Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Raluca Drăgan, CFO, Meta Estate Trust

    Cifră de afaceri (2022): 10,45 mil. lei   /   Profit net: 6,5 mil. lei   /   Număr de angajaţi: 7

    Raluca Drăgan are o experienţă de peste 18 ani în aria financiară, atât în consultanţă, unde a condus echipe de audit, cât şi ca CFO în industria de real estate. A fost senior manager în EY şi group CFO la One United Properties. În 2022, cifra de afaceri a Meta Estate Trust a fost de 10,45 mil lei, conform datelor preliminare, de cinci ori mai mare faţă de 2021.

    „A susţine ceea ce consider că este corect într-un mod constructiv, a avea prilejul de a alege şi a crea un mediu propice şi pentru ceilalţi colegi pentru a face aceste lucruri sunt pentru mine expresia libertăţii pe plan profesional.”

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Cremona Maria Andrei, Vicepreşedinte, SVN Romania

    Cifră de afaceri (2021): 38,15 mil. lei   /   Profit net: 5,4 mil. lei   /   Număr de angajaţi*: 60

    * compania are şi peste 100 de brokeri şi consultanţi, activitatea profesională desfăşurată pe forme de organizare fiscală de tipul IMM, PFA, SRL fiind specifică sectorului imobiliar


    „Privind în urmă la anii în care încă descopeream cine sunt ca om, recunosc că am fost motivată de spiritul de supravieţuire într-o lume de business în care puţine femei ocupau un loc în top management. Acum continuă să mă motiveze rezultatele obţinute datorită implicării mele totale în orice fac, împreună cu dorinţa ca mâine să fiu mai bună decât cine eram ieri”, spune Cremona Maria Andrei, care are o experienţă de aproape 15 ani în consultanţă şi dezvoltare imobiliară. Ocupă din 2019 funcţia de vicepreşedinte al companiei de consultanţă imobiliară SVN Romania, anterior activând în cadrul Coldwell Banker şi GTC Romania. A oferit consultanţă imobiliară pentru proiecte cu o valoare de investiţie de peste 500 de milioane de euro, în toate fazele şi pe întreg ciclul de dezvoltare, şi a coordonat tranzacţionarea a peste 6.000 de locuinţe din proiecte rezidenţiale noi. A fost membru fondator al holdingului imobiliar Meta Estate Trust, din care a realizat exitul în 2023.

     

    „Pentru mine, libertatea este şansă. Şansa de a fi ambiţioasă, de a crea eu pentru mine viaţa pe care mi-o doresc, de a lucra într-un domeniu care îmi permite sa fiu versatilă şi care mă provoacă să fiu curajoasă şi mereu în căutarea de noi oportunităţi.”


     

  • Povestea unui tânăr care, inspirat de dorinţa de fi „şofer de tren” când era mic, a ajuns să lucreze cu tatăl său într-o afacere de milioane de euro în ţara noastră

    Găzduiesc infrastructura IT pe care rulează aplicaţiile utilizate deopotrivă de oameni şi companii, de la site-uri web, social media şi video streaming la e-mail şi platforme de videocolaborare. Sunt clădiri proiectate şi construite special în acest scop şi integrează sisteme complexe de alimentare şi răcire a echipamentelor IT – servere, unităţi de stocare, echipamente de reţea –, precum şi de protecţie împotriva incidentelor, de la incendii şi cutremure la furt şi nu numai. Se numesc data centere, iar în România formează o piaţă în valoare de 50 mil. euro, potrivit estimărilor constructorului de profil Tema Energy. Şi se anunţă un an cu noi proiecte.

    Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. Proiectele aflate în curs de implementare reflectă, de altfel, activităţile principale ale companiei noastre: proiectarea şi construcţia de data centere la cheie, precum şi integrarea de sisteme şi infrastructuri critice (Power Systems, Railway, Power Back-up). Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, companie românească înfiinţată în 2002, specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport.

    Piaţa de data centere din România a evoluat constant în ultimii ani, a punctat Mihai Manole, având în 2022 o valoare estimată de Tema Energy de peste 50 milioane euro, în urma investiţiilor semnificative care au fost realizate în ultimii ani. „Spre exemplu, anii trecuţi am avut proiecte dezvoltate de Cluster Power, Telekom, Orange, M247, GTS, NX Data, Kyndryl (fostul IBM), iar anul acesta au fost deja anunţate mai multe proiecte noi de dimensiuni mari şi medii.”

    Similar, spune că şi în mediul public autorităţile au investit în mai multe centre de date pentru susţinerea proceselor de digitalizare. „De pildă, cele patru centre de date asociate cloudului guvernamental, plasate în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Timiş, au un buget total de aproximativ 2,2 miliarde de lei, care va fi însă alocat pe mai mulţi ani. Astfel de investiţii contribuie la dezvoltare pieţei pe toate palierele: experţi, certificări profesionale, instalarea unor tehnologii de ultimă generaţie etc. Asistăm şi la o distribuire geografică mai diversă, multe dintre proiectele noi fiind plasate acum în afara Capitalei.”

    Potrivit estimărilor din Data Center Construction Central & Eastern Europe Market Report, piaţa de data centere din regiune va înregistra o creştere liniară de 10,64% în intervalul 2022-2028, în timp ce piaţa de profil din România va creşte peste această cifră, consideră reprezentantul Tema Energy, bazându-şi estimările atât pe existenţa unor proiecte noi deja anunţate cât şi pe finanţările prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă).

     

    O paralelă între energie şi IT

    Mihai Manole, care are o experienţă de peste 12 ani în cadrul Tema Energy, spune despre data centere că reprezintă esenţa economiei şi societăţii digitale, iar obiectivul acestora este să asigure o disponibilitate cât mai mare a serviciilor IT oferite, dar cu precădere a celor critice, precum procesarea tranzacţiilor financiare, telecomunicaţii, acces la date medicale şi aşa mai departe. „Centrele de date pot fi deţinute şi utilizate intern de o companie sau organizaţie (o bancă sau un minister, spre exemplu) sau operate de un furnizor de servicii (o companie de telecomunicaţii) şi disponibile mai multor clienţi. Ele reprezintă fundaţia a ceea ce numim cloud computing. Aşa cum electricitatea este produsă într-o centrală (termo, hidro, solară) şi ulterior distribuită consumatorilor, similar serviciile digitale sunt generate într-un centru de date şi ulterior distribuite prin internet către milioane de utilizatori. Societatea şi economia digitală nu se pot dezvolta fără existenţa unor centre de date performante, atât în mediul privat cât şi în cel public”, a explicat Mihai Manole. Potrivit lui, proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a unui centru de date reprezintă un proces care durează, de regulă, între şase luni şi doi ani, în funcţie de dimensiune, complexitate şi alţi factori. Practic, explică executivul, centrele de date sunt proiecte complexe care includ: lucrări de construcţii şi amenajare; instalaţii de electroalimentare; instalaţii hidraulice; echipamente de power back-up şi climatizare; sisteme de protecţie împotriva incendiilor; sisteme de securitate fizică; sisteme seismice; rack-uri IT, precum şi softuri de management şi control.

    „Cele mai mari provocări ale construcţiei unui centru de date sunt, de regulă, în primul rând, proiectarea corectă a instalaţiilor şi sistemelor acestuia, astfel încât să funcţioneze armonios, iar centrul de date să fie rezilient şi protejat în toate scenariile; iar în al doilea rând, este vorba despre integrarea corectă a tuturor sistemelor şi echipamentelor de infrastructură, astfel încât acestea să funcţioneze în condiţii optime, în mod unitar şi fără întreruperi.”


    Carte de vizită

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    1. A urmat Facultatea de Drept şi Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, în timpul căreia s-a înscris ca voluntar la ASLS – Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Limbi Străine, unde a avut iniţiativa de a organiza evenimente de carieră pentru studenţi – Career Days, târguri de joburi, prezentări de companii şi a colaborat cu multinaţionale şi agenţii de HR în vederea recrutării de studenţi şi proaspăt absolvenţi;

    2. Ulterior, alături de un prieten şi o specialistă în resurse umane, a înfiinţat o agenţie de recrutare şi a organizat târgurile de carieră JOBfest (2006-2008), Târgul de Cariere Bucureşti (2007) şi evenimentul de stagii de practică şi conferinţe inspiraţionale „Internship”;

    3. O altă experienţă antreprenorială a fost activitatea la o firmă de publicitate şi marketing online, în perioada 2009-2010;

    4. În 2010, la propunerea fondatorilor Tema Energy – respectiv tatăl lui Mihai Manole şi prietenul lui de familie, Papadopoulos – Mihai Manole s-a alăturat echipei din cadrul companiei înfiinţate în 2002, în calitate de director general şi acţionar;

    5. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.


