BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Un sas plecat din Romania timp de 20 de ani s-a intors in tara si-a vandut 2100 de locuinte in plina criza

    Simon Maurer a plecat din România în Germania, împreună cu familia sa, când avea 16 ani. 22 de ani mai târziu, a decis că ţara natală este locul perfect pentru a deveni antreprenor. A mizat pe provincie şi a vândut 2.100 de locuinţe pe timp de criză.

    “Am ajuns aici într-o oră şi jumătate, mai mult a durat timpul petrecut în trafic de la Băneasa“, îşi cere scuze antreprenorul Simon Maurer, care a venit de la Braşov cu elicopterul şi a ajuns la interviul acordat Business Magazin cu jumătate de oră mai devreme. Aflu ulterior că elicopterul este necesar în supravegherea îndeaproape a proiectelor rezidenţiale pe care le dezvoltă sub umbrela Maurer Imobiliare, răspândite deocamdată în trei oraşe transilvane (Cluj-Napoca, Braşov şi Sibiu), dar şi în prospectarea terenurilor pe care intenţionează să dezvolte următoarele proiecte. Compania a cumulat în ultimii zece ani afaceri de aproximativ 200 de milioane de euro şi lucrează cu o marjă de profit de circa 25%.

    Simon Maurer s-a născut într-o familie de saşi, în satul de lângă Sighişoara Noul Săsesc.

    În 1983, când avea 16 ani, s-a mutat împreună cu familia în Germania. A studiat acolo vreme de trei ani în cadrul unei şcoli profesionale de tâmplărie, iar apoi a avut mai multe locuri de muncă, printre care cel de şef de secţie în industria cosmeticelor. În paralel cu această funcţie, a lucrat însă şi în construcţii. „Am început cu construcţia casei mele şi am continuat apoi conducând şantiere pentru diferite proiecte“, aminteşte el. Nu a fost totuşi niciodată antreprenor în Germania, iar decizia de a-şi construi propria afacere în imobiliare a coincis cu reîntoarcerea în România, în 2005, când avea 38 de ani. „Am fost foarte legat de România, cu toate că nici eu nu pot să înţeleg foarte bine de ce. Când eram copil, mereu mi-era dor de ţara natală şi, când am văzut că aici piaţa este mai puţin dezvoltată, mai ales în sectorul constucţiilor, am hotărât să fac aici dezvoltare imobiliară“, explică el argumentele pentru care a decis să pună bazele Maurer Imobiliare în România. A început în Cluj-Napoca, în 2005, unde a construit 29 de apartamente, în urma unei investiţii de două milioane de euro, reprezentată de capitalul propriu cu care s-a întors din Germania. Un an mai târziu, şi-a continuat afacerea în Braşov. „Vizitasem de multe ori Braşovul şi am constatat că nimeni nu construieşte acolo apartamente noi. Am fost primul care a făcut acest lucru“, descrie el motivele ce l-au îndemnat să se orienteze spre un alt oraş transilvănean, şi nu pe Capitală.

    Primul proiect de la Braşov, finalizat în 2008, a constat în construcţia a 365 de apartamente sub umbrela Avantgarden Braşov şi a fost rezultatul unei investiţii de aproximativ 30 de milioane de euro: un proiect „mic, dar costisitor“, după cum spune antreprenorul. A mizat în continuare pe Braşov, unde a demarat în 2009 proiectul complexului Avantgarden 3, ce prevedea dezvoltarea a peste 3.500 de locuinţe pe o suprafaţă de 18 hectare, în trei etape. „Nici colegii mei nu credeau în proiectul acesta, cel mai relevant exemplu în acest sens fiind că firma care a intermediat vânzarea pentru primul proiect din Braşov a refuzat colaborarea pentru Avantgarden 3, deşi ar fi avut un comision de 5% din vânzare“, îşi aminteşte el. A demarat totuşi proiectul şi a construit în prima fază a acestuia aproximativ 1.700 de apartamente, în intervalul 2009-2014, în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro.

