BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Ştefania Baldovinescu: Liderul ideal este o persoană care îşi inspiră echipa, care acţionează atât cu fermitate cât şi cu empatie.

    Cred că jobul ideal este… cel în care eşti înconjurat de oameni faini, atât din punct de vedere profesional, cât şi uman, în care ai încredere, pe care te poţi baza, cu care să construieşti profesional zi de zi, cu care să te bucuri împreună de fiecare moment şi succes, dar şi cu care să împărţiţi valori şi pasiuni comune.

    În următorul concediu, aş vrea să… închid telefonul timp de o săptămână, să înot în mare şi să vizitez câteva insule.

    Lucrul de care sunt mândră este… că am reuşit să pornesc de la zero, acum 10 ani, businessul de property management şi că astăzi echipa de property management este lider de piaţă în România.

    Primul meu şef spunea că… dacă munceşti cu conştiinciozitate şi dai tot ce este mai bun, rezultatele vor veni.

    Când eram copil, visam să fiu… Captain Planet.

    Peste 10 ani, vreau să lucrez în… acelaşi loc cu oameni faini, dar între timp să ne fi dezvoltat şi mai mult şi mai frumos, şi profesional şi personal.

    Liderul ideal este… o persoană care îşi inspiră echipa, care acţionează atât cu fermitate cât şi cu empatie.

    Vârstă: 39 de ani

    Funcţie: Senior Partner şi Head of Real Estate Management Services & Land Agency în cadrul Colliers

    Companie: Colliers

    Cifră de afaceri (2020): 36,6 mil.lei

    Profit (2020): 2 mil. lei

    Număr de angajaţi (2020): 91

    Numărul colegilor din echipa sa: 31

    Experienţă: Lucrează în Colliers de aproape 16 ani. Anterior, a mai lucrat în USA, la Morgan Stanley şi Mactac, şi în Londra, la British American Business.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: property management, certificări verzi, project monitoring şi technical due diligence, managementul echipei de terenuri, responsabilităţi strategice ca membru în boardul companiei.

  • Alex Skouras: Trebuie să ai răbdare şi să ai încredere în viziunea ta; în acelaşi timp, trebuie să fii agil şi să te adaptezi la dinamismul pieţei, fără a-ţi schimba principiile solide

    În carieră, cel mai greu îmi este… să înţeleg nevoile pieţei, ale consumatorilor şi în acelaşi timp, cum poate fi creat un viitor mai bun, transformând obstacolele curente în oportunităţi pe termen lung.

    Obiectivul meu principal în rolul actual este… să creez suburbia Amber Forest, o comunitate care să ofere tututor membrilor săi oportunitatea de a-şi creşte familiile alături de oameni cu valori similare şi de a fi de luni până vineri, acasă, fericiţi şi liniştiti, având toate facilităţile de care au nevoie.   

    Lucrul de care sunt cel mai mândru este… familia mea, soţia şi băieţii mei, care cresc tineri responsabili şi fericiţi, într-o comunitate echilibrată, care împărtăşeşte aceleaşi valori.   

    Din agenda mea zilnică,… nu lipseşte timpul petrecut cu familia mea.

    Cred că stilul meu de management este… definit de dorinţa de a-mi asculta şi înţelege echipa, de a cunoaşte abilităţile fiecărui coleg şi de a-l / a o susţine să îşi atingă potenţialul maxim.

    Mentorul meu este… tatăl meu, care mi-a insuflat principii solide şi care m-a învăţat să respect şi să apreciez oamenii. Tot de la el am învăţat să respect comunitatea în care am locuit şi astfel, peste ani, să îmi doresc să creez o comunitate similară în care copiii mei să crească alături de alţi copii într-un mediu sănătos, sigur, echilibrat, în natură. În acelaşi timp, partenerul meu, Leonidas, este cel care mă inspiră zi de zi şi împreună evoluăm şi învăţăm unul de la celălalt.   

    Lecţia pe care am învăţat-o în cariera mea de până acum este… să ai răbdare şi să ai încredere în viziunea ta; în acelaşi timp, trebuie să fii agil şi să te adaptezi la dinamismul pieţei, fără a-ţi schimba principiile solide.     

    Vârstă: 40 de ani

    Funcţie: managing partner

    Companie: Alesonor

    Investiţii planificate (în Amber Forest): 110 mil. euro

    Experienţă: De peste 18 ani, este implicat în domeniul imobiliar, incluzând proiecte comerciale şi industriale, dar având ca obiectiv principal dezvoltarea proiectelor rezidenţiale, eficiente energetic.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Dezvoltarea suburbiei complete Amber Forest.

  • Cine este tânăra care vinde unele dintre cele mai scumpe locuinţe din Bucuresti

    Beatrice Dumitraşcu – CEO Residential Division • One United Properties

    Cifră de afaceri (2019): 90 mil. euro • Valoare active nete (2019): 165 mil. euro • Profit (2019): 51,5 mil. euro • Număr de angajaţi: 100

     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Anul 2020 a fost un an al ajustării strategiilor, în care am învăţat că puterea de adaptare este unul dintre cele mai importante atuuri ale unui business, oricât de mic sau mare. Într-o perioadă nesigură în care lucrurile se schimbă constant este important să iei decizii rapide şi să te adaptezi la circumstanţe. Şi tot în astfel de vremuri de criză am realizat că puterea unui brand se poate face simţită şi la un alt nivel, nu doar în business, ci şi în modul prin care poate ajuta comunitatea. La One United Properties credem cu tărie că o faptă bună poate duce la alta, tocmai de aceea în pandemie ne-am unit forţele pentru a sprijini sistemul medical românesc în combaterea virusului.

    Alături de partenerii noştri am donat sume importante pentru sprijinirea spitalelor şi a cadrelor medicale aflate în linia I. Demersul nostru a fost un apel către mediul de business românesc de a se implica şi a susţine sistemul medical în aceste momente dificile. Vremurile pline de necunoscut şi neprevăzut ne încearcă, dar scot la iveală umanitatea, puterea oamenilor de a fi solidari, empatici, de a se sprijini şi de a se implica în folosul comunităţii.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Extinderea echipei de vânzări, dar şi a celei de marketing a fost o dorinţă mai veche pe care mă bucur că am reuşit să o îndeplinesc în ultimul an. Mi-am dorit să am alături de mine oameni creativi pe aceste două segmente, care să aducă un plus echipei prin viziune şi pasiune. O altă decizie pe care mă bucur că am luat-o a fost intensificarea orientării pe online, domeniu ce a cunoscut o puternică accelerare la nivel global. Cred cu tărie că un brand puternic trebuie să fie prezent în social media, cu un conţinut adaptat, targetat şi relevant şi să folosească promovarea multi-channel.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    One United Properties este un brand mare, stabil, ce are la bază un model de business validat de-a lungul anilor. Dar mai mult decât atât, este un brand care pune accent pe oameni, căci ei sunt cei care îi dau valoare prin viziunea şi pasiunea lor. În ciuda contextului din ultimul an, colegii mei nu au resimţit o ameninţare în ceea ce priveşte stabilitatea locului lor în echipa One, iar concentrarea mea, ca manager, a fost pe flexibilitate şi pe anticiparea nevoilor fiecăruia. Fiecare realizare a fost un motiv de bucurie în plus pentru întreaga echipă şi a contat foarte mult în economia rutinei de zi cu zi. Am arătat că dorinţa şi perseverenţa angajaţilor sunt două coordonate cheie pentru continuitatea business-ului, chiar şi într-un context nefavorabil.

    —   Work from home sau de la birou?

