BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Casa distrusă de foc, scoasă la vânzare cu 650.000 de euro. ”Am primit mai multe oferte” – FOTO

    Preţul exorbitant cerut este unul cât se poate serios doarece, casa distrusă de un incendiu este situată în Silicon Valley, unde preţurile imobiliarelor au explodat în ultimii ani din cauza companiilor IT din zonă.
     
    Casa din San Francisco are 538 de metri pătraţi şi a fost afectată serios de un incendiu ce a avut loc în urmă cu doi ani. Un agent imobiliar a postat anunţul cu preţul la care este listată pe Facebook, stârnind imediat critici.
     
    ”Să postezi un tomberon cu acoperiş pe Facebook cu preţul de 800.000 de dolari înseamnă că cerşeşti să fii luat peste picior” a comentat un utilizator.
     
    Cu toate acestea, agentul imobiliar a explicat că a primit mai multe oferte şi a prezis că va genera un război de licitaţie. “Dacă eşti în real-estate ştii valoarea unei asemenea locuinţe. 
     
    Preţul mediu pentru o casă în zonă este de 1,4 milioane de $.
     
    De asemenea, potrivit NBC News, preţul unei case în San Francisco creşte cu 571 de dolari pe zi din cauza ofertei mici şi a cererii ridicate.
     
    ”Dacă acest fenomen continuă, va fi foarte greu să supravieţuieşti în Silicon Valley” susţine purtătorul de cuvânt al asociaţiei de ajutoare a imigranţilor Sacred Heart Community Services din San Jose.

  • Investiţia care aduce 800 de dolari zilnic şi pe care oricine o poate face

    În medie, un proprietar din State Unite câştigă cam 50 de dolari în fiecare zi, potrivit unei analize Zillow, companie de real-estate. Creşterile de preţuri în unele părţi ale SUA au fost semnificativ mai mari. În oraşele în plină dezvoltare, ce au devenit hub-uri tehnologice, preum San Jose, San Francisco şi Seattle, aprecierea casei tipice într-un an este echivalentul unui salariu anual de şase cifre.

    De exemplu, preţul unei case din San jose creşte cu 99 de dolari pe oră sau cu 798 de dolari pe zi. Asta înseamnă o sumă de peste 200.000 de dolari pe an. Preţul unei locuinţe din San Francisco creşte zilnic cu 481 de dolari, în timp ce preţul unei locuinţe din New York avansează cu 337 de dolari pe zi.

    “Pentru proprietarii care şi-au plătit deja ipoteca, acest “venit” suplimentar poate servi ca un fel de al doilea loc de muncă, fără ca acesta să lucreze prea mult”, spune Aaron Terrazas, econosmist Zilow, pentru Bloomberg.

  • Schimbări importante în piaţa imobiliară: Topul oraşelor din România unde preţurile la apartamente au explodat

    Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, marile centre regionale au resimţit această tendinţă ascendentă, cu o singură excepţie, în Iaşi.

    Timişoara ocupă, în luna martie, primul loc în clasamentul scumpirilor din marile oraşe. Valoarea medie de listare a unui apartament, indiferent de anul construcţiei, este aici cu 1,7% mai mare decât luna trecută, situându-se la 1.187 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.167 de euro pe metru pătrat). Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.170 la 1.191 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi în aceeaşi măsură (de la 1.155 la 1.176 de euro pe metru pătrat).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Jumătate din stocul total de clădiri de birouri din România este certificat verde

    Conform datelor Colliers International Romania, la finalul anului trecut, totalul proiectelor de birouri existente certificate LEED sau BREEAM a însumat 1,3 mil. mp închiriabili, valoare ce reprezintă aproape jumătate din stocul total de spaţii moderne din România.

    Din datele deţinute de Colliers International, în 2017, au fost acordate 39 de certificări verzi, faţă de 29 în 2016, pentru proiecte imobiliare care urmează să fie dezvoltate şi pentru cele deja existente. Dintre acestea, 24 (61%) au fost clădiri de birouri, în procentaj mai mic faţă de anul anterior (80% din total) ca urmare a faptului că activitatea de certificare s-a intensificat şi pe segmentul de retail (31% din totalul certificărilor faţă de 18% în 2016).

    Cu toate acestea, tendinţa care s-a conturat anul trecut a fost ca fiecare clădire nouă de birouri în curs de dezvoltare să obţină o certificare LEED sau BREEAM pentru o mai bună poziţionare în piaţă. La rândul lor, proiectele cu o vechime de 10 ani sau chiar mai mare au demarat procesul de a obţine o certificare pentru clădiri existente cu scopul de a rămâne atractive pentru chiriaşi. Astfel, predominante au fost certificările acordate pentru clădirile aflate în uz, care au reprezentat peste trei sferturi din piaţă.

    Faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, România a înregistrat o evoluţie pozitivă pe partea de certificări verzi pentru birouri, depăşind Ungaria şi Cehia din punct de vedere al Capitalei ca procent.

