zile, cel mai rapid ritm dintre marile oraşe ale ţării, dar preţurile au explodat cu 25% în ultimii doi ani pentru locuinţele existente şi cu 43% pentr„u cele noi. Oferta totală s-a contractat cu 24%, în timp ce pentru fiecare apartament nou scos la vânzare există aproape patru potenţiali cumpărători. Într-un context marcat de eliminarea facilităţilor fiscale şi presiuni inflaţionale crescânde, specialiştii avertizează că această “furtună perfectă” – cerere puternică, ofertă limitată şi costuri în creştere – va continua să împingă preţurile în sus, punând sub semnul întrebării accesibilitatea locuinţelor în Bucureşti.

     

    Conform declaraţiilor din cadrul evenimentului ZF Office & Rezidenţial Summit 2025, piaţa imobiliară bucureşteană a intrat într-o nouă fază de maturitate. Răzvan Ionescu, chief commercial officer al Imobiliare.ro, subliniază că “marea bătaie” pe terenuri din centrul Capitalei, caracteristică perioadei de până în 2020, s-a transformat într-o expansiune strategică spre periferie. “Am intrat într-o nouă fază în Bucureşti”, explică Ionescu. “S-a realizat o tranziţie, de la câţiva pionieri care se duceau în zone complet noi, acum avem companii mari care crează noi poli de creştere, cum e Pallady.” Sectoarele 3, 4 şi 6 au atras majoritatea dezvoltărilor în ultimii ani, pe fondul interesului manifestat de dezvoltatorii mari, care dispun de ploturi extinse de teren.

    Zone precum Drumul Taberei, Pallady şi periferia estică a Capitalei devin tot mai atractive, chiar şi pentru cumpărătorii care iniţial nu ar fi luat în calcul aceste areale. Motivul principal: aceste zone “arată foarte bine şi sunt bine conectate”, după cum remarcă reprezentantul Imobiliare.ro.
    Proximitatea de staţiile de metrou rămâne cel mai important factor pentru atractivitatea unui proiect, putând creşte preţul cu până la 30% pe metrul pătrat.

     

    Metrou şi infrastructură: Factorii decisivi pentru dezvoltare

    Investiţiile în infrastructura de transport public continuă să remodeleze harta preţurilor din Bucureşti. Noile proiecte de infrastructură, precum Magistrala 7 de metrou, promite să deschidă “zone noi, poli de creştere”, oferind oportunităţi de dezvoltare în areale care până recent erau considerate prea îndepărtate sau insuficient conectate.

    Datele concrete confirmă impactul major al proximităţii metroului. Un apartament nou, situat semicentral, la maximum 15 minute de mers pe jos faţă de o staţie de metrou, se tranzacţionează în medie cu 2.600 de euro pe metru pătrat în Bucureşti, cu aproximativ 300 de euro peste preţul mediu al Capitalei. Această diferenţă de preţ nu este întâmplătoare. Accesul rapid la reţeaua de metrou înseamnă pentru bucureşteni economisire de timp, evitarea traficului aglomerat şi conectivitate superioară la punctele importante ale oraşului – de la zone de business la zone comerciale şi instituţii publice. Pentru dezvoltatori, proximitatea de metrou devine astfel un avantaj competitiv major, care justifică investiţii suplimentare în achiziţia de terenuri bine poziţionate.

     

    Preţurile explodează: 2.284 de euro/mp pentru apartamente noi

    Evoluţia preţurilor pe piaţa rezidenţială bucureşteană a devenit subiectul principal de îngrijorare pentru potenţialii cumpărători. Conform analizei Imobiliare.ro prezentate la BREC Residential Conference, preţurile pentru noile unităţi locative au înregistrat un avans spectacular de 43% în primul semestru al anului 2025 faţă de perioada similară din 2023, respectiv 14% comparativ cu anul anterior.

    În termeni concreţi, preţul mediu pe metru pătrat util a ajuns la 2.258 de euro în iulie 2025, respectiv 2.284 de euro în august pentru Bucureşti. Această creştere plasează Capitala pe locul al doilea în topul celor mai scumpe oraşe din România, fiind devansată de Cluj-Napoca, unde preţurile medii pentru locuinţele noi au atins 3.139 de euro pe metru pătrat, şi urmată îndeaproape de Braşov, cu 2.538 de euro pe metru pătrat.

    Pentru apartamentele existente, situaţia nu este cu mult mai bună. Preţul mediu solicitat a ajuns la 1.937 de euro pe metru pătrat util în trimestrul al doilea 2025, reprezentând o creştere de 6% faţă de trimestrul anterior, de 19% faţă de anul trecut şi de 25% comparativ cu acum doi ani. Aceste majorări nu se limitează la zonele premium sau la cartierele de lux. Chiar şi în areale considerate tradiţional mai accesibile, creşterile sunt substanţiale. În Prelungirea Ghencea, preţurile au crescut cu 20% într-un an, ajungând la 1.538 de euro pe metru pătrat, în timp ce în zona Giurgiului creşterea a fost de 14%, cu un preţ mediu de 1.471 de euro pe metru pătrat.

     

    Disparităţi majore între cartiere: De la 1.333 la 3.387 euro/mp

    Harta preţurilor din Bucureşti continuă să reflecte inegalităţi sociale şi urbanistice profunde. La vârful piramidei se află cartiere precum Primăverii, unde metrul pătrat ajunge la 3.387 de euro, Herăstrău cu 3.102 de euro pe metru pătrat şi Grozăveşti-Politehnica cu 3.000 de euro pe metru pătrat. Zona Grozăveşti-Politehnica a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase creşteri, de 16% într-un an, intrând astfel în clubul select al zonelor ultra-premium. Aceste cartiere beneficiază de multiple avantaje: proximitate faţă de zone verzi, infrastructură modernă, acces facil la servicii de calitate şi prestigiu social. Pentru cumpărătorii din aceste zone, preţul ridicat este justificat de calitatea vieţii oferite şi de potenţialul de apreciere pe termen lung a investiţiei imobiliare.

    La polul opus, Ferentari rămâne cea mai accesibilă zonă cu 1.333 de euro pe metru pătrat, urmată de Giurgiului şi Prelungirea Ghencea. Totuşi, şi aici presiunea preţurilor se face simţită, cu creşteri anuale în dublu cifru, ceea ce indică faptul că fenomenul scumpirii nu este limitat la zonele deja scumpe, ci se extinde pe întreg teritoriul Capitalei.

    Această diferenţă de aproape 2.000 de euro pe metru pătrat între cele mai scumpe şi cele mai ieftine zone reflectă nu doar disparităţi de infrastructură şi servicii, ci şi o segmentare tot mai accentuată a pieţei imobiliare bucureştene pe clase sociale şi putere de cumpărare.

     

    Oferta în scădere dramatică: Minus 24% în ultimul an

    Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale pieţei actuale este contracţia severă a ofertei. Conform raportului Imobiliare.ro Market 360 pentru trimestrul al doilea din 2025, pe piaţa bucureşteană erau disponibile doar 30.180 de locuinţe, o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această cifră reprezintă aproximativ 30% din oferta totală la vânzare la nivel naţional, subliniind importanţa pieţei bucureştene în contextul general al ţării. Situaţia este şi mai acută pe segmentul locuinţelor noi, unde oferta a scăzut cu 6%, ajungând la doar 9.530 de unităţi. Această contracţie dramatică vine într-un context în care numărul de locuinţe noi finalizate a scăzut cu circa 3% în primele şase luni din 2025 faţă de primul semestru din 2024, când fusese înregistrat cel mai mic număr de locuinţe terminate în Bucureşti şi împrejurimi din ultimii cinci ani.

    Cauzele acestei scăderi sunt multiple. Pe de o parte, procesul de autorizare şi dezvoltare a devenit tot mai complex şi costisitor pentru dezvoltatori. Pe de altă parte, terenurile bine poziţionate au devenit din ce în ce mai rare şi mai scumpe, forţând dezvoltatorii să caute oportunităţi în zone mai îndepărtate sau să se concentreze pe proiecte de regenerare urbană. Această lipsă de ofertă creează o presiune crescândă asupra stocului disponibil şi alimentează inevitabil spirala ascendentă a preţurilor. Pentru fiecare locuinţă finalizată în ultimii cinci ani scoasă la vânzare, au existat aproape patru potenţiali cumpărători – o disparitate care explică de ce apartamentele se vând atât de rapid în Bucureşti.

     

    Vânzări record înainte de creşterea TVA

    Piaţa rezidenţială bucureşteană a demonstrat o rezilienţă remarcabilă în primele nouă luni din 2025, în ciuda provocărilor fiscale şi economice. Conform analizei SVN Romania bazate pe statisticile Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în Bucureşti şi Ilfov s-au vândut aproximativ 41.500 de unităţi rezidenţiale, în scădere cu doar 3,4% comparativ cu rezultatul înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut.

    Această performanţă reprezintă o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu scăderea anuală de 7,9% înregistrată la finalul primului semestru din 2025. Recuperarea s-a datorat în mare parte vârfului de vânzări înregistrat în luna iulie, determinat de anunţata eliminare a facilităţilor TVA la achiziţia de locuinţe noi, care a intrat în vigoare la 1 august 2025.

    “Am văzut creştere pe proiectele noi în 2025, după un declin de câţiva ani”, confirmă Răzvan Ionescu. “În trimestrul 1 au fost multe proiecte concretizate, în iunie-iulie mult stoc a fost cumpărat, înainte de creşterea TVA.” Această cursă contracronometru a generat o activitate febrilă pe piaţă, cu mulţi cumpărători grăbindu-se să finalizeze tranzacţii înainte de aplicarea noii legislaţii fiscale.

