BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe investeşte peste 90 de milioane de euro într-un proiect din Pipera

    H Pipera Lake are ca proiectant general biroul de arhitectură Răzvan Bârsan + Partners şi va livra 1.350 de apartamente de tip studio dublu, 2 şi 3 camere, dispuse în 17 imobile cu un regim de înălţime S+P+6E+7R. Acestora li se adaugă mai mult de 1.600 de locuri de parcare, dar şi grădini proprii pentru apartamentele de la parter.

    Demararea lucrărilor noului proiect imobiliar H Pipera Lake este estimată pentru primăvara lui 2018. Primele 5 clădiri cu regim de înălţime P+6E+7R vor însuma 390 de apartamente cu suprafeţe între 55 mp şi 97 mp construiţi. Primele clădiri din cadrul proiectului vor fi livrate în a doua jumătate a anului 2019.

    HAGAG Development Europe este un dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidenţiale şi comerciale în România. Compania este implicată în achiziţionarea, dezvoltarea şi renovarea unor imobile şi proiecte care implică mai mult de 150 de milioane de euro investite în zonele de lux şi de dezvoltare ale Bucureştiului. 

    Înfiinţat în 2003, Hagag Group activează ca investitor internaţional specializat în dezvoltarea, managementul şi marketingul proiectelor imobiliare. Compania este responsabilă de implementarea şi dezvoltarea unui număr considerabil de proiecte de lux, unice, amplasate în cele mai atractive locaţii din Israel.

  • Un nou tip de “sat” apare în România. Câte sute de mii de euro costă o casă – GALERIE FOTO

    Un urbanist britanic a alocat doi ani doar pentru a desena loturile pe care a început să se contureze parcul rezidenţial Dumbrava Vlăsiei. Totul a fost stabilit astfel cu mult înainte ca primele cărămizi ale caselor din proiect să fie aşezate: de la spaţii verzi până la infrastructură şi vecinătăţile fiecărei locuinţe. Care este preţul visului vestic în materie de imobiliare şi cine sunt cei care îşi permit să îl acceseze?

    CONTEXT:

    În ţările vestice, se obişnuieşte ca dezvoltarea cartierelor rezidenţiale să pornească de la infrastructură, astfel încât încă din etapa planificării să fie trasate liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară. Pe piaţa locală un astfel de proiect nu a mai fost implementat; ideea dezvoltării parcului rezidenţial Dumbrava Vlăsiei a venit în contextul în care ”piaţa imobiliară trăieşte o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică reprezentanţii Loreco Investments, dezvoltatorii proiectului.

    DECIZIE:

    Crearea unui cartier rezidenţial de 1.000 de case pornind de la infrastructură; planul de dezvoltare a proiectului cuprinde cinci sate legate de un coridor verde. În Dumbrava Vlăsiei se pot cumpăra în prezent case concept, realizate în colaborare cu arhitecţi locali sau internaţionali.

    CONSECINŢE:

    Proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, sunt preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte; aceste caracteristici sunt însă direct proporţionale cu preţul unei locuinţe în Dumbrava Vlăsiei.

    ”Am identificat un gol în piaţă din punctul de vedere al planificării urbane şi al infrastructurii dedicate dezvoltărilor imobiliare (vorbim de o infrastructură pentru 1.000 de case, cu spaţii publice şi facilităţi) şi am remarcat posibilitatea de a implementa un proiect pornind de la planul urbanistic“, descrie Horia Bălan, project director la Dumbrava Vlăsiei, modul în care a apărut ideea dezvoltării parcului rezidenţial pe care îl administrează pe piaţa locală.

    Dumbrava Vlăsiei se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare în zona de nord a Bucureştiului, în mijlocul pădurii Vlădiceasca, în comuna Baloteşti; în cadrul parcului rezidenţial se pot cumpăra terenuri de vânzare, cu toate utilităţile incluse, dar şi case concept. Dezvoltatorul proiectului este Loreco Investments, o companie de familie înfiinţată de Ray Muraru, un român care a plecat din ţară în urmă cu câţiva ani şi a început să facă afaceri în Marea Britanie. Valoarea investiţiei Loreco Investments în acest proiect a ajuns până acum la aproximativ 50 de milioane de euro.

    În prezent, în Dumbrava Vlăsiei sunt patru case în construcţie – dintre care trei cu un buget de 280.000 de euro şi una cu buget de 385.000 de euro, la care se adaugă un proiect pentru două case duplex cu câte un buget de 200.000 de euro (plus preţul terenului, potrivit informaţiilor acordate anterior, acesta porneşte de la 150 de euro/mp). Planul de dezvoltare a parcului rezidenţial este însă unul pe termen lung şi cuprinde cinci sate distincte legate de un coridor verde. Întreaga dezvoltare se va întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare şi va reuni 1.000 de case, ”aşadar proiectul constituie centrul preocupărilor Loreco Investments pentru următoarea perioadă de timp“, explică reprezentantul companiei pe piaţa locală. În plus, acesta va include şi spaţii pentru facilităţile necesare comunităţii: spaţii de agrement, spaţii comerciale, restaurante, cafenele, grădiniţă etc.