    De la birou. În cazul unei companii mari, cu multe divizii, în care sunt implicaţi foarte mulţi oameni, este greu să coordonezi totul de departe. Domeniul imobiliar implică şi alte componente, precum vânzare, arhitectură, design, proiectare şi construcţie pe şantier, ce nu poate fi oprită. În perioada stării de urgenţă ne-am readaptat şi am intensificat măsurile de protecţie şi monitorizare constantă pentru echipele de pe şantier astfel încât proiectele să decurgă conform planului. În ultimul an, cred că fiecare companie a conştientizat cât de mult contează un mediu de lucru sănătos, construit după cele mai înalte tehnologii, care oferă confort şi siguranţă angajaţilor. Oamenii performează în echipe, în cadrul unor spaţii de lucru sigure şi confortabile, iar conexiunea directă dintre angajaţi este foarte importantă şi nu poate fi înlocuită de work from home.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Familia este oaza mea de linişte, înţelegere şi dragoste. La finalul zilei, ea este locul de unde îmi iau energia, de unde mă încarc, chiar şi în cele mai dificile perioade. Împreună am reuşit să trecem prin toate provocările anului ce s-a încheiat şi ne-am echilibrat unul pe celălalt, rând pe rând. 

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Fiica mea. Perioada de criză pe care am traversat-o în ultimul an a fost o situaţie nouă cu care ne-am confruntat toţi. În tot contextul acesta am înţeles cât de puternici sunt copiii şi cât de multe avem de învăţat de la ei, cât de vulnerabili ne sunt părinţii şi cât de mult au nevoie de protecţia noastră pentru că tot universul lor s-a schimbat şi a făcut loc unei rutine nefireşti. Ritmul de zi cu zi le-a fost dat peste cap: au fost nevoiţi să se obişnuiască cu predatul online, cu distanţarea fizică şi lipsa întâlnirilor săptămânale cu prietenii. Am văzut de aproape cu ce provocări s-au confruntat copiii în general în ultimul an şi doar privindu-i am căpătat forţă să merg mai departe.

    —   Putere vs. feminitate:

    Puterea şi feminitatea nu se exclud, ci din contră, sunt două atuuri ce se completează reciproc, iar dacă la acestea două mai adăugăm şi intuiţia, succesul este garantat. Experienţa de 20 de ani din domeniul imobiliar, considerat unul preponderent masculin, mi-a demonstrat că femeile pot obţine tot ceea ce îşi doresc dacă muncesc îndeajuns şi sunt perseverente. Femeile au spirit de lider, o capacitate de organizare excelentă, vin cu viziuni diferite şi sunt empatice, ceea ce le face parteneri de business importanţi.

  • Călătorie în Oraşul Viitorului. Ascuns într-un mic colţ al Bucureştiului, viitorul ne spune o poveste despre tehnologie în care eroul principal e natura

    Poate ne-am aştepta ca un oraş al viitorului să fie un fel de muzeu al tehnologiei, în care nuanţele de gri metalizat intră în contrast cu albastrul standardizat al ecranelor, unde Wi-Fi-ul ţine loc de aer, iar cei mai verzi copaci sunt în reclame. Cu toate acestea, o abordare mai realistă, cum este experimentul Oraşul Viitorului imaginat de echipa EFdeN, arată că protejarea naturii trebuie să fie scopul, iar tehnologia mijlocul, nu invers.

    Să pornim de la o zi cu totul obişnuită, o dimineaţă de lucru normală, în sistem hibrid, desigur. Ieşi pe uşă pentru a te îndrepta spre birou, păşeşti de pe terasă pe iarbă, iar prima oprire este la staţia de încărcare de lângă casa ta, unde ai lăsat maşina „la priză” peste noapte.

    Aşa o încarci de obicei, pentru că ştii că o încărcare rapidă sau ultra-rapidă îţi poate afecta bateria, exact aşa cum se întâmplă când îţi încarci telefonul.

    În drum spre maşină treci pe lângă florile pe care le-ai plantat pentru a încuraja natura să trăiască pe lângă tine. Prin agricultură urbană ai ajuns să ai un mic ecosistem în jurul casei, cu flori colorate care atrag albine, câţiva pomi fructiferi şi câteva petice de teren cultivate cu roşii şi castraveţi. Totul a început de când ai decis să foloseşti drept fertilizator compostul obţinut din resturile de mâncare din bucătărie.

    Urci la volan, iar ultimul lucru pe care îl auzi în curte este zumzetul albinelor care dau târcoale grădinii tale urbane. Ca un ecou, zumzetul maşinii tale electrice continuă ce au început albinele odată ce ai pornit la drum.

    Conduci spre birou şi treci pe lângă mai multe staţii de autobuz în care unii oameni îşi încarcă telefonul, în timp ce alţii şi-au băgat laptopul în priză şi s-au apucat de ultimele corecturi la prezentarea pregătită pentru şedinţa cu managementul. Staţiile au prize, Wi-Fi şi afişaj electronic – toate acestea fiind alimentate de curentul produs chiar de staţie, fie prin panourile de pe acoperiş, fie printr-o mică eoliană urbană pe care o are ataşată.

    Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City: „Totul trebuie gândit interconectat şi credem că aşa ar trebui să funcţioneze şi un oraş în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze şi pentru blocul y.

    Ajuns la birou, parchezi maşina şi decizi că vei lucra de afară în prima parte a zilei. În curtea clădirii tale de birouri există aşa-numiţi copaci fotovoltaici. Structura în formă de copac este acoperită de panouri fotovoltaice care produc suficientă energie pentru prizele care stau la baza trunchiului, atât pentru cei care le utilizează pentru a-şi încărca telefonul sau laptopul, cât şi pentru cei care vor să încarce bicicleta sau trotineta electrică.

    Aceasta ar putea fi o dimineaţă obişnuită în Oraşul Viitorului, un oraş construit în jurul naturii, care îşi propune să integreze cât mai multe servicii urbane, dar folosind cât mai puţine resurse. Aşa ar putea arăta un colţ simplu din realitatea anului 2030, 2040 sau 2050 – când oamenii, administraţiile şi companiile înţeleg că discuţia despre oraşele viitorului se poartă sub umbrela cuvântului sustenabilitate.

    Până atunci, o parte din realităţile de mai sus există în campusul de 4.000 mp al Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Aici, echipa EFdeN, cel mai important ONG local destinat cercetării şi dezvoltării de soluţii pentru un trai urban sustenabil, concentrat mai ales pe zona de energie solară, a început încă din 2015 să pună bazele a ceea ce se propune din anul 2019 drept un model de bune practici pentru administraţiile locale.

    Astfel, cu sprijinul ENGIE România, EFdeN construieşte în Bucureşti EFdeN Sustainable City, primul prototip de oraş sustenabil din România. Acesta a plecat de la casele cu care ONG-ul a ajuns în finala competiţiei internaţionale Solar Decathlon – Casa 4C şi Casa Signature – iar în jurul acestora au fost dezvoltate mai multe puncte de interes.

    Interiorul Casei Singature, care are 100 mp şi a fost gândită ca o locuinţă pentru un expat sau pentru un cuplu tânăr.

    Fresh Barul construit în mare parte din materiale rămase de la construcţia Casei Signature şi prin reutilizarea unor materiale.

    Camera tehnica a Casei Signature

    În acest moment, echipa de peste 60 de persoane a EFdeN a lansat pentru prima dată şi un concurs pentru cei care vor să propună concepte pe diferite puncte de interes. Jurizarea a avut loc la scurt timp după redactarea acestui articol, iar soluţiile câştigătoare vor fi implementate în Oraşul Viitorului până la finalul anului 2021. Prin urmare, o parte din soluţiile ilustrate sunt deja prezente în campusul Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, însă unele există momentan doar la stadiul de idee, concept sau secţiune scoasă la concurs.

    „Noi ne-am axat de-a lungul timpului pe case solare, tehnologii integrate şi odată cu Sustainable City ne-am gândit să diversificăm aria energiei regenerabile, către zone precum energie eoliană sau energie cinetică, spre exemplu”, a explicat Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City.

    Concursul se axează pe nouă puncte de interes principale: case sustenabile, educaţie, energie, resurse, mobilitate, agricultură, sănătate, artă şi cercetare. Pe fiecare punct de interes va exista un singur câştigător al cărui proiect va ajunge să fie implementat în Sustainable City, iar una dintre cele mai importante reguli ale concursului cere ca cel puţin jumătate dintr-o echipă care se înscrie să fie formată din studenţi.

    În acest moment, casele dezvoltate de EFdeN şi plasate în campusul din Sectorul 2 al Capitalei au fost gândite cu soluţii diferite şi pe structuri diferite, adaptate ediţiilor respective ale Solar Decathlon. Totuşi, ambele au în comun un deziderat al tranziţiei energetice: bilanţ energetic pozitiv.