    „Noi am profitat de criză şi am adus un concept pe piaţa imobiliară adaptat acesteia: dacă înainte se construiau apartamente foarte mari şi foarte costisitoare, eu am adaptat proiectele de locuinţe construind apartamente cu suprafeţe mai mici şi foarte accesibile“, explică el modul cum a reuşit să vândă în acest interval toate apartamentele din proiecte, construind locuinţe adaptate cererii. Preţul apartamentelor vândute de firma sa a ajuns astfel la 800 euro/mp/suprafaţă utilă (circa 650 de euro/mp/suprafaţă construită), preţul mediu al unui apartament ajungând la 40.000 de euro. Spune că a reuşit să devină astfel singurul antreprenor din imobiliare care nu a avut afacerile puternic afectate de criză. A resimţit totuşi efectele acesteia înainte de demararea proiectului Avantgarden 3, la sfârşitul anului 2008 – începutul anului 2009: „Aveam un teren cu o suprafaţă de 9,5 hectare, pentru care aveam o datorie la bancă de 1,85 milioane de euro şi nu aveam cum să rambursăm acest credit, ţinând cont că nu începuserăm să construim“, descrie el unul dintre momentele dificile cu care s-a confruntat, după singurul împrumut bancar făcut.

  • Immochan România demarează faza rezidenţială a proiectului Coresi

    Denumit Coresi Avantgarden, noul complex rezidenţial va continua modernizarea oraşului Braşov şi va readuce la viaţă 8% din suprafaţa oraşului.

    „La deschiderea proiectului Coresi Braşov, am pornit la drum cu o promisiune: aceea de a nu construi doar metri pătraţi, ci de a crea noi spaţii de viaţă pentru locuitori.

    În alegerea partenerului am ţinut cont de calitatea proiectelor dezvoltate de către”, declară Tatian Diaconu, CEO al Immochan România.

    „Ne-am dorit să fim parteneri în proiectul Coresi, care a devenit deja o referinţă pentru oraş şi pentru braşoveni. Acesta este unic atât prin conceptul în sine, cât şi prin arhitectură şi integrarea în spaţiul urban. Ambiţia noastră este de a realiza  proiectul după cele mai avansate norme tehnice şi constructive din piaţă, aducând în parteneriat competenţele acumulate în peste zece ani de activitate”, spune Daniela Kasper, CEO  Avantgarden Immo Invest.

    Complexul rezidenţial oferă perspectiva unică a doi parteneri cu expertize complementare: cea comercială şi cea rezidenţială. Proiectarea Coresi Avantgarden se va realiza după standarde BREEAM de dezvoltare durabilă şi respect al mediului înconjurător.

    Coresi Avantgarden beneficiază de infrastructura rutieră dezvoltată recent, de proximitatea cu cel mai mare parc al oraşului, dar şi cu zona de activităţi terţiare şi universitare. Complexul va fi dotat cu echipamente destinate confortului locuitorilor săi – locuri de joacă pentru copii, parcări, spaţii comerciale şi de utilitate publică.

    Coresi Avantgarden se adresează deopotrivă braşovenilor dar şi celor care doresc o locuinţă de vacanţă sau investitorilor dornici să-şi constituie un patrimoniu într-un oraş în continuă dezvoltare.

    Complexul va include trei tipuri de locuinţe: de tip studio, apartamente de două şi trei camere.

    Într-o primă fază, Coresi Avantgarden va prinde contur printr-un lot de 150 de apartamente, iar lucrările de construcţie vor începe în perioada martie-aprilie 2016. „Începând cu cel de-al doilea an, ritmul anual se va dubla sau tripla, în funcţie de capacitatea de absorbţie a pieţei”, adaugă Tatian Diaconu, CEO Immochan România.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a gestiona patrimoniul Grupului, iar acum operează 375 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

    Prin proiectul Coresi Avantgarden, compania îşi diversifică activitatea într-un domeniu nou – acela al dezvoltărilor rezidenţiale.

