BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Cât de mult va ţine boomul imobiliar din vestul ţării

    Astfel, dincolo de principalele oraşe din ţară unde piaţa imobiliară este în creştere, există şi zone ce sunt în plin avânt sau promit acest lucru pentru următorii ani, mai precis oraşe cu 130.000 – 230.000 locuitori, precum Ploieşti, Piteşti şi Oradea. „Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara sunt oraşe unde se demarează noi şi noi proiecte imobiliare, iar piaţa este în creştere constantă, mai ales în ultimii trei ani. Însă există şi oraşe emergente din acest punct de vedere, care dau semne că în următorii ani se vor putea situa pe harta pieţelor de real estate de interes din România“, a declarat Răzvan Cuc, director regional al RE/MAX România.

    Pentru aceste zone – precum Oradea sau Piteşti – agenţia imobiliară estimează creşteri constante anuale de circa 5%  în următorii doi ani, atât în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, cât şi preţurile pentru locuinţe. Astfel, în oraşele menţionate media de preţ pe metrul pătrat variază între 700 şi 800 de euro, cele mai căutate tipuri de locuinţe fiind apartamentele de două şi trei camere, în timp ce pe segmentele comerciale şi office se remarcă o uşoară creştere a numărului de cereri. Ca reper, preţul mediu pe metrul pătrat al locuinţelor din Bucureşti este de 1.000 de euro.

    În ultima vreme auzim tot mai multe despre Oradea, care se plasează în poziţia fruntaşă în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut şi care, prin investiţii de sute de milioane de euro în reabilitare şi dezvoltare, a atras atenţia investitorilor. „Cel mai important factor care duce la această dezvoltare o constituie implicarea autorităţilor în atragerea de fonduri europene“, este de părere Cătălin Novac, expert evaluator, manager de risc în cadrul companiei Darian. „Din cunoştinţele noastre, există în cadrul administraţiei locale interne o echipă bogată de tineri care «gândesc» proiecte inovatoare şi se ocupă exclusiv de atragerea de fonduri europene pentru implementarea acestora.“

    Pe lângă interesul autorităţilor locale în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a oraşului, explică Novac, Oradea dispune şi de alte atuuri, precum ieşirea foarte facilă către Europa, proximitatea faţă de două dintre cele mai importante centre universitare din România (Cluj-Napoca şi Timişoara), existenţa infrastructurii de afaceri prin implicarea autorităţilor locale spre atragerea investitorilor sau existenţa energiilor geotermale în zonă.

    Vedeta părţii vestice a ţării rămâne totuşi Cluj-Napoca, oraş care nu este doar un mare centru universitar, ci şi un centru financiar unde îşi au sediul mai multe multinaţionale, ceea ce face ca în imobiliare cererea să crească şi mai mult, iar preţul chiriilor să fie direct proporţional cu salariile corporatiştilor. Conform unei analize realizate de  imobiliare.ro, municipiul Cluj-Napoca a depăşit în premieră, la finalul anului 2015, Capitala în ceea ce priveşte preţurile medii de tranzacţionare a apartamentelor; deocamdată creşterea preţurilor de vânzare a apartamentelor, nu s-a reflectat şi în preţurile chiriilor. În Cluj, chiriile medii solicitate de proprietari se situau, în trimestrul al patrulea al anului trecut, la 190 de euro pe lună pentru o garsonieră, 280 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, 350 de euro pe lună pentru trei camere şi 450 de euro pe lună pentru patru camere.

    Pe piaţa închirierilor din Bucureşti, preţurile medii solicitate de particulari în trimestrul al patrulea al anului 2015 au ajuns la 220 de euro pe lună pentru o garsonieră, la 300 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, la 350 de euro pe lună pentru o locuinţă tricamerală şi la 550 de euro pe lună pentru una cu patru camere sau mai mult.

    Cât de sustenabilă este însă această creştere accelerată a pieţei imobiliare? Nu foarte, crede Dacian Barna, managing partner în cadrul Coldwell Banker Oradea. „Din punctul meu de vedere, în Cluj este o bulă imobiliară. Începem să asistăm la un fenomen interesant: mulţi clujeni nu mai investesc acolo. Iar asta pentru că foarte mulţi dezvoltatori riscă să cumpere când preţul e sus şi să vândă apoi când preţul scade; e efectul normal atunci când vorbim de o bulă. Nivelul de amortizare nu e chiar cel mai bun. Astfel, au început să apară în Oradea investitori imobiliari din Cluj, Braşov sau chiar Bucureşt“, spune Dacian Barna. El crede că investitorii aleg mai nou Oradea din mai multe motive: în primul rând poziţionarea bună, aproape de ieşirea din ţară, dar şi datorită faptului că Oradea are o imagine din ce în ce mai bună. „Oraşul a crescut foarte mult din punct de vedere al infrastructurii, al serviciilor şi se află şi acum pe o pantă ascendentă. Cu siguranţă tendinţa investitorilor de a veni în Oradea va continua şi anii următori, pentru că oraşul se dezvoltă, e un oraş curat, verde.“

    Barna consideră că există două direcţii majore de dezvoltare care au pus Oradea pe harta imobiliară a României: una pe parcuri industriale (în oraş există două parcuri active cu grad de ocupare 100% şi un al treilea în construcţie), iar cea de-a doua direcţie este dat de efervescenţa din domeniul turismului. „Clădirile de birouri din Oradea sunt suficiente“, remarcă Barna. Tot el adaugă că această dezvoltare este plasată „într-o zonă relativ centrală; Lotus Center este primul mall din oraş şi tot în acea zonă s-a deschis un mare centru de afaceri construit exclusiv pentru birouri. Din punctul meu de vedere, primăria a creat cadrul. Dacă nu ar fi creat cadrul pentru dezvoltarea parcurilor industriale, dacă nu crea departamentele din cadrul primăriei responsabile de atragerea de fonduri europene, nu veneau nici firmele. Autorităţile locale şi mediul privat se susţin reciproc“, conchide reprezentantul Coldwell Banker.
     