     

    Tehnologie românească pentru europeni

    Compania are în prezent birouri în mai saşe oraşe din ţară – la Bucureşti, Sibiu, Sebeş, Craiova, Cluj şi Timişoara, însă, chiar dacă activitatea businessului a început la nivel local, în timp, serviciile şi produsele Tema Energy au depăşit graniţele României, intrând în Republica Moldova, Ungaria şi Grecia, iar mai nou fiind căutată şi de actori de pe alte pieţe internaţionale, ca Germania şi Franţa. Pe fondul interesului crescut al vesticilor pentru produsele Tema Energy, în special pentru data centere mobile sau sisteme de monitorizare, compania investeşte în produse şi aplicaţii software de management de data centere, dar şi în produse „în care considerăm că suntem competitivi şi pe care le putem exporta şi instala în Europa de Vest, în principal data centere modulare containerizate”, produse la cheie în fabrica din Bucureşti.

    În prezent, portofoliul de clienţi al Tema Energy numără peste 600 de companii şi peste 100 de proiecte de centre de date dezvoltate.

     

    Afacere de familie

    Când era mic, Mihai Manole şi-a dorit, pe rând, să fie „şofer de tren” – mecanic de locomotivă, apoi jucător de tenis, om de afaceri (fiind inspirat de tatăl său), avocat şi apoi ambasador. Însă, după ce a terminat Facultatea de Drept şi pe cea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi după ce şi-a „satisfăcut pofta” de a fi antreprenor, a dat curs invitaţiei tatălui său – în 2010 – de a se alătura acestora în Tema Energy, pe care tatăl o fondase în 2002 alături de un prieten de familie. „Aş putea să spun că acest domeniu m-a ales pe mine, într-un fel.

    Fondatorii companiei – tatăl meu şi prietenul lui – mi-au făcut propunerea de a mă alătura acestei afaceri de familie, într-un moment în care firma atinsese deja o oarecare maturitate, implementase primele proiecte de centre de date şi telecomunicaţii, dar avea nevoie de un suflu şi o viziune noi. Deşi nu am o educaţie tehnică, totuşi am fost pasionat de matematică, şi în şcoala generală, şi în liceu, pe de o parte, dar şi de logică, psihologie, filosofie şi economie. Fiind înconjurat de o echipă de ingineri talentaţi, pornind de la tatăl meu şi domnul Papadopoulos şi continuând cu zeci de ingineri din companie, dar totodată eu însumi fiind pasionat de tot ce înseamnă tehnologie, comunicaţii şi IT, am avut norocul să formăm un mix care s-a dovedit a fi productiv. La acestea s-au adăugat şi experienţele mele antreprenoriale, dar şi backgroundul solid pe care îl aveam deja în vânzări, marketing, resurse umane şi evenimente”, a povestit Mihai Manole.

    În 2010, când a preluat rolul de director general şi acţionar al companiei, Tema Energy însemna o echipă de 23 de persoane şi un business de 3 milioane de lei. În timp compania s-a dezvoltat, iar în prezent echipa a ajuns la 65 de ingineri, proiectanţi, specialişti de service şi electricieni, iar cifra de afaceri se situează în jurul a 12,7 mil. euro la finalul lui 2022. „Am reuşit să creştem de la o companie mică la una medie şi să fim cunoscuţi şi bine reputaţi pentru tot ceea ce am dezvoltat în aceşti ani de la înfiinţare. Am reuşit să contribuim la creşterea pieţei de data centere din România, construind unele dintre cele mai mari şi mai performante centre de date locale, dar şi prin prezentări, întâlniri cu investitori români şi străini, certificări internaţionale şi, începând cu anul 2017, prin organizarea evenimentului dedicat acestei industrii: DataCenter Forum România, ajuns anul acesta la a cincea ediţie – cu doi ani de pauză în pandemie şi care este un eveniment care se desfăşoară atât fizic, cât şi online. Pentru anul 2023 ne-am propus o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2022, având în vedere proiectele ample pe care le derulăm, dar şi faptul că suntem în diferite etape de ofertare sau licitaţii şi pentru alte contracte”, spune executivul.


    „Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. (…) Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari.”

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy


    În paralel cu activitatea şi dimensiunea Tema Energy a crescut şi Mihai Manole, care în prezent are o agendă încărcată. De-a lungul zilei petrece destul de mult timp întâlnindu-se cu clienţi şi parteneri – la o cafea, la prânz. Încearcă, de asemenea, să se vadă şi să discute măcar câteva minute pe zi cu asociaţii şi directorii companiei şi, constant, cu angajaţii de la birou, comunicările telefonice şi prin e-mail consumându-i destul de mult timp. „O dată la câteva săptămâni vizitez cele mai importante lucrări şi şantiere în execuţie. Mă implic, în paralel, şi în activităţile de marketing, în organizarea evenimentului DataCenter Forum, în strategia şi analiza vânzărilor. Săptămânal avem o şedinţă de management de 2-3 ore. După program, merg acasă şi petrecem timp în familie (jocuri, lecţii, ne plimbăm pe jos, vorbim cu copiii ce au făcut la şcoală/grădiniţă etc). Pregătim copiii pentru culcare, apoi citesc câteva pagini de carte (de regulă de dezvoltare personală, psihologie sau beletristică) sau văd un film, un meci. De regulă dorm între 7 şi 8 ore pe noapte”, a mai povestit Mihai Manole, adăugând că printre hobbyurile lui se numără călătoriile şi city-breakurile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

    În opinia lui, unui lider nu ar trebui să îi lipsească autenticitatea, căci consideră că un lider care se manifestă şi comunică doar după tipare şi care nu reuşeşte să fie dezinvolt, deschis şi sincer cu echipa sa nu poate fi un lider până la capăt şi nu îi va inspira pe colegii săi să îşi atingă potenţialul maxim şi să se dezvolte cu adevărat ca indivizi şi ca echipă. „Când avem interviuri pentru angajări noi, căutăm în oameni valori precum onestitatea, proactivitatea, deschiderea spre dezvoltare şi inovare, perseverenţa, inteligenţa emoţională şi cognitivă”, este de părere reprezentantul companiei româneşti.

     

    Nevoia de un mindset diferit

    În continuare, planurile Tema Energy vizează dezvoltarea şi extinderea atât a echipei, cât şi a portofoliului de clienţi şi proiecte. „Dintre planurile Tema Energy pentru anii următori, menţionăm să continuăm să creştem echipa de specialişti, ingineri şi tehnicieni şi să obţinem certificări internaţionale în domeniu, astfel încât să putem acoperi dezvoltările tot mai mari şi mai complexe. Vrem să ajungem la 70 de angajaţi în 2023. Vom continua să facem investiţii în cercetare şi dezvoltare de produse şi soluţii noi, precum şi în eficientizarea si optimizarea produselor şi soluţiilor existente. Diversificarea portofoliului de produse şi servicii al Tema Energy este un alt obiectiv important, pentru că ne asigură rezilienţa businessului în momente de instabilitate economică. Ieşirea pe pieţele externe în anii următori este un obiectiv îndrăzneţ, dar realizabil. Iar digitalizarea companiei noastre este de asemenea un obiectiv important, deoarece ne va ajuta să alocăm mai eficient resursele şi să creştem în mod mai accelerat”, a punctat Mihai Manole.

    Întrebat ce ar schimba la industria în care activează, reprezentantul Tema Energy a răspuns că, la întregul mediu de business din România, ar schimba mindsetul, dintr-unul orientat spre competiţie şi critică, înspre cooperare şi competitivitate. „Acestea sunt două concepte care nu se exclud şi cred că avem mare nevoie să dialogăm, să cooperăm între noi, atât ca oameni cât şi la nivel de organizaţii şi companii, pentru a evolua în mod real şi accelerat.”  

     

    Un an bun pentru piaţa „imobiliară” tehnologică (cele mai importante proiecte ale Tema Energy în 2023)

     
    1. HUB Servicii M.A.I.” – Data Center la cheie, Shelter comunicaţii şi instalaţii clădire; Beneficiar: Ministerul de Interne; Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare

    2. Reproiectare Data Center; Beneficiar: Bancă (nume confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    3. Centru de Comandă şi Data Center CFR; Beneficiar: Alstom; Locaţie: Braşov; Status: în curs de proiectare şi execuţie

    4. Extindere Data Center; Beneficiar: IT (confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de proiectare

    5. Parc fotovoltaic 1 MW; Beneficiar: Industrie (confidenţial); Locaţie: Sibiu; Status: în curs de finalizare

    6. Data Centere la cheie; Beneficiar: ONRC; Locaţie: Bucureşti şi Constanţa; Status: finalizate recent

    7.  Data Center Mobil la cheie; Beneficiar: IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări); Locaţie: Braşov; Status: în implementare

    8. Sisteme de infrastructură critică – Reabilitare cale ferată; Beneficiar: Alstom, respectiv Thales; Locaţie: Braşov – Sighişoara respectiv Feteşti – Ciulniţa; Status: în implementare

    9. Server Room la cheie; Beneficiar: Administraţia Prezidenţială; Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    10. Server Room şi instalaţii clădire; Beneficiar: CERT (Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare.