    Avantgarden Immo Invest este o companie specializată în promovarea, realizarea şi comercializarea de proiecte rezidenţiale, condusă de Daniela Kasper. Compania are un portofoliu de proiecte reprezentative, cumulând 1300 de apartamente construite în perioada 2006-2016: complexele rezidenţiale Avantgarden1 şi Avantgarden2 Braşov şi proiectul Avantgarden Tractorul, finalizat în 2016 şi comercializat în totalitate.

    In cadrul parteneriatului Coresi, Avantgarden va pune la dispoziţia proiectului competenţa acumulată în cei 10 ani de dezvoltări imobiliare – proiectare, arhitectură, management de proiect, vânzări, marketing.

  • Investiţie de 5 milioane de euro într-un proiect rezidenţial în Cluj Napoca

    Contemporano va fi format din 73 de apartamente cu una, două şi trei camere, amplasate în două imobile cu cinci şi respectiv şase etaje. Ansamblul rezidenţial este amplasat în zona semicentrală din Cluj Napoca, în apropierea Parcului Babeş, Parcului Central Simion Bărbuţiu şi Cluj Arena.

    ”Piaţa rezidenţială din Cluj Napoca a înregistrat o creştere semnificativă în 2015, pe fondul revenirii cererii pentru locuinţe noi din partea tinerilor care lucrează în numeroasele companii care şi-au dezvoltat activitatea în regiune. Estimăm că în acest an se vor finaliza din fonduri private aproximativ 1.500 de unităţi noi în Cluj Napoca şi Floreşti, mai mult decât dublu comparativ cu anul anterior”, declară Anamaria Burcă, managing partner Coldwell Banker Transilvania, consultantul şi agentul de vânzare al Contemporano.

    Suprafeţele locuinţelor din cadrul Contemporano variază între 36 şi 80 de metri pătraţi utili, în timp ce preţurile pleacă de la 47.997 de euro cu TVA inclus pentru cele cu o cameră, de la 63.022 de euro cu TVA inclus pentru apartamentele cu două camere şi de la 65.500 de euro cu TVA inclus pentru apartamentele cu trei camere. Proiectul va include spaţii comerciale la parterul imobilelor, locuri de joacă pentru copii şi spaţii verzi.

    Daniel Metz este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori IT locali, fiind CEO-ul şi fondatorul furnizorului de servcii şi solutii software EBS România, companie achiziţionată în 2013 de către grupul japonez NTT Data, un gigant cu afaceri anuale de peste 12 miliarde de euro şi peste 76.000 de angajaţi la nivel mondial. EBS România are aproximativ 800 de angajaţi în biroul său din Cluj Napoca.

    Coldwell Banker Transilvania este biroul local al Coldwell Banker Affiliates of Romania şi agentul de vânzare al proiectelor rezidenţiale Contemporano şi Riviera Luxury Residence, ambele din Cluj Napoca.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu 3.800 de birouri şi are peste 80.000 de consultanţi şi brokeri.

  • Dezvoltatorii construiesc locuinţe mai mici comparativ cu cele din anii ‘80

    Dezvoltatorii au redus suprafaţa medie a apartamentelor cu două camere pe care le construiesc până la 49-50 metri pătraţi, acestea fiind cu 5% mai mici decât apartamentele confort 1 construite în anii 1980, pentru a obţine un preţ de vânzare cât mai atractiv, arată o analiză a companiei RealTime.

    Cea mai mare pondere a locuinţelor dintr-un proiect rezidenţial nou o ocupă apartamentele cu 2 camere, astfel că aproape 60% din noile ansambluri au în structură acest tip de locuinţe. În Bucureşti ponderea este chiar mai mare, ajungând la 63%.