  • Clujeanul care vrea să cucerească Bucureştiul

    „Antreprenorul clujean Răzvan Cuc a preluat master franciza RE/MAX în 2013 de la Adrian Sischin, cel care a adus pentru prima dată în România în 2007 modelul reţelei de agenţii imobiliare americane. Încă de la preluarea afacerii, Cuc şi-a stabilit obiective ambiţioase pe care le-a îndeplinit parţial. Un ţel care s-a dovedit a fi dificil de atins a fost intrarea pe piaţa din Bucureşti: „Penetrarea pieţei din Capitală a fost mai grea decât am crezut, iar acum în Bucureşti avem doar unul, doi reprezentanţi. Ce-i drept, avem şi un  „handicap“, anume că suntem localizaţi, aici, în Cluj“, recunoaşte Cuc. El speră ca în 2016 să mai adauge un membru echipei din Bucureşti şi menţionează că „şi din experienţa altor ţări unde este prezentă RE/MAX, pieţele mari se cuceresc din exterior. Mai întâi cucerim pieţele mici apoi pe cea principală. Este un proces lung. Trei ani de existenţă, cât avem noi, la scara procesului de maturizare a unei reţele imobiliare, este puţin. Inerţia de start este mare.“

    Răzvan Cuc a intrat în lumea afacerilor încă din anii ’90, iar din 1999 a pus, alături de fratele său, Tudor, bazele retailerului de telefonie mobilă Plus GSM, pe care l-a vândut în 2008 către fondul de investiţii spaniol GED pentru câteva milioane de euro; acum, este prins de mrejele sectorului imobiliar. „Am pornit în afacere alături de soţia mea, care făcea asta de 15 ani (deţinea agenţia de imobiliare Grup de Lux, care s-a transformat în RE/MAX Grup de Lux – n.r.). Eu am venit din alt business, unde am construit o reţea, şi am încercat să refac acelaşi model şi în afacerea ei. Însă după un an de încercări mi-am dat seama că industria nu este normată şi că este foarte greu să dezvolţi un concept pe care să-l poţi multiplica“, explică Răzvan Cuc. Acest lucru l-a determinat pe antreprenorul clujean să ia în considerare preluarea unui model testat în dimeniul imobiliar, iar franciza RE/MAX s-a dovedit a fi exact modelul pe care îl căuta; doi ani mai târziu, în 2013, a preluat masterfranciza pentru România. RE/MAX a încheiat anul trecut cu 15 birouri în ţară, 101 agenţi şi comisioane de un milion de euro, mizând în 2016 pe creştere; astfel, previziunile pentru anul în curs vizează ca reţeaua să ajungă la 24 de birouri, 165 de agenţi şi comisioane de 1,5 milioane euro. „De vreo trei ani suntem RE/MAX în România şi ne ocupăm de dezvoltarea reţelei. Avem un plan, obiective destul de clare, măsurate. Urmează să deschidem alte patru francize în curând. Suntem în proces de pregătire. Prima va fi pe 1 iulie în Timişoara, apoi august tot Timişoara şi în septembrie la Iaşi“, povesteşte Cuc, care adaugă că pentru anul în curs evoluţia a mers conform planului. „Mergem pe extindere şi păstrăm trendul ascendent.“

    RE/MAX este lider mondial în real estate, fiind franciza numărul unu la nivel global pe acest segment; compania a fost înfiinţată în 1973 în Denver şi are birouri în aproximativ 100 de ţări din întreaga lume. În Europa, RE/MAX are activităţi în 33 de ţări, cu peste 1.500 birouri şi 15.000 de agenţi. Implementarea francizelor în fiecare ţară în parte are specificul său, mai ales datorită faptului că „legislaţia nu este unitară în acest domeniu şi sunt diferenţe destul de mari de la o ţară la alta“. El adaugă că nici situaţia agenţilor imobiliari nu este ideală, din cauza faptului că oricine poate pătrunde în acest domeniu. „Oricine poate fi, peste noapte, agent imobiliar. Nu are nevoie de traininguri, de certificări sau cursuri. Acesta este un lucru rău. Continuăm să lucrăm după liberul arbitru, fără să existe linii clare de respectat. De exemplu, nimeni nu ştie câţi agenţi imobiliari sunt în România. Probabil că este ultima dintre profesiile liberale din România care se află în situaţia asta“, spune Cuc.