    „Bucureştiul are un stoc total de birouri moderne de 2,3 mil. mp, faţă de Praga sau Budapesta, cu aproximativ 3,4 mil. mp fiecare. Cu toate acestea, 45% din spaţiile de birouri din Capitală deţin certificări verzi, în timp ce în Praga şi Budapesta proporţia este de o treime din total. Ne aşteptăm ca pragul de jumătate să fie atins spre finalul anului 2018 sau în prima parte a anului 2019”, a declarat Oana Stamatin, Associate Director al departamentului Real Estate Management Services (REMS) din cadrul Colliers International Romania.

    La nivel naţional, proiectele imobiliare au crescut foarte mult în ultimii ani, şi la fel şi interesul pentru certificări verzi acordate acestora. În timp ce Bucureştiul are aproape 1,7 mil. mp de clădiri certificate LEED sau BREEAM (suprafaţă construită), alte oraşe regionale însumează o suprafaţă apropiată de acest nivel. Conform datelor Colliers International, pe al doilea loc după Bucureşti se clasează Cluj-Napoca (500.000 mp certificaţi), urmat de Timişoara cu 445.000 mp. Totodată, estimăm ca, până la sfârşitul acestui an sau cel târziu 2019, suprafaţa certificată în oraşele regionale să depăşească totalul Capitalei.

    În 2017, departamentul REMS din cadrul Colliers International a împlinit 7 ani de activitate. Echipa sa de certificări verzi s-a extins şi numără în prezent 7 specialişti: 5 specialişti LEED Green Associates, un specialist LEED AP Building Design + Construction, BREEAM Assessor and BREEAM In-Use Assessor, şi un specialist LEED AP Operations + Maintenance. Echipa Colliers a obţinut un total de 27 de certificări verzi, începând cu 2011, din care 13 (reprezentând o treime din numărul total de proiecte certificate din România anul trecut) doar în 2017. De asemenea, 7 din cele 10 certificări LEED emise în România anul trecut au fost obţinute de Colliers.

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii romani, cei mai activi cumpărători de terenuri în Bucureşti

    Suprafaţa totală a terenurilor tranzacţionate în Bucureşti la nivelul anului trecut a fost de 116 hectare, acesta fiind cel mai mare volum înregistrat în ultimii zece ani. Valoarea de tranzacţionare a acestor terenuri este estimată la 216 milioane de euro, în creştere cu 69% faţă de anul precedent.

    Firme controlate de investitori români, precum ERES, DVD Residential Imobiliare, Eden Capital Development, Impact, Exigent Development sau H4L Development, au realizat tranzacţii cu o valoare cumulată de 110 milioane de euro, contribuind cu aproape 51% la volumul total tranzacţionat. În timp ce investitorii locali s-au concentrat în principal pe terenuri pretabile pentru proiecte rezidenţiale, investitori străini precum GTC, Atenor şi Globalworth şi-au asigurat poziţii pentru noi proiecte de birouri în nordul şi vestul oraşului.

    Cu toate acestea, în volumul total tranzacţionat, cea mai mare pondere (aproape 42%) au avut-o loturile destinate proiectelor rezidenţiale situate în toate zonele oraşului, cu un accent mai ridicat pe zonele de nord şi vest. În total, anul trecut au fost tranzacţionate 48 de hectare pentru proiecte rezidenţiale în cadrul cărora pot fi construite 10.000-15.000 de locuinţe noi.

    Cu privire la segmentul de birouri, in 2017 au fost tranzacţionate cinci loturi de teren pe care pot fi construite noi spaţii de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 200.000 de metri pătraţi.

    Cele mai importante tranzacţii cu terenuri destinate dezvoltării unor noi proiecte de retail sunt două foste fabrici – Policolor şi Industria Iutei – loturi achiziţionate pentru dezvoltarea unui parc de retail şi a unui magazin de bricolaj.

    Autostrada A1 rămâne cea mai atractivă zonă pentru segmentul logistic, întrucât CTP şi P3, doi dintre principalii proprietari şi dezvoltatori, au decis în 2017 să îşi consolideze poziţia prin achiziţii noi de terenuri. De asemenea, în zona Chitila, grupul polonez MLP a decis să revină pe piaţa locală prin achiziţionarea unui teren 18,8 hectare in vederea dezvoltării unui proiect logistic de 80.000 de metri pătraţi.

    Perspectivele pe piaţa imobiliară din Bucureşti rămân pozitive, însă numărul terenurilor mari din interiorul oraşului, cu acces facil la utilităţi şi mijloace de transport în comun, a început să se diminueze. Ratele de neocupare pentru proprietăţile de birouri, retail şi logistică au continuat să scadă în cursul anului 2017, reflectând o cerere durabilă şi constantă din partea chiriaşilor.

    „Ne aşteptăm ca în anul 2018 terenurile altor mari foste fabrici, precum Griro, Helitube sau Aversa, care se întind pe suprafeţe de aproximativ 10 hectare fiecare, sa intre în circuitul imobiliar pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale, de retail sau mixte, incluzând aici şi o componentă de birouri. Totodată, terenurile altor foste fabrici cu suprafeţe de circa cinci-şase ha, precum Ventilatorul sau Textila Dacia, sunt disponibile la vânzare şi în atenţia dezvoltatorilor. 