    Dincolo de zona de producere de energie, structura unei case contează enorm în bilanţul energetic final. În discuţia despre modul în care construim casele din Oraşul Viitorului, materialele utilizate în construcţie au un rol extrem de important, iar soluţiile precum polistirenul nu sunt încurajate.

    Un copac fotovoltaic care poate fi utilizat pentru încărcarea laptopului, telefonului sau a trotinetei electrice.

    „Vata bazaltică este o soluţie sustenabilă, putem trece de la polistiren la vată şi de la beton la lemn. În continuare este conceptul că în România trebuie să îmi fac casă din beton. Noi ştim să construim din cărămidă şi beton pentru că sistemul comunist din asta a construit şi aşa au fost formaţi oamenii. În lemn oamenii au mai puţină încredere, dar soluţiile actuale de lemn de tip CLT sunt viabile şi foarte bune. În Singapore şi în alte ţări se fac chiar şi clădiri de zece nivele”, a mai explicat Fugaru.

    O altă soluţie sustenabilă în construcţia unei case este reprezentată de pământ sau chirpici, ceea ce duce cu gândul la România rurală sau la urbanul mic, unde oamenii îşi construiesc în continuare locuinţe din astfel de materiale. Un element ca acesta ar putea fi prezervat într-un viitor mai sustenabil.

    „Ar trebui păstrate aceste lucruri, dacă vorbim de chirpici şi cât de sustenabil este, sau de cânepă şi de lână ca izolaţie pentru pereţi. În conceptul viitor poate chiar vrem să includem un astfel de element”.

    Un alt element care ar putea fi prezervat vine tot din mediul rural şi se aliniază cu intrarea pe terasa de la Casa Signature dezvoltată de EFdeN. Pentru acea ediţie a competiţiei internaţionale, echipa de români a fost nevoită să adapteze casa la condiţiile climatice din Dubai, unde a fost găzduită finala.

    Astfel, EFdeN a gândit o terasă semiumbrită, cu spaţiu verde, ca o zonă de petrecere a timpului liber. Dincolo de designul futurist al întregii Case Signature, inclusiv al terasei, intrarea aminteşte de multe gospodării din mediul rural, unde oamenii îşi încropesc mici grădini proprii şi chiar terase cu acoperiş format dintr-o structură de viţă de vie.

    Macheta în miniatură a Oraşului Viitorului, în forma în care a fost lansat de EFdeN.

    Însă într-un oraş al viitorului această terasă este acoperită de panouri, la fel ca întreaga casă. În curtea Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, energia produsă de Casa Signature alimentează mai multe instalaţii din jurul ei, inclusiv o zonă de relaxare conturată ca un Fresh Bar, în „inima” EFdeN Sustainable City.

    Conectarea la reţea, intrarea în logica prosumatorului şi utilizarea energiei suplimentare produsă de o clădire pentru a acoperi necesarul unei alte clădiri – toate acestea fac parte dintr-o paradigmă de comunitate, care redevine importantă în Oraşul Viitorului.

    „Totul trebuie gândit interconectat şi credem că aşa ar trebui să funcţioneze şi un oraş în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze şi pentru blocul y. Vrem să fim un model şi în partea de comunitate, să fie acest ajutor reciproc, pentru că s-a pierdut puţin ideea de comunitate”.

    Oraşul Viitorului va arăta însă diferit chiar şi atunci când ieşim pentru a ne petrece timpul liber. Spre exemplu, la o plimbare prin parc am putea observa o zonă în care stâlpii de iluminat sunt alimentaţi de energia produsă de zona de workout din acel parc.

    Ne-am aminti cum s-au schimbat vechile zone de workout, prea puţin utilizate în anii ’20 pentru că îi aşteptau pe bucureşteni cu aparate ruginite şi instalaţii defecte. Acum, într-un viitor mai sustenabil, aparatele sunt gândite astfel încât utilizarea lor să pună la lucru energie cinetică, care ajunge în final să alimenteze măcar o mică parte a parcului.

    Casa 4C are un bilanţ energetic pozitiv, cu un surplus anual de 2.500 KWh.

    Sera aeroponică din Casa 4C, care funcţionează atât ca strategie pasivă, cât şi ca spaţiu de relaxare şi urban farming.

    Pe acelaşi principiu, într-o lume mai sustenabilă ai putea să dansezi şi să produci energie. Am putea observa în cluburi mai multe soluţii de tip e-dance floor. Practic, energia cinetică este pusă din nou la lucru, iar fiecare pas de pe ringul de dans contribuie la producţia de energie.

    Tehnologia bazată pe energia cinetică poate fi impementată atât prin pavele pe trotuare, cât şi pe şosea, prin zonele intens circulate. La fel ca alte soluţii ilustrate în EFdeN Sustainable City, echipa de la EFdeN studiază şi în acest sens concepte care pot servi ca exemplu de bune practici.

    La intersecţia dintre producţia de energie şi artă sustenabilă, un ring de dans care produce energie ar putea fi un element central al tranziţiei energetice în acest sector. Totodată, în această categorie intră şi designul din materiale reciclate sau încurajarea unor forme de artă axate pe reutilizare.

    „Vrem să gândim cât mai mult pe refolosire, până la urmă Cei Trei R sunt pe etape: reduci consumul, e partea de refolosire – tot ce poţi prelua de undeva şi să îl reîntorci în ciclul de utilizare – şi apoi partea de reciclare. Aceasta ar trebui să fie ultima etapă din ciclu. Dacă reduci şi refoloseşti ai şi mai puţin de reciclat”.

    Pentru ca Oraşul Viitorului pe care îl construieşte echipa EFdeN să devină realitate, efortul trebuie să fie unul unitar, în care atât statul, cât şi mediul privat abordează pas cu pas fiecare aspect nesustenabil al vieţii noastre de zi cu zi.

    În acelaşi timp, fiecare persoană poate începe să gândească mai sustenabil şi să se autoeduce plecând de la momente care par neînsemnate, dar care contează la un bilanţ final cumulat.

    „Când ne spălăm pe dinţi închidem apa la chiuvetă, când facem duş nu o lăsăm să curgă continuu o jumătate de oră, când scoatem un dispozitiv din priză scoatem şi încărcătorul lui pentru că va consuma în continuare dacă îl lăsăm în priză, când ieşim din cameră închidem televizorul sau laptopul”.

    Acestea sunt câteva lucruri pe care le poate face chiar şi un copil începând de mâine, pentru a construi o lume puţin mai sustenabilă. Totodată, un adult poate începe prin a schimba becurile cu filament din casă cu becuri cu led, întrucât acestea consumă mai puţin, sau prin instalarea unui filtru de apă la chiuvetă pentru a reduce consumul de plastic.

    Pentru cei mai ambiţioşi, obţinerea de compost din resturile de mâncare poate fi un punct interesant de plecare pentru a dezvolta o mică zonă de agricultură urbană, în interiorul unei case sau chiar în interiorul unui apartament. Pe aceeaşi idee, agricultura urbană poate începe şi printr-o seră aeroponică, care consumă cu 80% mai puţină apă. De asemenea, un copac fotovoltaic îşi poate face loc în curtea unei case, aşa cum colectarea selectivă este la îndemâna oricui. 

    Oricare din aceste lucruri îţi poate aduce o şansă în plus să te trezeşti mâine dimineaţă în Oraşul Viitorului. Călătoria chiar a început.