    Horia Bălan povesteşte că printre etapele iniţiale ale proiectului s-a aflat împărţirea în loturi a întregii suprafeţe de 2 hectare a terenului de către un urbanist britanic (Donald McCreadie); această etapă a durat doi ani. Fiecare lot a fost optimizat astfel în funcţie de orientare, punctele cardinale, accese şi vecinătăţi. De asemenea, povesteşte Bălan, spaţiile verzi imaginate de urbanistul britanic permit ca, oriunde ar fi amplasată locuinţa, aceasta să fie înconjurată de un parc şi de pădurea de foioase. Mai mult decât atât, Donald McCreadie a planificat fiecare alee şi stradă pentru a stabili încă de acum accesele şi modul de gestionare a circulaţiei în complex. ”Este o abordare deja consacrată în ţările cu mai multă experienţă în dezvoltarea urbană, neimplementată încă în România: crearea unui cartier rezidenţial de mari dimensiuni plecând de la infrastructură.

    Planul a trasat liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară“, explică Horia Bălan. Proiectul a început prin amenajarea primelor 20 de hectare ale Satului 1, situat în vestul parcului rezidenţial, prin investiţii în infrastructură (staţie de pompare a apei din subteran, bazin pentru tratarea apei, staţie de epurare şi tratament pentru apele menajere, biofiltru care aspiră mirosurile din ea, reţea de electricitate, drumuri asfaltate, fibră optică), dar şi investiţii în spaţiul public: parcul de 2 hectare, poziţionat la intrarea în complex. Demersurile făcute înainte de începerea construcţiilor au inclus realizarea staţiei de epurare şi a sistemului de deversare – rezultatul unei investiţii de 1,5 milioane de euro pentru faza 1; totodată, bazinele de stocare şi tratare a apelor potabile au costat 650.000 de euro. ”Am pornit aşadar la drum cu acest proiect altfel decât se obişnuieşte, am conturat Dumbrava Vlăsiei plecând de la planificarea urbanistică, şi nu invers“, explică Bălan. El consideră că astfel proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care pun preţ pe un stil de viaţă – care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, într-un spaţiu ai cărui locatari sunt constant preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte. ”Este un proiect care propune în primul rând un stil de viaţă, într-o perioadă în care piaţa imobiliară trăieşte şi la noi o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică el. Potrivit lui, Dumbrava Vlăsiei este un proiect gândit pe termen lung, cu atenţie la la materialele folosite, la siguranţă, dar şi la ambient, dincolo de funcţionalitate.

    Totodată, în ideea în care dezvoltatorii proiectului şi-au propus ca locuinţele din interiorul parcului rezidenţial să fie unice, au colaborat cu câteva dintre studiourile de arhitectură de pe piaţa locală – ADNBA, ARTLINE – Radu Teacă, ENE+ENE, SYAA/CUMULUS, DSBA. Fiind vorba despre un proiect care se va desfăşura pe o perioadă lungă de timp, şi-au propus să implice şi tânăra generaţie de arhitecţi în dezvoltarea locuinţelor de aici; în acest sens au demarat un concurs prin care au invitat arhitecţi tineri, cu vârsta de până în 31 de ani, cu drept de semnătură, membri ai Ordinului Arhitecţilor din România, să propună proiecte de locuinţe. Câştigătorul concursului îşi poate astfel vedea proiectul implementat în Dumbravă, iar acesta va primi şi un premiu, în valoare de 15.000 de euro. ”Noi am dat mână liberă creativităţii studiourilor de arhitectură, iar acestea au realizat concepte originale, special gândite pentru Dumbrava Vlasiei, unicele constrângeri fiind cele impuse de planul urbanistic zonal.“

    Bălan spune că şi-au propus să vândă casele finalizate, la cheie, pentru a nu afecta proiectul iniţial. |ntre timp însă, Horia Bălan spune că au vândut o parte a loturilor de teren şi au încheiat mai multe contracte de rezervare în favoarea beneficiarilor ce vor ridica locuinţe în regie proprie.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor cărora se adresează proiectul, Horia Bălan spune că este al persoanelor din mediul de business, antreprenorilor, corporatiştilor, persoanelor care activează în middle şi topmanagement. ”Sunt oameni care nu doar îşi vor construi o casă frumoasă, dar care deja se gândesc cum să se implice în creşterea comunităţii, de exemplu să îşi deschidă un aprozar cu produse bio, cultivate chiar de ei, să organizeze campionate sportive etc.“, descrie el viziunea asupra comunităţii pe care şi-au propus să o dezvolte acolo.