  • Misterul din cutia de scrisori

    Cutiile de scrisori sunt, aşa cum le arată şi numele, pentru corespondenţă. Uneori însă, pe lângă aceasta, în cutie mai apar şi surprize, cum ar fi păpuşi care „decid” să-şi mute locuinţa, aşa cum s-a întâmplat în Orchard Village, din apropiere de oraşul Detroit din SUA. Mai precis, proprietarii unei case din zonă care-şi instalaseră o cutie poştală sub forma casei lor în miniatură au găsit în aceasta două mici păpuşi aşezate pe o canapea şi însoţite de un bileţel semnat Mary şi Shelley, în care anunţau că au decis să locuiască acolo. Proprietarul cutiei, Don Powell, şi-a întrebat vecinii încercând să afle de la cine sunt păpuşile, dar, nereuşind să elucideze misterul, a decis să le lase unde le-a găsit ca să vadă ce se întâmplă. După câteva zile, acestea nu numai că nu dispăruseră, ci primiseră mobilă nouă (o măsuţă), un covor şi o pernă, în următoarele luni apărând o un pat, o sobă, un tablou şi chiar animale de companie, iar de Crăciun păpuşile au avut brad şi cadouri. La aproape un an de când au apărut, acestea au acum chiar şi propria lor cutie miniaturală de scrisori, montată acolo de proprietarul locuinţei.


     

     

  • Cadoul inedit făcut de o firmă de arhitectură căţelului companiei

    Cum efectul benefic al aducerii animalelor de companie la birou s-a dovedit deja, o firmă de arhitectură londoneză s-a gândit să recompenseze căţelul care-i ajută pe angajaţi să se relaxeze cu un loc potrivit de odihnă. Astfel, Coffey Architects i-a creat căţelului Lucky o cuşcă aparte, construită dintr-un material cu altă întrebuinţare în mod normal. Mai precis, cuşca este făcută dintr-un gabion (coş de plasă de metalică de obicei umplut cu pietre şi folosit la protecţia malurilor) care a fost umplut cu mingi de tenis şi prevăzut cu un spaţiu la bază în care să se adăpostească animalul de companie, scrie Dezeen. Mingile de tenis pot fi folosite de cei care vor să se joace cu Lucky, iar cuşca lui a fost înscrisă la un concurs de proiecte arhitecturale pentru câini, Barkitecture.

     

  • Care este oraşul ce este considerat polul de business şi de talente al României, care lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     



    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Oana Iliescu, Managing director, Cushman & Wakefield Echinox

    Cifră de afaceri (estimare, 2022): 10,5 mil. euro /  Număr de angajaţi: 80


    Oana Iliescu are o experienţă de aproape 19 ani în domeniul consultanţei imobiliare. Din 2011 ocupă poziţia de managing director al Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv pentru România al Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor de consultanţă imobiliară. Din acest rol conduce o echipă de 80 de profesionişti şi coordonează activitatea operaţională şi financiară a companiei. Ea s-a alăturat echipei Echinox în 2004 şi a format echipa de retail (închirieri spaţii comerciale) a companiei, alături de care a contribuit la dezvoltarea mai multor centre comerciale şi la extinderea reţelelor de magazine ale unora dintre cei mai mari retaileri internaţionali şi locali.

    „Cred că o echipă motivată, implicată şi performantă reprezintă măsura succesului unui lider. Stabilitatea echipei este o altă expresie a a eficienţei unui lider – capacitatea de a se adapta, de a crea oportunităţi de dezvoltare pentru fiecare om din companie, de a îndruma «omul potrivit către locul potrivit». Oamenii reprezintă cel mai important element al unui business de consultanţă şi am o mare satisfacţie privind atât evoluţia companiei noastre în ultimii aproape 20 de ani, cât şi dezvoltarea profesională şi personală a colegilor mei.”
     

  • Polonia: cum să rezolvi şi cum să nu rezolvi o criză de locuinţe care se transformă într-o criză socială

    Din cele 100.000 de locuinţe pe care guvernul polonez le-a promis, până la începutul anului 2022 doar 15% erau construite, la un deficit de spaţii de locuit estimat la 2,2 milioane de unităţi. În plină criză ADUSĂ de prea multă inflaţie, când toate s-au scumpit, acest lucru nu poate însemna decât că pentru oamenii cu venituri mici chiriile în principalele oraşe, şi aşa mari, au devenit imposibil de plătit. Cum s-a ajuns aici?

    În vremuri de criză, când sunt alegeri, partidele mari vin adesea cu planuri îndrăzneţe. Fidesz, partidul lui Viktor Orban, promitea în 2008 să creeze un milion de locuri de muncă în 10 ani dacă ungurii îl aleg la guvernare. În Polonia, PiS, partidul eminenţei cenuşii din politica locală Jarosław Kaczyński, promitea în 2016, la câteva luni după venirea la putere, ca în trei ani să construiască 100.000 de  locuinţe noi pentru oamenii cu venituri mici şi mijlocii. Orban şi-a îndeplinit misiunea pe care şi-a asumat-o cu vârf şi îndesat, prin ceea ce criticii spun că este o industrializare forţată şi plătind un preţ mare care acum se vede în creşterea datoriei  publice.

    Planurile lui Kaczyński, însă, nu se concretizează şi afundă ţara într-o criză a spaţiilor de locuit care, odată cu înrăutaţirea crizei costului vieţii, îi împinge pe unii polonezi să caute soluţii disperate. „Cu banii pe care îi câştig lucrând în fiecare lună mi-aş fi putut permite fie să plătesc chiria, fie să-mi hrănesc familia”, spune Michal, 28 de ani, tatăl a trei copii, pentru Balkan Investigative Reporting Network. „Am ales să-mi hrănesc familia.” Michal lucrează ca grădinar şi fermier, în timp ce partenera sa, Ania, în vârstă de 23 de ani, are grijă de cei trei copii ai lor, un băiat de şase ani şi fete gemene în vârstă de doi ani. Cuplul a discutat cu jurnaliştii de la BIRN într-un apartament cu două camere din cartierul Praga Polnoc din Varşovia în care stau înghesuiţi din noiembrie. Gemenii aleargă organizând o prezentare de modă pentru invitaţi, iar câinele ridică laba pentru a saluta şi nimic din atmosfera confortabilă a apartamentului nu trădează faptul că spaţiul a stat abandonat timp de cinci ani, până când Michal şi-a dat seama că este liber şi şi-a adus familia să locuiască acolo. Cuplul nu a permis BIRN publicarea numelor şi nici să facă fotografii în apartament sau clădirii de teamă ca vecinii să nu-i identifice şi să-i hărţuiască. „Am locuit într-o baracă la fermă (dzialka) în mare parte a verii şi toamnei. Dar astă-toamnă, managementul a întrerupt alimentarea cu apă şi am ştiut că nu putem sta acolo cu copiii în timpul sezonului rece”, spune Michal. Cuplul a făcut de două ori solicitări pentru locuinţă socială în Varşovia, o dată în 2019 şi o dată în timp ce locuia în dzialka, dar fără succes, birocraţii invocând aspecte tehnice pentru a întârzia deciziile. În realitate, listele de aşteptare pentru locuinţe sociale în capitala Poloniei sunt atât de lungi încât puţini oameni au şanse reale de a primi un loc. „Mi-a fost frică să locuiesc într-un apartament ocupat ilegal”, spune Ania. „Când ne-am mutat, administraţia clădirii chiar ne-a ameninţat că ne vor fi luaţi copiii.

    Dar a trăi pe câmp în timpul iernii cu trei copii era şi mai înfricoşător.” Preţurile locuinţelor, de închiriat şi de cumpărat, au crescut vertiginos în Polonia în ultimul an, iar această problemă devine una majoră în campania de dinaintea alegerilor generale din toamnă. Atât guvernul, cât şi opoziţia au venit cu propuneri pentru a aborda ceea ce este acum o criză a locuinţelor, dar se concentrează în primul rând pe clasa de mijloc, spun experţii, deoarece aceasta este categoria din care provin cei mai mulţi alegători. Între timp, persoanele vulnerabile precum Michal şi familia sa sunt lăsate să se descurce singure şi adesea forţate să ia măsuri disperate.