    Defalcat pe zone administrative, în Bucureşti propriu-zis s-a înregistrat o scădere anuală de 4,4% a numărului de unităţi rezidenţiale tranzacţionate, în timp ce în judeţul Ilfov s-a înregistrat o creştere anuală de 2,2% a vânzărilor rezidenţiale. Această diferenţă sugerează că Ilfovul continuă să atragă cumpărători care caută un raport preţ-calitate mai bun sau case cu grădină, în defavoarea apartamentelor din blocuri.

     

    Impactul fiscal: TVA-ul majorat schimbă ecuaţia

    Eliminarea cotei reduse de TVA pentru locuinţe, cu intrare în vigoare la 1 august 2025, a reprezentat o lovitură semnificativă pentru segmentul mass-market al pieţei rezidenţiale. Această modificare fiscală adaugă aproximativ 14% la preţul locuinţelor noi sub 120.000 de euro, considerând şi deprecierea leului cu 2% faţă de anul trecut.

    Pentru un apartament de 70.000 de euro, acest lucru înseamnă un cost suplimentar de aproape 10.000 de euro – o sumă care pentru mulţi cumpărători din clasa de mijloc poate face diferenţa între accesibilitate şi inaccesibilitate. “Creşterea TVA va influenţa rezultatele pe termen mediu înregistrate pe segmentul mass-market”, avertizează Andrei Sârbu, CEO SVN Romania, adăugând totuşi că “accesibilitatea a rămas la un nivel bun şi cumpărătorii se pot îndrepta spre locuinţele deja finalizate”. Segmentele middle-market şi premium, care deţin ponderea majoritară în oferta de locuinţe noi, nu au fost afectate în aceeaşi măsură, întrucât pentru cumpărătorii din aceste categorii procentul suplimentar reprezintă o pondere mai mică din bugetul total şi din veniturile disponibile. Totuşi, chiar şi în aceste segmente se observă o creştere a prudanţei în rândul cumpărătorilor şi o intensificare a negocierilor de

     

    Credite imobiliare în creştere: Motorul cererii

    În ciuda creşterilor de preţuri şi a presiunilor fiscale, piaţa creditării oferă un suport important cererii. Volumul creditelor noi acordate pentru locuinţe a crescut cu aproximativ 20% în trimestrul al doilea din 2025, demonstrând că băncile continuă să finanţeze achiziţii imobiliare într-un ritm susţinut.

    Valoarea medie a unui credit ipotecar în Bucureşti a ajuns la 379.485 lei (aproximativ 76.000 de euro), cu aproape 10% mai mare faţă de anul trecut. Această creştere reflectă atât majorarea preţurilor locuinţelor, cât şi capacitatea crescută a bucureştenilor de a accesa sume mai mari de la bănci, susţinută de creşterea veniturilor în Capitală.

    “Bucureşti are luxul de a beneficia de potenţial economic mare, de cerere în creştere”, explică Răzvan Ionescu, subliniind avantajul competitiv al Capitalei faţă de restul ţării. Veniturile disponibile ale bucureştenilor rămân semnificativ mai mari decât media naţională, ceea ce permite susţinerea cererii chiar şi în contextul unor preţuri în creştere.

    Totuşi, analiza marjei de negociere oferă indicii despre schimbarea atitudinii cumpărătorilor. Această marjă a crescut de la 3,5% la 4,1% între trimestre, sugerând că, deşi piaţa rămâne dinamică, cumpărătorii au început să fie mai atenţi şi să negocieze mai intens preţurile, conştienţi de presiunile financiare crescânde.

     

    Viteza de vânzare: 47 de zile

    Un indicator surprinzător al dinamicii pieţei bucureştene este viteza cu care se vând apartamentele. Conform celui mai recent raport Imobiliare.ro Market 360, apartamentele din Capitală se vând în medie în 47 de zile de la ieşirea pe piaţă – cea mai rapidă perioadă dintre toate marile oraşe din ţară. Acest interval reprezintă o uşoară îmbunătăţire faţă de trimestrul anterior şi este semnificativ mai scurt decât în alte centre urbane precum Cluj-Napoca (78 de zile) sau Braşov (62 de zile).

    Această viteză record de vânzare reflectă intensitatea cererii şi deficitul de ofertă care caracterizează piaţa bucureşteană. Cumpărătorii sunt nevoiţi să acţioneze rapid când apare o proprietate care îndeplineşte criteriile lor, ştiind că întârzierea poate însemna pierderea oportunităţii în favoarea altor potenţiali cumpărători. Pentru vânzători, această situaţie creează un context favorabil, permiţându-le să menţină preţuri ferme şi să reducă concesiile în procesul de negociere. Pentru cumpărători, însă, presiunea timpului adaugă un element suplimentar de stres într-un proces deja complex şi costisitor.

     

    Preferinţa pentru nou: Disproporţie între cerere şi ofertă

    Analiza comparativă între locuinţele noi şi cele vechi relevă tendinţe interesante pe piaţa bucureşteană. Deşi oferta de locuinţe noi reprezintă doar 31% din total, acestea atrag un interes disproporţionat din partea cumpărătorilor. Pentru fiecare locuinţă nouă există în medie patru potenţiali cumpărători, comparativ cu doi-trei pentru proprietăţile vechi.

    Această preferinţă pentru nou vine din multiple motive: standarde moderne de construcţie, eficienţă energetică superioară, garanţii de la dezvoltator, lipsa necesităţii de renovări imediate şi, nu în ultimul rând, posibilitatea de a personaliza finisajele. În plus, multe dintre proiectele noi oferă facilităţi comune – de la parcări subterane şi spaţii verzi amenajate până la săli de fitness şi zone de joacă pentru copii.

    Preferinţa accentuată pentru locuinţele noi vine însă cu un cost semnificativ. Diferenţa de preţ între un apartament nou şi unul vechi în aceeaşi zonă poate varia de la 20% la 40%, în funcţie de starea proprietăţii vechi şi de facilităţile oferite de proiectul nou. Iar cu aplicarea TVA-ului
    standard la locuinţele noi, această diferenţă va deveni şi mai pronunţată, putând determina o redirecţionare parţială a cererii către segmentul proprietăţilor existente.

     

    Investitorii majori confirmă: Bucureşti rămâne prioritar

    În ciuda provocărilor, investitorii importanţi continuă să vadă oportunităţi în piaţa bucureşteană. La conferinţa BREC Residential, principalii dezvoltatori au reconfirmat angajamentul faţă de Capitală, deşi îşi îndreaptă atenţia şi către alte oraşe. Hagag Development Europe, recunoscut pentru apetitul către consolidarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu, continuă investiţiile în proiectele rezidenţiale din Bucureşti şi zona metropolitană, precum H East Residence şi H Pipera Lake. Totodată, investitorul a anunţat că este hotărât să îşi îndrepte atenţia şi către alte oraşe – Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara – o strategie de diversificare care reflectă atât oportunităţi în aceste pieţe, cât şi provocările crescânde din Capitală.

    AFI Romania a lansat anul acesta AFI Home North, primul său proiect de tip Build to Rent din România, în zona de business a Bucureştiului. “Suntem încântaţi de evoluţia proiectului şi de felul în care a fost primit de piaţă, ajungând la un grad de ocupare de 70% în doar câteva luni”, declară Luciana Giurea-Roşca, head of residential, AFI România. Succesul acestui concept demonstrează existenţa unei cereri semnificative pentru alternative la achiziţie, în special din partea tinerilor profesionişti şi a expatriaţilor.

    Compania intenţionează să continue în 2026 cu cea de-a doua clădire, de 164 de apartamente, din bulevardul Dimitrie Pompeiu 5E, şi să extindă conceptul şi în alte zone din Capitală, respectiv Cotroceni. Acest model Build to Rent ar putea reprezenta o soluţie parţială la criza accesibilităţii, oferind opţiuni de locuit de calitate pentru cei care nu îşi pot permite sau nu doresc să cumpere.

     

    Provocările relaţiei cu autorităţile locale

    “Nu cred că avem motive să fim optimişti cu privire la autorităţi. Ei funcţionează cu incentive-uri. Care acum e votul. Iar locuitorul din Bucureşti se uită la apă caldă şi aglomeraţie, nu la ce spunem noi de viitor.”, a spus Răzvan Ionescu în cadrul summitului ZF.

    Această viziune reflectă frustrarea sectorului privat faţă de o administraţie percepută ca reactivă în loc de proactivă. “Suntem dintotdeauna pe principiul avem un foc de stins, mereu trebuie să rezolvăm o urgenţă, cu apa caldă, cu aglomeraţia…Şi atunci nu ne putem ocupa de trotuare şi alte detalii”, continuă Ionescu, sugerând necesitatea unei schimbări de paradigmă.

    Propunerea sa este neconvenţională: “Trebuie să creăm un incentive negativ ca ei să-şi facă treaba, să punem o presiune, cu procese sau altceva. Trebuie să fim curajoşi să ne luăm cu ei în piept să îşi facă treaba.” Această abordare conflictuală reflectă gradul ridicat de exasperare din industrie şi convingerea că doar presiunea externă poate genera schimbare.