  • Mai mult decât un centru comercial

    Drumul Taberei e un cartier despre care, în mod normal, ştirile bat tobele în legătură cu problemele de infrastructură sau lipsa acesteia. Dezvoltatorul Immochan crede însă că poate schimba acest lucru, aşa că a decis să investească 10 milioane de euro pentru a transforma Auchan Drumul Taberei într-un loc care să aducă împreună atât clienţi, cât şi oameni care vor să se implice în viaţa de zi cu zi a unuia dintre cele mai vechi cartiere din Bucureşti.

    Prin urmare, Immochan a iniţializat în anul trecut procesul de transformare a centrului comercial Auchan Drumul Taberei; asta a condus la extinderea suprafeţei comerciale cu 2.800 mp, îmbunătăţirea mixului comercial şi creşterea numărului de magazine cu 30 de noi unităţi. Transformarea vizează remodelarea şi extinderea unor spaţii ale centrului comercial, noua suprafaţă totală ajungând la 12.700 mp GLA.

    Crearea a 30 de noi magazine va duce la diversificarea şi îmbunătăţirea ofertei comerciale şi a modalităţii de petrecere a timpului liber pentru vizitatorii centrului; zona de food-court, food-to-food connect, va reprezenta ancora principală a parterului, ocupând 15% din suprafaţa comercială a spaţiului, şi va oferi clienţilor un mix de restaurante şi fast-food, într-o nouă arhitectură urbană. Mai mult, noul design păstrează amprenta istorică a cartierului Drumul Taberei, dar aduce şi o abordare nouă, urbană, gândită de echipa de arhitecţi Igloo şi dezvoltată de antrepriza Octagon Contracting and Engineering.  

    În ceea ce priveşte etapa de relocare a principalilor chiriaşi – Flanco, Decimas, Pepco, Hippoland şi dm, din parter la etajul 1, aceasta a fost încheiată în ianuarie 2018. În acest moment, pentru 80% din suprafaţa centrului comercial din Drumul Taberei sunt semnate contracte de închiriere cu retaileri români şi internaţionali, iar Starbucks, 5 to go, KFC, Calif, Crouton, Sushi Master şi Nedelya sunt noii chiriaşi ai zonei food-court. Mixul comercial este completat de segmentul de servicii prin Norauto, UPC, Top Shop şi librăria Bookcity. Investiţia în valoare de 10 milioane de euro are rolul de a stimula dezvoltarea locală şi durabilă a comunităţii din cartierul Drumul Taberei.

    O componentă majoră în acest proces de transformare este crearea unui hub comunitar, adică un spaţiu care va funcţiona ca o interfaţă între centrul comercial şi locuitorii cartierului.

    Drumul Taberei este un proiect strategic pentru Immochan prin prisma poziţionării şi a potenţialului pe care îl are cartierul, explică Tatian Diaconu. ”În viziunea sa pentru 2030, Immochan îşi asumă rolul de animator de comunităţi, ce creează locuri pline de viaţă, care aduc oamenii împreună, iar Drumul Taberei are toate elementele necesare pentru a dezvolta un astfel de proiect. Avem aici în cartier toate resursele necesare unei vieţi frumoase şi împlinite. Oameni care deja fac lucruri deosebite, pe care dorim să îi scoatem la iveală, să îi punem în valoare şi să-i ajutăm să se dezvolte cât mai mult.“

    În momentul de faţă, un alt proiect pilot pentru companie nu va fi în Bucureşti, ci la Satu Mare, unde faza a doua a proiectului va aduce elemente noi personalizate pe nevoile comunităţii locale: spaţii vii, funcţionale, modulabile. ”Locuitorii oraşului îşi doresc un loc fizic unde se pot aduna, conecta şi implica în activităţi în care consideră că fac parte dintr-un grup căruia îi aparţin, iar noul concept oferă un mix atractiv de spaţii comercile noi, zone de food, de relaxare şi divertisment, împreună cu un spaţiu dedicat comunităţii. Acest centru comunitar îşi propune să îmbogăţească viaţa culturală şi socială la nivel local şi să devină un punct de întâlnire a comunităţii“, spune Diaconu.

    Întârzierile în ceea ce priveşte finalizarea proiectelor de infrastructură nu ar trebui să afecteze proiectul, spun reprezentanţii Immochan, centrul comercial având o poziţie geografică privilegiată, în inima cartierului, într-o zonă cu densitate mare a populaţiei. ”Întârzierea proiectelor de infrastructură din zonă are mai degrabă un impact negativ asupra moralului colectiv al locuitorilor; metroul, spre exemplu, este o legătură aşteptată pentru a facilita traseele zilnice către locul de muncă sau, în weekend, pentru deplasări în afara cartierului. La capitolul retail, atât sectorul 6 cât şi cartierul Drumul Taberei se pot lăuda cu multe proiecte de succes care, împreună cu dezvoltarea infrastructurii, constituie asset-uri importante pentru calitatea vieţii locuitorilor de aici“, explică Tatian Diaconu.