    ”Motivele reale pentru decizia de a construi mai multe apartamente de 2 camere este una strict legată de aspectul financiar. Limitarea pe care o impune cota de TVA de 5% la un preţ maxim de 380.000 lei şi puterea de cumpărare scăzută în anii de criză de după 2008, au impus pieţei să găsească soluţii low-cost pentru dezmorţirea procesului de vânzare a locuinţelor deja construite şi a celor ce urmează să fie construite”, a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    Acest proces a dus la situaţia în care preţurile apartamentelor de 2 camere nou construite să fie mai mici decât ale apartamentele construite înainte de 1989 în zone similare. Mai mult, accentul pe calitate şi amplasament a fost înlocuit de soluţii ingenioase pentru a construi cât mai ieftin, dar şi mai departe de mijloacele de transport, parcuri, şcoli şi grădiniţe, uneori chiar şi de oraş.

    ”Calitatea locuirii a avut şi ea de suferit, deoarece am asistat la reducerea suprafeţelor utile, chiar sub limita legală acceptând şi neinspirata distribuţie a funcţiilor care oferă apartamente cu bucătării fără geam exterior. Suprafaţa medie utilă, fără balcon a unui apartament într-un ansamblu nou în Bucureşti, este de 49-50 metri pătraţi, mai mică cu 5% comparativ cu cea a  apartamentelor confort 1 din anii 1980, a căror suprafaţă medie utilă este de 52-53 metri pătraţi”, a declarat Cristina Roşca.

    Astfel, dezvoltatorii trec de la o extremă la alta când vine vorba de suprafaţa apartamentelor construite pe piaţa locală. Înainte de criză aceştia construiau locuinţe foarte mari mizând pe dorinţa românilor de a locui într-un spaţiu mai larg decât erau obişnuiţi de regimul comunist, dar şi pe apetitul băncilor de a finanţa achiziţii de locuinţe.

    Cei mai mulţi cumpărători de apartamente de 2 camere în blocuri noi sunt tineri, fără copii, cu venituri medii de 3.000-6.000 de lei pe familie şi care accesează programul ”Prima Casă”.

    Pentru cei cu vârsta de peste 30 de ani, apartamentul de 2 camere este de tranzit. Nevoia reală pentru următorii ani va fi pentru apartamente cu număr de camere mai mare, pentru familii tinere cu mai mult de 2 membrii. Nevoia de confort se traduce şi prin intimitate, prin nevoia membrilor de a locui în camera proprie de la o anumită vârstă.

    “Mărirea cotei maxime a preţului pentru TVA 5% la 450.000 lei va încuraja construcţia de locuinţe cu 3 camere în următorii ani. Ne aşteptăm ca ponderea acestora în noile proiecte rezidenţiale de masă să depăşească 50% din numărul total de unităţi construite, astfel reuşind să tindă spre un echilibru între structura cererii şi structura ofertei rezidenţiale; din analizele noastre, solicitările pentru apartamente cu 3 şi 4 camere depăşesc 50% din totalul cererii. Însă mulţi fac un compromis, alegând un apartament cu 2 camere, urmând ca într-un orizont mediu de timp să schimbe apartamentul de 2 camere cu o locuinţă cu mai mult de 3 camere” a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    RealTime este in topul companiilor de consultanţă imobiliară, oferind servicii suport pentru activitatea investitorilor ce doresc să-şi plaseze capitalul în oportunităţi imobiliare din România, precum şi pentru dezvoltatori care activează deja pe piaţa imobiliară din România.

  • Criză pe segmentul chiriilor: cererea mult mai mare decât oferta în cinci oraşe universitare

    “Scăderea volumului de apartamente de închiriat din marile oraşe poate fi pusă, cel puţin în parte, pe seama stabilizării pieţei achiziţiilor şi a reluării unei tendinţe ascendente a preţurilor. Proprietarii sunt, probabil, mai optimişti şi încep să-şi recapete curajul de a-şi scoate locuinţele la vânzare, în loc să-şi continue aşteptarea şi să se mulţumească cu veniturile obţinute din închiriere. Cel mai afectat de această criză de oferte este oraşul Cluj-Napoca. Totuşi, 7.000 de apartamente scoase pe piaţă într-un interval de 30 de zile este mult sub cerere”, apreciază Adrian Erimescu, directorul general al Imobiliare.ro.