    Despina Ponomarenco, preşedinta BREC, a reluat apelul la dialog cu autorităţile: “Calitatea vieţii în Bucureşti este strâns legată de accesul la locuinţe noi, cu preţuri accesibile şi într-o ofertă diversificată, în zone cu infrastructură modernă. Relansăm un apel la dialog către autorităţile locale în ceea ce priveşte reglementarea dezvoltării imobiliare din Bucureşti, precum şi armonizarea cu judeţul Ilfov”.  

     

    Percepţie şi imagine: Provocarea industriei

    O problemă identificată de reprezentanţii sectorului este imaginea publică a dezvoltatorilor imobiliari. “Cred că avem o mare problemă de percepţie şi la utilizatori şi la autorităţi, care ne văd ca duşmani, nu aliaţi. Parcă vor să ne oprim din a investi”, observă Răzvan Ionescu. Această percepţie negativă afectează nu doar relaţia cu autorităţile, ci şi poziţionarea socială a întregii industrii.

    Soluţia propusă implică o comunicare mai bună şi diferenţierea clară: “Poate trebuie să facem mai mult ca să arătăm cum contribuim la îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Trebuie să facem diferenţă între dezvoltatorii corecţi şi cei care fac lucruri ilegal.” Această recunoaştere a existenţei unor actori care nu respectă regulile sugerează necesitatea unei autoreglementări mai ferme a industriei şi a unei distanţări clare de practicile îndoielnice.

    Imobiliare.ro a făcut paşi concreţi în direcţia educării pieţei prin implicarea în cursuri pentru agenţi imobiliari şi implementarea unui sistem de rating pentru agenţi destinat utilizatorilor platformei. Aceste iniţiative vizează creşterea profesionalismului în sector şi îmbunătăţirea experienţei consumatorilor.

     

    Perspective pentru viitor: Continuă creşterea preţurilor?

    Piaţa imobiliară din Bucureşti se confruntă cu ceea ce analiştii numesc o “furtună perfectă”: cerere puternică susţinută de veniturile ridicate ale bucureştenilor, ofertă limitată din cauza dificultăţilor de dezvoltare şi a lipsei de terenuri bine poziţionate, şi presiuni inflaţionale crescânde generate de costurile cu energia, materiale de construcţii şi forţa de muncă.

    Andrei Sârbu, CEO SVN Romania, oferă o perspectivă optimistă temperată: “Piaţa rezidenţială din România şi-a dovedit încă o dată rezilienţa şi fundamentele sale solide, rezultatele înregistrate după primele nouă luni fiind foarte bune ţinând cont de toate elementele negative care au influenţat vânzările şi o multitudine de estimări pesimiste.”

    Dan Niculae, CEO Imobiliare.ro Finance, subliniază un factor adesea ignorat: “Lipsa unui guvern stabil a însemnat şi amânarea unor măsuri fiscal-bugetare care ar fi încetinit cererea din piaţă.” Această “pauză” legislativă a permis pieţei să funcţioneze relativ neîngrădit, alimentând cererea. Cu toate acestea, odată cu stabilizarea politică, noi măsuri fiscale ar putea fi implementate, afectând dinamica pieţei.

    Eliminarea cotei reduse de TVA şi a plafonării preţurilor la energie vor adăuga presiune suplimentară asupra preţurilor, în special pentru locuinţele noi din segmentul mass-market. Totuşi, segmentele middle şi premium vor continua să fie susţinute de cererea solidă din partea bucureştenilor cu venituri ridicate şi a investitorilor.

    Bucureşti “poate absorbi mult mai mult decât se face”, conform evaluării lui Răzvan Ionescu, sugerând că, în ciuda preţurilor ridicate, există încă spaţiu pentru creştere, atât în termeni de volum, cât şi de valoare. Noile proiecte de infrastructură, precum Magistrala 7, vor deschide zone noi pentru dezvoltare, redistribuind parţial presiunea de pe zonele tradiţionale.

    În acest context complex, preţurile vor continua probabil să crească, deşi ritmul ar putea să se tempereze pe măsură ce puterea de cumpărare este erodată de inflaţie şi de presiunile fiscale crescânde. Pentru cumpărătorii din clasa de mijloc, provocarea accesibilităţii devine din ce în ce mai acută, punând sub semnul întrebării capacitatea Bucureştiului de a oferi locuinţe decente pentru toate categoriile sociale.
     

    „Am văzut creştere pe proiectele noi în 2025, după un declin de câţiva ani. În trimestrul 1 au fost multe proiecte concretizate, în iunie-iulie mult stoc a fost cumpărat, înainte de creşterea TVA.“

    Răzvan Ionescu, Chief Commercial Officer al Imobiliare.ro

     

  • Când mobilierul inteligent devine realitate în România

    În era digitalizării accelerate, parteneriatul dintre Kuziini şi Samsung Electronics marchează un moment de cotitură pentru piaţa românească de smart home. Showroomul de pe Bulevardul Unirii 63 nu este doar un spaţiu de expunere, ci un laborator viu al viitorului locuirii, unde tehnologia MicroLED de 24 milioane de pixeli se întâlneşte cu dulapuri care comandă singure mâncarea. Mădălin Tomescu, fondatorul Kuziini, mizează pe un brevet internaţional pentru a transforma România într-un exportator de inovaţie.

     

    Într-o piaţă globală a smart home-ului estimată la peste 200 miliarde de dolari până în 2027, România îşi croieşte propriul drum prin inovaţie locală. Parteneriatul dintre Kuziini şi Samsung Electronics depăşeşte simpla integrare tehnologică şi propune o redefinire completă a modului în care interacţionăm cu propriile locuinţe.

    Showroomul inaugurat pe Bulevardul Unirii 63 este singurul din sud-estul Europei care expune televizorul Samsung MicroLED, o piesă de rezistenţă tehnologică cu 24 de milioane de LED-uri iluminate individual. Dincolo de spectaculozitatea tehnică, acest spaţiu reprezintă o declaraţie de intenţie: România poate fi nu doar consumator, ci şi creator de soluţii smart home la nivel global. „Am investit şapte ani în cercetare şi dezvoltare pentru Smart Food Cabinet”, explică Mădălin Tomescu, fondatorul Kuziini, în cadrul summitului ZF Office & Residenţial 2025. Dulapul inteligent patentat internaţional nu este doar un gadget futurist, ci o soluţie concretă pentru gestionarea alimentaţiei moderne. Sistemul poate monitoriza stocurile, analiza etichete şi ingrediente, respecta restricţii alimentare şi chiar plasa comenzi automat la supermarket.

    Tehnologia dezvoltată local vine într-un moment crucial pentru piaţa românească. Conform datelor industriei, peste 35% dintre consumatorii urbani din România manifestă interes pentru soluţii smart home, dar adoptarea rămâne sub 10% din cauza lipsei de integrare şi a costurilor ridicate. Kuziini propune o abordare diferită: integrarea nativă a componentei smart direct în mobilier, nu ca un add-on costisitor.

    Parteneriatul cu Samsung aduce în ecuaţie platforma SmartThings Pro, lansată la IFA 2025, care transformă conceptul de building management. „Nu vorbim despre o simplă aplicaţie care aprinde şi stinge lumina”, subliniază Tomescu. „Este vorba despre un ecosistem complet care gestionează totul – de la climatizare şi iluminat până la securitate şi electrocase.”

    Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria, confirmă dimensiunea strategică a colaborării: „Soluţiile noastre tehnologice integrate în showroomul Kuziini demonstrează că România poate fi un hub de inovaţie pentru întreaga regiune“.

    Modelul de business al Kuziini depăşeşte piaţa rezidenţială. Compania vizează segmentele office şi HoReCa, unde automatizarea şi eficienţa energetică devin criterii decisive. Un hotel care poate reduce consumul energetic cu 30% prin automatizare inteligentă sau un birou care ajustează automat condiţiile ambientale în funcţie de ocupare nu mai sunt scenarii SF, ci realităţi implementabile. Provocarea rămâne scalarea. Tomescu lasă deschisă opţiunea producţiei, oscilând diplomatic între manufactura locală şi cea asiatică. „Fiind un proiect local cu potenţial internaţional, evaluăm toate variantele“, spune el. Decizia va fi crucială pentru poziţionarea României pe harta globală a inovaţiei smart home.

    Investiţia în showroom şi în dezvoltarea de produse proprii vine într-un context economic complex. Anul 2025 a început cu incertitudini pentru multe companii româneşti, dar Kuziini a ales să accelereze. „Focusul nostru pentru 2025 a fost direcţionat către investiţii“, confirmă Tomescu, sugerând o strategie contra-ciclică care mizează pe adoptarea accelerată postpandemie a tehnologiilor pentru casă.

    Customizarea completă a soluţiilor, atât hardware cât şi software, reprezintă diferenţiatorul cheie. Spre deosebire de giganţii tech care impun ecosisteme închise, Kuziini promite flexibilitate totală. Acest lucru ar putea fi cheia penetrării unei pieţe fragmentate precum cea românească, unde preferinţele şi bugetele variază dramatic. Succesul acestui model va depinde de capacitatea de a transforma tehnologia din lux în necesitate. Cu preţuri care pornesc de la câteva mii de euro pentru soluţii de bază şi pot ajunge la zeci de mii pentru integrări complete, provocarea rămâne democratizarea accesului. Totuşi, argumentul eficienţei energetice şi al confortului sporit începe să cântărească tot mai mult în deciziile de achiziţie.