  • Cifra săptămânii 02 – 08 august 2021

  • Oana Iliescu: Rezistenţa, agilitatea, creativitatea, empatia şi relaţiile autentice cu echipa şi cu clienţii sunt cele mai importante elemente care ne-au ajutat să depăşim cu bine această perioadă şi să ne continuăm activitatea fără întrerupere

    Managing Director • Cushman & Wakefield Echinox

    Cifră de afaceri (2019): 5,95 mil. euro • Profit (2019): 0,7 mil. euro • Număr de angajaţi: 65

     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Această pandemie ne-a învăţat să asimilăm într-un ritm accelerat o schimbare care era inevitabilă. După mai bine de un an de la declanşarea crizei, putem spune că ne-am adaptat la un nou mod de viaţă, atât în mediul de business, cât şi în plan personal. În acest context, rezistenţa, agilitatea, creativitatea, empatia şi relaţiile autentice cu echipa şi cu clienţii sunt cele mai importante elemente care ne-au ajutat să depăşim cu bine această perioadă şi să ne continuăm activitatea fără întrerupere.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Extinderea echipei de industrial şi logistică, unul dintre domeniile consultanţei imobiliare care şi-a dublat activitatea în 2020. Piaţa spaţiilor logistice şi industriale este în continuă creştere, sectoarele FMCG şi componenta e-commerce a retailerilor fiind principalele surse pentru cererea de spaţii noi.

    —   Work from home sau de la birou?

    «Work from home» full time a fost pentru mine un experiment care a durat aproximativ 5 săptămâni anul trecut şi care m-a ajutat să valorizez rolul spaţiului de birou şi a interacţiunii directe cu colegii şi cu clienţii, atât pentru activitatea de business cât şi pentru echilibrul meu personal. În ultimele luni, am conturat un program de lucru hibrid (WFH-WFO) pentru echipa noastră, pornind de la regulile de distanţare şi ţinând cont de nevoile fiecărei divizii. Acesta este modelul pe care vom continua să operăm în continuare, însă spaţiul de birou, deşi va fi ocupat într-un mod diferit, va rămâne un element central al activităţii noastre.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Anul 2020 a fost anul în care mi-am văzut colegii mai puţin, însă am comunicat cu ei mai mult decât o făceam în trecut. În perioada stării de urgenţă, când am migrat către lucrul de acasă, întâlnirile virtuale cu echipele au fost mai dese decât erau întâlnirile fizice la birou într-un context normal, iar pe lângă subiectele de business pe care le discutăm, am lăsat loc şi temelor informale, pe care le-am fi dezbătut în pauza de prânz sau la o cafea atunci când eram cu toţii la birou. Odată cu ridicarea restricţiilor, am organizat revenirea la birou în condiţii de siguranţă şi am acordat flexibilitate echipelor să îşi stabilească programul de lucru în funcţie de contextul profesional şi personal al fiecărui membru al echipei. Astfel, comunicarea, flexibilitatea şi preocuparea autentică pentru binele colegilor cred că au contribuit la motivarea echipei în această perioadă.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Sportul, călătoriile şi timpul petrecut cu familia şi cu prietenii sunt sursele mele pricipale de energie. Deşi criza generată de pandemie a venit şi cu multe restricţii, am găsit modalităţi creative pentru a accesa aceste surse. Am făcut sport acasă şi în parc, am călătorit mai mult în România, m-am bucurat de mai mult timp petrecut cu familia şi am savurat întâlnirile cu toţi cei dragi, atunci când au devenit posibile.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Colegii au fost sursa mea de inspiraţie în toată această perioada. Atât echipa globală C&W care ne-a împărtăşit experienţe şi practici valoaroase din ţările care se confruntau cu această criză înaintea noastră, cât şi colegii mei, prin entuziasmul şi determinarea cu care fiecare dintre ei a înfruntat aceste provocări fără precedent, au identificat noi oportunităţi de dezvoltare şi au contribuit la minimizarea impactului acestei crize pentru compania noastră, în anul care a trecut.

    —   Putere vs. feminitate:

    Nu cred că cele două noţiuni se exclud în totalitate. Pornind de la exemplele de succes în gestionarea pandemiei înregistrate în statele conduse de femei, cred că această perioadă a evidenţiat importanţa calităţilor de leadership considerate «feminine» ‒ dialogul, flexibilitatea, empatia, încrederea, grijă pentru oameni, într-un mediu ce devine din ce în ce mai volatil.

  • Noua (re)descoperire din imobiliare: cămara

    După ce au redescoperit-o vedete ca Victoria Beckham sau Courtney Cox, cămara, altădată o prezenţă obligatorie în case, este la mare căutare printre cei care vor să-şi cumpere o locuinţă, scrie Financial Times. Noua locuinţă poate să aibă cămară lângă bucătărie sau spaţiu pentru amenajarea uneia, fiind cerută mai ales de către cumpărătorii de proprietăţi în zone rurale. Motivul interesului crescut îl reprezintă pandemia, care a crescut nevoia de depozitare de alimente pentru ca locatarii să nu fie nevoiţi să iasă des din casă. Dacă nu există spaţiu suficient pentru amenajat o cămară, atunci se poate improviza una cu ajutorul unor dulapuri speciale proiectate de diverse firme producătoare de mobilier de bucătărie.


     

  • Pasiuni de pandemie: casele de hârtie

    Într-o perioadă în care stau mai mult pe acasă, oamenii caută activităţi cu care să-şi ocupe timpul, iar arhitecţii le dau o mână de ajutor. Când nu sunt ocupaţi cu proiectatul de clădiri spectaculoase, aceştia îşi încearcă mâna la proiectat căsuţe de hârtie pe care le pot asambla apoi constructorii amatori.

    Proiectatul unei căsuţe de hârtie nu este un lucru chiar atât de simplu, dat fiind că obiectul trebuie să poată fi asamblat astfel încât să-şi păstreze forma şi să nu se turtească. Căsuţele de hârtie create de arhitecţi se inspiră din clădiri concepute de aceştia, fie deja construite, fie prezentate ca model la vreun eveniment internaţional în domeniu, scrie New York Times, şi reprezintă sugestii pentru posibile case ale viitorului.

    Massimo Locatelli, de la firma de arhitectură Locatelli Partners din Milano, propune o căsuţă de hârtie care aminteşte de un proiect mai vechi al său, o casă din beton care poate fi tipărită la o imprimantă 3D şi ridicată în mai puţin de o săptămână. Căsuţa e formată din module interconectate care seamănă ca formă cu nişte pietricele şi arată ca o locuinţă potrivită într-un decor marţian.

    Arhitectul belgian Vincent Van Duysen a proiectat o căsuţă de hârtie mai simplă, care seamănă a hambar şi este inspirată din DC2 Residence, o casă pasivă din Tielrode, Belgia.

    La rândul său, arhitecta americană de origine japoneză Toshiko Mori a avut ca punct de plecare casele din zonele rurale din Senegal, ţară în care a lucrat în urmă cu câţiva ani, căsuţa ei de hârtie având o formă circulară gândită pentru a-i ţine pe membrii familiei la un loc şi nu în camere separate.


     

  • Aici nu stă nimeni. Lumea care poate fi accesată prin intermediul realităţii augmentate

    Atunci când ai mai multe proprietăţi imobiliare, la unele din ele ajungi mai rar sau chiar deloc. În acest din urmă caz, proprietatea se află în lumea virtuală, deci nu poate fi vizitată fizic, ceea ce nu-i împiedică pe unii să cumpere aşa ceva.

    În ultima vreme, nu numai vânzările de lucrări de artă sub formă de jetoane nefungibile (NFT) au crescut, ci şi vânzările de imobiliare NFT, scrie New York Times. Acum câteva luni, de exemplu, o artistă canadiană, Krista Kim, a creat aşa-numita Mars House, inspirată de modul în care şi-ar dori să arate casa ei de vis şi, din curiozitate, a scos-o la vânzare pe un site specializat în vânzarea de diverse articole NFT. Casa s-a vândut pentru o sumă de 288 Ether sau 512.000 de dolari dovedindu-i artistei că şi o locuinţă virtuală se poate vinde cu preţul uneia reale. Proprietarul casei însă a decis să nu o ţină doar pentru el, aceasta fiind disponibilă pe platforma de realitate virtuală Spatial pentru vizitat sau chiar pentru evenimente, cum ar fi o nuntă programată în această lună.

    Ca să profite de moda NFT-urilor, o companie a creat o lume care poate fi accesată prin intermediul realităţii augmentate. Denumită SuperWorld, firma a realizat un Pământ virtual, pe care l-a împărţi în 64 de miliarde de loturi cu suprafaţă egală pe care le vinde pentru 0,1 Ether (circa 250 de dolari). Cumpărătorii pot astfel să deţină terenuri pe care se află obiective turistice, fiind deja achiziţionate cele pe care se află piramidele din Egipt ori Times Square. Deţinătorii de terenuri NFT şi-ar putea recupera investiţia afişând publicitate pe proprietăţile lor, dacă există cerere.