    În contextul unei suplimentări a suprafeţei închiriabile cu 2.800 mp, modificarea chiriei medii nu reprezintă un indicator relevant, având în vedere că suprafeţele nou generate completează un mix comercial diferit de ceea ce există astăzi în piaţă. ”Veniturile centrului comercial sunt deja pe un trend ascendent având în vedere că cifra de afaceri a partenerilor noştri a crescut înainte de finalizarea procesului de remodelare“, remarcă Tatian Diaconu.

    Perspectiva financiară este foarte pozitivă, spun reprezentanţii Immochan, datorită mixului comercial regândit, ofertei care aduce retaileri noi, precum şi segmentelor de servicii noi, care conduc la creşterea atractivităţii comerciale şi implicit la creşterea veniturilor. În cifre, Diaconu se aşteaptă ca valoarea afacerilor să depăşească, după încheierea procesului de remodelare, peste 2,5 milioane de euro anual. ”Majoritatea partenerilor noştri care sunt în al patrulea an de funcţionare înregistrează creşteri ale numărului de clienţi, fapt ce se poate observa şi în cifra lor de afaceri. Toate acestea ne permit să estimăm că investiţia va putea fi amortizată în 10 ani, durata medie pentru acest tip de proiect“, subliniază directorul general al dezvoltatorului imobiliar.

    Dincolo de modificările structurale, centrul comercial a primit şi o nouă identitate, una ”inspirată din viaţa comunităţii Drumul Taberei“, spun reprezentanţii companiei; ideile au reieşit în urma interviurilor şi a dialogului iniţiat pe un eşantion reprezentativ al locuitorilor din cartierul Drumul Taberei în perioada iulie – septembrie 2017. Datele colectate arată, potrivit reprezentanţilor Immochan, că oamenii vor să schimbe tonurile de gri ale cartierului, îşi doresc locuri vii, colorate şi, mai mult, au nevoie de un loc unde să petreacă timp de calitate şi să socializeze. ”Ca urmare, Drumul Taberei îşi propune să dea culoare cartierului şi prin noile servicii şi spaţii oferite să îi facem pe oameni să reacţioneze şi să relaţioneze, toate manifestările viitoare ale acestui brand vor fi gândite să aducă împreună oamenii din carter, pentru binele comunităţii lor.“

    Transformarea a început cu conceptul arhitectural, unde spaţii noi au fost gândite special pentru socializare şi comunicare – food court, spaţii de bibliotecă, relaxare, sport, locuri de joacă şi un community hub unic in România, prin prisma faptului că există într-un centru comercial şi are scopul de a servi drept platformă de activare civică urbană a unei comunităţi în devenire. Logo-ul reinterpretează harta cartierului Drumul Taberei, exprimând diversitatea comunităţilor; fiecare dintre culorile prezente în logo (galben, verde, albastru, portocaliu, gri, roz) reprezintă un atribut asociat cartierului. Pentru a sublinia şi mai mult acest aspect, logo-ul este însoţit şi de o nouă denumire: Drumul Taberelor.

    În ceea ce priveşte susţinerea financiară sau logistică a eventualelor proiecte urbane dezvoltate în cadrul spaţiului comunitar, reprezentanţii companiei analizează varianta punerii la dispoziţie a unui fond comunitar, ”dedicat dezvoltării de proiecte în community hub, transformând spaţiul într-un loc în care oamenii fac lucruri şi se dezvoltă împreună. De asemenea, în momentul de faţă ne gândim şi la cum putem folosi acoperişul generos al centrului comercial, de 2 ha, în folosul comunităţii şi să creăm un ecosistem integrat şi cât mai diversificat care să răspundă aşteptărilor oamenilor“, conchide Tatian Diaconu.

  • Cine sunt managerii care conduc cele mai mari mall-uri din România

    Sorin Scîntei, Vicenţiu Spătaru, Asi Kahana, Cătălin Cucian, Michael Bernescu, Alexandru Şuiu. Numele lor nu întorc capetele românilor care le aud şi ar putea trece frecvent neremarcate. În mâinile lor stă însă bunul mers al unora dintre cele mai mari destinaţii comerciale din ţară ca venituri din vânzări – AFI Cotroceni, Sun Plaza, Militari Shopping Center, Palas Iaşi, Mega Mall. Altfel parcă se ascut urechile la auzul acestor nume, nu-i aşa?

    Mai noi sau cu ştate mai vechi, managerii celor mai profitabile centre comerciale din România administrează businessuri de care românii par să nu se sature niciodată. Cei 11 manageri sunt responsabili de proiecte comerciale cu o suprafaţă închiriabilă cumulată de peste 700.000 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea magazine cu vânzări anuale de peste 1,5 miliarde de euro.

    ”Managerii de centre comerciale nu se schimbă des, pentru că sunt persoane-cheie în administrarea unui mall. Pentru un proprietar, este foarte important să aibă în poziţia respectivă un om de bază, în care să aibă încredere şi alături de care să poată construi acel business“, spune Luiza Moraru, coordonator al diviziei de administrare a proprietăţilor imobiliare pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

    Interesant şi semnificativ pentru piaţa locală este faptul că aproape toţi managerii de centre comerciale, cu două excepţii, sunt români. |n condiţiile în care expaţii şi-au făcut loc în tot mai multe domenii, trecând în faţa forţei autohtone de muncă, numirea unor şefi români la conducerea celor mai performante centre comerciale din ţară este un pas înainte în ascensiunea managerilor locali.