    România, prin Kuziini, îşi propune astfel să devină nu doar o piaţă de desfacere, ci un laborator de inovaţie pentru smart home. Dacă Smart Food Cabinet va reuşi tranziţia de la brevet la producţie de masă, ar putea marca prima dată când o inovaţie românească în domeniul smart home cucereşte pieţele internaţionale.  

  • HILS Development: „Start la şcoală”, în cadrul ADRA

    Număr de angajaţi: >1000

    Cifra de afaceri (2024)*:  494,9 mil. lei

    Profit (2024)*: 152,9 mil. lei

    *grup de firme dezvoltator HILS Development

    MOTIVAŢIE

    Sponsorizarea proiectului „Start la şcoală” al ADRA (Agenţia Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere şi Ajutor) a venit din dorinţa HILS Development de a sprijini educaţia şi de a reduce inegalităţile de şanse pentru copiii din medii vulnerabile. Nevoia a fost identificată în urma discuţiilor cu ADRA, care au prezentat realitatea dură a comunităţilor în care mulţi copii riscau să nu înceapă şcoala din lipsa resurselor minime necesare. În cadrul acestui program, HILS Development a contribuit cu suma de 150.000 euro, ca sponsorizare.

    „În 2025, filosofia HILS Development în materie de CSR este structurată în jurul programului Life@HILS, construit pe patru piloni strategici: Educaţie, Sustenabilitate, Solidaritate Socială şi Conduită de Business. Credem că dezvoltarea urbană reală nu se măsoară doar în metri pătraţi construiţi, ci şi în investiţiile făcute pentru a creşte calitatea vieţii şi pentru a sprijini comunităţi reziliente şi echitabile”, afirmă  Iulia Iana, director de marketing, HILS Development.

    Tot ea punctează că o companie cu adevărat responsabilă îşi aliniază deciziile şi acţiunile la un set clar de valori şi îşi asumă un rol activ în îmbunătăţirea vieţii comunităţilor pe termen lung. Pentru HILS Development, acest lucru înseamnă, explică ea, să respecte principiile Life@HILS, acţionând consecvent în domenii esenţiale – de la investiţii în educaţie şi sustenabilitate, la implicarea socială şi menţinerea celor mai înalte standarde etice în afaceri.

    „Prin platforma de Responsabilitate Socială Life@HILS, sustenabilitatea şi grija faţă de comunitate sunt integrate în toate etapele strategiei noastre de business. În plan operaţional, dezvoltăm proiecte rezidenţiale cu certificări de eficienţă energetică şi infrastructură verde. În plan social, investim în educaţie şi în programe de sprijin pentru comunităţi vulnerabile, consolidând solidaritatea şi încurajând participarea activă. Această abordare asigură nu doar valoare pe termen lung pentru locuitorii din proiectele noastre, ci şi un impact pozitiv pentru oraşul în ansamblu”, completează Iulia Iana.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Proiectul „Start la şcoală” este o iniţiativă a ADRA, având ca obiectiv principal combaterea abandonului şcolar prin echiparea cu 5.000 de ghiozdane, oferite copiilor defavorizaţi din medii vulnerabile. „Prin această acţiune, ne-am propus să asigurăm fiecărui copil un început de an şcolar demn, cu toate cele necesare procesului educaţional: ghiozdan, rechizite, instrumente de scris şi materiale de bază”, declară Iulia Iana, director de marketing, HILS Development. Proiectul face parte dintr-o suită de iniţiative ADRA din domeniul educaţiei, iar susţinerea pe care o primeşte din partea companiilor demonstrează că investiţia în educaţie este esenţială pentru dezvoltarea unei societăţi echitabile şi prospere.

    Beneficiarii proiectului „Start la şcoală”, derulat în perioada mai – septembrie 2025, implementat de ADRA România şi sponsorizat exclusiv de HILS Development, sunt copiii defavorizaţi care provin din familii vulnerabile. Iniţiativa a pornit dintr-o nevoie reală şi urgentă: sprijinirea acestor copii care, din cauza situaţiei materiale precare, riscau să nu înceapă şcoala sau să o abandoneze. Mulţi nu aveau acces nici măcar la rechizite sau alte resurse minime necesare participării la cursuri în condiţii decente. Dorinţa de a combate inegalitatea în educaţie şi de a le oferi tuturor copiilor un start echitabil a stat la baza proiectului, în acord cu misiunea ADRA de a susţine dreptul la educaţie şi demnitate pentru fiecare copil.

    Etapele proiectului au implicat semnarea contractului de sponsorizare, identificarea beneficiarilor, analiza ofertelor şi achiziţia produselor, echiparea ghiozdanelor, repartizarea şi distribuirea în ţară a ghiozdanelor.

    Au fost implicate echipa de management a proiectului (pentru coordonare generală, planificarea etapelor şi monitorizarea rezultatelor) şi echipa de voluntari – 60 de persoane (dintre care 54 liceeni) au participat direct la echiparea ghiozdanelor, alegând fiecare obiect pentru a răspunde nevoilor copiilor. În plus, au fost implicate şi şase echipe regionale de voluntari, responsabile de distribuirea ghiozdanelor în teren, asigurându-se că fiecare copil primeşte pachetul complet înainte de începerea anului şcolar.

    Bugetul alocat prin sponsorizare integrală din partea HILS Development a fost de 150.000 de euro.

     

    REZULTATE

    Proiectul „Start la şcoală” a adus nu doar un ghiozdan şi rechizite, ci şi un val de speranţă şi demnitate pentru 5.000 de copii din 280 de localităţi, conform Iuliei Iana. În multe cazuri, acesta a fost primul ghiozdan nou pe care copiii l-au avut vreodată. În comunităţile vizate, iniţiativa a încurajat părinţii să menţină copiii la şcoală şi a demonstrat că sprijinul comunitar poate schimba destine.

    „Pe termen scurt, copiii încep şcoala cu încredere, pregătiţi şi motivaţi. Pe termen lung, se creează premisele pentru reducerea abandonului şcolar, creşterea nivelului de educaţie şi integrare socială, consolidând totodată solidaritatea între oameni. Această acţiune a transmis un mesaj puternic: fiecare copil contează, iar investiţia în educaţia lui este investiţia în viitorul nostru comun”, adaugă Iulia Iana.

     

    „Ne-am alăturat proiectului ADRA România din convingerea că fiecare copil merită un început demn şi şanse reale la educaţie. Pentru noi, implicarea în comunitate înseamnă mai mult decât construcţie. Înseamnă responsabilitate faţă de viitor. Susţinerea a 5.000 de copii în drumul lor spre şcoală nu este doar un gest de solidaritate, ci o investiţie în generaţiile următoare, în şanse egale şi într-o societate mai echitabilă.”  

    Iulia Iana, director de marketing, HILS Development

  • Construcţii Erbaşu accelerează investiţiile şi digitalizarea, dar avertizează: „Dacă tai finanţarea proiectelor, tai bugetul. Firmele nu pot rezista mult în acest context”

    Cu proiecte de peste 250 mil. euro în derulare şi investiţii record în echipamente, Construcţii Erbaşu mizează pe tehnologii moderne, standarde nZEB şi formarea internă a angajaţilor. În paralel, patronatele avertizează asupra efectelor tăierii finanţărilor publice: lucrări începute rămân neplătite, IMM-urile riscă insolvenţa, iar o contracţie de 2-3% în construcţii ar putea împinge România în recesiune.

     

    Într-o piaţă marcată de crize succesive – sanitară, energetică, geopolitică şi fiscală –, Construcţii Erbaşu a reuşit să îşi consolideze poziţia printre primii cinci constructori din România. Compania a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de 2,27 miliarde de lei, uşor peste nivelul din anul precedent, şi are în execuţie proiecte de infrastructură civilă, medicală şi rutieră de peste 250 de milioane de euro.

    „Suntem implicaţi în proiecte importante precum extinderea Aeroportului Internaţional Craiova, reabilitarea clădirii istorice a Universităţii din Bucureşti sau planşeul Unirii – un proiect de o complexitate tehnică extraordinară”, spune Cristian Erbaşu, CEO şi proprietar al companiei.

    La acestea se adaugă spitale şi clinici în Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Tulcea, Călăraşi, Slobozia, Baloteşti, Pucioasa, construcţia Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj şi campusuri universitare sau centre de cercetare, precum cel de la Universitatea de Medicină din Cluj. Pe infrastructură rutieră, compania este implicată în execuţia secţiunii Suplacu de Barcău–Chiribiş din Autostrada Transilvania, dar şi în construcţia drumului Valea Doftanei–Săcele, alternativă strategică la DN1. „Bugetele cumulate ale acestor două proiecte depăşesc 250 de milioane de euro”, explică antreprenorul.

    Grupul Erbaşu accelerează investiţiile în paralel cu derularea proiectelor. „Dacă în 2023 am investit peste 66 milioane de lei în echipamente, anul acesta bugetul a urcat la circa 110 milioane de lei, iar în 2025 vom atinge pragul de 200 de milioane de lei”, precizează Cristian Erbaşu. Compania a achiziţionat staţii de betoane, macarale, camioane, o staţie mobilă de prefabricate, firme specializate în proiectare şi cariere de granit – pentru a controla cât mai mult din lanţul de producţie. „Am vrut să reducem dependenţa de furnizori externi şi să consolidăm controlul asupra procesului”, adaugă el.