    Dar nici pentru clasa de mijloc nu este simplu. Când, din senin, proprietarul i-a cerut Ingăi să elibereze apartamentul în care locuia cu chirie de un an, ea a început imediat să caute oferte online – şi a intrat în panică, scrie Notes from Poland. „Costurile au luat-o razna. Cu ceea ce ai fi plătit pentru un apartament cu două camere nu cu mult timp în urmă acum îţi iei un microapartament cu o anexă de bucătărie care este inutilă pentru persoane cu nevoi reale şi o baie de dimensiunea unei toalete portabile”, spune Inga, un manager de social media în vârstă de 28 de ani din Varşovia. „Şi asta nu este tot. La chirie se adaugă un depozit pe două luni, comisionul pentru agentul imobiliar pe care proprietarul cere să-l plăteşti tu, costul mutării sau achiziţionarea de mobilier pentru a înlocui aranjamentul pe care l-a făcut cineva cu lucrurile bunicii şi, dintr-o dată, nu-ţi mai ajung banii”, adaugă ea.

    În cele din urmă, datorită ajutorului primit de la „prietenii prietenilor”, Inga a găsit un apartament mai accesibil. „Am avut noroc”, spune tânăra. Povestea ei este tipică pentru oamenii care nu câştigă suficient pentru a intra pe piaţa ipotecară din Polonia şi pentru a pune un picior pe scara proprietăţii, dar câştigă destul pentru a nu se califica pentru locuinţe sociale – care sunt relativ puţine. În aceste condiţii, locuinţele construite de stat au devenit o ultimă soluţie pentru cei săraci, în loc să fie o forţă care echilibrează o piaţă dominată altfel de dezvoltatori privaţi.


    Preţurile de tranzacţionare pentru proprietăţile nou construite în cele mai mari oraşe ale Poloniei – unde se acumulează cea mai mare cerere – au crescut cu 4,7% în al patrulea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.


    În Polonia se acutizează o criză a locuinţelor, cu zeci de mii de oameni precum Inga care închiriază apartamente din ce în ce mai scumpe. Preţurile de tranzacţionare pentru proprietăţile nou construite în cele mai mari oraşe ale Poloniei – unde se acumulează cea mai mare cerere – au crescut cu 4,7% în al patrulea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În ultimii cinci ani, preţurile s-au majorat cu  58% în Varşovia şi cu 79% în Lódź pentru cele mai mici apartamente (de până la 35 de metri pătraţi), potrivit unei analiza

    Bank­ier.pl. Astfel de apartamente costă acum între 10.000 de zloţi şi 12.500 de zloţi (2.135-2.668 de euro) pe metru pătrat în Wroclaw, Gdańsk, Cracovia şi Varşovia. A împrumuta astfel de sume a devenit şi mai împovărător după ce anul trecut banca centrală a majorat în mod repetat ratele de dobândă, ducând-le de la minimul record de 0,1% în timpul pandemiei la 6,75%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Costul mare al creditului face parte din lupta cu inflaţia rampantă, care a depăşit 18% în februarie. Dar combinaţia dintre preţurile foarte mari ale apartamentelor şi creditul scump a dus la prăbuşirea cererii.

    Numărul creditelor ipotecare acordate de bănci a scăzut în februarie cu 55,2% în ritm anualizat, iar valoarea lor totală s-a dus în jos cu 57,2%, a calculat BIK, o companie de informaţii despre credite. În timp ce cumpărarea uneii locuinţe a devenit mai dificilă, piaţa chiriilor nu a oferit niciun ajutor. În Varşovia, care cu o populaţie de peste două milioane de locuitori este cea mai mare piaţă imobiliară a Poloniei, preţurile chiriilor au crescut cu peste 33% în martie, an la an, pentru cele mai mici apartamente, de obicei cele mai căutate, potrivit unui raport al Otodom Analytics, o companie de analiză a pieţei imobiliare.

    Chiriile au crescut şi ele cu cel puţin 20% la toate categoriile de apartamente din Varşovia. În alte oraşe mari, situaţia este similară, cu chiriile înregistrând creşteri anuale de peste 10% în fiecare zonă urbană majoră. Uneori, costul închirierii unui apartament poate fi zdrobitor. „Chiria şi utilităţile mă costă 75% din venitul meu”, spune Mateusz, 34 de ani, muncitor la o fabrică de cablaje din Gdańsk, un oraş de coastă cu peste 500.000 de locuitori. El locuieşte cu chirie de nouă ani. „Mă îndoiesc că voi putea obţine un credit ipotecar pentru că îmi este imposibil să pun deoparte avansul şi cu siguranţă banca va decide că nu voi putea rambursa împrumutul în rate similare cu chiria de acum”, spune Mateusz. „Nu-mi doresc decât să existe o piaţă  a chiriilor civilizată aici.” O modalitate de a aborda criza ar fi un program de locuinţe publice, spun banca centrală şi activiştii pentru drepturile chiriaşilor.

    Dar un program de construire de locuinţe condus de stat, lansat în 2016, este deocamdată un eşec, după cum recunoaşte chiar guvernul. Având în vedere că anul acesta sunt alegeri, politicienii fac din nou spectacol din criza locuinţelor, dar acum propunând soluţii care acţionează pe partea cererii, nu a ofertei – o abordare care a fost încercată în trecut fără prea mult succes. Partidul naţional-conservator Lege şi Justiţie  a anunţat la începutul acestui an un program intitulat „Primul apartament”, bazat pe credit ieftin pentru persoanele sub 45 de ani care doresc să-şi cumpere prima locuinţă. Caracteristica fundamentală a programului este că va oferi credite ipotecare la o dobândă fixă de 2%, statul subvenţionând diferenţa dintre această rată şi cea stabilită la o ipotecă bancară obişnuită, care este de aproximativ 9% (pentru creditele ipotecare cu dobândă fixă).

    Nu a durat mult până când rivalul PiS, Platforma Civică (PO), un partid de centru, a încercat să depăşească partidul de guvernământ oferind credit fără dobândă pentru cei sub 45 de ani care îşi cumpără primul apartament. „Locuinţa este un drept, nu un privilegiu”, a declarat liderul PO Donald Tusk. „Statul urmează să plătească dobânda. Oamenii vor plăti doar principalul, astfel încât datoria se va diminua rapid. Şi va fi accesibil chiar şi pentru familiile în care ambii adulţi câştigă doar salariul minim”, spune Katarzyna Lubnauer, un parlamentar de la Coaliţia Civică (KO), un grup format din PO şi câteva partide mai mici. „Programul va acoperi doar apartamentele noi, ceea ce va da, de asemenea, un impuls economiei prin stimularea sectorului construcţiilor şi a consumului gospodăriilor”, a adăugat Lubnauer. Costul programului PiS a fost estimat la aproximativ 16 miliarde de zloti (3,5 miliarde euro) pe o perioadă de 10 ani plus alte 14 miliarde de zloţi (3,1 miliarde euro) pentru a doua parte a programului, un cont de economii indexat după rata inflaţiei dintr-un anumit an sau modificarea preţului mediu pe metru pătrat al unui nou apartament.

    Lubnauer spune că programul PO va costa 4 miliarde de zloţi (891 milioane euro) în primul an. „Va dura până când necesarul de locuinţe al polonezilor, care credem că este de aproximativ două milioane de apartamente, va fi acoperit”, a explicat ea. Lubnauer mai spune că partidul – odată ajuns la putere – va cheltui 10 miliarde de zloti (2,2 miliarde euro) pentru modernizarea apartamentelor municipale nefolosite din toată ţara. Propunerea include şi reducerea costurilor chiriei cu până la 600 de zloţi (133 euro) pe lună. Planurile PiS şi PO au fost criticate, mai ales dinspre stânga, pentru că ar fi soluţii care nu cresc în mod direct oferta, în schimb întărind forţele pieţei care au stat mult timp în spatele creşterilor vertiginoase de preţuri. „Aceste idei sunt modalităţile în care criza locuinţelor a fost tratată de obicei în Polonia. Cei cu venituri mari vor folosi cel mai mult creditul subvenţionat, în timp ce preţurile apartamentelor vor creşte pentru toate celelalte”, spune Magdalena Biejat, deputată şi lider al partidului Stânga Împreună (Lewica Razem). În mod surprinzător, experţii de la Banca Naţională a Poloniei, instituţia fiind în mod normal un susţinător ferm al guvernului, au exprimat critici similare.

     

    Soluţia propusă „susţine doar cererea din piaţa imobiliară şi, prin urmare, nu ar contribui semnificativ la creşterea disponibilităţii apartamentelor în Polonia”, a avertizat BNP într-o analiză asupra propunerii guvernului. „Introducerea acesteia ar contribui la creşterea preţurilor locuinţelor şi la îmbunătăţirea situaţiei financiare a dezvoltatorilor, precum şi a entităţilor de afaceri care deţin în prezent mai multe apartamente, inclusiv oameni înstăriţi”, a adăugat banca. „Ceea ce ar trebui făcut este să creăm o agenţie a locuinţelor sau chiar un minister care să fie responsabil cu aducerea mai multor apartamente pe piaţă în cooperare cu autorităţile locale”, spune Biejat. Ea a precizat că sarcina principală a agenţiei propuse ar fi să strângă terenuri deţinute de companiile de stat, fie cumpărându-le de la companii, fie preluându-le în baza unei legi concepute special în acest scop. Potrivit Zenobiei Żaczek, o activistă pentru drepturile chiriaşilor din Varşovia, faptul că partidul de guvernământ şi principalul concurent abordează criza locuinţelor propunând soluţii care stimulează cererea nu reflectă lipsa de alternative posibile.