    Una dintre excepţii este Affan Yildirim, şeful dezvoltatorului imobiliar turc Anchor Grup, care a marcat piaţa locală prin deschiderea primelor două malluri din România: Bucureşti Mall (în 1999) şi Plaza România (în 2004). De atunci şi până acum, compania şi-a dezvoltat portofoliul, din care fac parte acum trei ansambluri rezidenţiale şi trei clădiri de birouri.
    ”Anchor Grup a investit peste

    400 de milioane de euro în România din 1997 până în 2017“, spun reprezentanţii companiei turce. Un alt expat este Asi Kahana, administratorul Militari Shopping Center, parcul de retail din sectorul 6 al Capitalei, care conduce proiectul din 2010.

    INSTRUIŢI ÎN STRĂINĂTATE

    Şi chiar dacă ceilalţi manageri sunt români, experienţa lor îşi are rădăcinile în real estate-ul din străinătate în general, mai ales că în România nu există o şcoală care să pregătească manageri pentru industria centrelor comerciale.
    Michael Bogdan Bernescu, directorul ansamblului imobiliar Palas din Iaşi, care cuprinde mallul, dar şi mai multe clădiri de birouri, cel mai important proiect din portofoliul omului de afaceri Iulian Dascălu, a lucrat mai mult de un deceniu în sectorul brokerajului imobiliar din SUA, în timp ce Sorin Scîntei, actualul general manager al AFI Cotroceni, a lucrat în Israel pentru AFI Hotels înainte să intre în industria locală a centrelor comerciale.

    ”Operarea Palas reprezintă un parteneriat cu operatorii de retail şi publicul consumator, cu partenerii internaţionali şi naţionali, succesul financiar mergând mână în mână cu responsabilitatea socială. Consider că Europa de Est este acum tărâmul oportunităţii, iar România are un potenţial uman tânăr şi creativ, căruia trebuie să i se creeze oportunitatea de a se manifesta în domeniul antreprenoriatului“, spune Michael Bernescu.

    Mallurile cu cele mai mari vânzări – AFI Cotroceni şi Băneasa Shopping City din Bucureşti –, au amândouă la conducere şefi români. Arthur Popa, actualul CEO al Băneasa Developments, care cuprinde mallul Băneasa Shopping City, cinematograful integrat mallului, dar şi galeria comercială Feeria, îl urmează însă pe grecul Georgios Argentopoulos, care a stat la conducerea mallului mai bine de trei ani. Predecesorul său în fruntea Băneasa Developments a fost un alt expat, Ali Ergun Ergen, care a început colaborarea cu Gabriel Popoviciu în 2005, urmând ca în 2008 să deschidă, împreună cu britanicul Michael Lloyd, mallul Băneasa Shopping City.

    ”Un manager de centru comercial trebuie să livreze un mix de chiriaşi interesant, să promoveze cât mai bine marfa pe care o vinde, să contribuie la creşterea veniturilor“, mai spune Luiza Moraru.

    Ea adaugă şi că managerul are rolul principal în relaţia cu firma care se ocupă de administrarea mallului, fiind persoana pe care se bazează cel mai mult. Din responsabilităţile managerilor fac parte menţinerea relaţiilor cu chiriaşii, dar şi coordonarea activităţilor care ar trebui să îmbunătăţească experienţa cumpărătorilor din malluri. Asta în condiţiile în care studiile de piaţă arată că tot mai mulţi clienţi încep să vină la mall nu pentru cumpărături neapărat, ci pentru experienţa pe care le-o oferă, indiferent că este vorba despre zona de mâncare sau de entertainment.

    ”Dacă nu ai mâncare şi ceva care să aducă oamenii în fiecare zi la mall, nu există trafic, pentru că oamenii nu cumpără zilnic ceasuri şi bijuterii. |n străinătate, această paradigmă s-a schimbat, deoarece s-a dezvoltat mai mult comerţul online, iar oamenii merg la mall doar pentru leisure (divertisment – trad.)„, spunea recent Carmen Ravon, head of retail leasing în cadrul CBRE.

    Astfel, responsabilităţile şefilor de malluri trec dincolo de graniţa managementului şi ajung într-o zonă a inovării, unde trebuie să fie mereu cu un pas înaintea preferinţelor clienţilor. Care nu încetează niciodată să evolueze.

    Maria Crăciun, center manager Veranda

    Ÿ A fost manager de marketing în cadrul Prodplast Imobiliare, companie care a finanţat dezvoltarea mallului Veranda din zona Obor.

    Ÿ A mai deţinut funcţia de director general al institutului de promovare economică WIFI România, franciză a companiei cu sediul în Austria (Wirtschaftsförderungsinstitut der Wirtschaftskammer Österreich).

    Ÿ Din decembrie 2016, este center manager al Veranda, poziţie din care coordonează activitatea tuturor retailerilor din mall.