    Există şi cazuri în care nu casa este NFT, ci doar se foloseşte proprietarul ei de aşa ceva pentru a o vinde, cum a decis să procedeze un investitor imobiliar din California, care a scos la licitaţie o casă ce vine la pachet cu o operă de artă NFT semnată Kii Arens, oferta minimă aşteptată fiind de 540 Ether sau circa
    1,5 milioane de dolari.


     

  • Cum vrea Hagag să cucerească Micul Paris

    Încă de la prima vizită în România, omul de afaceri israelian Yitzhak Hagag nu doar că s-a îndrăgostit de arhitectura clădirilor care i-au adus, cândva, Bucureştiului titulatura de «Micul Paris», ci a şi întrezărit oportunitatea unor investiţii de succes. La trei ani distanţă, când a pornit businessul Hagag Development Europe pe piaţa locală, el şi-a propus să îşi lase amprenta într-un mod diferit de proiectele imobiliare existente. Ce strategie a adoptat şi spre ce proiecte îşi va canaliza investiţiile în viitor?

     

    „Vizitam România şi am fost fascinat, probabil ca oricare alt turist, de arhitectura pe care am găsit-o în zonele centrale ale Bucureştiului. Poate puţin dezamăgit că multe dintre clădirile de patrimoniu sau cele vechi, cu valoare istorică, arătau mai degrabă ca o umbră a ceea ce a fost cândva oraşul supranumit «Micul Paris». Încă de pe atunci am cochetat cu ideea că, împreună cu partenerii potriviţi, putem dezvolta aici proiecte care să contribuie la revitalizarea oraşului şi să aducă un plus de valoare atât din punct de vedere estetic şi arhitectural, cât şi din punct de vedere social şi economic”,  îşi aminteşte Yitzhak Hagag, cofondator şi acţionar Hagag Development Europe, primul contact cu piaţa locală, în anul 2015. A decis astfel să investească în România, punând bazele Hagag Development Europe. Motivul, spune el, a fost faptul că a identificat aici un potenţial investiţional şi de dezvoltare enorm, iar localizarea geografică a ţării şi poziţionarea sa în cadrul blocului comunitar european, dar şi partenerii cu care a pornit la drum şi care au o experienţă solidă pe piaţa imobiliară locală, l-au convins că aceasta este direcţia de urmat. „De atunci şi până la lansarea oficială a brandului şi a primului nostru proiect, H Pipera Lake, la începutului anului 2018, ne-am concentrat foarte mult pe a construi un portofoliu puternic, pe zona de planificare şi prospectare a pieţei şi, implicit, pe identificarea şi achiziţia de active care să se potrivească viziunii şi planurilor noastre. Astăzi, la aproximativ cinci ani de la înfiinţarea Hagag Development Europe, am convingerea fermă că Bucureştiul a fost şi rămâne pentru noi cea mai potrivită alegere.”

    Încă de la început, spune că a pornit la drum cu un plan de business complex şi foarte ambiţitios. A alocat suficient timp şi resurse etapelor de prospectare şi proceselor de due diligence şi nu a făcut compromisuri atunci când a venit vorba despre achiziţia de terenuri sau clădiri. „Mai exact, la momentul când ne-am anunţat prezenţa în România, investiserăm deja în portofoliul nostru local o sumă considerabilă, deţineam două terenuri cu suprafeţe ample în Pipera şi eram aproape de finalizarea tranzacţiilor pentru achiziţia primelor două proprietăţi de pe Calea Victoriei.” La scurt timp după, a perfectat tranzacţiile în discuţie şi a lansat pe piaţă şi primele proiecte: H Pipera Lake, H Victoriei 109 şi H Victoriei 139. „Am continuat cu achiziţia terenului din Primăverii, unde dezvoltăm H Eliade 9 Residence, clădirea de birouri din zona Universitate, H Tudor Arghezi 21 şi Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei – viitorul H Ştirbei Palace.” Valoarea de piaţă a portofoliul companiei este estimată, în prezent, la peste 200 de milioane de euro, investiţiile din ultimii trei ani ridicându-se la aproximativ 50 de milioane de euro doar în operaţiunile de dezvoltare.

     

    Când istoria întâlneşte luxul

    Hagag Development Europe, spune investitorul cu mândrie, este singurul dezvoltator care a ales să investească în zonele centrale şi ultracentrale ale Bucureştiului în ultimele decenii, cu precădere în reconversia clădirilor vechi. „De asemenea, avem în plan să ne extindem şi să ne consolidăm poziţia în piaţă prin dezvoltarea de noi proiecte, în zone adiacente bulevardului Calea Victoriei, iar atunci când am ales să ne concentrăm investiţiile pe segmentul proiectelor de regenerare urbană prin reconversia clădirilor vechi şi de patrimoniu, ne-am asumat, practic, rolul de patron onorific al clădirilor cu valoare istorică din capitală. În acest context, am ales pentru proiectele noastre clădiri cu personalitate proprie, cu poveşti şi un şarm aparte şi am avut grijă să le prezervăm identitatea şi să armonizăm stilul arhitectural specific perioadei din care datează cu tendinţele şi nevoile moderne. Iar în sfera dezvoltărilor de tip greenfield am păstrat aceeaşi linie a dezvoltărilor premium şi am optat pentru terenuri amplasate în zone exclusiviste – cum este cartierul Primăverii sau zone în continuă dezvoltare cum este Pipera.”

    Tot la capitolul misiune, atenţia companiei este concentrată spre a schimba percepţia pieţei cu privire la dezvoltările definite astăzi ca fiind luxury real estate, şi asta pentru că nu toate proprietăţile cu amplasament central sau ultracentral sunt de lux. „Desigur că proiectele premium vor avea întotdeauna o locaţie privilegiată, vecini şi împrejurimi selecte, dar atunci când discutăm despre «lux» în imobiliare, trebuie să avem în vedere şi personalitatea clădirii, designul şi partiţia spaţiilor interioare, un lobby elegant, o zonă de atrium, lifturi moderne, materiale de construcţii şi finisaje preţioase care sunt musai de regăsit şi în spaţiile comune ale imobilului, facilităţi premium care să derive din amplasamentul privilegiat şi, cel mai important, servicii personalizate pe care rezidenţii să le aibă la dispoziţie în permanenţă. Pentru că mai mult decât o locuinţă, noi ne-am propus să oferim o experienţă completă pentru un trai modern, relaxat, sigur şi cât mai lipsit de grijile ce ţin de cotidian.”

     

    Investiţii de milioane, puse pe hold

    În procesul de dezvoltare a businessului în plan local investitorul spune că s-au confruntat cu foarte multă birocraţie, infrastructură precară şi pe alocuri inexistentă, dar şi cu inconsecvenţa şi inpredictabilitatea deciziilor luate, în timp, de către autorităţi. „Mă refer aici la procedurile greoaie de emitere a documentaţiei de construire sau chiar certificarea edificării, amânarea măsurii de extindere a cotei de TVA de 5% pentru proprietăţile cu preţuri de până în 140.000 de euro, suspendarea PUZ-urilor de sector, şi aşa mai departe.” Sunt aspecte, adaugă el, care împiedică dezvoltarea – nu doar imobiliară, ci şi economică, crearea de noi locuri de muncă şi împiedică inclusiv generarea de venituri la bugetul local. „În această perioadă, de pildă, ne confruntăm şi cu lipsa de comunicare şi transparenţă a aparatului local şi suntem în stand-by cu demararea, respectiv livrarea unor proiecte care presupun invesţitii de zeci de milioane de euro.” Asta, completează dezvoltatorul, în vreme ce majoritatea statelor est-europene privesc cu deschidere către investitorii străini, în special către cei care au în plan investiţii în zona de centru a oraşelor şi cu precădere care se preocupă de restaurarea şi refuncţionalizarea clădirilor vechi cu valoare de patrimoniu. „Ne bucură să ştim că proiectele şi munca noastră sunt apreciate şi am primit, de-a lungul timpului, feedback pozitiv de la extrem de multe persoane – clienţi, colaboratori, simpatizanţi ai brandului, chiar şi mass-media, iar acest lucru ne încurajează să continuăm investiţiile pe această nişă cu acelaşi entuziasm ca până acum. Cu toate acestea, am aprecia şi susţinerea autorităţilor, mai ales că discutăm despre proiecte care contribuie în mod vizibil la prezervarea patrimoniului istoric şi cultural al oraşului.”