    „Este o constrângere ideologică autoimpusă care îşi are originile în thatcherism şi reaganism şi care continuă să aibă multă influenţă asupra politicii şi vieţii din Polonia”, spune Żaczek. Potrivit lui Jan J. Zygmuntowski, economist şi copreşedinte al Reţelei Economice Poloneze, ceea ce propun PiS şi PO sunt în cel mai bun caz jumătăţi de soluţii. „Avem nevoie de intervenţie pe partea cererii, astfel încât capitalul de investiţii să părăsească piaţa rezidenţială şi să meargă la tehnologie sau la bursă şi să nu mai exercite presiune ascendentă asupra preţurilor apartamentelor”, spune Zygmuntowski, referindu-se la fondurile de investiţii care cumpără blocuri rezidenţiale pentru a le închiria. „Din partea ofertei, trebuie să existe o alternativă la locuinţele comerciale sub formă de locuinţe sociale. Dezvoltatorii ar trebui, de asemenea, să fie obligaţi ca în fiecare proiect să aloce un procent de apartamente pentru creşterea fondul de locuinţe municipale”, continuă Zygmuntowski. Dar, adaugă economistul, dezvoltatorii imobiliari şi băncile sunt suficient de puternici pentru a contracara deciziile politice care le-ar putea răni afacerile. „Autorităţile locale ar putea cumpăra proiecte dezvoltate comercial, în timp ce fondurile de investiţii care încearcă să facă acelaşi lucru ar trebui să fie impozitate suficient pentru a le descuraja. Dar vor fi impozitate? Eu nu cred acest lucru. Nu cu un prim-ministru care provine din lumea finanţelor”, spune Zygmuntowski, referindu-se la fosta carieră de bancher a premierului Mateusz Morawiecki.   

  • Polonia: cum să rezolvi şi cum să nu rezolvi o criză de locuinţe care se transformă într-o criză socială

    Din cele 100.000 de locuinţe pe care guvernul polonez le-a promis, până la începutul anului 2022 doar 15% erau construite, la un deficit de spaţii de locuit estimat la 2,2 milioane de unităţi. În plină criză ADUSĂ de prea multă inflaţie, când toate s-au scumpit, acest lucru nu poate însemna decât că pentru oamenii cu venituri mici chiriile în principalele oraşe, şi aşa mari, au devenit imposibil de plătit. Cum s-a ajuns aici?

    În vremuri de criză, când sunt alegeri, partidele mari vin adesea cu planuri îndrăzneţe. Fidesz, partidul lui Viktor Orban, promitea în 2008 să creeze un milion de locuri de muncă în 10 ani dacă ungurii îl aleg la guvernare. În Polonia, PiS, partidul eminenţei cenuşii din politica locală Jarosław Kaczyński, promitea în 2016, la câteva luni după venirea la putere, ca în trei ani să construiască 100.000 de  locuinţe noi pentru oamenii cu venituri mici şi mijlocii. Orban şi-a îndeplinit misiunea pe care şi-a asumat-o cu vârf şi îndesat, prin ceea ce criticii spun că este o industrializare forţată şi plătind un preţ mare care acum se vede în creşterea datoriei  publice.

    Planurile lui Kaczyński, însă, nu se concretizează şi afundă ţara într-o criză a spaţiilor de locuit care, odată cu înrăutaţirea crizei costului vieţii, îi împinge pe unii polonezi să caute soluţii disperate. „Cu banii pe care îi câştig lucrând în fiecare lună mi-aş fi putut permite fie să plătesc chiria, fie să-mi hrănesc familia”, spune Michal, 28 de ani, tatăl a trei copii, pentru Balkan Investigative Reporting Network. „Am ales să-mi hrănesc familia.” Michal lucrează ca grădinar şi fermier, în timp ce partenera sa, Ania, în vârstă de 23 de ani, are grijă de cei trei copii ai lor, un băiat de şase ani şi fete gemene în vârstă de doi ani. Cuplul a discutat cu jurnaliştii de la BIRN într-un apartament cu două camere din cartierul Praga Polnoc din Varşovia în care stau înghesuiţi din noiembrie. Gemenii aleargă organizând o prezentare de modă pentru invitaţi, iar câinele ridică laba pentru a saluta şi nimic din atmosfera confortabilă a apartamentului nu trădează faptul că spaţiul a stat abandonat timp de cinci ani, până când Michal şi-a dat seama că este liber şi şi-a adus familia să locuiască acolo. Cuplul nu a permis BIRN publicarea numelor şi nici să facă fotografii în apartament sau clădirii de teamă ca vecinii să nu-i identifice şi să-i hărţuiască. „Am locuit într-o baracă la fermă (dzialka) în mare parte a verii şi toamnei. Dar astă-toamnă, managementul a întrerupt alimentarea cu apă şi am ştiut că nu putem sta acolo cu copiii în timpul sezonului rece”, spune Michal. Cuplul a făcut de două ori solicitări pentru locuinţă socială în Varşovia, o dată în 2019 şi o dată în timp ce locuia în dzialka, dar fără succes, birocraţii invocând aspecte tehnice pentru a întârzia deciziile. În realitate, listele de aşteptare pentru locuinţe sociale în capitala Poloniei sunt atât de lungi încât puţini oameni au şanse reale de a primi un loc. „Mi-a fost frică să locuiesc într-un apartament ocupat ilegal”, spune Ania. „Când ne-am mutat, administraţia clădirii chiar ne-a ameninţat că ne vor fi luaţi copiii.

    Dar a trăi pe câmp în timpul iernii cu trei copii era şi mai înfricoşător.” Preţurile locuinţelor, de închiriat şi de cumpărat, au crescut vertiginos în Polonia în ultimul an, iar această problemă devine una majoră în campania de dinaintea alegerilor generale din toamnă. Atât guvernul, cât şi opoziţia au venit cu propuneri pentru a aborda ceea ce este acum o criză a locuinţelor, dar se concentrează în primul rând pe clasa de mijloc, spun experţii, deoarece aceasta este categoria din care provin cei mai mulţi alegători. Între timp, persoanele vulnerabile precum Michal şi familia sa sunt lăsate să se descurce singure şi adesea forţate să ia măsuri disperate.

    Dar nici pentru clasa de mijloc nu este simplu. Când, din senin, proprietarul i-a cerut Ingăi să elibereze apartamentul în care locuia cu chirie de un an, ea a început imediat să caute oferte online – şi a intrat în panică, scrie Notes from Poland. „Costurile au luat-o razna. Cu ceea ce ai fi plătit pentru un apartament cu două camere nu cu mult timp în urmă acum îţi iei un microapartament cu o anexă de bucătărie care este inutilă pentru persoane cu nevoi reale şi o baie de dimensiunea unei toalete portabile”, spune Inga, un manager de social media în vârstă de 28 de ani din Varşovia. „Şi asta nu este tot. La chirie se adaugă un depozit pe două luni, comisionul pentru agentul imobiliar pe care proprietarul cere să-l plăteşti tu, costul mutării sau achiziţionarea de mobilier pentru a înlocui aranjamentul pe care l-a făcut cineva cu lucrurile bunicii şi, dintr-o dată, nu-ţi mai ajung banii”, adaugă ea.

    În cele din urmă, datorită ajutorului primit de la „prietenii prietenilor”, Inga a găsit un apartament mai accesibil. „Am avut noroc”, spune tânăra. Povestea ei este tipică pentru oamenii care nu câştigă suficient pentru a intra pe piaţa ipotecară din Polonia şi pentru a pune un picior pe scara proprietăţii, dar câştigă destul pentru a nu se califica pentru locuinţe sociale – care sunt relativ puţine. În aceste condiţii, locuinţele construite de stat au devenit o ultimă soluţie pentru cei săraci, în loc să fie o forţă care echilibrează o piaţă dominată altfel de dezvoltatori privaţi.


    Preţurile de tranzacţionare pentru proprietăţile nou construite în cele mai mari oraşe ale Poloniei – unde se acumulează cea mai mare cerere – au crescut cu 4,7% în al patrulea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.