    Pentru a sistematiza şi eficientiza munca agenţilor, RE/MAX are pus la punct un sistem de training-uri, cursuri, atât pentru agenţi cât şi pentru proprietarii de franciză, aşa-numiţii „broker owner“, care sunt entităţi economice independente, îşi gestionează independent activitatea şi au, între obiectivele clare, recrutarea de agenţi, potrivit lui Cuc. „Noi oferim pachete educaţionale pentru proprietari cât şi pentru agenţii care tranzacţionează: 150 de ore de curs pentru agent şi peste 200 de ore pentru proprietarii de franciză. În plus, se ţin module de coaching în interiorul biroului de care aparţin.“

    Agenţii RE/MAX sunt plătiţi doar pe baza unui comision; nu sunt angajaţi, ci asociaţi cu franciza respectivă şi sunt remuneraţi cu 50% din comisioanele generate – care pot ajunge chiar până la 80%, caz în care agentul are şi obligaţii financiare faţă de biroul la care este asociat. În ce priveşte tipul de persoane pe care îi caută RE/MAX pentru a deveni agenţi, aceştia sunt persoanele cu „spirit antreprenorial“. Mai cu seamă în managementul unei asemenea francize este importantă doza de spirit antreprenorial, iar Răzvan Cuc menţionează că „acest tip de afacere este făcut pentru mulţi, dar nu pentru oricine“.

    Piaţa imobiliară românească a crescut cu 10% în 2015, comparativ cu anul precedent, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul tranzacţiilor realizate, potrivit unui studiu al companiei, iar antreprenorul clujean previzionează ca acest trend ascendent să continue şi în 2016. „Am umblat în ultimii doi ani prin oraşele din ţară pentru a înţelege pieţele imobiliare din România. Am observat că peste tot se construieşte şi se vede un interes al dezvoltatorilor de a construi şi de a vinde, şi un interes al clienţilor de a-şi achiziţiona locuinţe. Piaţa imobiliară se află într-un moment bun“, consideră el. Cuc se fereşte să preconizeze cum va arăta piaţa în următorii ani spunând că „nu ştiu dacă e cineva în ţară care poate prezice cum o să meargă piaţa, însă ar trebui să meargă înainte în felul acesta nişte anişori“.  În acest context, RE/MAX România a intermediat anul trecut circa 300 de tranzacţii, în valoare totală de 19 milioane de euro, şi a încasat comisioane de aproximativ un milion de euro. Aproape 80% din tranzacţii au fost vânzări, iar restul închirieri; 80% din proprietăţile tranzacţionate au fost pe segmentul rezidenţial, 15% pe segmentul office şi comerciale, iar 5% terenuri, potrivit Ziarului Financiar.

    Bucureştiul rămâne în continuare piaţa numărul unu din România, dar oraşul natal al lui Cuc, Clujul, creşte mult; în acest moment „Clujul are o medie de preţ pe metrul pătrat uşor mai mare ca Bucureştiul. Capitala are vârfuri mai mari, volume mai mari, dar Clujul este poate cea mai scumpă piaţă, în medie, din România în prezent“.

    La nivelul întregii ţări, apartamentele vechi încă sunt foarte dezirabile datorită locaţiei centrale, însă „tinerii din centrele economice mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi preferă locucuinţe în construcţii noi“. Cu toate acestea, creşte şi numărul tranzacţiilor de închiriere: „darea în plată îngreunează accesul la finanţare, iar tinerii care nu au posibilitatea de a da un avans de 30-40% vor rămâne chiriaşi“.

  • Creşterea preţurilor pentru locuinţele din România, printre cele mai mari din Europa

    România se află pe locul cinci în Europa, după Portugalia, unde preţurile au crescut cu 14,3%, Germania – cu un avans de 11,24%, Turcia – 10,68% şi Spania – cu 6,64%. La polul opus se situează ţări precum Slovacia sau Grecia, unde preţurile au scăzut chiar şi cu până la 3%, sau Elveţia, unde majorarea a fost infimă, de sub 1%.

    Cu toate că România este fruntaşă în ceea ce priveşte creşterile preţurilor în prima jumătate a anului, dacă este luat în calcul costul pe metrul pătrat, acesta se situează la cca. 900 de euro. Pe primele locuri în acest sens se află Elveţia, Franţa şi Germania, unde preţurile pe metrul pătrat sunt cuprinse între 5.785 euro/mp şi 2.860 euro/mp. La polul opus se află ţări precum Turcia, unde preţul pe metrul pătrat a fost în primul semestru de doar 534 de euro, Cehia (832 euro), Slovacia (879 euro) şi România (900 euro).

    În ceea ce priveşte închirierile pe segmentul rezidenţial, preţul pe metrul pătrat a rămas aproape neschimbat în majoritatea statelor. Astfel, în România acesta se situează la cca. 5 euro/mp, la acelaşi nivel ca şi la finele lui 2015. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Elveţia (17 euro/mp), Olanda (13 euro/mp), Franţa (12,6 euro/mp) şi Finlanda (12,5 euro/mp). La polul opus se află Turcia – 2,27 euro/mp, Grecia – 4,2 euro/mp, Italia –  cca. 5 euro/mp şi România, cu 5 euro/mp.

     

  • Wizmo.ro, platformă imobiliară cu o investiţie de 500.000 euro în spate

    Un grup de investitori belgieni şi români, specializaţi în e-commerce şi dezvoltare IT, investeşte 500.000 euro în Wizmo.ro, o nouă platformă imobiliară dedicată atât sectorului rezidenţial, cât şi celui de business.

    Wizmo.ro, platformă specializată în listarea de anunţuri imobiliare, targetează, în egală măsură, proprietarii de imobile, agenţiile imobiliare, dezvoltatorii imobiliari, cât şi persoanele şi companiile care sunt în căutarea unui spaţiu construit sau teren, fie el de închiriat sau de vânzare.