    Digitalizarea este un pilon strategic. Erbaşu a creat CREADO, o companie specializată în tehnologii moderne şi implementarea BIM, care integrează scanarea cu drone, digitalizarea documentelor şi realitatea virtuală în activitatea de zi cu zi. Între 2020 şi 2024, construcţiile au fost motorul principal care a ţinut economia pe linia de plutire. Perspectivele rămân pozitive pentru perioada 2025–2030, dar structura cererii se modifică. „Investiţiile vor continua, însă în funcţie de modul în care statul va prioritiza inteligent proiectele finanţate prin PNRR şi alte programe europene”, avertizează Erbaşu.

    Un element central îl reprezintă standardele nZEB – clădiri cu consum aproape zero de energie. „Toate proiectele noastre sunt dezvoltate conform acestor cerinţe. Este o provocare majoră, pentru că presupune bugete mai mari şi o planificare riguroasă”, subliniază el. După explozia preţurilor materialelor din 2021, compania menţine acum un control strict al costurilor. „În ultimii doi ani, creşterea a fost de doar 6–7%, dar în 2021 a fost de peste 50%. Prioritatea noastră este aprovizionarea locală, dar lucrăm şi cu furnizori internaţionali, în funcţie de proiect”, explică antreprenorul.

    Grupul are între 2.500 şi 3.000 de angajaţi proprii şi colaborează cu alţi 2.000–3.000 prin subcontractori, inclusiv circa 800 de muncitori din Asia. „Stabilitatea forţei de muncă s-a îmbunătăţit în ultimii patru ani, inclusiv datorită creşterii veniturilor din construcţii”, punctează Erbaşu.

    Sectorul construcţiilor traver­sează o perioadă dificilă, iar măsurile anunţate de guvernul Bolojan nu fac decât să îngreuneze activitatea acestui domeniu, unul dintre cele mai importante din economia ţării.

    Compania investeşte în formarea profesională, derulând programe interne şi colaborând cu firme specializate. „Avem nevoie de oameni bine pregătiţi, pentru că nivelul de complexitate al proiectelor este tot mai ridicat”, spune acesta.

    În paralel, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), condusă de Cristian Erbaşu, avertizează asupra unui risc sistemic: tăierea finanţărilor publice poate bloca proiectele în derulare şi poate împinge România spre recesiune.

    „Nu se poate ieşi dintr-o perioadă economică grea decât producând buget prin investiţii şi printr-o producţie cât mai mare. În momentul în care tai aceste investiţii, tai producţie, tai buget”, spune Erbaşu.

    Blocarea lucrărilor prin suspendarea finanţărilor, birocraţia excesivă, imposibilitatea facturării la termen şi eliminarea facilităţilor fiscale creează presiune mai ales pe IMM-uri. „Aceste companii ajung în pragul falimentului şi nu au nicio perspectivă pe termen mediu şi lung. Este nu doar o criză financiară, ci şi una administrativ-economică şi socială”, avertizează el.

    Constructorii semnalează că multe lucrări începute nu sunt plătite de luni de zile, iar sistemul birocratic este folosit „parşiv” pentru amânarea facturării. În paralel, guvernul a aprobat o ordonanţă care limitează proiectele finanţate prin PNRR şi Anghel Saligny, punând presiune suplimentară pe firmele care au investit deja în echipamente şi mobilizare.   

     

     

    Propunerile Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii pentru îmbunătăţirea sectorului

    Ÿ Prioritizarea proiectelor după stadiu şi finanţare, pentru evitarea şomajului şi falimentelor.

    Ÿ Amânarea sau restituirea garanţiilor pentru contractele amânate sau neîncepute.

    Ÿ Reducerea perioadei garanţiilor la maximum trei ani pentru lucrări noi şi la un an pentru reparaţii.

    Ÿ Limitarea garanţiilor şi a sumelor reţinute la maximum 5% din contract.

    Ÿ Compensarea datoriilor reciproce dintre stat şi constructori.

    Ÿ Recepţie parţială a lucrărilor şi eliberarea garanţiilor în maximum cinci zile.

    Ÿ Folosirea facturilor din contracte publice ca garanţii pentru credite.

    Ÿ Fond de garantare al statului, cu dobândă maximă 2% pentru finanţarea lucrărilor publice.

    Ÿ Eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri sau aplicarea unor criterii clare.

    Ÿ Alinierea obligaţiilor salariale la cele din economie, cu exceptarea a 832 lei/salariu de la impozit.

     

     

    Ce construieşte Erbaşu

    Construcţii Erbaşu se specializează în lucrări strategice, de la spitale regionale la consolidarea planşeului de la Piaţa Unirii din Bucureşti

    1.Œ  Noul Spital Judeţean de Urgenţă Giurgiu

    2.  Spitalul Regional de Urgenţă Craiova

    3. Căminul Studenţesc Universitatea Politehnică din Bucureşti

  • Piaţa de birouri din România intră într-o nouă etapă: livrările scad, calitatea creşte, iar noile proiecte majore marchează relansarea dezvoltărilor premium

    După patru ani de ajustări, piaţa locală de birouri se stabilizează, în ciuda unei cereri mai reduse. Bucureştiul îşi menţine statutul de una dintre cele mai mari pieţe din Europa Centrală şi de Est, iar noile proiecte – One Technology District, The Arc şi faza a doua a Timpuri Noi Square – semnalează o revenire a încrederii dezvoltatorilor. Stocul modern depăşeşte 3,4 milioane mp, însă atenţia se mută pe eficienţă, sustenabilitate şi pe integrarea funcţiunilor mixte.

     

    Piaţa de birouri din România se reconfigurează într-un context în care expansiunea volumetrică lasă locul selecţiei calitative. După un deceniu de creştere constantă şi patru ani de ajustări post-pandemie, Bucureştiul rămâne un reper regional, cu o piaţă matură şi echilibrată. Potrivit Colliers, Capitala deţine un stoc modern de peste 3,4 milioane mp, comparabil cu Budapesta şi Praga, însă cu un ritm de dezvoltare mai temperat.

    În prima jumătate a anului 2025, volumul total al tranzacţiilor de închiriere a fost de puţin peste 100.000 mp, în scădere cu o treime faţă de anul anterior şi la minimele ultimilor patru ani. Din acest total, doar 40.000 mp au reprezentat cerere nouă – contracte care aduc efect net pozitiv asupra gradului de ocupare.

    „Companiile rămân prudente, dar interesul pentru spaţiile moderne şi eficiente energetic se menţine ridicat. Lipsa proiectelor noi, mai ales în zonele centrale, va menţine echilibrul pe piaţă şi va evita riscul de supraofertă”, explică Victor Coşconel, partner, head of leasing, office & industrial agencies la Colliers.

    În ciuda volumelor mai mici, România rămâne o piaţă cu o bază solidă. 93% dintre clădirile livrate în ultimii şapte ani deţin certificări verzi, ceea ce plasează Bucureştiul pe locul doi în Europa Centrală şi de Est, după Varşovia. Cererea pentru spaţii certificate ESG rămâne constantă, iar diferenţele de performanţă sunt clare: clădirile noi au o rată de neocupare sub 5%, în timp ce cele mai vechi de 15 ani depăşesc 18-20%.

    Specialiştii de la Colliers arată că tendinţa generală este de consolidare, nu de expansiune. În timp ce oraşe precum Vilnius sau Tirana construiesc agresiv, Bucureştiul mizează pe modernizarea clădirilor existente şi pe adaptarea la cerinţele de decarbonizare impuse la nivel european.

    Această schimbare de paradigmă se reflectă şi în comportamentul chiriaşilor. Preţul nu mai este singurul criteriu. Accesul la metrou, facilităţile pentru angajaţi şi calitatea mediului de lucru au devenit decisive. Clădirile cu spaţii de „community” – cafenele, zone verzi, spaţii informale de socializare – au o rată medie de neocupare de doar 7%, de trei ori mai mică decât în cazul clădirilor clasice fără astfel de facilităţi.

    Chiriile pentru birourile de top din zona centrală au depăşit pragul de 22 euro/mp/lună, apropiindu-se de nivelurile din Praga (27 euro) şi Varşovia (25 euro). Totodată, dezvoltatorii devin tot mai selectivi: proiectele noi sunt mai puţine, dar au standarde tehnice şi de eficienţă superioare, iar durata de execuţie se extinde.

    „Companiile rămân prudente, dar interesul pentru spaţiile moderne şi eficiente energetic se menţine ridicat. Lipsa proiectelor noi, mai ales în zonele centrale, va menţine echilibrul pe piaţă şi va evita riscul de supraofertă“

    Victor Coşconel, partner, head of leasing, office & industrial agencies la Colliers

    După o perioadă de pauză în livrările semnificative, pe piaţă apar din nou proiecte care pot schimba harta office-ului bucureştean. Cele mai relevante trei investiţii aflate în dezvoltare sunt One Technology District, The Arc şi Timpuri Noi Square – faza a doua.

    One Technology District, proiectul-fanion al One United Properties, marchează revenirea accentului pe mixul urban integrat. Situat în zona Floreasca–Barbu Văcărescu, noul complex va adăuga un hub de birouri premium conectat cu funcţiuni rezidenţiale şi comerciale, într-un concept care promovează eficienţa energetică şi mobilitatea urbană. Proiectul se înscrie în direcţia strategică a companiei, care mizează pe dezvoltări mixte cu certificări LEED şi WELL, dedicate companiilor care îşi doresc un mediu de lucru sustenabil.