    În Polonia se acutizează o criză a locuinţelor, cu zeci de mii de oameni precum Inga care închiriază apartamente din ce în ce mai scumpe. Preţurile de tranzacţionare pentru proprietăţile nou construite în cele mai mari oraşe ale Poloniei – unde se acumulează cea mai mare cerere – au crescut cu 4,7% în al patrulea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În ultimii cinci ani, preţurile s-au majorat cu  58% în Varşovia şi cu 79% în Lódź pentru cele mai mici apartamente (de până la 35 de metri pătraţi), potrivit unei analiza

    Bank­ier.pl. Astfel de apartamente costă acum între 10.000 de zloţi şi 12.500 de zloţi (2.135-2.668 de euro) pe metru pătrat în Wroclaw, Gdańsk, Cracovia şi Varşovia. A împrumuta astfel de sume a devenit şi mai împovărător după ce anul trecut banca centrală a majorat în mod repetat ratele de dobândă, ducând-le de la minimul record de 0,1% în timpul pandemiei la 6,75%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Costul mare al creditului face parte din lupta cu inflaţia rampantă, care a depăşit 18% în februarie. Dar combinaţia dintre preţurile foarte mari ale apartamentelor şi creditul scump a dus la prăbuşirea cererii.

    Numărul creditelor ipotecare acordate de bănci a scăzut în februarie cu 55,2% în ritm anualizat, iar valoarea lor totală s-a dus în jos cu 57,2%, a calculat BIK, o companie de informaţii despre credite. În timp ce cumpărarea uneii locuinţe a devenit mai dificilă, piaţa chiriilor nu a oferit niciun ajutor. În Varşovia, care cu o populaţie de peste două milioane de locuitori este cea mai mare piaţă imobiliară a Poloniei, preţurile chiriilor au crescut cu peste 33% în martie, an la an, pentru cele mai mici apartamente, de obicei cele mai căutate, potrivit unui raport al Otodom Analytics, o companie de analiză a pieţei imobiliare.

    Chiriile au crescut şi ele cu cel puţin 20% la toate categoriile de apartamente din Varşovia. În alte oraşe mari, situaţia este similară, cu chiriile înregistrând creşteri anuale de peste 10% în fiecare zonă urbană majoră. Uneori, costul închirierii unui apartament poate fi zdrobitor. „Chiria şi utilităţile mă costă 75% din venitul meu”, spune Mateusz, 34 de ani, muncitor la o fabrică de cablaje din Gdańsk, un oraş de coastă cu peste 500.000 de locuitori. El locuieşte cu chirie de nouă ani. „Mă îndoiesc că voi putea obţine un credit ipotecar pentru că îmi este imposibil să pun deoparte avansul şi cu siguranţă banca va decide că nu voi putea rambursa împrumutul în rate similare cu chiria de acum”, spune Mateusz. „Nu-mi doresc decât să existe o piaţă  a chiriilor civilizată aici.” O modalitate de a aborda criza ar fi un program de locuinţe publice, spun banca centrală şi activiştii pentru drepturile chiriaşilor.

    Dar un program de construire de locuinţe condus de stat, lansat în 2016, este deocamdată un eşec, după cum recunoaşte chiar guvernul. Având în vedere că anul acesta sunt alegeri, politicienii fac din nou spectacol din criza locuinţelor, dar acum propunând soluţii care acţionează pe partea cererii, nu a ofertei – o abordare care a fost încercată în trecut fără prea mult succes. Partidul naţional-conservator Lege şi Justiţie  a anunţat la începutul acestui an un program intitulat „Primul apartament”, bazat pe credit ieftin pentru persoanele sub 45 de ani care doresc să-şi cumpere prima locuinţă. Caracteristica fundamentală a programului este că va oferi credite ipotecare la o dobândă fixă de 2%, statul subvenţionând diferenţa dintre această rată şi cea stabilită la o ipotecă bancară obişnuită, care este de aproximativ 9% (pentru creditele ipotecare cu dobândă fixă).

    Nu a durat mult până când rivalul PiS, Platforma Civică (PO), un partid de centru, a încercat să depăşească partidul de guvernământ oferind credit fără dobândă pentru cei sub 45 de ani care îşi cumpără primul apartament. „Locuinţa este un drept, nu un privilegiu”, a declarat liderul PO Donald Tusk. „Statul urmează să plătească dobânda. Oamenii vor plăti doar principalul, astfel încât datoria se va diminua rapid. Şi va fi accesibil chiar şi pentru familiile în care ambii adulţi câştigă doar salariul minim”, spune Katarzyna Lubnauer, un parlamentar de la Coaliţia Civică (KO), un grup format din PO şi câteva partide mai mici. „Programul va acoperi doar apartamentele noi, ceea ce va da, de asemenea, un impuls economiei prin stimularea sectorului construcţiilor şi a consumului gospodăriilor”, a adăugat Lubnauer. Costul programului PiS a fost estimat la aproximativ 16 miliarde de zloti (3,5 miliarde euro) pe o perioadă de 10 ani plus alte 14 miliarde de zloţi (3,1 miliarde euro) pentru a doua parte a programului, un cont de economii indexat după rata inflaţiei dintr-un anumit an sau modificarea preţului mediu pe metru pătrat al unui nou apartament.

    Lubnauer spune că programul PO va costa 4 miliarde de zloţi (891 milioane euro) în primul an. „Va dura până când necesarul de locuinţe al polonezilor, care credem că este de aproximativ două milioane de apartamente, va fi acoperit”, a explicat ea. Lubnauer mai spune că partidul – odată ajuns la putere – va cheltui 10 miliarde de zloti (2,2 miliarde euro) pentru modernizarea apartamentelor municipale nefolosite din toată ţara. Propunerea include şi reducerea costurilor chiriei cu până la 600 de zloţi (133 euro) pe lună. Planurile PiS şi PO au fost criticate, mai ales dinspre stânga, pentru că ar fi soluţii care nu cresc în mod direct oferta, în schimb întărind forţele pieţei care au stat mult timp în spatele creşterilor vertiginoase de preţuri. „Aceste idei sunt modalităţile în care criza locuinţelor a fost tratată de obicei în Polonia. Cei cu venituri mari vor folosi cel mai mult creditul subvenţionat, în timp ce preţurile apartamentelor vor creşte pentru toate celelalte”, spune Magdalena Biejat, deputată şi lider al partidului Stânga Împreună (Lewica Razem). În mod surprinzător, experţii de la Banca Naţională a Poloniei, instituţia fiind în mod normal un susţinător ferm al guvernului, au exprimat critici similare.

     

    Soluţia propusă „susţine doar cererea din piaţa imobiliară şi, prin urmare, nu ar contribui semnificativ la creşterea disponibilităţii apartamentelor în Polonia”, a avertizat BNP într-o analiză asupra propunerii guvernului. „Introducerea acesteia ar contribui la creşterea preţurilor locuinţelor şi la îmbunătăţirea situaţiei financiare a dezvoltatorilor, precum şi a entităţilor de afaceri care deţin în prezent mai multe apartamente, inclusiv oameni înstăriţi”, a adăugat banca. „Ceea ce ar trebui făcut este să creăm o agenţie a locuinţelor sau chiar un minister care să fie responsabil cu aducerea mai multor apartamente pe piaţă în cooperare cu autorităţile locale”, spune Biejat. Ea a precizat că sarcina principală a agenţiei propuse ar fi să strângă terenuri deţinute de companiile de stat, fie cumpărându-le de la companii, fie preluându-le în baza unei legi concepute special în acest scop. Potrivit Zenobiei Żaczek, o activistă pentru drepturile chiriaşilor din Varşovia, faptul că partidul de guvernământ şi principalul concurent abordează criza locuinţelor propunând soluţii care stimulează cererea nu reflectă lipsa de alternative posibile.

    „Este o constrângere ideologică autoimpusă care îşi are originile în thatcherism şi reaganism şi care continuă să aibă multă influenţă asupra politicii şi vieţii din Polonia”, spune Żaczek. Potrivit lui Jan J. Zygmuntowski, economist şi copreşedinte al Reţelei Economice Poloneze, ceea ce propun PiS şi PO sunt în cel mai bun caz jumătăţi de soluţii. „Avem nevoie de intervenţie pe partea cererii, astfel încât capitalul de investiţii să părăsească piaţa rezidenţială şi să meargă la tehnologie sau la bursă şi să nu mai exercite presiune ascendentă asupra preţurilor apartamentelor”, spune Zygmuntowski, referindu-se la fondurile de investiţii care cumpără blocuri rezidenţiale pentru a le închiria. „Din partea ofertei, trebuie să existe o alternativă la locuinţele comerciale sub formă de locuinţe sociale. Dezvoltatorii ar trebui, de asemenea, să fie obligaţi ca în fiecare proiect să aloce un procent de apartamente pentru creşterea fondul de locuinţe municipale”, continuă Zygmuntowski. Dar, adaugă economistul, dezvoltatorii imobiliari şi băncile sunt suficient de puternici pentru a contracara deciziile politice care le-ar putea răni afacerile. „Autorităţile locale ar putea cumpăra proiecte dezvoltate comercial, în timp ce fondurile de investiţii care încearcă să facă acelaşi lucru ar trebui să fie impozitate suficient pentru a le descuraja. Dar vor fi impozitate? Eu nu cred acest lucru. Nu cu un prim-ministru care provine din lumea finanţelor”, spune Zygmuntowski, referindu-se la fosta carieră de bancher a premierului Mateusz Morawiecki.   