    “Am luat decizia de a investi în această platformă deoarece considerăm că mediul economic din România, cât şi piaţa imobiliară, ne pot oferi toate atuurile pentru a transforma Wizmo.ro într-un proiect de succes. Pentru a demara această investiţie am analizat atent potenţialul pieţei de real-estate şi am observat că acesta este în creştere în marile oraşe ale ţării, în special pe segmentul rezidenţial şi office”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro. 

    Potrivit lui Maarten Deboo, în următoarele trei luni, Wizmo.ro îşi doreşte să ajungă la 100.000 de listări, pe segmentele rezidenţial, comercial, office, industrial şi agricol. Din total, cele mai multe anunţuri vor fi pe segmentul rezidenţial, mai ales că, în perioada vară – toamnă, numărul căutărilor de apartamente de închiriat va fi în creştere.

    ”Un alt beneficiu al noii platforme este sistemul de review-uri, prin care clienţii pot da feedback legat de calitatea serviciilor agenţiilor, un instrument unic pe piaţa de profil, prin intermediul căruia sperăm să aducem un plus de transparenţă faţă de clienţii finali, care îşi pot spune părerea. În acelaşi timp, este un factor-cheie pentru agenţiile imobiliare şi dezvoltatorii imobiliari care investesc în calitatea serviciilor. Astfel, clienţii vor valida serviciile prin ratingul oferit, iar dezvoltatorii şi agenţiile vor câştiga credibilitate”, a mai explicat Maarten Deboo.

    Acesta a subliniat că o altă noutate a platformei este serviciul de mesagerie directă cu potenţialii clienţi. În acest fel, părţilor implicate într-o negociere le va fi mult mai simplu să intre în contact şi să definitiveze o tranzacţie. De asemenea, un alt beneficiu este că Wizmo.ro va recompensa anunţurile calitative, cele cu descrieri elaborate, cu fotografii de calitate.

    În plus, Wizmo.ro a pregătit pachete pentru profesioniştii din domeniu – agenţii şi dezvoltatori imobiliari – preţurile fiind diferite în funcţie de serviciile incluse şi de numărul de listări disponibil în portofoliul agenţiilor. De asemenea, în următoarele luni, odată cu lansarea platformei, agenţiile au 4 luni gratuite, pentru a testa platforma.

    Lansată la nivel naţional, pentru moment, Wizmo.ro funcţionează în varianta Beta, în scopul perfecţionării platformei pe baza opiniilor venite de la primii utilizatori.
     

  • CBRE preia managementul celor patru mall-uri ale Immofinanz din România, semnând astfel cea mai mare tranzacţie locală de property management

    CBRE Romania a preluat administrarea portofoliului de retail al Immofinanz, semnând astfel cea mai mare tranzacţie de property management din România. Începând cu 1 iunie, CBRE administrează cele patru centre comerciale deţinute de către Immofinanz în ţară: Polus Center din Cluj, Maritimo Shopping Center din Constanţa, Gold Plaza din Baia Mare şi Piteşti Mall, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 147,824 mp.

    Cele patru centre inregistreaza in total peste 600 de chiriasi, nume sonore din fashion, food si entertainment. Polus Center este cel mai dinamic centru comercial din Cluj, are o suprafata totala inchiriabila de 63.000 mp, printre chiriasii-ancora numarandu-se Carrefour, Decathlon, Zara, H&M, C&A and Cinema City. Maritimo Shopping Center detine 50.000 mp de suprafata  comerciala si are printre chiriasi branduri importante de fashion ca Peek&Cloppenburg, H&M, Inditex Group (Zara, Bershka, Stradivarius, Pull&Bear), C&A, LC Waikiki. Centrul comercial Gold Plaza din Baia Mare are o suprafata inchiriabila de 32.000 mp, iar printre chiriasi Cora, Cinema City, H&M, Pimkie si Orsay, iar Pitesti Mall detine 18.600 mp de spatii comerciale si are magazine precum C&A, H&M sau Kenvelo.

    CBRE este consultantul de real estate cu cele mai multe mandate de retail property management, cele noi patru centre adaugandu-se Sun Plaza din Bucuresti si Felicia Shopping Center din Iasi, centre comerciale aflate déjà in administrarea CBRE.

    Pe langa cele doua birouri din Bucuresti, cel din Iasi si cel din Timisoara, CBRE va deschide noi birouri in Cluj, Constanta, Pitesti si Baia Mare, in centrele comerciale preluate.

  • Veranda din mijlocul oraşului: cum va arăta cel mai nou mall din Bucureşti

    “Obor a fost întotdeauna o zonă comercială, chiar şi numele Obor înseamnă «târg de vite». Înainte de asta se numea Târgul Moşilor, încă din secolul XVII, când veneau negustori din toată ţara, aduceau produsele şi le expuneau aici. Primul moment în care a fost întrerupt comerţul în zonă a fost în 1950, când au decis să construiască fabrici; acum practic revenim la ce era înainte“, spune Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services.