    Bucureşti:

    În august 2015, în Capitală au apărut 3.608 anunţuri noi de închiriere, în scădere cu 17% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când a fost atins un nivel de 4.329 de oferte. Dintre apartamentele nou-apărute pe piaţa bucureşteană luna trecută, 32% aveau o cameră (în scădere de la o cotă de 39% în 2014), 38% două camere (faţă de 39% în urmă cu 12 luni) şi 16% trei camere (de la 18%). Pe de altă parte, locuinţele cu patru camere şi mai mult deţineau o pondere de 14% din totalul ofertei, ceea ce marchează o creştere semnificativă comparativ cu pragul de 4% atins de această categorie anul trecut.

    În oraşul Timişoara a fost consemnat un declin similar, de aproximativ 17%, de la 929 la 773 de oferte noi. Dintre ofertele publicate în luna august, 39% au fost pentru garsoniere (în creştere de la 38% anul trecut), 35% au vizat apartamente cu două camere (în scădere de la  41%), iar 14% se refereau la locuinţe tricamerale (de la 18% în 2014). La fel ca în Capitală, avansul segmentului de apartamente cu patru camere şi mai mult este considerabil, de la o pondere de 3% în 2014, la 12% în 2015.

    În Cluj-Napoca, oferta de închirieri apartamente s-a diminuat cu 22% în perioada menţionată, de la 1.846 la 1.432 de apartamente. Dintre proprietăţile apărute pe piaţă luna trecută, 39% erau garsoniere (faţă de 42% în 2014), 41% aveau două camere (în creştere de la 39%), iar 15% erau locuinţe cu trei camere (comparativ cu 16% în anul precedent). Spre deosebire de celelalte oraşe analizate, în Cluj ponderea apartamentelor cu o cameră şi mai mult a consemnat doar o creştere uşoară, de la 3% la 5%.

    În capitala Moldovei, Iaşi, numărul anunţurilor noi de închiriere a scăzut cu 21% anul acesta, de la 1.032 la 814 proprietăţi. Din oferta apărută pe piaţa ieşeană în august, 24% era reprezentată de garsoniere (faţă de 26% în 2014), 44% consta în apartamente cu două camere (în scădere de la 49%), în vreme ce locuinţele cu trei camere deţineau o cotă de 20% din total (faţă de 23%). Şi aici, ponderea unităţilor locative cu patru camere şi mai mult a crescut semnificativ, de la 2% la 12%.

    La Braşov a avut loc un declin al ofertei de 16%, de la 372 la 311 proprietăţi scoase pe piaţă în lunile august 2014 şi, respectiv 2015. În intervalele de timp analizate, ponderea unităţilor locative monocamerale s-a diminuat de la 43% la 40%, iar cea a locuinţelor cu două camere a scăzut de la 42% la 39%. Segmentul apartamentelor cu trei camere a consemnat însă un avans uşor, de la 13% la 14%,  în timp ce proprietăţile cu patru camere şi mai mult au ajuns să reprezinte aproximativ 7% din piaţă, faţă de circa 2% anul trecut.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este un portal care a depăşit de curând pragul de 1.000.000 de vizitatori unici pe lună.

  • Reprezentanţii Domenii Park se aşteaptă să epuizeze apartamentele în şase luni

    În prezent, din stocul total de 63 apartamente s-au vândut aproximativ 90% din unităţi şi cererea din piaţă indică o tendinţă certă de creştere. În primul semestru din anul 2015, numărul lunar de cereri înregistrate a crescut cu peste 80% faţă de anul 2013 şi cu circa 30% faţă de anul 2014.