    Pandemia a adus la rândul său noi provocări, în special perioada de lockdown, dar Yitzhak Hagag spune că există şi o parte bună, „pentru că spre deosebire de alte momente disruptive din istorie, astăzi trăim în era tehnologiei, iar acest lucru ne-a ajutat să ne repliem mult mai uşor”. Mai dificil de gestionat însă, spune el, au fost întreruperile din lanţul de aprovizionare care au cauzat întârzieri (minore) de lucru în cadrul şantierelor. „Am reuşit să ne securizăm însă continuitatea operaţiunilor de business, continuând lucrările în toate şantierele companiei, iar activităţile de ofertare, vânzare şi relaţia cu clienţii s-au mutat pentru o perioadă în mediul virtual. Deşi atipic şi dominat de incertitudini, 2020 a fost un an bun pentru noi şi, cu toate că vedem anul 2021 ca o perioadă de tranziţie către o lume mai contectată, mai digitală, primul pas către acest nou normal l-am făcut deja: am digitalizat procesele de vânzare pentru unităţile rezidenţiale.”

    Echipa Hagag Development Europe numără 30 de angajaţi, cărora li se adaugă furnizorii externi cu care compania colaborează îndeaproape pentru diverse servicii şi proiecte. În perioada de lockdown, toţi angajaţii au lucrat în regim de telemuncă, înclusiv departamentul de vânzări, al cărui personal a revenit însă prin rotaţie la birou imediat după încheierea stării de urgenţă. „La momentul actual, marea majoritate a echipelor noastre au revenit la programul nomal, la sediul nostru din H Victoriei 109 sau la birourile de vânzări deschise în perimetrul proiectelor pe care le dezvoltăm.”

    Carte de vizită Yitzhak Hagag

    Yitzhak Hagag este originar din Tel-Aviv. De profesie avocat, el este recunoscut în Israel drept unul dintre cei mai renumiţi experţi din domeniul imobiliar şi are competenţe extinse şi dovedite în toate segmentele sectorului, inclusiv în zona de planificare, prospectarea pieţei şi selecţia locaţiei, ofertare, tranzacţii şi achiziţii, impozitare, drept comercial sau litigii specifice pieţei.

    În 2003, alături de fratele său Eido, investitorul a pus bazele Hagag Group – companie specializată în dezvoltarea, gestionarea şi comercializarea de proiecte imobiliare în Israel, grupul fiind selectat, în 2009, drept unul dintre cele mai influente patru grupuri imobiliare din Israel. Spre finalul anului 2010, compania a fost listată public la Bursa din Tel-Aviv.

    Executivul deţine o dublă specializare în domeniul juridic, mai exact în Drept şi în Finanţe şi Drept Comercial, dar şi un master în Drept, toate cele trei etape academice fiind finalizate cu distincţia «Summa cum laude». 

    Pregătirea academică şi cei peste 18 ani de experienţă în real estate şi pieţele de achiziţii l-au ajutat să găsească oportunităţi de investiţii în economiile emergente, iar spre finalul anului 2015, Yitzhak Hagag accesa pentru prima dată piaţa din România, punând bazele Hagag Development Europe.

    În afara sferei profesionale, Yitzhak se dedică familiei. Este pasionat de călătorii şi de arhitectura lumii şi crede că fiecare loc vizitat îl ajută să descopere noi culturi şi locuri care îl inspiră în parcursul profesional şi în dezvoltarea de noi proiecte. Gastronomia şi gătitul se regăsesc la rândul lor printre pasiunile sale.
     

    Concepte noi, pregătite de lansare

    În materie de active, portofoliul companiei este complex şi înglobează în prezent şase proiecte, dintre care trei proiecte rezidenţiale (H Pipera Lake, H Victoriei 139 şi H Eliade 9 Residence), două clădiri de birouri (H Victoriei 109 şi H Tudor Arghezi 21) şi un proiect care va deservi segmentul comercial (H Ştirbei Palace). În materie de servicii, compania le oferă clienţilor, respectiv rezidenţilor şi chiriaşilor, o serie de soluţii personalizate, în funcţie de fiecare proiect în parte. „Pentru toate cele trei proiecte rezidenţiale oferim servicii de concierge virtual 24/7 şi eventual urmează să asigurăm pentru proiectele în curs de dezvoltare, prin furnizori externi şi serviciile de property management.” Pentru H Pipera Lake, de pildă, compania oferă şi posibilitatea de achiziţie în rate direct la dezvoltator şi explorează ideea de a asigura şi partea de reprezentare a proprietarului pentru clienţii care aleg să cumpere un apartament pentru investiţie. „Este un concept nou şi complex, unic în piaţă, la care lucrăm de ceva vreme şi cel mai probabil îl vom lansa oficial în lunile ce urmează. Mai mult, din dorinţa de a oferi clienţilor o interacţiune cât mai plăcută cu brandul şi transparentă, am digitalizat parte din procesele care ţin de ofertarea şi vânzarea unităţilor rezidenţiale prin implimentarea Realpad software, urmând ca până la finalul anului să adăugăm alte două extensii ale programului care vor permite coordonarea şi înregistrarea online a procedurilor de recepţie şi hand-over.  Evident că şi pe segmentul office oferim, tot prin contractori, servicii de property management.”

    Investitorul spune că viziunea companiei despre acest tip de dezvoltări, anume cele din sfera «urban renewal» este pe termen lung. „În acest sens, ne dorim să continuăm seria proiectelor care ne diferenţiază de ceilalţi jucători din piaţă şi care aduc plus-valoare oraşului şi urmărim să accesăm un nou segment – cel comercial – prin dezvoltarea H Ştirbei Palace. Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei este o construcţie clasată drept monument istoric de clasă A şi reprezentativă pentru patrimoniul cultural şi istoric al muncipiului Bucureşti. Atunci când am preluat proprietatea, ne-am asumat să o readucem la eleganţa şi gloria de altă dată, aşa că am decis să-i atribuim funcţiuni comerciale pentru a putea fi accesibilă publicului larg, dar şi culturale – pentru a-i menţine vie identitatea. În acest context, adiţional reconsolidării şi restaurării clădirii şi a elementelor exterioare şi interioare ale palatului, proiectul propus de noi prevede şi reedificarea corpului anexă care adăpostea în trecut remiza de trăsuri şi transformarea acestuia într-o galerie de artă.” Spaţiul va fi pus la dispoziţie tinerilor artişti la început de drum, cu titlu gratuit, iar expoziţiile temporare vor putea fi admirate de către toţi iubitorii de artă. „Am depus recent toate documentele necesare în vederea obţinerii autorizaţiei şi suntem pregătiţi să demarăm lucrările de consolidare şi restaurare.”

     

    Un proiect pentru fiecare tip de client

    Potrivit investitorului, proiectele rezidenţiale ale companiei se adresează persoanelor care îşi doresc mai mult decât o locuinţă; celor care sunt în căutarea unor imobile cu arhitectură deosebită, locaţii cu istorie care spun o poveste doar prin denumirea străzii sau a zonei; celor care pun preţ pe calitate, pe finisaje, pe rafinamentul şi detaliile spaţiilor interioare, pe servicii şi pe facilităţile disponibile în imediata vecinătare şi care îşi doresc ca “acasă” să fie acel loc sigur, liniştit şi modern, unde grijile dispar. „Tocmai de aceea am fost foarte atenţi atunci când am selectat locaţiile care să acomodeze proiectele noastre şi ne-am dorit ca inclusiv proiectul nostru mass market, H Pipera Lake, să fie construit cu aceeaşi atenţie la detalii, materiale de construcţii şi finisaje premium şi să dispună de aceleaşi servicii (concierge, property management, zone supervizate şi sigure), ca şi H Victoriei 139 şi H Eliade 9 Residence – care sunt dezvoltări premium şi upper-premium.”