    „Avem o zonă comercială, zona Obor, care are cinci elemente mari: piaţa nouă, piaţa de legume, magazinul Obor, bazarul Obor şi, la toate acestea, avem o bază de clienţi foarte puternică, în jur de 8 milioane de oameni care vin în fiecare an pentru cumpărături. Dar aceştia nu au comerţ modern, nu au retail modern, nu ai unde să bei o cafenea în zonă, nu ai niciun magazin cu branduri mai cunoscute. În plus, nici partea de leisure sau entertainment nu există, parcul din faţa Primăriei este extrem de aglomerat, iar asta arată cât de multă nevoie de aşa ceva există şi cum lipseşte cu desăvârşire. Iar noi venim exact cu asta, construim un mall de proximitate pentru cei care sunt în oricum în zonă, pentru cei care vin oricum la Obor. Venim cu o ofertă care se leagă, e complementară; nu intrăm pe acelaşi segment de piaţă, ci venim cu ceva modern, ceva care să aducă un plus acestei zone deja foarte puternice.“

    Familia Pogonaru a început să cumpere acţiuni în fabrica de mase plastice Prodplast în 2002; fabrica s-a mutat acum în complexul Faur şi continuă să producă folie şi PVC. „Ne-am concentrat pe a menţine profitabilitatea fabricii şi ideea de a o muta treptat, de a separa proiectul imobiliar, pentru că un lucru a fost întotdeauna clar: comerţul se pretează cel mai bine zonei Obor. Autorizarea şi planificarea le-am început prin 2009. Demolarea a început în septembrie 2014, iar construcţia efectivă în vara anului următor.“

    Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.

    „Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. A fost foarte bun şi timingul, sunt foarte puţine proiecte anunţate, mai ales în Bucureşti. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui.“ Spre exemplu, explică Andrei Pogonaru, Varşovia are de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, adaugă el.

    Chiar dacă vorbim de o zonă cu o densitate mare a populaţiei, locuitorii sectorului 2 se pot îndrepta către un alt proiect care şi-a deschis porţile anul trecut, Mega Mall. De ce ar alege clienţii Veranda? Datorită diferenţelor dintre cele două proiecte, după cum explică Andrei Pogonaru. „În primul rând, Mega Mall este, ca multe alte malluri din Bucureşti, unul de destinaţie. Sunt malluri la care este important ca acei clienţi să stea un număr cât mai mare de ore, şi felul în care sunt construite reflectă acest lucru. Food court-ul e la etaj, încearcă astfel să filtreze oamenii. Mallurile de proximitate, care sunt de generaţie mai nouă, sunt malluri destinate unui altfel de comerţ. Am încercat să facem Veranda cât mai accesibil: are spaţiu verde în faţă, am creat un sistem de trafic prin care am lărgit strada şi am pus spaţii noi de tramvai, am creat refugii noi. Pe noi nu ne deranjează dacă cineva vine, cumpără şi pleacă; e un alt concept de retail. Fiind un mall de proximitate, principalii clienţi pe care îi avem sunt cei care locuiesc în zonă.“

    Un alt motiv pentru care familia Pogonaru e încrezătoare în succesul Veranda este infrastructura: „Noi suntem la intersecţia între inelul central, adică Ştefan cel Mare, şi şoseaua Colentina, care e principala ieşire din Bucureşti în direcţia respectivă. La modul cum e realizată infrastructură, dacă locuieşti înspre Pantelimon, atunci primul mall la care te-ai duce este într-adevăr Mega Mall. Dar în tot ce înseamnă Calea Moşilor, Ştefan cel Mare, toată zona aceasta extrem de densă dinspre centrul Bucureştiului va avea un mall mai aproape, pentru că nu este atât de uşor să ajungi la Mega Mall – acesta este targetul nostru principal.“

    Mai sunt şi alte diferenţe, spune el, în primul rând faptul că Veranda are o suprafaţă mai mică. E şi un concept nou, cu chioşcuri, cu locuri de joacă, care aduce un plus zonei, „nu e o cutie în care trebuie să stai şi să te pierzi“.

    Prima ancoră, arată Andrei Pogonaru, este zona de restaurante la care poţi ajunge atât de pe Colentina cât şi dinspre Piaţa Obor; este o ancoră exterioară, ceea ce din prima reprezintă un concept foarte diferit faţă de ceea ce se construieşte în mod uzual. Alt lucru foarte important e ce se întâmplă cu cei 15.000 de metri pătraţi de spaţiu verde: „Iarna vom avea un patinoar, un târg de Crăciun cu brad în faţă, vom avea tot felul de jocuri pentru copii într-un spaţiu care în mod tradiţional ar fi destinat locurilor de parcare. Un mall se construieşte şi apoi îşi aşteaptă clienţii; la noi e invers – avem deja toţi clienţii care vin în zona Obor, cărora le aducem ceva în plus. Am lucrat cu administraţia străzilor şi cu Primăria pentru a obţine avizele, dar toată investiţia în infrastructură, de vreo 2 milioane de euro, e asigurată de noi. Asta include reasfaltare, mutarea stâlpilor, modernizare, semaforizare sincronizată, o bandă în plus şi altele, chiar şi refugiile de tramvai.“

    La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Cât despre locuri de parcare, Veranda va avea în total 1.200, dintre care o parte pe acoperiş.

    „Ideea este şi să fluidizăm traficul, să nu se mai parcheze maşinile ilegal atât timp cât există locuri de parcare. Este şi în avantajul nostru, pentru că în momentul în care vrei să faci piaţa la Obor, e foarte simplu să îţi parchezi maşina la noi, să traversezi şi să faci piaţa la Obor – la asta se referă conceptul de proximitate, nu încercăm să ţinem clienţii blocaţi“, spune Pogonaru.