  • Proiectul care redeseneaza harta de business a României

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

     


    Cum arată cea mai mare clădire de birouri din România?

    Palas Campus reprezintă cea mai mare clădire de birouri din România, având o suprafaţă închiriabilă de 60.000 mp (54.000 mp office şi 6.000 mp retail), care a presupus o infuzie de capital de peste 120 milioane de euro. Este un proiect mixt de regenerare urbană, care a revitalizat o zonă centrală din Iaşi, insuficient valorificată – Sf. Andrei – şi a transformat-o într-un hub creativ şi de inovaţie. Este singurul proiect din România care se află în proces de dublă certificare green – EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies) al International Finance Corporation (IFC) şi LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) al US Green Building Council.

    Durată dezvoltare: iulie 2020 – aprilie 2023

    120 mil. euro, investiţia în Palas Campus

    13 companii IT&C şi automotive cu 5.000 de angajaţi vor lucra în clădire

    29 locaţii de retail va deţine compania: restaurante, cafenele, hub medical, sală fitness, supermarket, servicii

    2,8 mil. euro, valoarea investiţiilor în cei 4.500 de metri pătraţi din cadrul proiectului (care includ o piaţetă interioară cu terase în aer liber, terase verzi amenajate la înălţime, la etajul patru, 200 de arbori maturi,  7.000 de arbuşti).

    33,3 mil.  euro, valoarea investiţiei în parcarea proiectului (care va include 625 de locuri dispuse pe două niveluri)

    4,5 mil. euro, valoarea investiţiilor direcţionate în mobilitate şi conectivitate (proiectul include o nouă arteră, care conectează două mari bulevarde, cinci străzi adiacente, lărgite şi modernizate, amenajare staţie de transport public, conexiuni pietonale, 16 staţii de încărcare pentru maşini electrice, aproximativ 650 metri piste de biciclete, 500 spaţii de parcare biciclete, 6 vestiare dotate cu duşuri)

    > 1.200 de panouri fotovoltaice vor fi montate pe acoperişul proiectului (cu o putere de 500 kwp)

    275 de companii naţionale şi internaţionale sunt implicate în construcţie

    3.100 de persoane lucrează la realizarea proiectului (arhitecţi, ingineri, peisagişti, muncitori din varii domenii)


    Cine sunt chiriaşii Palas Campus?

    În Palas Campus sunt acum prezente 13 companii din SUA, Germania, Franţa, Norvegia, Elveţia şi România, din domeniile IT&C, automotive şi asigurări:

    Amazon Development Center Romania
    Centrul de cercetare şi dezvoltare al companiei Amazon;

    AMD – Advanced Micro Devices
    Companie americană producătoare de semiconductori, care proiectează soluţii de calcul adaptive şi de înaltă performanţă;

    Allianz-Ţiriac
    Parte din grupul german Allianz, cea mai valoroasă marcă de asigurări din lume;

    Cognizant Softvision
    Unul dintre cei mai mari angajatori din domeniul ingineriei software din România şi parte din Cognizant, companie globală de servicii profesionale şi de IT;

    Expleo
    Companie globală din domeniul ingineriei, al tehnologiei şi consultanţei, cu sediul în Franţa;

    HELLA România
    Furnizor internaţional din domeniul automotivelor, sub umbrela brandului FORVIA;

    HEITS.digital
    Startup tech din Cluj, specializat în soluţii AI şi machine learning;

    HTEC Group
    Companie globală de consultanţă, inginerie software şi dezvoltare de produse digitale;

    Microsoft
    Companie americană, cel mai mare producător de software din lume;

    Profidata Dev
    Companie elveţiană care livrează soluţii software şi servicii pentru industria financiară;

    Safeguard Global
    Companie americană specializată în servicii de HR şi payroll;

    Visma Software România
    (Companie originară din Norvegia) Furnizor de produse software pentru automatizarea şi gestionarea proceselor de management în afaceri;

    Bandwidth  Companie globală de comunicaţii.

    „HELLA a găsit în Iaşi o comunitate puternică de specialişti calificaţi, formaţi în universităţile din oraş. Vom lucra cu tehnologii avansate, la proiecte inovatoare pentru produse radar, care contribuie la dezvoltarea megatrendului de conducere autonomă. Astfel, dorim să oferim echipei noastre condiţii de muncă la cel mai înalt standard. În Palas Campus, beneficiem de infrastructură modernă, de nivelul celei existente în alte oraşe occidentale unde suntem prezenţi, şi le putem oferi, astfel, angajaţilor un mediu de lucru atractiv şi inspiraţional, în care să poată concepe proiecte inovatoare.”

    Marius Adam, director al HELLA Technical Center Iaşi

    „Deschiderea Palas Campus repune Moldova pe harta zonelor cu potenţial investiţional din România şi, de ce nu, din Europa, contribuind la afirmarea identităţii României ca pol de dezvoltare în domeniul IT&C. Palas Campus înseamnă convergenţa a două dimensiuni importante: asigurarea unor spaţii de lucru la cele mai ridicate standarde şi existenţa unei generaţii tinere, înalt calificate, care nu caută numai un loc de muncă, ci caută un loc în care să-şi valorifice cunoştinţele şi să-şi valorizeze potenţialul. Ca efect imediat, consider că cel mai important pas este retenţia generaţiilor tinere şi înalt calificate în oraşul Iaşi, iar ca efect subsecvent, dorinţa altor companii de a investi într-un loc unde există potenţial atât din punctul de vedere al spaţiilor, cât şi din punctul de vedere al ofertei de forţă de muncă. Dincolo de aceste elemente evidente, trebuie să avem în vedere şi efectele pe celelalte planuri: nevoia de locuinţe noi, de grădiniţe şi şcoli, de magazine de proximitate în noi cartiere etc.”

    Prof. dr. Cristina-Teodora Roman, Decanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

    Universul work-life de la birou. Iar când vine vorba de spaţiile office, dedicate angajaţilor care ocupă clădirea, acestea integrează tot ce este mai nou pe acest segment:

    „Mult verde şi spaţii aerisite, cu multă lumină şi pe o perioadă îndelungată din zi, zone comune pentru relaxare, socializare, care stimulează creativitatea şi eficienţa. Companiile şi-au amenajat cu ingeniozitate spaţiile, acordând atenţie cerinţelor şi aşteptărilor angajaţilor”. Sediile sunt în general amenajate pe modelul centrelor de business europene, cu accent pe confort, interacţiune, natură şi servicii indispensabile, astfel timpul de muncă şi cel liber să coexiste în mod firesc: „Nu o spunem noi, ci managerii internaţionali care au venit la inaugurarea birourilor din Palas Campus şi care le-au considerat chiar şi peste nivelul amenajărilor celor din marile oraşe în care au sediul”. Palas Campus este însă o clădire cu funcţiuni multiple – office, retail, petrecerea timpului liber  –, compusă din şase corpuri interconectate la parter şi la primele etaje. „Am gândit-o ca pe un univers care să ofere chiriaşilor tot ceea ce au nevoie pentru a atinge echilibrul work – life atât de necesar în ziua de azi. Restaurantele, cafenelele, supermarketul, sala de fitness, centrul medical şi zona de servicii sunt elemente care conferă şi companiilor un avantaj în raport cu alţi angajatori atunci când recrutează”. Mai mult, deoarece proiectul este o continuare a Palas Iaşi, ansamblul mixed-use care se află la cinci minute de mers pe jos, acesta oferă acces la toate facilităţile acestuia: grădină urbană de 5 hectare, cea mai ofertantă agendă de evenimente, peste 270 de magazine şi servicii, cea mai mare varietate de restaurante şi cafenele într-un singur loc: „Practic, e un proiect parte din centrul vieţii din Iaşi”. La fel ca în toate proiectele lor, au integrat şi soluţii de mobilitate alternativă, amenajând piste de ciclism de aproape 650 de metri, 500 de spaţii de parcare pentru biciclete şi şase vestiare cu duşuri pentru cei care aleg să se deplaseze la birou cu bicicleta. De asemenea, sunt disponibile 16 staţii de încărcare pentru vehicule electrice şi o parcare subterană cu două niveluri şi capacitatea de 625 de locuri, rezultatul unei investiţii de peste 33 de milioane de euro.