    Bineînţeles că fiecare dintre aceste proiecte se pretează diferit pe nevoile clienţilor, adaugă el. H Pipera Lake, de pildă, se adrează cu precădere celor care lucrează în polul de birouri din zona Pipera sau familiilor tinere la început de drum, cu venituri medii sau peste medie, care îşi doresc o locuinţă de tip affordable luxury, amplasată într-o locaţie sigură, departe de agitaţia oraşului, dar cu acces facil la zonele de interes. Yitzhak Hagag portretizează clientul H Victoriei 139 drept un personaj boem, pasionat de arhitectura Art Deco, de istorie, de povestea Căii Victoriei, se simte confortabil cu agitaţia din zona centrală, îşi doreşte să locuiască într-o clădire cu personalitate proprie şi este dispus să aloce un buget mai ridicat, în timp ce clientul H Eliade 9 Residence este adeptul unei vieţi conectate, atunci când călătoreşte preferă hotelurile de 7 stele, îi place luxul şi apreciază mai degrabă designul futurist în detrimentul celui clasic. „Pe segmentul de spaţii de birouri ne adresăm caselor de avocatură, firmelor de consultanţă, arhitectură, etc., de dimensiuni mici sau medii, care urmăresc să se relocheze într-o clădire de clasă A ori doresc să se relocheze într-o zonă ultracentrală.”

    Legat de tendinţele remarcate în rândul clienţilor români care vor să cumpere o locuinţă, investitorului spune că, dacă înainte de pandemie preţul era elementul care înclina cel mai mult balanţa în decizia finală, începând cu finalul lunii martie a anului trecut au început să se remarce o serie de schimbări în preferinţele şi obiceiurile de cumpărare ale clienţilor. „Vedem acum o mai mare preocupare şi un interes crescut pentru locaţie şi facilităţile zonei (supermaket, magazine, instituţii de învăţământ, culturale, etc.), respectiv facilităţile disponibile în cadrul complexului – dacă vorbim despre ansambluri rezidenţiale cum este H Pipera Lake, disponibilitatea de a aloca un buget mai generos pentru un apartament mai spaţios care să dispună fie de grădină, fie de terasă proprie, dar şi o curiozitate mai mare pentru zona de servicii. Indiferent că discutăm despre clienţii care cumpără un apartament pentru confortul propriu sau despre cei care doresc să investească în segmentul rezidenţial, cerinţele se îndreaptă în aceeaşi direcţie.”

     

    Câţi dezvoltatori, atâtea stiluri de proiectare

    Vorbind despre piaţa locală, dezvoltatorul este de părere că orice investitor care are capacitatea financiară şi know-how-ul necesar poate clădi aici un business-case de succes. „Noi, spre exemplu, am decis explorăm un segment de nişă şi să ne concentrăm foarte mult pe a face lucrurile diferit, pe a livra proiecte unice, pe interacţiunea clienţilor cu brandul şi, implicit pe satisfacţia clienţilor, iar acest lucru ne diferenţiază de ceilalţi investitori din domeniu.”

    Din punct de vedere al arhitecturii şi materialelor de construcţii folosite, piaţa din România este destul de generoasă, notează Hagag. „Remarcăm mai degrabă un amalgam de stiluri care diferă în funcţie de dezvoltator şi de viziunea sa proprie, de segmentele reprezentate şi de amplasament. Există multe construcţii noi care se doresc a fi mai degrabă futuriste, cu faţade din sticlă, sau faţade ventilate cu placaj de piatră, există construcţii mixte cu sticlă şi beton, dar vedem şi imobile care nu ies din tiparul «blocurilor gri» de altă dată şi care sunt mai sunt uşor de trecut vederea. Regăsim apoi şi proprietăţile cu arhitectură preţioasă şi valoare istorică care au fost consolidate şi restaurate cum sunt şi cele două proiecte ale noastre de pe Calea Victoriei. Bucureştiul afişează din ce în ce mai multe proiecte noi cu un regim de înălţime de peste 15 etaje cu număr mai mare de apartamente per imobil şi suprafeţe mai mici, dar şi foarte multe proiecte de tip boutique, fie PĂ3R, fie PĂ7/8R cu un număr mai redus de unităţi şi spaţii interioare mai ample şi mai cochete.” Şi în ceea ce priveşte materialele de construcţii şi finisajele interioare stilurile diferă foarte mult, adaugă el. „În funcţie de proiect – şi mă refer aici în general la proiecte premium – vorbim despre sisteme de încălzire în pardoseală, ceramică, marmură, lemn masiv, uşi filomuro, ferestre vitrate şi altele. În ansamblu, faptul că din ce în ce mai mulţi dezoltatori pun preţ pe calitatea construcţiei şi a materialelor, pe generozitatea încăperilor sau pe facilităţi şi depun eforturi pentru a armoniza designul proiectului cu arhitectura zonală este un semn bun că piaţa începe să se maturizeze din ce în ce mai mult.” Este evident, spune investitorul, că anumite zone s-au dezvoltat într-un ritm mai accelerat şi vor continua acest trend – cum este zona Aviaţiei-Pipera –, adăugând că i-ar plăcea să vadă acelaşi interes şi pentru segmentul de reabilitări şi prezervarea clădirilor vechi cu arhitectură deosebită. „În ce ne priveşte, noi am ştiut exact că astfel de proiecte au un potenţial extraordinar, ba chiar am remarcat anumite similitudini între Calea Victoriei şi bulevardul Rothschild din Tel-Aviv, ambele străzi simbol şi zone protejate, şi am încredere că, pe viitor, vom vedea din ce în ce mai multe investiţii în acest segment.”

    Despre evoluţia trendului «smart home» în piaţa locală, dezvoltatorul spune că aşa – numita casă inteligentă începe să depăşească, uşor-uşor, statutul de trend emergent, „şi am certitudinea că în următorii ani va deveni ceea ce obişnuim să numim «mainstream». Tehnologiile menite să eficientizeze consumul de resurse şi să sporească siguranţa şi confortul locuinţei există de mai bine de 20 de ani – IBM a conceput tehnologia smart home încă din anii ’90, iar primele aplicaţii dedicate există pe piaţă de la începutul anilor 2000. Dar dacă ne gândim că trăim deja, de ceva vreme, în era IoT şi că mare parte dintre consumatorii moderni suntem conectaţi la internetul lucrurilor şi din ce în ce în mai obişnuiţi cu astfel de sisteme, cu siguranţă că şi adoptatorii târzii se vor familiariza cu acest concept şi vor face, în curând, trecerea de la stilul de viaţă tradiţional la cel conectat. Iar dacă ne uităm la cifre, strict în România, vedem că în 2019, potrivit unor furnizori de soluţii smart pentru locuinţe, din ce în ce mai mulţi români preferau dispozitivele conectate la sistemele smart home, creşterea acestui segment ajungând la 30% pe an la acea vreme. Studii mai recente indică o nouă evoluţie şi o intenţie crescută a românilor (71%) de a achiziţiona dispozitive smart home în următoarele 6 luni.”

    La rândul lor, reprezentanţii companiei şi-au propus să contribuie la această revoluţie tehnologică prin intergrarea de soluţii smart în cadrul proiectelor din portofoliu. „H Eliade 9 Residence este, spre exemplu, unul dintre proiectele dezvoltate sub egida conceptului smart home. Sigur că acest tip de soluţii se vor regăsi şi în alte proiecte semnate Hagag Development Europe, cu grade variate de integrare.”