    Coordonatorul proiectului Veranda se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să îi treacă zilnic pragul. „Este un target neutru având în vedere densitatea zonei şi faptul că la 10 minute de centrul comercial sunt 430.000 de oameni, 166.000 de familii. Şi discutăm de familii tinere, oameni care chiar se vor bucura de parcul pe care îl facem în faţă.“

    Veranda a fost proiectat de arhitecţii englezi de la Chapman Taylor, iar CBRE România este agentul exclusiv de închiriere a centrului comercial. Centrul comercial este deservit de 16 linii RATB de transport în comun şi de staţia de metrou Obor, aflată la mai puţin de 400 m distanţă. Proiectul va avea peste 100 de magazine şi un hipermarket Carrefour; o zonă verde, de 15.000 mp, cu parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi terase, va suplimenta oferta comercială a noului mall.

  • Deja se vede efectul legii dării în plată. Cartierul din Bucureşti unde preţurile la locuinţe au scăzut cu 10.000 de euro de la o lună la alta

    Locuinţele din zonele bucureştene 13 Septembrie, Dristor şi Drumul Taberei s-au ieftinit în luna aprilie, comparativ cu martie, astfel că preţul mediu al unui apartament vechi în Capitală a ajuns luna trecută la 78.350 de euro, cu 550 de euro mai puţin decât în martie, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.

    Astfel, un apartament în zona 13 Sep­tembrie costa în aprilie 72.000 de euro, cu 8.000 de euro mai puţin decât în martie. Pentru o locuinţă în Dristor, un cum­părător plătea luna trecută 67.000 de euro, faţă de 77.000 de euro cu o lună în urmă, iar preţul unui apartament în Drumul Taberei a coborât de la 68.000 la 63.000 de euro.

    La polul opus, creşteri ale preţurilor au fost înregistrate în zonele Berceni, Crângaşi, Iancului şi Vitan Mall.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • S-a întors vremea investiţiilor de sute de milioane de euro

    O dezvoltare cu 4.500 de locuinţe, care ar urma să găzduiască 14.000 de locuitori, este unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip, iar planurile par cu atât mai curajoase cu cât imobiliarele au resimţit din plin efectele crizei. Preţurile s-au prăbuşit, multe proiecte s-au luptat cu insolvenţa sau falimentul, condiţiile de creditare s-au înăsprit, cererea a intrat în cădere liberă, iar proiectul Prima casă a fost singura gură de oxigen, vreme de ani buni. Casele ieftine, din ce în ce mai mici, fără pretenţiile de altădată, erau singurele care dezmoţeautranzacţiile în piaţa imobiliară. Acum a revenit apetitul cumpărătorilor pentru locuinţe mai mari, mai frumoase, implicit mai scumpe. Totuşi, o investiţie de 300 de milioane de euro este mare chiar prin comparaţie cu vedetele dezvoltărilor din perioada de boom.

    „Nu excludem o colaborare cu băncile, pentru a avea resurse pentru alte proiecte“, spune Sorin Blaga, care a preluat conducerea filialei locale a dezvoltatorului imobiliar Liebrecht&wooD în toamna anului trecut. Planurile actuale de dezvoltare a proiectului se întind pe o perioadă de zece ani, iar anul viitor ar putea fi scoase la vânzare primele 180 de „case pe pământ“. Bugetul pentru dezvoltarea infrastructurii şi finalizarea primelor case este de circa 26 de milioane de euro. La Frumuşani, aflat la o distanţă de circa 25 km de Piaţa Unirii, belgienii deţin 190 de hectare, teren cumpărat pe bucăţi, pe parcursul a patru ani; un lot din această suprafaţă, de 10 hectare, este separat, şi pentru el „avem tot felul de idei“, spune Blaga, care completează că pe parcursul ultimilor ani belgienii au fost concentraţi pe dezvoltări industriale, în Polonia, Rusia şi chiar şi România.

    În România, dezvoltatorul a construit West Park, Fashion House Outlet Center, Victoria Park şi Militari Shopping Center. Pe lângă terenul de la Frumuşani, belgienii mai deţin câteva zeci de hectare de teren la Cernica, unde ar fi trebuit să dezvolte un alt Fashion House Outlet, proiect pus pe hold momentan, şi alte circa 11 hectare de teren pe centura Bucureştiului. La FashionHouseOutlet Center, Liebrecht&wooD vrea să extindă suprafaţa comercială cu alţi 20.000 mp în viitorul apropiat, având deja cereri din partea viitorilor chiriaşi.

    „Frumuşani e la fel de departe ca satul Corbeanca. De acolo până în Piaţa Unirii sunt între 25 şi 27 km, iar noi vom conecta podul de la Cernica cu Frumuşani.“ Lucrul la proiect se desfăşoară pe mai multe planuri, iar Blaga spune că acum este preocupat, între altele, de găsirea a ceea ce numeşte „un arhitect de verde“, pentru a amenaja spaţiile, pentru că ar trebui să cumpere deja plantele, chiar dacă încă nu e turnată fundaţia niciunei case şi nici drumul de acces nu este în lucru. „Pentru drumul de acces avem deja autorizaţie de construcţie, dar pentru alte etape de dezvoltare ne aflăm în diferite faze de avize şi autorizări.“

    Acum, proiectul vizează construirea a şapte tipuri de case, iar directorul general spune că încă nu poate da detalii despre suprafeţele concrete de teren pe care le va avea fiecare dintre modele. Cum nu precizează nici preţul mediu de construcţie pe metru pătrat; Blaga spune că preţul final de vânzare diferă de la tip la tip de casă, iar suprafeţele – cel puţin pentru unităţile ce ar fi livrate anul viitor – variază de la 75 la 120 m. El completează că intenţia este ca preţurile de vânzare să se încadreze în condiţiile de TVA de 5% (maxim 450.000 lei); „se adresează mijlocului clasei medii, cu elemente de design şi arhitectură care să sugereze o poziţionare mai înaltă, dar nu ne adresăm celor care vor lux“.