    ”Feedbackul primit ne întăreşte convingerea că piaţa din România aştepta şi avea nevoie de o astfel de abordare pe segmentul imobiliar“, spunea şi Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, într-un interviu Business Magazin acordat în urmă cu doi ani, odată cu lansarea proiectului. ”Acum zece ani am avut viziunea de a dezvolta un peisaj urban în Bucureşti. Aşa că am început căutarea terenului. Nu am avut nicio îndoială când am ajuns în Dumbrava că am găsit situl potrivit (…)„, declara atunci Ray Muraru.

    Proiectul Dumbrava Vlăsiei este primul al companiei Loreco Investments pe piaţa locală – anterior compania a mai dezvoltat proiecte similare în Marea Britanie. Compania mizează pe proiecte de arhitectură contemporană. În acest sens, la momentul lansării au dezvoltat în cadrul Dumbrava Vlăsiei două case în parteneriat cu compania germană HUF, folosite în prezent ca showroom. 

    ”Ne-am dorit să realizăm un mediu în care oamenii pot să-şi construiască casele lor de vis, să creăm o pânză albă în care oamenii să poată să se exprime cum vor, dar în acelaşi timp am dorit să creăm un set de reguli, un masterplan, pe care sperăm să-i convingem să-l respecte; este un loc foarte mare, ceea ce-i asigură pe viitorii clienţi că noi vom fi aici pe termen lung„, explica Ray Muraru în interviul acordat anterior.
    Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, este originar din Bacău, dar a plecat în Marea Britanie în urmă cu câţiva ani şi a început să dezvolte afaceri acolo. Horia Bălan, project directorul Dumbrava Vlăsiei, coordonează întreg proiectul încă de la început. El are experienţă profesională în marketing şi management de proiect în multinaţionale din România şi Germania.

  • Cobălcescu 45, cel mai nou concept store Mega Image

    “În 2017, am continuat să ne extindem: am deschis 69 de noi magazine, am renovat în acelaşi timp în jur de 200 de locaţii; dar momentul crucial pentru noi a fost intrarea pe piaţa din Cluj, al doilea cel mai mare oraş din România“, a declarat Vassilis Stavrou, director general al Mega Image, într-un discurs ţinut cu prilejul deschiderii noului concept store aflat chiar în inima Capitalei. Locaţia, situată într-o vilă interbelică, este ultima adăugată reţelei locale de supermarketuri Mega Image şi al treilea magazin adăugat reţelei anul acesta; 599 de spaţii numără în acest moment reţeaua controlată de retailerul care face parte din grupul Ahold Delhaize.

    În privinţa evoluţiei pieţei de profil de anul acesta, aşteptările grecului de la conducerea Mega Image nu sunt foarte mari, dar rămân, totuşi, optimiste: ”|n 2018 mă aştept ca, per total, piaţa să rămână în creştere, însă nu cu acelaşi avânt ca în ultimii doi ani, deoarece nu putem să avem aceleaşi creşteri an de an“, a spus Vassilis Stavrou. Compania a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4,325 miliarde de lei, cu un profit de 134,8 milioane de lei profit; ambele valori marchează plusuri faţă de rezultatele din 2015, când cifra de afaceri a fost de 3,6 miliarde de lei şi profitul a fost de 102,8 milioane de lei. Deşi şeful Mega Image nu a dorit să dea detalii despre rezultatele din 2017, dat fiind că anul trecut retailul alimentat a marcat plusuri importante, cel mai probabil reţeaua belgiană a depăşit pragul de 1 miliard de euro.

    Pe plan local, Mega Image a deschis cinci supermarketuri de tip concept store, toate în Capitală: Piaţa Gemeni, Piaţa Sudului, Băneasa, Barbu Văcărescu şi, ultimul deschis, cel din strada Cobălcescu. Acestea diferă de magazinele Mega Image obişnuite prin suprafaţa extinsă, design, varietatea produselor şi gamelor premium, dar şi prin serviciile oferite; în plus, fiecare dintre aceste spaţii are o anumită tematică.
    Astfel, noutatea adusă pe piaţă de cel mai recent deschis concept store al reţelei Mega Image este serviciul de valeţi, care stau la dispoziţia clienţilor pentru un număr de 38 de locuri de parcare, din totalul de 68 de locuri disponibile. Parcarea însăşi este neobişnuită pentru un supermarket, fiind interioară, după modelul Ciclopului de pe bulevardul Magheru, o altă clădire istorică a Capitalei.

    O altă noutate este deschiderea chiar în incinta magazinului a unei pizzerii napoletane, Pane & Pomodoro, cu ingrediente aduse din Napoli, Italia. ”Ne-am gândit cum să avem, în centrul istoric şi în cartierul creativ al Bucureştiului, un magazin altfel“, spune Adrian Nicolaescu, VP marketing în cadrul Mega Image. Retailerul deţine pe piaţa locală brandurile Mega Image (supermarketuri), Shop & Go (proximitate), Gusturi Româneşti (magazine de brand). Cele 599 de unităţi sunt deschise în Bucureşti şi în Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară. Încă de la început Mega Image a pariat pe Bucureşti şi judeţul Ilfov, cele două concentrând circa 80% din toate unităţile reţelei.