    “Principalele agenţii care au asistat tranzacţii în Domenii Park sunt HomeFinders şi ColdwellBanker. În ritmul actual al cererilor, estimăm că vom epuiza apartamentele în următoarele şase luni” afirmă Ana-Maria Nemţanu, directorul de marketing şi vânzări al proiectului.

    Nu doar volumul de clienţi s-a modificat în ultimul an şi jumătate, ci şi comportamentul acestora. Astăzi, clienţii interesaţi de apartamentele cu suprafeţe mari au în principal bugete disponibile din surse personale, nu se finanţează de la bancă şi vin insoţiţi, în multe cazuri, de consultanţi imobiliari.

    Domenii Park este unul dintre ansamblurile reprezentative pentru segmentul superior al pieţei rezidenţiale, situat în zona de nord a Capitalei, vizavi de Parcul Copilului. Proiectul a atras clienţii atât pentru facilităţile, compartimentările şi finisajele bine alese adresate acestui segment de piaţă, cât şi pentru spaţiile generoase ale apartamentelor: peste 140 mp utili pentru apartamentele de trei camere şi peste 170 mp utili pentru cele de patru camere.

    În prezent, mai sunt disponibile ultimele trei unităţi de trei camere care au vedere deschisă către parc, dar şi două studiouri şi un apartament de două camere.

    Proiectul include pe lângă cele 63 de apartamente şi spaţii comerciale, amplasate la parter, locatarii Domenii Park având acces direct la supermarketul Mega Image, restaurantul thailandez KUNNAI, boutique-ul de vinuri premium Vinorama şi, în curând, la un centru de înfrumuseţare.

    Construit pe o suprafaţă de 2.200 metri pătraţi, Domenii Park este alcătuit din două tronsoane unite la nivelul subsolului şi al parterului, fiecare având şase niveluri. Nivelul subteran include 94 de locuri de parcare, 22 boxe şi spaţiile tehnice.

    Domenii Park a fost dezvoltat de S. C. Cyrom Investments şi realizat de firma de arhitectură Vlad Simionescu & Associates.

  • Tranzacţiile cu imobile de lux din Pipera au crescut cu 15%

    Numărul tranzacţiilor proprietăţilor de lux din zona de nord a Capitalei este în creştere cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit companiei Palace Estate. Potrivit acestora, numărul de cereri pentru vânzarea sau închirierea proprietăţilor cu valori de peste un milion de euro este într-o creştere vizibilă iar trendul vânzărilor de lux este abia la început.

    Dinamica pieţei este datorată şi schimbării mediului de afaceri şi investiţional din zonă. „Relocarea unor importante multinaţionale în zonă şi dezvoltarea afacerilor autohtone au generat noi clienţi cu venituri foarte mari, interesaţi de segmentul imobiliar de lux. Aceştia sunt cei care văd achiziţia unei proprietăţi de peste un milion de euro ca o investiţie”, a spus Yaniv Dahan, proprietar al Palace Estate.

    De asemenea, cumpărătorii doresc să profite de faptul că preţurile terenurilor se menţin, încă, la un nivel avantajos. Cei care pleacă acum din Pipera sunt proprietarii care au investit în urmă cu câţiva ani în zonă şi care consideră că starea actuală a pieţei este propice recuperării investiţiei.

  • Cel mai exclusivist proiect imobiliar din lume: are pârtie interioară de ski şi un turn de 711 metri – FOTO

    Un nou proiect imobiliar a fost dezvăluit recent la Dubai, acesta urmând să includă o pârtie interioară de ski, cea mai mare fântână muzicală din lume, cel mai înalt punt de observaţie la 360 de grade şi restaurantul la cea mai mare înălţime-

    Meydan One plănuieşte astfel să doboare nu mai puţin de 5 recorduri mondiale la momentul finalizării, în 2020.

    Proiectul este estimat la 8,6 miliarde de dolari şi va putea găzdui peste 78.000 de persoane, fiind considerat atracţia principală a World Expo 2020, ediţie găzduită de Dubai.