    Pentru proiectul de la Frumuşani Liebrecht&wooD lucrează cu ColdwellBanker. De ce Frumuşani? „Este absolut superb locul. Cu luciu de apă de zeci de hectare, o diferenţă de nivel foarte interesantă. Proiectul ăsta ori va fi funcţional, ori îl vom închide noi“, afirmă Blaga, a cărui carieră a debutat la Direcţia de PoştăşiTelecomunicaţii din Iaşi, apoi a lucrat în radio, televiziune, în industria tutunului şi în petrol şi gaze.

    „Între mine şi grupul imobiliar belgian au fost vreo şase luni în care ne-am tot evaluat, mai mult ei pe mine, eu mai puţin pe ei şi mai discret.“ Născut la Topliţa, Sorin Blaga a plecat de acasă la 16 ani, pentru că, spune el glumind, s-a certat cu prietenii cu care cânta la chitară, şi şi-a continuat studiile la Iaşi. Şi-a început cariera la Direcţia de Poştă şi Telecomunicaţii din Iaşi, în 1987, mutându-se la seral şiîşiaminteşte că salariul de la acea vreme, de 2.200 de lei, l-a bucurat mult, fiind un venit însemnat. „M-a fascinat atât de mult lucrul cu oamenii de la poştă, încât eram hotărât să urmez această carieră, să fiu un mare inginer. Îmi spuneam că voi repara telefoane toată viaţa, voi merge să pun fire, să instalez centrale“, A stat doar patru ani şi jumătate în direcţia de poştă după care a fost atras de media şi a lansat, împreună cu câţiva prieteni, un post de radio, al patrulea care şi-a început emisia după revoluţie; „despre acea perioadă spun că nu am fost pionieri, ci eram in the middle of nowhere“.

     

  • Zona luxului în imobiliare revine în căutările clienţilor

    Întotdeauna nordul unei zone este cel bogat, emisfera nordică în comparaţie cu emisfera sudică, ţările nordice din Europa în raport cu ţările din zona noastră,  nordul Italiei vs. sudul ţării, nordul Timişoarei sau al Bucureştiului“, descrie Emanuel Poştoacă, general manager la Nordis Premium Properties, geografia împărţirii lumii. Această perspectivă l-a făcut să se orienteze, încă din perioada în care lucra ca angajat al unei agenţii imobiliare, pe nişa locuinţelor premium din nordul Capitalei, la începutul anilor 2000.

    Pe atunci, nordul Bucureştiului, aşa cum îl ştim astăzi, nu exista, iar în zone precum Herăstrău – Şoseaua Nordului existau doar case din chirpici şi pepiniere. Mizând pe interesul faţă de nord, Poştoacă a ales să se axeze pe nişa imobiliară formată din această zonă şi în momentul în care a înveput să îşi dezvolte propria afacere în imobiliare, în 2008.

    Grupul de firme imobiliare Nordis, care reuneşte firmele Nordis, de intermediere imobiliară, Nordis – Administrare, de administrare de imobile, şi Nordis Investments, de investiţii si dezvoltare imobiliară, a supravieţuit astfel crizei şi a evoluat astfel de la unul la 20 de angajaţi şi la o cifră de afaceri de 320.000 de euro. Compania a ajuns în prezent la peste 2.500 de proprietăţi premium, din zone precum Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera, în portofoliul de imobile pentru vânzare, închiriere sau în administrare.

    Pariul lui Poştoacă este unul norocos mai ales în contextul de piaţă actual, în care ponderea proiectelor mass market în totalul proiectelor rezidenţiale demarate a înregistrat anul trecut o scădere, de la 70% până la 51,52%, în favoarea segmentelor mediu şi premium de pe piaţa imobiliară, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania. Aceeaşi sursă observă că aproximativ 3.200 de locuinţe vor fi finalizate în acest an în zona de nord a Bucureştiului, iar dacă cea mai mare pondere a acestor locuinţe, 66%, adică aproximativ 2200 de unităţi, este reprezentată de locuinţe destinate clasei medii, amplasate în zone precum Aviaţiei şi Băneasa, aproximativ 25%, adica peste 700 de unităţi, sunt locuinţe premium şi de lux, amplasate în Dorobanţi, Herăstrău sau Barbu Văcărescu.