    Investiţiile de 14 milioane de euro pe care compania le-a făcut anul trecut au fost direcţionate în special pe deschiderea celor 69 de locaţii noi, dar şi pe modificări aduse unui număr de aproximativ 200 de magazine aflate în funcţiune. |n 2018, compania plănuieşte să se extindă cu un număr similar de supermarketuri. Prin numărul de deschideri de anul trecut (69) şi din 2016 (60), Mega Image, prezent pe piaţa româneasă din 1995, a fost al doilea cel mai activ chiriaş de pe piaţa de retail alimentar.

    Deschiderile de magazine implică şi creşterea numărului de angajaţi; în prezent, reţeaua are aproximativ 10.700, cu 1.300 mai mult decât la finalul lui 2016.

    |n ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor, Vassilis Stavrou spune că observă unele schimbări: ”Clienţii preferă să achiziţioneze un tip de produse puţin diferit decât ce cumpărau în trecut, însemnând că sunt mai scumpe, iar calitatea acestora este mai ridicată“, spune grecul care a preluat funcţia de conducere a companiei locale în vara lui 2015. Când i s-a propus poziţia actuală, primul gând care i-a trecut prin minte a fost ”Da“, povestea el anterior pentru Business Magazin.

    Stavrou lucrează în cadrul afacerii de peste 24 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului. ”Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România“, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria şi Indonezia. Şi în SUA. Fără a include Grecia în această comparaţie, din pricina subiectivismului dat de faptul că e ţara sa natală, România este preferata lui Stavrou, spune el, din pricina faptului că se apropie cel mai mult de mentalitatea lui. Este născut în nordul Greciei şi spune că asemănările cu România sunt multe. Pe de altă parte, dacă ar fi să aleagă un loc din întreaga lume, spune că din punct de vedere profesional SUA este o destinaţie foarte interesantă.

    Upgrade-ul de consum menţionat de şeful Mega Image este un fenomen aflat, desigur, în relaţie directă cu puterea de cumpărare, care a crescut anul trecut la nivel naţional, fapt datorat în mare parte majorărilor salariale ale angajaţilor din sectorul public. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că, până în noiembrie 2017, vânzările în sectorul alimentar au crescut cu 6,1% faţă de primele luni ale anului 2016.

  • Cushman&Wakefield a fost implicată în tranzacţii imobiliare de peste 300 mil. de euro în 2017, reprezentând 30% din volumul investiţional

    „Nivelul de lichiditate a pieţei s-a îmbunătăţit gradual în ultimii ani, după ce în 2009 sectorul imobiliar s-a confruntat cu o scădere accentuată a capitalului investit. Activitatea tranzacţională din 2017 reprezintă o fundaţie puternică pentru 2018, an în care ne aşteptăm să vedem o creştere semnificativă a fluxului de capital străin nou în piaţa imobiliară locală. Fondurile noi aflate în căutare de oportunităţi pe piaţa imobiliară locală sunt în prezent la un nivel destul de constant, comparativ cu viteza de intrare a capitalului din perioada 2004 – 2008”, spune Tim Wilkinson, partner, capital markets al companiei Cushman&Wakefield.

    Volumul investiţional din 2017 s-a ridicat la aproximativ 989 mil. euro, potrivit calculelor şi estimărilor Cushman & Wakefield Echinox, în creştere cu 15,5% faţă de anul precedent, cel mai mai activ sector fiind cel de retail, cu o pondere de circa 43% în total.

    Piaţa imobiliară locală a fost atractiva pentru o paleta largă de investitori, atrăgând fonduri din 14 ţări diferite, incluzând aici tranzacţiile realizate de companii din China (China Investment Corporation), S.U.A., (Cerberus), Africa de Sud (Atterbury, Prime Kapital), Franţa (Immochan), Belgia (Mitiska-REIM), Austria (Immofinanz) sau Republica Ceha (CTP).

    Totuşi, la nivelul Europei Centrale şi de Est, piaţa imobiliară locală a atras doar 6% din volumul total tranzacţionat (16,2 miliarde de euro), cele mai active pieţe fiind Polonia (cu o pondere de 30%), Rusia (25%) şi Republica Ceha (20%).

    „În 2018 ne aşteptăm să stabilim un nou record în ceea ce priveşte volumul tranzacţionat pentru echipa noastră de capital markets. Ne aşteptăm ca sectorul de birouri să genereze în acest an cea mai mare parte a volumului tranzacţional, urmat îndeaproape de sectorul de retail. Totodată, anticipăm că sectorul industrial va beneficia de cea mai importantă scădere a randamentului investiţional, în timp ce activitatea tranzacţională din sectorul hotelier va continua şi se va extinde şi înspre oraşe secundare”, adaugă Tim Wilkinson.