    Ÿ Mallul Veranda are o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 15.000 de metri pătraţi de spaţii exterioare, unde sunt amplasate locul de joacă pentru copii şi un patinoar în aer liber. Investiţiile în mallul Veranda, inaugurat în 2016, au fost de circa 60 de milioane de euro. Dezvoltatorii nu au precizat până acum care sunt veniturile obţinute.

    Michael Bogdan Bernescu, 61 de ani, manager general ansamblul Palas Iaşi

    Ÿ De formaţie este chimist, însă a început să lucreze de timpuriu în management şi leadership.

    Ÿ A lucrat în real estate în SUA, unde a ocupat funcţii de sales associate, broker associate şi branch office manager la Weichert Realtors, una dintre cele mai mari agenţii de real estate din SUA, cu peste 500 de birouri imobiliare, proprii şi francizate.

    Ÿ Este manager general al ansamblului urbanistic multifuncţional Palas Iaşi din iulie 2013, când a revenit în România după aproape 20 de ani petrecuţi în SUA.

    Ÿ Dezvoltatorul Iulius Group nu a precizat vânzările ansamblului Palas din Iaşi, însă toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 afaceri de aproape 300 de milioane de lei numai din segmentul de retail. Birourile din ansamblul Palas din Iaşi au adus în acelaşi an venituri de 28 de milioane de lei.

    Asi Kahana, 48 de ani, administrator Militari Shopping Center

    Ÿ Deţine această funcţie din 2010.

    Ÿ Este responsabil de operaţiuni, dezvoltare şi management în cadrul Atrium European Real Estate, dezvoltatorul parcului de retail din Militari.

    Ÿ Are funcţia de CEO pentru România şi Ungaria în cadrul Atrium European Real Estate. Proprietăţile din cele două ţări cumulează 160.000 de metri pătraţi închiriabili.

    Ÿ Complexul Militari Shopping s-a dezvoltat treptat, după ce în prima fază, în 2003, au fost inaugurate doar magazinele Praktiker şi Domo, urmând ca în 2009 să se deschidă Decathlon, Auchan şi galeria comercială.

    Ÿ În 2015, magazinele din complex au înregistrat o cifră de afaceri de 102 milioane de euro, la un trafic de 8,9 milioane de clienţi.

    Affan Yildirim, 37 de ani, general manager Anchor Grup – Bucureşti Mall şi Plaza România

    Ÿ A studiat finanţe şi business administration la Universitatea Marmara din Turcia.

    Ÿ A fost audit manager PricewaterhouseCoopers şi CFO şi vicepreşedinte al Credit Europe Leasing IFN.

    Ÿ Conduce mallurile Bucureşti Mall şi Plaza România, dar şi un cinema multiplex, trei clădiri de birouri şi trei proiecte rezidenţiale.

    Ÿ Grupul Anchor a deschis în 1999 primul centru comercial modern din ţară, Bucureşti Mall, din Vitan, urmat de inaugurarea Plaza România, în 2004.

    Ÿ Dezvoltatorul nu a făcut publice vânzările celor două malluri, însă veniturile din chiriile obţinute din cele două centre comerciale au fost în 2016 de 35 de milioane de euro.

    Cătălin Cucian, 44 de ani, manager ParkLake

    Ÿ Lucrează în cadrul Sonae Sierra, unul dintre dezvoltatorii mallului, din 2008. A deţinut funcţiile de operations deputy manager, operations manager Sonae Sierra România şi operations & leasing manager Sonae Sierra Grecia.

    Ÿ Este manager al centrului comercial ParkLake de la deschidere şi coordonează echipa locală de management a mallului.

    Ÿ El este responsabil de relaţia cu chiriaşii, elaborează şi supervizează strategiile de marketing.

    Ÿ Dezvoltatorii ParkLake – Sonae Sierra şi Caelum Development – nu au furnizat niciodată informaţii privind veniturile obţinute din vânzările retailerilor până acum.

    Alexandru Şuiu, 40 de ani, center manager Mega Mall

    Ÿ A preluat funcţia de conducere a celui mai mare centru comercial din portofoliul local NEPI Rockcastle – Mega Mall, după o experienţă de 13 ani în managementul de centre comerciale.

    Ÿ A lucrat în domeniul consultanţei în sectorul de centre comerciale.

    Ÿ A contribuit la poziţionarea rapidă a Mega Mall în topul mallurilor din Bucureşti, cu creşteri de peste 30% ale cifrei de afaceri şi ale traficului după primul an de la deschidere şi menţinerea unei creşteri de peste 10% în cel de-al doilea an.

    Ÿ Mega Mall, inaugurat în 2015, a avut în 2016 o cifră de afaceri (din chirii) de 118,6 milioane de lei, în creştere cu 57% faţă de 2015.

    Ana Maria Leca, center manager Promenada Mall

    Ÿ A preluat funcţia de conducere a Promenada în 2015.

    Ÿ Anterior, s-a ocupat de remodelarea arhitecturală şi repoziţionarea comercială a centrului comercial Auchan Titan, fiind implicată şi în property management extern pentru Aberdeen Asset Management şi coordonând activitatea de leasing pe regiunea de sud, inclusiv Bucureşti.