    În zona Orhideea, grupul ceh PPF Real Estate – proprietarul Metropolis Center şi Crystal Tower – a demarat lucrările la The Arc, primul său proiect nou din România după 2021. Clădirea va oferi 30.000 mp GLA de birouri premium, poziţionată lângă pasajul Basarab, cu termen de finalizare în 2026. „Vom utiliza procese avansate de Building Information Modeling (BIM) pe tot parcursul proiectului, pentru a asigura eficienţă şi precizie maximă. The Arc va depăşi standardele actuale de sustenabilitate”, afirmă Bogdan Mărginean, director tehnic la STRABAG România.

    Investiţia, estimată la peste 60 mil. euro, include o parcare subterană pentru 300 de vehicule, staţii de încărcare pentru maşini electrice, facilităţi pentru biciclişti şi o grădină proprie de recreere – elemente care reflectă noua direcţie de dezvoltare a pieţei: clădiri verzi, cu accent pe confortul utilizatorilor.

    În paralel, Vastint România, divizia imobiliară a grupului IKEA, extinde complexul Timpuri Noi Square cu două clădiri de birouri de 8 şi 15 etaje, totalizând 60.000 mp GLA. Odată finalizată, faza a doua va dubla suprafaţa complexului la 112.000 mp şi va include cel mai mare food hall integrat într-o clădire de birouri din România, de circa 6.000 mp.

    „Ne contactează companii care pleacă din clădiri vechi, cu faţade ineficiente energetic, şi vor să vină în spaţii moderne, predictibile şi sustenabile. Cererea este acolo – provocarea este predictibilitatea legislativă”, explică Antoniu Panait, managing director la Vastint România.

    Acesta avertizează că ritmul investiţiilor depinde direct de claritatea administrativă: „Fără PUZ-uri şi fără un Cod al urbanismului, investiţiile se blochează. În Polonia, autorităţile întreabă cum pot accelera proiectele; la noi, investitorii aşteaptă ani întregi.”

    Pe termen mediu, stocul modern de birouri din Capitală va depăşi 3,5 milioane mp, dar dinamica pieţei va fi determinată mai degrabă de calitate decât de cantitate. Bucureştiul se aliniază astfel tendinţelor europene: cererea se mută spre clădiri certificate, cu emisii reduse şi spaţii flexibile, iar segmentele secundare, fără modernizări, riscă reconversii.

    „România rămâne o piaţă atractivă, dar maturizarea aduce o selecţie mai dură. Clădirile noi vor fi definite de eficienţă, confort şi valoare pe termen lung, iar cele vechi vor trebui transformate pentru a rămâne competitive”, conchide Victor Coşconel.

    După un deceniu de dezvoltări accelerate, urmat de o etapă de prudenţă, 2026 se conturează ca anul revenirii investiţiilor majore în birouri. Noile proiecte – One Technology District, The Arc şi Timpuri Noi Square – nu doar adaugă suprafaţă nouă, ci redesenează profilul pieţei: mai selectivă, mai sustenabilă şi mai integrată urban.

    Într-un context care continuă să fie caracterizat de tranziţia către munca hibridă, presiunea pe costuri şi nevoia de a atrage şi păstra talente, spaţiile de lucru flexibile reprezintă o soluţie care poate rezolva o mare parte din aceste provocări. Cu o cotă de doar 2,3% din stocul total de birouri moderne din Capitală, la un nivel comparabil cu Dublin sau Praga, Bucureştiul se află sub media din pieţele mature europene. Consultanţii de la Colliers sprijină companiile să găsească mixul optim între stabilitatea birourilor tradiţionale şi agilitatea spaţiilor flexibile.

    „Birourile tradiţionale oferă stabilitate, predictibilitate şi spaţiu personalizat pe termen lung, asemenea membrilor unei orchestre care ţin ritmul constant. Pe de altă parte, spaţiile flexibile aduc dinamism, adaptabilitate şi uşurinţă în mobilizare, la fel ca nişte solişti agili care pot improviza rapid în funcţie de context.“

    Daniela Popescu, director, tenant services & workplace advisory în cadrul departamentului Office al Colliers

    „La Colliers, expertiza noastră extinsă şi reţeaua solidă la nivel european ne permit să înţelegem nu doar nevoile imediate ale companiilor, ci şi direcţiile strategice către care se îndreaptă acestea. Într-un context în care munca devine tot mai fluidă, iar companiile caută soluţii agile, spaţiile de lucru trebuie să reflecte această transformare. Nu mai vorbim despre o opoziţie între birourile clasice şi cele flexibile, ci despre o complementaritate strategică între două modele cu funcţii diferite, dar importante. Birourile tradiţionale oferă stabilitate, predictibilitate şi spaţiu personalizat pe termen lung, asemenea membrilor unei orchestre care ţin ritmul constant. Pe de altă parte, spaţiile flexibile aduc dinamism, adaptabilitate şi uşurinţă în mobilizare, la fel ca nişte solişti agili care pot improviza rapid în funcţie de context. Împreună, creează un ecosistem armonios, în care stabilitatea şi flexibilitatea nu se exclud, ci se potenţează reciproc”, explică Daniela Popescu, director, tenant services & workplace advisory în cadrul departamentului Office al Colliers.

    Această nouă realitate de lucru, adaugă directorul Colliers, pune presiune inclusiv pe segmentul birourilor tradiţionale, care se transformă pentru a răspunde aşteptărilor moderne ale angajaţilor – mai mult confort, spaţii comune atractive, servicii integrate şi o experienţă de lucru care contează. Proprietarii de spaţii tradiţionale investesc tot mai mult în zone comune prietenoase şi design centrat pe starea de bine a angajaţilor, transformând spaţiile clasice în adevărate platforme de conectare şi eficienţă.

    Unul dintre avantajele semnificative ale pieţei de birouri flexibile din Bucureşti rămâne, în continuare, nivelul competitiv al costurilor. Potrivit datelor Colliers, chiria medie pentru un birou privat într-un spaţiu flexibil din Capitală este de aproximativ 300 de euro pe lună – semnificativ mai mică decât în alte oraşe europene comparabile, unde preţurile urcă la 500 de euro în Amsterdam, 625 de euro în Dublin sau chiar 850 de euro în Londra. Acest avantaj de cost, corelat cu o piaţă office stabilă şi în dezvoltare, poate deveni un element-cheie pentru operatorii internaţionali care vizează extinderea strategică în Europa Centrală şi de Est.

    Transformarea pieţei de birouri flexibile nu este doar cantitativă, ci şi calitativă. Dacă în trecut aceste spaţii erau asociate mai ales cu freelanceri, antreprenori la început de drum sau echipe creative, astăzi ele sunt integrate în strategiile corporative ale companiilor mijlocii şi mari, care folosesc spaţiile flexibile pentru echipe aflate în tranziţie, puncte de lucru satelit sau testarea unor pieţe noi, într-un mod care maximizează adaptabilitatea şi minimizează riscurile.

    Pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara atrag tot mai mult atenţia operatorilor de spaţii flexibile, susţinute de ecosisteme IT&C dinamice, un bazin solid de talente şi de deschiderea către modele de muncă moderne. Această extindere dincolo de Capitală susţine un trend regional amplu, documentat şi de raportul Colliers: în 2024, cele mai dinamice pieţe au fost Riga, Ljubljana, Tallinn şi Sofia, oraşe care şi-au dublat aproape capacitatea de spaţii flexibile într-un singur an.

    La nivelul regiunii EMEA, piaţa spaţiilor de birouri flexibile a înregistrat o expansiune semnificativă în ultimii ani, ajungând la un stoc total de aproximativ 8,3 milioane de metri pătraţi la finalul lui 2024, comparativ cu doar 2 milioane de metri pătraţi în 2010. În paralel, numărul operatorilor activi s-a triplat, depăşind 1.850, iar peste 80 de jucători noi au intrat pe piaţă doar în 2024. Această efervescenţă vine la pachet cu o diversificare a modelelor – de la spaţiile flexibile cu accent pe comunitate la spaţii corporative complet personalizate, cu servicii integrate şi standarde WELL sau ESG.   

     

    Trei proiecte care definesc noul val de birouri din Bucureşti

    Œ Timpuri Noi Square, faza II – Vastint România adaugă 60.000 mp GLA şi un food hall de 6.000 mp, dublând suprafaţa complexului la 112.000 mp.

     One Technology District – proiect mixt dezvoltat de One United Properties în zona Floreasca–Barbu Văcărescu, cu birouri, locuinţe şi retail integrate.

    Ž The Arc – investiţie PPF Real Estate de peste 60 mil. euro, 30.000 mp de birouri premium lângă pasajul Basarab, finalizare 2026.

  • Liviu Neagu, Bergerat Monnoyeur: „România are potenţial pentru o piaţă de 10.000 de utilaje anual, dar avem nevoie de predictibilitate în economie“

    Vârful de piaţă atins în 2023, cu peste 4.200 de utilaje vândute, este departe de a reflecta potenţialul real al României, care ar putea ajunge la 10.000 de unităţi anual, susţine Liviu Neagu, CEO Bergerat Monnoyeur. Lipsa unui plan coerent de investiţii, a unui mecanism de cofinanţare pentru proiectele europene şi a unei creşteri economice susţinute pune frână unei industrii care ar putea genera mii de locuri de muncă şi ar consolida infrastructura naţională.

     

    Piaţa de utilaje pentru construcţii din România a atins un nivel record în 2023, cu 4.200 de unităţi noi vândute, potrivit datelor Bergerat Monnoyeur, dar acest maxim a fost urmat de un declin abrupt, pe măsură ce procentul fondurilor europene utilizate s-a redus.