  • Miza pe imobiliare

    Cele mai efervescente segmente din piaţa imobiliară în ce priveşte livrarea de proiecte noi au fost anul trecut cele de industrial şi logistică, care a înregistrat un maxim istoric în ceea ce priveşte spaţiile finalizate (450.000 mp), dar şi rezidenţialul, deopotrivă în Bucureşti şi în marile oraşe, fiind dezvoltate numeroase ansambluri rezidenţiale noi pe toate segmentele de preţ, punctează Oana Iliescu, managing director al Cushman & Wakefield Echinox.

    ”Departamentul de birouri, care a intermediat închirierea unor spaţii cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 70.000 mp, a generat cele mai mari venituri, reprezentând atât conturi corporate, generate prin reţeaua globală Cushman & Wakefield, cât şi companii locale“, adaugă Oana Iliescu. La sfârşitul anului trecut, stocul total al clădirilor de birouri de clasa A şi B din Bucureşti a fost de 2,68 milioane de metri pătraţi. Doar anul trecut au fost tranzacţionaţi circa 335.000 de mp de birouri din Capitală, iar previziunile pentru 2018 vizează finalizarea a peste 300.000 mp de spaţii de birouri, din care mai mult de jumătate doar în sectorul vestic al Capitalei, punctează reprezentanta companiei.

    Cele mai mari spaţii au fost contractate de Renault (20.000 mp) şi Rompetrol (10.000 mp). Companiile de tehnologie şi telecomunicaţii au fost chiriaşii cei mai activi în 2017 (46%), urmate de segmentul financiar (17%) şi de serviciile profesionale (14%). |n ceea ce priveşte chiriile, acestea s-au menţinut stabile, la preţul de 18,5 euro/metru pătrat. Piaţa de retail (vânzare cu amănuntul) din România a ocupat în 2017 aproximativ 3,64 de milioane de metri pătraţi de suprafeţe comerciale. Principalele locaţii-gazdă ale magazinelor de profil au fost mallurile (58%), parcurile de retail (33%) şi galeriile comerciale (9%). La sfârşitul anului 2017, piaţa românească de retail alimentar era estimată la 40 miliarde de euro, cu patru mari jucători, care deţineau o cotă de 60%: Kaufland, Carrefour, Metro Cash & Carry şi Auchan. Cu toate că traficul din malluri este în scădere, deoarece tot mai mulţi clienţi se îndreaptă spre mediul online, unde valoarea vânzărilor de anul trecut  a crescut cu 35%, potrivit lui Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online, zonele de food court şi entertainment din cadrul centrelor comerciale sunt în continuă creştere. |n prezent, ocupă 10-12% din spaţiile mallurilor, faţă de acum câţiva ani, când ocupau doar 5%.

    Referindu-se la livrările de spaţii de retail de anul trecut, Cristi Moga, research consultant la C&W Echinox, spune că 2017 a fost ”cel mai slab an din ultimul deceniu“. Anul trecut au fost livraţi 75.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale noi, în scădere cu peste 70% faţă de 2016 (237.000 mp livraţi) şi cu aproximativ 45% faţă de 2015. Alături de Turcia, Rusia, Franţa şi Italia, România se află în topul ţărilor cu un parcurs ascendent al spaţiilor comerciale. |n România, suprafaţa de spaţii comerciale este de 175 mp la mia de locuitori, de câteva ori mai mică faţă de ţări ca Olanda (372,7 mp), Norvegia (921 mp); sunt însă şi ţări, ca Belgia (119,8 mp), care au suprafeţe de comerţ mai mici decât România. |n Bucureşti spaţiile comerciale disponibile sunt de aproape patru ori mai mari decât media naţională, cu 675 mp la 1.000 de locuitori.

    Vânzările de retail din România au înregistrat o creştere substanţială, bazată în primul rând pe creşterile salariale ale angajaţilor din sistemul de stat. Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, vânzările din retail au crescut cu peste 10% pe parcursul primelor 11 luni ale anului 2017. Cel mai mare avans l-au avut vânzările nealimentare (+13%), în timp ce vânzările de alimente au crescut cu 6,1% în aceeaşi perioadă. |n perioada noiembrie 2016 – noiembrie 2017, salariul mediu net din România a înregistrat o creştere de 13,4%.

    Cei mai activi comercianţi de retail nonalimentar au fost discounterii Pepco (55 de deschideri) şi JYSK (15 deschideri). Ţinta lor au constituit-o oraşele mici, unde preţul chiriilor este mai scăzut şi puterea de cumpărare este mai mică. Retailerii alimentari şi-au extins reţelele în special pe segmentele de supermarketuri şi de proximitate. |n ultimii doi ani, Profi a fost cel mai activ (195 de magazine deschise în 2017 şi 134 în 2016), urmat de Mega Image (cu 69 de magazine noi în 2017, şi 60 în 2016). Pe segmentul hipermarketurilor, Kaufland a deschis patru magazine în Cluj, Lugoj, Braşov şi Craiova, în timp ce Carrefour a bifat Râmnicu Vâlcea cu un hipermarket deschis în mallul NEPI Rockcastle. |n ansamblu, numărul de noi spaţii deschise de marii retaileri din România a scăzut cu 18% în 2017, comparativ cu anul precedent.