    Ÿ Din 2017, a preluat în paralel rolul de asset manager în cadrul NEPI Rockcastle, supervizând activitatea a cinci centre din portofoliul companiei.

    Ÿ Promenada Mall a avut în 2016 venituri din chirii în valoare de 75,2 milioane de lei. Centru comercial Promenada, de 40.300 de metri pătraţi, a fost inaugurat în 2013, de Raiffeisen Evolution, de la care NEPI Rockcastle l-a cumpărat în 2014, cu 148 de milioane de euro.

    Sorin Scîntei, 43 de ani, mall manager AFI Cotroceni

    Ÿ Deţine o diplomă în administrarea afacerilor şi management hotelier la Universitatea Haifa din Israel şi vorbeşte fluent engleza şi ebraica.

    Ÿ Are o experienţă de 12 ani în domeniul hotelier în Israel, iar în sectorul centrelor comerciale din România activează din 2009.

    Ÿ Înainte de a lucra pentru AFI Europe România, a lucrat pentru City Park Mall din Constanţa, Mega Mall din Bucureşti şi a ocupat funcţia de operational manager în cadrul NEPI Rockcastle.

    Ÿ AFI Cotroceni a fost inaugurat în noiembrie 2009, în urma unei investiţii de peste 300 de milioane de euro. La mallul din Cotroceni se lucrează în prezent la o etapă de extindere, care îl va duce la 90.000 de metri pătraţi.

    Ÿ AFI Cotroceni a avut în 2017 vânzări de circa 240 de milioane de euro.

    Arthur Popa, 40 de ani, CEO Băneasa Developments (Băneasa Shopping City Grand Entertainment)

    Ÿ A terminat Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti.

    Ÿ A lucrat timp de cinci ani în SPP (Serviciul de Protecţie şi Pază).

    Ÿ Din ianuarie 2016, este director general al Băneasa Developments, companie controlată de Puiu Popoviciu, care administrează mallul Băneasa Shopping City, cinematograful şi galeria comercială Feeria. El este primul român desemnat să conducă operaţiunile centrului comercial din nordul Capitalei.

    Ÿ Băneasa Shopping City a fost deschis în 2008, în urma unei investiţii de 150 de milioane de euro. 

    Ÿ Vânzările retailerilor au sărit de 200 de milioane de euro în 2014, ultimul an pentru care compania a transmis această informaţie.

    Vicenţiu Spătaru, 44 de ani, center manager Sun Plaza

    Ÿ Între 2001 şi 2007, a fost directorul Carrefour Militari (Promo Centro), primul centru comercial cu un hipermarket integrat din România.

    Ÿ În perioada aprilie 2007 – august 2011, a lucrat în Republica Moldova, unde a condus proiectul Malldova din Chişinău al grupului Anchor.

    Ÿ La sfârşitul anului 2011, s-a întors în ţară ca center manager al proiectului Sun Plaza din Berceni, deţinut de grupul S Immo.

    Ÿ Sun Plaza a înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv cu un grad de ocupare de 100%, iar mallul a trecut printr-un proces de reconfigurare care înseamnă adăugarea a 11.000 de metri pătraţi de spaţii noi de retail şi de relaxare. Mallul inaugurat în 2010 a ajuns astfel la
    81.000 mp.

    Ÿ Potrivit datelor din 2014, Sun Plaza înregistrează vânzări anuale de circa 170 de milioane de euro.

    Iulian Turuianu, director Coresi Shopping Resort, Braşov

    Ÿ A absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti, secţia Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice.

    Ÿ Înainte de a veni la Immochan România, în 2015, dezvoltatorul Coresi Shopping Resort, a lucrat
    17 ani în imobiliare – retail şi project management.

    Ÿ Are responsabilităţi de asset management, leasing şi păstrează relaţia mallului cu comunitatea.

    Ÿ Coresi Mall din Braşov a fost deschis în martie 2015, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. În primul an de funcţionare, mallul a înregistrat afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro.

     

  • Bistriţa Retail Park se deschide în mai, în urma unei investiţii de 9 milioane de euro, şi aduce noi retaileri în oraş

    ”Proiectul se prefigurează drept un parc de retail cu articole sportive, mobilă,  produse pentru casă şi servicii pentru familie, ancorat de o unitate Carrefour Market şi un food court”, declară Ionuţ Bordei, CEO, Element Development, adăugând: ”Zona unde construim noi se transformă în noul pol comercial al oraşului. Aici funcţionează piaţa agro-alimentară, precum şi magazinele Selgros, Altex şi Penny”.

    Dezvoltarea imobiliara presupune o investiţie de 9 milioane EUR pentru o galerie comercială de 7.850 mp, construită pe Calea Moldovei 13, la doar câteva minute de centrul vechi al oraşului. Antreprenorul general al proiectului este compania locală de construcţii Campeador, iar project manager pentru supervizarea lucrărilor de construcţie este Vitalis. Proiectul este finanţat de Garanti Bank cu 4,5 milioane EUR.