    „În 2024, piaţa a scăzut deja cu aproximativ 30%, iar pentru 2025 estimăm o scădere totală de 40% faţă de anul precedent“, explică Liviu Neagu, CEO-ul companiei, care importă în România utilajele americane Caterpillar.

    „Este un regres anticipat, dar amploarea lui a fost mai mare decât ne aşteptam. Până în 2023, aproape jumătate din utilajele vândute au fost achiziţionate prin programe cu finanţare europeană. În unele perioade, ponderea subvenţiilor a depăşit 60%. Odată cu stoparea acestor programe, piaţa s-a contractat brusc.“

    Diminuarea cererii nu este determinată doar de lipsa subvenţiilor, ci şi de contextul economic general. „Avem o perioadă de incertitudine prelungită din cauza alegerilor, a nerespectării jaloanelor pentru fondurile PNRR şi a lipsei unei politici investiţionale clare a viitorului guvern. Sunt multiple necunoscute care se reflectă în reticenţa clienţilor de a investi.“

    „Monitorizăm echipamentele prin sistemele noastre şi vedem clar că sunt utilizate mult sub media europeană. Asta înseamnă o eficienţă scăzută, iar investiţia nu este amortizată cum ar trebui. A cumpăra un utilaj performant, dar a nu-l folosi este o operaţiune care nu se justifică.“ Potrivit datelor Bergerat Monnoyeur, potenţialul real al pieţei este de 8-10.000 de utilaje anual. „Pentru a atinge acest prag, avem nevoie de o creştere economică anuală de minimum 5%. Cu 1-1,5%, cum e prognozat acum, suntem de fapt într-o criză mascată. Pentru o ţară emergentă, o astfel de stagnare este periculoasă.“

    Un alt blocaj sistemic este lipsa unui program funcţional de cofinanţare. „Chiar dacă avem acces la fonduri europene, trebuie să contribuim cu 20-40% din bugetul naţional. Dar cum asiguri această contribuţie într-un buget deja tensionat? Trebuie să existe un mecanism clar de transparenţă şi mobilizare a acestor fonduri.“

    România nu mai este percepută automat ca un Eldorado pentru investitorii străini. „Costurile cu forţa de muncă sunt deja peste media regiunii, dar eficienţa este mai redusă. Dacă nu venim cu predictibilitate şi o viziune pe termen lung, nu vom putea atrage investitori de calibru.“

    Pe lângă lipsa de predictibilitate, România se confruntă şi cu o criză de forţă de muncă calificată. Compania investeşte într-o şcoală proprie de operatori, formând anual peste
    100 de persoane. „Salariile pot ajunge la 2.000-3.000 de euro, dar problema e că nu găsim oameni. Am avut români care au venit din alte ţări pentru a se califica aici, dar apoi au plecat. Nu câştigau mult mai mult, dar simţeau că sunt mai apreciaţi.“

    „Avem nevoie de o reformare reală a sistemului de învăţământ tehnologic, de la licee profesionale până la universităţi tehnice. Formarea profesională e esenţială. Trebuie să pregătim specialişti în execuţie, nu doar în cercetare.“

    Bergerat Monnoyeur are o cotă de piaţă de peste 20% pe segmentul echipamentelor de construcţii şi este prezentă în toate marile regiuni ale ţării prin birouri regionale şi centre de service. „Am crescut constant din 2019 până în prezent, dar vânzările de utilaje noi au suferit. Toate celelalte linii de business merg bine, mai puţin aceasta.“

    În opinia lui Liviu Neagu, fără o viziune economică pe 5-10 ani, România va continua să rateze oportunităţi. „Mesajele optimiste nu mai ajung. Fondurile internaţionale şi companiile globale analizează în detaliu fiecare piaţă. Dacă nu oferim consistenţă şi fapte, interesul lor va scădea.“

    Pe termen lung, Liviu Neagu rămâne moderat optimist. „Revenirea va fi lentă, de tip L, nu ne putem aştepta la o explozie de cerere. Dar cu politici coerente şi investiţii publice sustenabile, putem reface traiectoria ascendentă. Infrastructura trebuie menţinută, iar mentenanţa trebuie planificată, nu tratată ca o urgenţă.“

    România are avantaje competitive, dar trebuie valorificate prin politici coerente. „Avem una dintre cele mai mari ferme eoliene din Europa, resurse naturale, oameni calificaţi. Trebuie doar să învăţăm să le folosim sustenabil şi profitabil.“

    Tensiunile comerciale dintre SUA şi Uniunea Europeană. „Dacă se vor impune noi tarife vamale sau bariere comerciale între SUA şi UE, lanţurile de aprovizionare vor fi afectate şi, implicit, şi costurile de producţie şi logistică în Europa Centrală şi de Est.

    Chiar dacă România nu exportă masiv echipamente, suntem parte din reţele industriale regionale şi vom resimţi impactul indirect. Este o chestiune care trebuie monitorizată cu atenţie“, avertizează Liviu Neagu.   

    Cine este Grupul Monnoyeur

    Este o afacere de familie fondată în 1906, operând în 23 ţări pe 5 continente, ce numără astăzi peste 9000 de colaboratori, înregistrândo cifră de afaceri de peste 3,2 miliarde de dolari. Datorită relaţiei sale de încredere şi de lungă durată cu parteneri precum Caterpillar, John Deere şi Mitsubishi, grupul Monnoyeur activează în domeniul mijloacelor de producţie pentru construcţii, depozitare, producţie de energie şi motorizare, utilaje agricole, soluţii de transport şi digitalizare a construcţiilor.

    Este prezent în România prin companiile: Bergerat Monnoyeur, Eneria, IPSO Agricultură, ARKANCE, CHRONO Flex.

     

    Ce a mai spus Liviu Neagu, CEO al   pentru România şi Republica Moldova

    ► România poate susţine o piaţă anuală de 10.000 de utilaje, dar avem nevoie de creştere economică susţinută şi cofinanţare pentru proiectele europene.

    ► Piaţa de utilaje a scăzut cu 30% în 2024 şi ar putea ajunge la -40% în 2025, pe fondul lipsei subvenţiilor şi incertitudinii politice.

    ► Jumătate din utilajele vândute până în 2023 au fost achiziţionate cu sprijin european. Fără aceste programe, cererea se prăbuşeşte.

    ► Utilizarea sub medie a utilajelor indică o eficienţă redusă a investiţiilor, ceea ce afectează întreaga industrie.

    ► Fără un plan bugetar de cofinanţare, fondurile UE nu pot fi valorificate în infrastructură.

    ► Creşterea economică de 1-1,5% e inadecvată pentru o ţară emergentă precum România. Avem nevoie de cel puţin 5%.

    ► Formarea profesională e esenţială. Salariile pot fi atractive, dar nu avem suficienţi specialişti pregătiţi.

    ► Companiile internaţionale caută predictibilitate. Fără politici fiscale clare pe termen lung, România devine neinteresantă.

    ► Investiţiile în infrastructură trebuie însoţite de planuri de mentenanţă şi actualizare tehnologică.

    ► Fiecare autostradă, pod sau centură nouă trebuie să fie urmată de o viziune pe termen lung, nu doar bifată electoral.

  • Nusco City îşi conturează viitorul: spital Medicana, hotel Hyatt şi expansiune accelerată în faza a treia

    Dezvoltatorul imobiliar Nusco accelerează transformarea fostei platforme industriale Pipera într-unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de regenerare urbană din România, anunţând startul fazei a treia din ansamblul Nusco City şi semnarea unor parteneriate strategice cu operatori internaţionali de prestigiu.

    Proiectul de 23 de hectare, care va găzdui peste 4.000 de apartamente şi facilităţi complexe, marchează un nou standard în dezvoltarea urbană din Bucureşti, integrând funcţiuni rezidenţiale, medicale, hoteliere, educaţionale şi comerciale într-un ecosistem coerent. Faza a treia a ansamblului, pentru care dezvoltatorul a obţinut recent autorizaţia de organizare de şantier, cuprinde 836 de apartamente distribuite în şapte clădiri, 1.063 de locuri de parcare subterane şi
    1.600 de metri pătraţi de spaţii comerciale, reprezentând o investiţie de peste 130 de milioane de euro. Spre deosebire de fazele anterioare, toate cele şapte blocuri vor fi dezvoltate simultan, marcând o schimbare de strategie care reflectă maturitatea proiectului şi încrederea dezvoltatorului în potenţialul pieţei.

    “Suntem deja la startul fazei a treia din ansamblul nostru, pentru care am primit autorizaţia pentru organizarea de şantier şi pe care, în prezent, o pregătim atent, aşa cum am făcut şi cu celelalte faze. Practic, fiecare fază este pentru noi un nou proiect, pe care îl tratăm ca atare, cu atenţie pe fiecare detaliu”, declară Michele Nusco, CEO al companiei dezvoltatoare.

    Evoluţia preţurilor în cadrul proiectului reflectă dinamica pieţei rezidenţiale din Bucureşti şi calitatea crescândă a dezvoltării. De la un preţ iniţial de 1.800 de euro pe metru pătrat în 2020, când a demarat prima fază în plină pandemie, preţul mediu în faza a treia a ajuns la 3.050 de euro plus TVA pe metru pătrat util. Bogdan Iliescu, director comercial Nusco, contextualizează această evoluţie: “Preţul a crescut la toată lumea, nu numai la noi. Este tendinţa actuală în piaţă din cauza stocului redus de apartamente, a calităţii înalte pe care fiecare dezvoltator vrea să o aducă în proiectele lui. Pe măsură ce investeşti mai mult şi vrei să ai un produs cât mai bun şi mai atractiv pentru clienţi, automat preţul creşte”.