    Capitala rămâne oraşul preferat de retaileri pentru debutul pe piaţa locală. De pildă Inditex a ales Băneasa Shopping City pentru a deschide primul spaţiu al brandului Uterque. Aceeaşi alegere au făcut-o Under Armor, dar şi Sphera Franchise Group – operatorul KFC şi Pizza Hut, care şi-a extins portofoliul cu Taco Bell, deschizând primele unităţi în Băneasa Shopping City şi Mega Mall. Alte branduri intrate recent în România sunt: Longchamp, Armani Exchange şi Inci, în mallurile din Bucureşti, şi Bugatti, în Vivo Cluj.

    Domeniile industrial şi logistic au înregistrat la sfârşitul anului 2017 un volum de peste 3 milioane mp şi au atins ”un maxim istoric în ceea ce priveşte spaţiile finalizate, de 450.000 mp“, declară Oana Iliescu. 65% din aceste spaţii sunt în Bucureşti, volume importante fiind livrate şi în Timişoara (20%) şi Cluj (10%). Ocupanţii cei mai activi au fost companiile care operează în sectorul logistic şi de distribuţie, cu o cotă de aproximativ 55%, urmată de sectorul de retail (13%). Principalele tranzacţii au fost efectuate cu companii din logistică: DVS (35.000 mp, în Bucureşti) şi Ceva Logistics (29.000 mp, în Piteşti). Noile oferte din 2018 vor merge către CTPark Bucureşti – 50.000 mp – şi LogIQ Mogoşoaia – 40.000.

    Aşteptările pentru 2018 vizează o creştere de 15% a stocului de spaţii din acest sector, care ar presupune un volum de aproximativ 500.000 mp. Mai mult de 60% din proiectele aflate în prezent în construcţie sau planificate pentru livrare în cursul anului 2018 sunt construite pe bază speculativă. |ncrederea dezvoltatorilor este susţinută de o creştere a cererii. Vorbind despre evoluţia câştigului în real estate din ultimii ani, şi de aşteptările pentru următoarea perioadă, Tim Wilkinson, partner capital markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că ”randamentele investiţionale în piaţa imobiliară locală s-au comprimat uşor în ultimii ani, tendinţă care ne aşteptăm să se menţină în toate segmentele pieţei. Ne aşteptăm ca volumul investiţional să crească uşor în 2018, spre nivelul de 1,2 miliarde de euro, şi vedem o diversificare a paletei de investitori interesaţi de activele locale“.

  • Mindaugas Valuckas, numit Country Manager Hanner România

    Compania a finalizat recent vânzările pentru THE PARK, un proiect rezidenţial cu 460 de apartamente, o investiţie în valoare de peste 40 milioane de euro. Hanner a început lucrările de construcţie pentru o dezvoltare imobiliară mixtă, alcătuită din patru monumente, clădiri noi şi spaţii publice, într-un efort de restaurare şi transformare a fostei fabrici de bere Griviţa.

    Investiţiile Grupului Hanner în România se ridică la peste 100 de milioane de euro. În prezent, toate eforturile companiei se concentrează asupra proiectului de restaurare a fabricii de bere, denumit FOSTA FABRICĂ, însă compania se află şi în căutare de noi oportunităţi de investiţii. Grupul Hanner este prezent pe pieţe precum Lituania, Letonia, România, Ucraina, Rusia şi Belarus.

    „Am intrat pe piaţa locală cu proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni. Pentru viitor avem în vedere proiecte imobiliare mixte, cu impact mare pentru comunitate, cu zone de co-working, spaţii comerciale şi publice pe care vom continua să le administrăm şi după finalizarea proiectului. Componenta rezidenţială va fi în continuare prezentă”, a declarat Mindaugas Valuckas, CEO & Member of the Board Hanner Group OU şi CEO Hanner România. „Există loc pentru inovaţie în domeniul imobiliar şi planificăm crearea şi exploatarea segmentelor de piaţă care nu sunt încă în centrul atenţiei pentru mulţi dintre jucători, aducând o nouă viziune pentru un Bucureşti care este mai mult decât pregătit să primească proiecte îndrăzneţe şi de calitate”, a adăugat Mindaugas Valuckas.

    Mindaugas Valuckas este în prezent CEO & Member of the Board Hanner Group OU, cel mai mare dezvoltator imobiliar din Lituania, având o experienţă de peste 16 ani în Europa Centrală şi de Est. Cariera sa în cadrul companiei Hanner a început acum 15 ani, imediat după absolvire.

    În 2009 este numit Member of the board Hanner AB, iar în 2013 devine CEO şi Member of the board Hanner Group OU, grupul de companii Hanner. Valuckas este direct responsabil pentru toate activităţile companiei, cu focus pe proiectele din Letonia şi România.
     