    Compania a fost înfiinţată de Ionuţ Dumitrescu, un om de afaceri cu experienţă în domeniul imobiliar. În perioada 1997-2007 a dezvoltat firma de consultanţă Eurisko, care a fost vândută în februarie 2008 către CB Richard Ellis, liderul mondial imobiliar. După această tranzacţie s-a concentrat pe businessul de dezvoltare imobiliară prin achiziţia de terenuri, construcţia şi vânzarea proiectelor. Un astfel de proiect este HQ Victoriei, o clădire de birouri în suprafaţă de 9.000 mp, finalizată în 2009 în zona Pţa. Victoriei şi care în 2012 a fost vândută către fondul de investiţii Zeus Capital. Începând cu 2017, Ionuţ Dumitrescu s-a ascoiat cu fondatorii One United pentru o nouă divizie de birouri, One Office.
     

  • C&W Echinox: În ţară, livrările de spaţii comerciale vor accelera în 2018 spre 200.000 mp

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti a fost finalizată extinderea proiectului AFI Palace Cotroceni, care a mărit suprafaţa închiriabilă a proiectului cu circa 8.000 de metri pătraţi, până la 90.000 mp.

    Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,42 milioane de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,2 milioane de metri pătraţi, luând în calcul şi închiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la începutul acestui an.

    La nivelul Bucureştiului, cea mai mare densitate de spaţii comerciale se află în sectorul 1, cu un nivel de circa 967 mp/1.000 de locuitori, pe poziţiile următoare fiind situate sectoarele 6 (842 mp/1.000 de locuitori) şi 3 (704 mp/1.000 de locuitori).

    În ţară, oraşele cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (926 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/1.000 de locuitori în Craiova şi 694 mp/1.000 de locuitori în Timişoara.

    În acest context, oraşele din România în care sunt programate spre livrare noi spaţii de retail în decursul acestui an sunt Timişoara, Craiova, Bistriţa, Sibiu, Buzău, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia, Roman şi Focşani, finalizarea unora dintre aceste proiecte fiind condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de construire în timp util. Cei mai activi dezvoltatori în ceea ce priveşte livrările planificate în acest an sunt Prime Kapital, NEPI Rockcastle şi Iulius Group. De altfel, Cushman & Wakefield Echinox a semnat un parteneriat strategic cu Prime Kapital în vederea închirierii proiectelor de retail pe care grupul le va dezvolta în România.

    În ciuda faptului că rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 4% la 3%, stocul de retail va rămâne stabil, punând presiune pe nivelul chiriilor din centrele comerciale dominante, al caror grad de ocupare este de aproape 100%. În următorii ani, este planificată extinderea proiectelor Colosseum Retail Park şi Promenada Mall, precum şi dezvoltarea unor parcuri de retail în Baloteşti (DN 1 Value Center) şi pe bulevardul Theodor Pallady, pe platforma Policolor.

     

  • Ce fel de locuinţe caută românii şi care sunt criteriile de care ţin cont

    Unde preferă românii să caute anunţuri imobiliare, de ce criterii ţin cont şi care este portretul românului interesat de anunţurile imobiliare sunt informaţii detaliate în raportul „Cunoaşterea extinsă a clientului de imobiliare online”, realizat de către Storia.ro cu ajutorul D&D Research.

    În urma raportului efectuat de Storia.ro şi D&D Research, s-a constatat că cei mai mulţi respondenţi vor să îşi schimbe locuinţa în următoarele 6-12 luni (39,5%). Principalele motive aflate la baza acestei decizii au legătură cu intenţia de a achiziţiona o locuinţă proprie (37,9%) şi cu nevoia de a dispune de un spaţiu mai generos (25,8%).

    Întrebaţi dacă sunt interesaţi să cumpere sau să închirieze, cei mai mulţi respondenţi au ales prima variantă (62,3%). Majoritatea românilor incluşi în cercetare caută un apartament în bloc (61,1%), în timp ce 24,7% îşi doresc o casă de sine stătătoare, aflată în afara unui cartier rezidenţial. Ceilalţi se află în căutarea unui apartament în vilă (6,2%) sau îşi doresc o casă aflată într-un cartier rezidenţial (7,2%).

    Aproape toţi respondenţii (95,8%) intenţionează să se mute în acelaşi oraş, iar 67% în acelaşi cartier în care locuiesc la ora actuală.

    Întrebaţi care sunt criteriile de care ţin cont atunci când caută o locuinţă nouă – dincolo de buget – românii incluşi în cercetare au făcut referire la zonă (47,8%), suprafaţa utilă (29,1%), numărul de camere (35,8%), suprafaţa totală sau construită (26,5%) şi la facilităţile din preajma locuinţei (22,9%). Anul construcţiei, accesul la o parcare, apropierea de staţiile de mijloc de transport, calitatea finisajelor şi compartimentarea sunt alte criterii amintite de către respondenţi.

    61,4% dintre respondenţi au declarat că folosesc site-urile de anunţuri imobiliare atunci când îşi caută o nouă locuinţă, în timp ce 45,3% preferă să caute direct în motorul de căutare Google, iar 43,6% apelează la prieteni şi cunoştinţe. În ceea ce priveşte subiectul căutărilor, respondenţii au amintit: informaţii financiare (63,4%), informaţii generale (61,1%), informaţii despre noi proiecte imobiliare (41,1%).