    Cu privire la competitori, Yitzhak Hagag notează că piaţa locală nu doar că a crescut foarte mult în ultimii ani, dar continuă să evolueze constant. „Pipera, de exemplu, se situează acum pe un trend de creştere accelerată şi ne bucură să vedem atât de mulţi dezvoltatori puternici care împărtăşesc viziunea noastră cu privire la potenţialul acestei zone. Suntem recunoscători că putem contribui la dezvoltarea noului pol rezidenţial din nordul Bucureştiului. Apreciez că nu doar noi, dezvoltatorii, vom culege roadele investiţiilor în dezvoltarea de noi ansambluri în zonă, ci şi rezidenţii şi bucureştenii deopotrivă. Noile dezvoltări din Pipera vor avea ca rezultat îmbunătăţirea infrastructurii şi a calităţii vieţii din zonă. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte proiectele noastre din centrul oraşului, vorbim despre un segment nişat unde nu avem concurenţă la ora actuală, deşi ne-am dori, ba chiar invităm fiecare dezvoltator prezent pe piaţa locală, desigur unde capacitatea financiară permite, să investească o parte din bugetele destinate pentru noi proiecte în restaurarea patrimoniului arhitectural şi cultural al acestui oraş.”

     

    O privire optimistă asupra viitorului

    În ceea ce priveşte extinderea businessului, „avem planuri foarte îndrăzneţe atât pentru acest an, cât şi pentru anii următori şi intenţionăm să plasăm anual un buget de investiţii generos pentru consolidarea portofoliului local şi implicit a operaţiunilor din România”, spune Yitzhak Hagag. La capitolul proiecte în pipeline, compania se află, actualmente, în pregătiri pentru H Eliade 9 Residence şi în stand-by pentru H Ştirbei Palace – unde aşteaptă autorizaţia de construcţie. „Totodată, pentru 2021 avem alocat un buget considerabil pentru dezvoltare şi achiziţia de noi active şi suntem în curs de perfectare a tranzacţiilor pentru achiziţia a două noi imobile localizate în zona de centru a Bucureştiului.” Pentru moment, atenţia companiei rămâne pe Bucureşti şi împrejurimi, deoarece investiţiile sunt concentrate aici.  

    Despre viitorul pieţei imobiliare locale, investitorul spune că există deja foarte mult dinamism şi multe proiecte noi care promit mult, iar în următorii 10 ani piaţa va evolua, cu siguranţă, pozitiv. „Cu toate acestea, este foarte importantă poziţia autorităţilor locale, deoarece inovaţia şi investiţiile constante pot transforma sectorul imobiliar şi îl pot propulsa către rezultate excepţionale – în sensul în care probabil vom cunoaşte din ce în ce mai multe proiecte de regenerare urbană care au în vedere refuncţionalizarea clădirilor vechi sau edificarea de construcţii noi acolo unde astăzi regăsim parcele dezafectate sau neîngrijite, localizate în zonele protejate – dar noile dezvoltări depind foarte mult de deschiderea şi dorinţa primăriei de a permite şi chiar stimula dezvoltările imobiliare premium, bazate pe un business-case şi un raţionament solid, din zonele cheie.”

    H Pipera Lake

    ~1.400

    de apartamente va livra ansamblul rezidenţial H Pipera Lake, odată finalizat

    90

    mil. euro, valoarea la care se va ridica investiţia consolidată în proiect

     

    H Pipera Lake este un ansamblu rezidenţial de mari dimensiuni care presupune o investiţie consolidată de peste 90 de milioane de euro. Proiectul se încadrează pe segmentul affordable luxury şi este dezvoltat în trei faze de construcţie a câte două, respectiv trei etape fiecare, iar odată finalizat va livra aproximativ 1.400 de apartamente dispuse în 17 imobile, peste 1.600 de locuri de parcare, spaţii verzi generoase, zonă de promenadă pe malul lacului, dar şi facilităţi extra pentru locatari chiar în interiorul complexului. Spre finalul acestui an se vor încheia lucrările pentru faza I (5 clădiri cu 435 de unităţi). La acest moment sunt predate primele trei clădiri către rezidenţi, lucrându-se concomitent la blocurile 4 şi 5 şi la drumul principal de acces în complex, unde a fost finalizată deja o cale secundară care leagă bulevarul principal de proiect şi suntem în etapa finală de proiectare a zonei de promenadă. Este un proiect care a fost foarte bine primit în piaţă, dovadă fiind gradul mare de ocupare de peste 80% pentru clădirile 1, 2 şi 3 şi peste 60% pentru clădirile 4 şi 5.

    H Victoriei 139

    33

    de apartamente premium cuprinde proiectul H Victoriei 139

    >75%

    rata de ocupare a proiectului

     

    H Victoriei 139 este unul dintre proiectele de referinţă ale companiei, prin care a accesat nişa dezvoltărilor de tip urban renewal prin reconversia clădirilor cu valoare istorică. Este o clădire boutique cu arhitectură Art Deco care datează din perioada interbelică, amplasată ultracentral chiar pe Calea Victoriei şi care la momentul achiziţiei era încadrată în clasa 1 de risc seismic. Proprietatea dispune de 33 de apartamente premium şi spaţii cu destinaţie comercială la parterul imobilului, şi a fost reconsolidată, restaurată şi reintrodusă în circuitul comercial în urma unei investiţii semnificative. Lucrările de construcţie au fost finalizare la finalul anului trecut şi suntem în expectativă pentru documentaţia de edificare, pentru a putea proceda mai departe la livrarea apartamentelor către clienţi. Rata de ocupare este de peste 75%.

    H Eliade 9 Residence

    16

    mil. euro, bugetul alocat pentru proiectul
    H Eliade 9 Residence

     

    Încadrat pe segmentul upper-premium, H Eliade 9 Residence reprezintă un proiect boutique, cu 35 de apartamente «smart», exclusiviste, cu suprafeţe de până la 440 de metri pătraţi şi terase de dimensiuni ample sau grădini englezeşti pentru unităţile de la demisol. Clădirea are un un design exterior elegant şi spaţii interioare impresionante, amplasat chiar lânga Vila Lac 1, în cartierul Primăverii. Bugetul alocat pentru dezvoltarea proiectului se ridică la 16 milioane de euro, iar 40% dintre unităţile disponibile sunt deja rezervate.

    H Victoriei 109

    8

    mil.  euro, investiţia în proiectul H Victoriei 109

     

    Tot pe nişa reconversiei clădirilor cu valoare istorică şi tot pe Calea Victoriei, dar pe segmentul de spaţii de birouri de această dată, Hagag Development Europe a dezvoltat şi H Victoriei 109, o altă clădire carismatică şi impunătoare, aflată în stare avansată de degradare la momentul preluării. „Aceeaşi linie am urmat-o şi aici: imobilul a fost reconsolidat şi restaurat, spaţiile de interior recompartimentate şi faţadele readuse la imaginea lor originală. H Victoriei 109 este acum o clădire de birouri de clasă A, certificată Excellent BREEAM In-Use”, spune Yitzhak Hagag. Proiectul a presupus o investiţie de peste 8 milioane de euro. Construcţia a fost finalizată în primăvara anului 2020 şi este, în prezent, parţial închiriată. Mai mult, în această perioadă în care lumea se pregăteşte de «noul normal», clădirile boutique cu poziţionare centrală şi facilităţi premium au revenit în atenţia celor care se pregătesc să revină la birou. „Primim foarte multe cereri în ultima perioadă şi suntem în discuţii cu mai multe companii interesate să-şi relocheze businessul pe Calea Victoriei şi care preferă H Victoriei 109 nu doar pentru locaţie, servicii sau facilităţi, ci şi pentru povestea din spatele său.”

    H Tudor Arghezi 21

    >10

    Mil. euro, investiţia totală în proiectul H Tudor Arghezi 21

     

    Cel de al doilea proiect pe care compania îl dezvoltă pe zona de office face parte tot din aria regenerării urbane şi este localizat chiar la
    km 0 al Bucureştiului. Este vorba despre H Tudor Arghezi 21, un imobil edificat în anul 1966. Lucrările de construcţie au demarat anul acesta, iar procesul de reconversie presupune consolidarea, recompartimentarea şi refuncţionalizarea clădirii, dar şi refacerea împrejmuirilor construcţiei existente. Faţada exterioară va fi modificată în întregime şi va căpăta un aspect modern, elegant, în linie cu influenţele arhitectonice ale zonei. Investiţia totală depăşeşte 10 milioane de euro, iar clădirea este închiriată deja în proporţie de 100%.