  • RE/MAX îşi extinde reţeaua şi ajunge la 25 de birouri în România

    RE/MAX Home Connection, cel mai nou birou al reţelei deschis în Bucureşti, care va fi operaţional din martie, este deschis de Cristina Warinschi şi partenerul său, Dan Dănăilă, aflaţi la început de drum în domeniul imobiliar. Antreprenorii au ales sa achiziţioneze spaţiul comercial pentru noul birou RE/MAX, demarând aşadar noul business cu o investiţie imobiliară rentabilă.

    RE/MAX Smart, unitate operaţională din ianuarie în Satu-Mare, este deţinută de Nicolae Varga şi a presupus până acum o investiţie de aproximativ 5.000 de euro, care va fi completată de costurile cu brandingul biroului. În prezent, în cadrul RE/MAX Smart activează o echipă de 5 persoane, iar fondatorul are în plan recrutarea a 10 agenţi pentru următoarele 6 luni.

    Potrivit reprezentantului RE/MAX Smart, Satu-Mare şi zona învecinată devin tot mai atractive din perspectivă imobiliară, iar asta se reflectă în dinamica şi valoarea tranzacţiilor realizate în ultimul timp în oraş. De exemplu, preţurile medii de tranzacţionare sunt de 600 euro/mp apartament, 500 euro mp/case şi 45 euro/mp teren. Majoritatea tranzacţiilor rezidenţiale se situează între 35.000 şi 65.000 de euro. La închiriere preţul ajunge la 5 euro mp/rezidenţial şi 10 euro/mp pentru spaţii în zone active.

    Tot la începutul acestui an, în portofoliul de francize al companiei a intrat şi RE/MAX Magnum, birou deschis în Bucureşti, deţinut de Cătălin Cornescu asociat cu Andrei Marinescu. Biroul este operaţional din ianuarie şi numără în prezent 16 agenţi, fiind un birou care se va orienta către reprezentarea la vânzare a proiectelor imobiliare de la dezvoltatori..

    RE/MAX a intermediat anul trecut peste 1.500 de tranzacţii imobiliare, în creştere cu 50% comparativ cu 2016 şi comisioane generate în valoare de peste 2 milioane de euro, în creştere cu cca. 30% faţă de anul precedent.

  • One United Properties investeşte 100 de milioane de euro într-un proiect imobiliar pe fosta platformă Automatica

    Zona comercială va fi dezvoltată de Auchan România, iar întreaga dezvoltare este autorizată pentru o suprafaţă de 125.000 mp construiţi (73.000 mp supraterani şi 52.000 mp subterani).

    Cele trei turnuri care se vor ridica în cadrul proiectului rezidenţial One Mircea Eliade vor însuma 250 de apartamente exclusiviste (2 turnuri P + 15, 1 turn P + 20), cu vedere spre Parcul Floreasca şi Lacul Floreasca.

    Clădirea de birouri One Tower (P + 16) va avea 24.000 metri pătraţi închiriabili de spaţii de birouri clasa AAA.

    Întreaga zonă va fi deservită de un spaţiu comercial modern, retail si food, dezvoltat de Auchan în locul fostei hale Ford, monument istoric care va fi restaurat şi integrat în noua dezvoltare.

    Investiţia nu se va face numai în zona construită, ci şi în infrastructura rutieră şi în dezvoltarea a 1200 de locuri de parcare prevăzute pentru fluidizarea traficului.

    Pe terenul unde se va demara noua investiţie imobiliară au funcţionat începând cu anul 1935 Uzinele Ford, singura linie de productie Ford din Europa de Est, care producea anual 2500 de automobile si camioane. Odată cu schimbarea regimului, în 1948, a preluat numele Automatica. După căderea comunismului, fabrica a intrat într-un con de umbră, iar de peste 20 ani proprietatea este în paragină.

    Infrastructura va fi modernizată în cadrul unui proiect amplu desfaşurat de investitor. Astfel, Calea Floreasca va fi lărgită de la 4 la 6 benzi, respectiv o bandă suplimentară pentru fiecare sens de mers. Intersecţia Glynka – Floreasca va fi, de asemenea, reconfigurată pentru a îmbunătăţi condiţiile de trafic existente. O nouă soluţie de trafic va fi implementată în urma creării unei noi linii de decelerare dinspre Bulevardul Mircea Eliade, care va îmbunătăţi timpul de aşteptare la intersecţie şi va eficientiza sistemul de trafic –  solutie realizată prin donarea unei suprafeţe de teren de 1.100 mp de către One United Properties oraşului Bucureşti.

  • Traficul Liberty Center a ajuns la 4 milioane de vizitatori anual

    Vânzările chiriaşilor au crescut cu 16% în 2017 faţă de anul 2016, mall-ul atingând un grad de ocupare de 78% faţă de 52% la finele anului 2016. Printre cei mai noi chiriaşi se numără Carpeta, Casa Covenienza, R&R Boutique, Format Lady şi Colin’s.