    Strategia de pricing adoptată de Nusco urmăreşte să echilibreze necesităţile de finanţare cu cererea din piaţă. “La început ai nevoie de cel puţin 25% vânzări pentru refinanţare la bancă, deci automat trebuie să ai o strategie de pricing cât mai competitivă pentru a atrage aceşti clienţi. După aceea, pe măsură ce proiectul se dezvoltă, creşti preţul uşor, în funcţie de cererea din piaţă”, explică Iliescu, subliniind că dezvoltatorul monitorizează constant atât concurenţa, cât şi situaţia economică generală. Unul dintre elementele distinctive ale Nusco City este conceptul de minipădure urbană (tiny forest), dezvoltat în colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Facultatea de Horticultură. Acest proiect verde, care acoperă peste 20.000 de metri pătraţi şi include peste 1.000 de arbori în fazele II şi III, reprezintă un angajament pe termen lung pentru sustenabilitate şi calitatea vieţii. Aproximativ 40% din suprafaţa totală a ansamblului va fi dedicată parcurilor, zonelor verzi şi infrastructurii publice.

    „Ne dorim la şcoală să începem lucrările cât mai curând. Cel mai probabil o să fie livrată sau o să fie gata de a primi copii în 2028. Trebuie să fim atenţi şi la nevoile chiriaşilor: suprafeţe, facilităţi şcolare, teren de sport, săli de sport interior, cantină, grădiniţă, spaţii comune, atât interioare şi exterioare.“

    Bogdan Iliescu, Director comercial NUSCO

    Componenta medicală a proiectului a căpătat contur prin semnarea parteneriatului cu Medicana Health Group, unul dintre cele mai reputate grupuri medicale internaţionale, pentru dezvoltarea primului spital Medicana din România. Unitatea medicală, cu o capacitate de aproximativ 120 de paturi, va funcţiona ca spital general oferind toate specializările medicale esenţiale. Construcţia spitalului, amplasată pe un teren de 4.000 de metri pătraţi cu o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 22.000 de metri pătraţi, va începe la începutul anului 2027, cu deschiderea programată pentru vara anului 2029.

    “Spitalul Medicana este un proiect de suflet pentru Nusco. Vrem să aducem în comunitate operatori internaţionali de renume, cum este şi cazul Hotelului Hyatt. Acesta este modul prin care alegem să deschidem poarta către Nusco City şi să poziţionăm proiectul nostru rezidenţial ca un simbol al revitalizării urbane în peisajul social şi de business al Bucureştiului”, afirmă Michele Nusco. Investiţia totală în spital depăşeşte 46 de milioane de euro, Medicana urmând să opereze unitatea în calitate de chiriaş.

    Dr. Hüseyin Bozkurt, chairman of the board of Medicana Group, subliniază importanţa strategică a acestei expansiuni: “Privim România ca o piaţă strategică şi cu siguranţă credem în potenţialul pe termen lung, tocmai de aceea, vrem să oferim aici acelaşi standard de excelenţă medicală cu care Medicana este cunoscută la nivel mondial.”

    Componenta hotelieră a Nusco City va fi reprezentată de primul hotel dual-brand Hyatt din Bucureşti, combinând conceptele Hyatt Place şi Hyatt House. Proiectul, cu o suprafaţă de peste 20.000 de metri pătraţi şi o investiţie de peste 42 de milioane de euro, va include 170 de camere Hyatt Place şi 100 de camere pentru şederi extinse în Hyatt House, alături de 1.000 de metri pătraţi dedicaţi evenimentelor şi conferinţelor. Designul arhitectural este semnat de renumitul studio Fuksas, responsabil şi pentru masterplanul întregului ansamblu. “Sunt încântat să contribui la acest nou context urban, care reprezintă una dintre cele mai mari dezvoltări mixte din România. Proiectarea primului hotel Hyatt din Bucureşti este atât o onoare, cât şi o provocare pe care o îmbrăţişăm cu pasiune şi dedicare”, declară Massimiliano Fuksas, fondatorul studioului cu peste 40 de ani de experienţă şi mai mult de 600 de proiecte realizate global.

    Takuya Aoyama, vicepreşedinte dezvoltare Hyatt, contextualizează alegerea locaţiei: “Nusco City reprezintă perfect dezvoltarea semnificativă pe care zona Pipera a suferit-o de-a lungul anilor, deoarece acum este o comunitate care beneficiază de un stil de viaţă complet, unde oamenii trăiesc, lucrează, învaţă, se distrează şi se relaxează. Hyatt căuta de ani buni oportunitatea de a dezvolta primul său hotel în Bucureşti”. Componenta educaţională reprezintă următoarea prioritate în dezvoltarea funcţiunilor complexe ale ansamblului. “Ne dorim la şcoală să începem lucrările cât mai curând. Cel mai probabil o să fie livrată sau o să fie gata de a primi copii în 2028”, anunţă Bogdan Iliescu, subliniind atenţia acordată standardelor şi cerinţelor specifice: “Trebuie să fim atenţi şi la nevoile chiriaşilor: suprafeţe, facilităţi şcolare, teren de sport, săli de sport interior, cantină, grădiniţă, spaţii comune, atât interioare şi exterioare”.

    ΠNusco City Tiny Forest

     Medicana Hospital în Nusco City

    Ž Hyatt în Nusco City

    Procesul de livrare al fazelor anterioare confirmă capacitatea de execuţie a dezvoltatorului. Prima fază, cu 622 de apartamente, a fost livrată în al doilea trimestru din 2023. Din cea de-a doua fază, care cuprinde 828 de apartamente în şapte clădiri, primele trei blocuri cu 340 de unităţi urmează să fie livrate până la finalul acestui an, iar următoarele patru clădiri, cu 488 de apartamente, vor fi finalizate în prima jumătate a anului 2026. “Este foarte important pentru un client atunci când îi promiţi un termen să te ţii de el şi atunci suntem conştienţi de această presiune pe care ne-o asumăm şi până acum am livrat”, subliniază Iliescu.

    Succesul comercial al proiectului este evidenţiat de gradul ridicat de ocupare şi de loialitatea clienţilor existenţi. “Marea majoritate a clienţilor care au cumpărat în prima fază s-au uitat foarte atent la următoarele faze”, notează directorul comercial, adăugând că faza a doua este complet vândută, iar pentru faza a treia există deja “un procentaj mare de solicitări”. Dezvoltatorul vizează un mix echilibrat de rezidenţi: “Ne dorim foarte mult oameni care să locuiască în proiecte, să facă upgrade de la fază la fază. Ne dorim şi investitori, astfel încât să existe un mix sănătos în proiectele noastre”. Poziţionarea Nusco City în contextul competitiv al pieţei rezidenţiale din nordul Bucureştiului este văzută ca un avantaj. “Întotdeauna am privit concurenţa ca un lucru bun, fiindcă toţi sunt dezvoltatori de calitate, care încearcă să crească zona, să dezvolte un produs cât mai bun”, afirmă Iliescu, subliniind că prezenţa mai multor dezvoltatori de calitate contribuie la creşterea întregii zone.

    Complexitatea planificării şi integrării diferitelor funcţiuni reprezintă o provocare semnificativă pentru echipa de dezvoltare. “Durează foarte mult partea de proiectare şi discuţiile cu clienţii. Acum suntem atenţi la partea rezidenţială, suntem atenţi la toate celelalte faze comerciale, vrem să proiectăm astfel încât să respectăm toate standardele, astfel încât să nu avem probleme în autorizare şi în recepţionarea fiecărei etape”, explică reprezentantul Nusco. Viziunea pe termen lung pentru Nusco City depăşeşte simpla dezvoltare rezidenţială, urmărind crearea unei comunităţi integrate şi deschise. “Gândirea noastră este să creăm un proiect deschis, deci nu numai pentru clienţii care locuiesc, cât şi pentru comunitatea din jur”, subliniază dezvoltatorul, menţionând că parcul central al proiectului, care urmează să fie finalizat odată cu livrarea fazei a doua, va deservi întregii comunităţi.

    Calendarul de dezvoltare al proiectului prevede finalizarea parcului central şi a fazei a doua până în iunie 2026, startul construcţiei hotelului Hyatt în primul trimestru al anului 2026 cu finalizare în toamna anului 2028, începerea lucrărilor la spitalul Medicana în 2027 cu deschidere în vara anului 2029, şi livrarea facilităţilor educaţionale în 2028. Această planificare etapizată demonstrează o abordare strategică menită să asigure dezvoltarea coerentă a tuturor funcţiunilor ansamblului.

    Nusco City se profilează astfel ca un model de dezvoltare urbană integrată, combinând rezidenţialul de calitate cu servicii esenţiale şi facilităţi de nivel internaţional. Parteneriatul cu operatori globali precum Medicana şi Hyatt, alături de colaborarea cu Fuksas Studio pentru viziunea arhitecturală, poziţionează proiectul ca un reper în regenerarea urbană din Europa de Est. Cu o investiţie totală estimată la sute de milioane de euro şi un masterplan care acoperă 23 de hectare, Nusco City reprezintă nu doar o dezvoltare imobiliară, ci o reimaginare completă a modului în care poate evolua un cartier modern în Bucureşti, integrând armonios locuirea, munca, educaţia, sănătatea şi relaxarea într-un ecosistem urban sustenabil şi orientat către viitor.