    Totul dintr-un total de peste 6.000 de unităţi aflate în construcţie în zonele menţionate. Segmentul locuinţelor premium înregistrează de asemenea o creştere semnificativă a dezvoltării, peste 1.000 de locuinţe urmând a fi predate în acest an, cea mai mare parte a acestora, aproximativ 750 de unităţi, în zonele ultracentrale, Dorobanţi şi Floreasca – Barbu Văcărescu, potrivit lui Alexandru Pricop, managing partner în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    „Zona de nord a Bucureştiului este foarte ofertantă din punct de vedere al dezvoltării rezidenţiale, ţinând cont de suprafeţele mari de teren disponibile în zone precum Barbu Văcărescu, Expoziţiei, Băneasa sau Siseşti iar investitorii îşi îndreaptă tot mai mult atenţia şi spre sectorul rezidenţial după ce cel al spaţiilor de birouri şi comerciale a ţinut capul de afiş în ultimii ani“, observă Pricop.  Dacă în 2007, anul de maxim în imobiliare, Emanuel Poştoacă spune că avea atât de mulţi clienţi care făceau o achiziţie, încât nu avea timp să programeze întâlniri cu toţi, lucrurile sunt astăzi mai degrabă stabile. „Dacă astăzi merg cu 10 clienţi diferiţi la o proprietate şi facem o tranzacţie,  atunci aveam patru clienţi diferiţi şi făceam o tranzacţie, la preţuri mult mai mari decât cele de acum.“

    Potrivit directorului general al Nordis, clienţii de atunci de pe acest segment sunt aceiaşi cu cei de acum: antreprenori, profesii liberale de succes, avocaţi cunoscuţi, medici, notari, diverse persoane care au vândut ceva şi dispun de o anumită sumă de bani, persoane cu funcţii de conducere în companii mari, CEO sau CFO, şi nu middle management. 90% dintre clienţii pentru aceste zone nu recurg la un credit bancar, astfel că preţurile nu au scăzut foarte mult comparativ cu alte zone din Bucureşti, iar cazurile executărilor făcute de bănci sunt izolate. Totodată, 90% dintre cei care achiziţionează o locuinţă în aceste zone sunt români, iar chiriaşii, în procent de 90%, expaţi.

    „Cetăţenii străini nu concep să plătească 500.000 de euro pentru un apartament. Clienţii români preferă să îşi cumpere casa, cetăţenii străini vin aici datorită jobului, în general pe perioade de 2-4 ani, iar în pachetul lor salarial intră şi chiria unui apartament.“ Majoritatea clienţilor români au această dorinţă, de a simţi că au realizat ceva, prin faptul că sunt proprietarul unui apartament în zona aceasta. „Cultura noastră ne insuflă că «trebuie» să avem casa noastră – drept pentru care noi, românii, vom dori să fim proprietari şi peste cinci, şi peste 15 ani, mentalităţile nu se schimbă uşor. Flexibilitatea locurilor de muncă este mai mare decât în urmă cu 20 de ani, dar o astfel de investiţie este bună oricând.

  • Peste 3000 de locuinţe sunt în construcţie în nordul Bucureştiului

    Cea mai mare pondere a acestor locuinţe, 66% (aproximativ 2200 de unităţi), este reprezentată de locuinţe destinate clasei medii, amplasate în zone precum Aviaţiei şi Băneasa în timp ce aproximativ 25%, adica peste 700 de unităţi, sunt locuinţe premium şi de lux, amplasate în zone precum Dorobanţi, Herăstrău sau Barbu Văcărescu.

    În total, aproximativ 4200 de noi locuinţe destinate clasei medii vor fi livrate în acest an în zonele semicentrale, centrale şi de nord din Bucureşti, potrivit datelor Coldwell Banker Affiliates of Romania, reprezentând 70% din totalul celor peste 6000 de unităţi aflate în construcţie în zonele menţionate.

    „Bucureştiul va trece printr-o schimbare socială şi demografică semnificativă în următorii ani. În clădirile de birouri din nordul Capitalei lucrează deja peste 70.000 de persoane, numărul acestora urmând să crească, iar dezvoltatorii vor construi tot mai multe proiecte destinate clasei medii, cu un amplasament foarte bun şi suprafeţe mai generoase comparativ cu cele ale locuinţelor din zonele mărginaşe. Tot mai mulţi cumpărători care au achiziţionat o locuinţă prin Prima Casă în perioada 2009-2012 vor face un upgrade în următorii ani către zone mai bune, semicentrale sau de nord, mai aproape de clădirile de birouri în care îşi desfăşoară activitatea”, afirmă Alexandru Pricop, managing partner în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Segmentul locuinţelor premium înregistrează de asemenea o creştere semnificativă a dezvoltării, peste 1000 de locuinţe urmând a fi predate în acest an, cea mai mare parte a acestora, aproximativ 750 de unităţi, în zonele ultracentrale, Dorobanţi şi Floreasca – Barbu Văcărescu.

    „Zona de nord a Bucureştiului este foarte ofertantă din punct de vedere al dezvoltării rezidenţiale, ţinând cont de suprafeţele mari de teren disponibile în zone precum Barbu Văcărescu, Expoziţiei, Băneasa sau Siseşti iar investitorii îşi îndreaptă tot mai mult atenţia şi spre sectorul rezidenţial după ce cel al spaţiilor de birouri şi comerciale a ţinut capul de afiş în ultimii ani”, mai afirmă Alexandru Pricop.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent exclusiv pentru peste zece proiecte rezidenţiale din Bucuresti, printre care Cosmopolis, cel mai mare proiect rezidenţial din zona de nord a Bucureştiului, Felicity Residentials, MetroCity Academiei, Onix Residence şi Politehnica Park Residence. Compania a vândut în 2015, direct de la dezvoltator, peste 1400 de locuinţe noi doar în Bucureşti.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 43 de ţări cu peste 3.000 de birouri şi are peste 86.000 de consultanţi şi brokeri.