    Pe lângă creşterea numărului de chiriaşi la finalul anului 2017, îmbunătăţirea gradului de ocupare a Liberty Center se datorează şi dezvoltării zonei de petrecere a timpului liber, situată la nivelul 2 al centrului comercial, prin extinderea spaţiului pentru bowling şi biliard. Zona este completată de patinoarul acoperit, cinematograful Happy Cinema şi zona de restaurante şi fast food.

    Pentru anul 2018, Liberty Center mizează pe o continuare a creşterii gradului de ocupare şi a numărului de vizitatori, generate şi de începerea unui proiect de reamenajare, ce va începe în a doua parte a anului şi va viza parterul centrului comercial, zona de parcare, dar şi zona de restaurante şi entertainment de la etajul 2. Lucrările de recondiţionare se vor finaliza la începutul anului 2019 şi nu vor afecta activitatea comercială zilnică desfăşurată în interiorul mall-ului. Lucrările vor include recondiţionarea parcării şi a intrărilor în centrul comercial, împrospătarea faţadelor şi a suprafeţelor comune, cât şi reamenajarea zonei de food şi entertainment.

    Pe lângă aceste investiţii, Liberty Center va continua să ofere vizitatorilor săi un program diversificat de activităţi pentru petrecerea timpului liber. După succesul de care s-au bucurat anul trecut atelierele şi spectacolele pentru copii şi familii, centrul comercial investeşte şi anul acesta în dezvoltarea zonei de entertainment (patinoar, bowling şi biliard), în timp ce Happy Cinema va continua să ofere proiecţii speciale, cum ar fi stagiunile Royal Opera House şi Royal Shakespeare Company, maratonul de concerte Rock Classics, tururi virtuale ale unor muzee renumite sau programul Baby Cinema.

    Liberty Center este primul centru comercial modern din sud-vestul Bucureştiului, situat la doar 2 km faţă de Piaţa Unirii. Mall-ul acoperă un spaţiu comercial de aproximativ 27.300 metri pătraţi şi beneficiază de peste 600 de locuri de parcare. Printre chiriaşi se numără: Happy Cinema, Carrefour Market, Sephora, CCC, Deichmann, KFC, McDonald’s, Altex, Happy Gym, Adidas, Colin’s, Format Lady, KVL by Kenvelo, Lee Cooper, Timeout, Steilmann şi alţii. Managementul Liberty Center este gestionat de compania JLL Romania începând din noiembrie 2016.

  • Vox Technology Park Timisoara închiriază 1.000 de metri pătraţi către Recensio Nobilis

    Compania timişoreană de cercetare de piaţă Recensio Nobilis a închiriat o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi în clădirea de birouri Vox Technology Park din Timişoara. Compania a fost fondată în 2010 şi are o echipă formată din aproximativ 80 de specialişti şi face parte din DMR Group, firmă care mai deţine filiale deschise în New York, Hong Kong şi Milano.

    ”Ne continuăm misiunea de a crea primul hub tehnologic modern din Timişoara, nu doar prin caracteristicile proiectului cât şi prin calitatea companiilor care îşi vor desfaşura activitatea în cadrul Vox Technology Park, cea mai mare parte provenind din domeniul IT&C. În plus, încrederea în proiect reiese şi din durata contractelor încheiate, de până la 10 ani, şi purtăm discuţii avansate cu mai multe multinaţionale de profil, proiectul urmând a fi închiriat integral în viitorul apropiat”, declară Virgil Tornoreanu, managing partner Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului.

    Recent au fost desemnaţi şi câştigătorii campaniei Vox Your Startup, prin care două companii timişorene de tip start up din domeniul tehnologiei vor beneficia gratuit de spaţii de birouri în cadrul Vox Technologii Park timp de doi ani. Cele două companii sunt SkeletonCAD, care vizează dezvoltarea de produse software pentru proiectarea asistată pe calculator şi Mindfully, care utilizează inteligenţa artificială în scop medical pentru detectarea timpurie a schizofreniei.

    Vox Technology Park dispune de facilităţi unice, precum posibilitatea identificării biometrice printr-o aplicaţie care va genera o cheie de acces de tip QR code în urma recunoaşterii faciale sau a amprentei, dar şi avantaje competitive pentru viitorii angajaţi, ca spaţii şi duşuri pentru biciclişti, food court şi sală de fitness, spaţii comerciale şi de servicii. Proiectul oferă de asemenea spaţii de până la 3.500 de metri pătraţi pe etaj, cea mai mare suprafaţă disponibilă în acest moment în oraş.

    Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului, face parte din grupul de companii Werk, care a dezvoltat în ultimii ani în Timişoara peste 800 de apartamente şi zeci de mii de metri pătraţi de hale industriale, spaţii hoteliere şi de birouri. Omul de afaceri Virgil Tornoreanu deţine şi compania producătoare de software Vox FileMaker Solutions, care realizează programe şi aplicaţii pentru companii internaţionale şi diferite instituţii publice şi bancare din vestul Europei, fiind şi resellerul şi service-ul autorizat Apple Vox Store în România.