    Cel mai mare pariu imobiliar postpandemie. Per total, Palas Campus este rezultatul unei investiţii private de 120 de milioane de euro, ceea ce se traduce în cea mai mare investiţie din România demarată în pandemie şi cea mai mare din ultimul deceniu în Iaşi, de după inaugurarea din 2012 a primului proiect mixed-use din România – ansamblul Palas. De altfel, este proiectul care a dus investiţiile IULIUS realizate în Iaşi, prin cele cinci proiecte de real estate (Palas Iaşi, Palas Campus, Iulius Mall Iaşi, Family Market Miroslava şi Family Market Bucium – totalizează 130.000 mp de spaţii office şi 105.000 mp retail), la jumătate de miliard de euro.

    „Important este că proiectul a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de către IFC (International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale), în valoare de 72 milioane de euro, o garanţie şi, totodată, o responsabilitate privind construirea cu respectarea principiilor celor mai ridicate standarde de sustenabilitate”, adaugă Ionuţ Pavel. Palas Campus este astfel o etapă a unui proces amplu de regenerare urbană pe care IULIUS l-a proiectat cu scopul de a stimula dezvoltarea oraşului. „Prezenţa unui centru de business puternic, relevant la nivel internaţional, în Palas şi Palas Campus va deschide noi orizonturi pentru Iaşi, pentru comunitate şi va atrage noi investitori. Oraşul se schimbă, câştigă vizibilitate şi valoare şi, cel mai important, îşi consolidează relaţia cu locuitorii. Acesta este sensul regenerării urbane, nu construim clădiri, ci proiecte complexe care lucrează pentru comunitate”, crede Ionuţ Pavel. Dincolo de infuzia în sine de capital, impactul economic este direct şi indirect, subliniază el. Potrivit calculelor reprezentanţilor companiei, în termeni pur financiari, Palas Campus va aduce anual la bugetul local peste 780.000 de euro, sumă provenită din impozitul pe clădire şi terenuri. În timpul lucrărilor, contribuţiile directe la bugetul statului au fost de circa 1,3 milioane de euro din taxe, avize, autorizaţii. „Impactul este însă augmentat de activitatea companiilor prezente în Campus şi care plasează Iaşiul în clubul select al metropolelor de la nivel mondial care au reuşit să coaguleze astfel de huburi de creativitate şi tehnologie”, crede Pavel. Un calcul estimativ al IULIUS arată că taxele plătite de companiile din clădirile de birouri (50 de companii şi 9.000 de angajaţi până în această primăvară şi, din aprilie 2023, odată cu inaugurarea Palas Campus – 70 de companii şi 14.000 angajaţi), din 2012 şi până la finalul anului 2023, va depăşi 1 miliard de euro. „La nivel local se vor crea cu siguranţă sinergii între multinaţionale şi industriile prezente în Palas şi Palas Campus, care pentru comunitate înseamnă oportunitatea tinerilor din regiune de a evolua şi a se dezvolta personal în companii care le valorifică la maximum potenţialul. De altfel, fiecare companie se implică în comunitate dincolo de activitatea în sine şi chiar prin programe dezvoltate alături de mediul universitar. Nu în ultimul rând, vedem aportul la creşterea nivelului de trai şi asupra calităţii vieţii”, subliniază reprezentantul Palas.


    Carte de vizită Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager Palas Iaşi şi Palas Campus:

    1.Œ Ionuţ Pavel lucrează în cadrul IULIUS de peste 15 ani şi a acumulat o experienţă notabilă în domeniul închirierilor pe segmentul office, implicându-se în toate etapele de dezvoltare şi management. A negociat şi a semnat contracte cu peste 100 de companii, dintre cele mai mari de pe piaţa românească: Amazon, Microsoft, Endava, Conduent, Capgemini, Accenture, UniCredit, Bitdefender, AMD, Cognizant etc;

    2. Printre realizările sale majore se numără finalizarea unora dintre cele mai mari tranzacţii de spaţii de birouri înregistrate în ultimii ani, cu suprafeţe care ajung la peste
    30.000 mp, şi atragerea de companii noi în piaţa din regiunea de nord-est şi chiar din România;

    3. El a avut o contribuţie importantă şi la dezvoltarea brandului United Business Center, care, în decurs de aproximativ un deceniu, a ajuns până la o suprafaţă de operare de 130.000 mp, doar în Iaşi. Aceste noi spaţii create găzduiesc 14.000 de locuri de muncă;

    4. Este licenţiat în ştiinţe economice, ca urmare a absolvirii, în anul 2007, a Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor.

     


    Ce urmează? Rezidenţialul de lângă hub. Planurile pe termen mediu ale IULIUS au în vedere continuarea conturării polului imobiliar din centrul Iaşiului – de data aceasta cu un proiect rezidenţial. Clădirea rezidenţială pe care o gândeşte dezvoltatorul – Tatami Seven – este un proiect premium, cu dotări, finisaje, echipamente de înaltă calitate şi un design personalizat bazat pe eleganţă simplificată. „Livrarea este prevăzută pentru primele luni din 2024, însă, ţinând cont de ritmul în care evoluează lucrările acum, credem că am putea fi gata până la sfârşitul acestui an. Proiectul se adresează celor care vor să investească sau să se bucure de o locuinţă ultramodernă în centrul oraşului, cu întreaga plajă de experienţe pe care aceasta o aduce cu sine”, detaliază reprezentanţii companiei. Potrivit lor, viitorii rezidenţi ai Tatami Seven vor avea parte de o ofertă bogată de servicii în proximitate – medicale, educaţionale, retail, business, parc şi entertainment – de spaţii verzi, spaţii de parcare dedicate, dar şi de o întreagă infrastructură pietonală şi de transport, atât eco-friendly, cât şi public.  „Există interes pentru acest proiect, în primul rând pentru că propune o locaţie ultracentrală, chiar în punctul zero al oraşului. Apoi, este un proiect IULIUS, iar asta reprezintă o garanţie că este o investiţie premium şi sigură, ştiind experienţa şi notorietatea dezvoltatorului. Ca atare, primele apartamente s-au vândut încă de la finele anului trecut, când au demarat lucrările. În prezent, structura este finalizată pentru toate cele opt niveluri ale clădirii şi se lucrează la compartimentări”, afirmă reprezentanţii companiei.


    „Prezenţa unui centru de business puternic, relevant la nivel internaŢional, în Palas Şi Palas Campus va deschide noi orizonturi pentru Iaşi, pentru comunitate şi va atrage noi investitori.  Oraşul se schimbă, câştigă vizibilitate şi valoare şi, cel mai important, îşi consolidează relaţia cu locuitorii. Acesta este sensul regenerării urbane, nu construim clădiri, ci proiecte complexe care lucrează pentru comunitate.”
    Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager Palas Ia“şi şi Palas Campus


    O viziune pentru renaşterea oraşului. Per ansamblu, viziunea IULIUS este de a dezvolta proiecte integrate de regenerare urbană, mixte, sustenabile, în zone mai centrale ale oraşelor, pentru a contribui la eficientizarea acestora şi la diminuarea unei expansiuni haotice în zonele limitrofe, care generează, de cele mai multe ori, probleme administrative şi de trafic. „IULIUS este un investitor strategic, nespeculativ, care vine cu proiecte îndelung documentate, cu potenţial de a genera dezvoltare pe termen lung”, descrie  Sebastian Mahu, Head of Asset Management, IULIUS, proiectele companiei. Cele mai importante dintre acestea – ansamblul Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara – au devenit poli de business regionali, cu o mare putere de atracţie a capitalului economic şi uman, iar acesta este obiectivul şi pentru viitor.  „Ne dorim ca proiectele noastre să accelereze schimbarea şi să transforme oraşele în care operează în oraşe magnet pentru investiţii, educaţie şi cultură. Pentru a se întâmpla asta, ne parteneriem cu societatea civilă şi administraţia publică, pentru că doar prin colaborare şi transparenţă putem construi oraşe pentru oameni.”

    În susţinerea acestor obiective, toate proiectele au în ADN-ul lor principiul de guvernanţă socială şi de mediu. „Strategia noastră de sustenabilitate se concentrează pe creşterea calităţii vieţii comunităţilor prin construcţia de proiecte integrate, cu o amplă componentă verde, care aduce comunitatea împreună şi le facilitează oamenilor contactul cu natura acolo unde muncesc, trăiesc sau îşi fac cumpărăturile”, explică Sebastian Mahu. Proiectele IULIUS sunt recunoscute prin grădinile generoase pe care le amenajează, adevărate parcuri urbane, care reprezintă şi viziunea grupului despre ceea ce înseamnă angajamentul unui dezvoltator faţă de generarea de spaţii verzi. De asemenea, spune că în permanenţă au programe menite să reducă presiunea asupra mediului din partea zonei operaţionale şi îşi concentrează eforturile, mai ales în contextul dat, asupra soluţiilor de eficientizare a consumurilor. IULIUS este singura companie de pe piaţa de real estate din România care a montat în întregul său portofoliu panouri fotovoltaice, care produc 5.500 MWh anual.

    La capitolul zero waste au implementat un program de reducere şi valorificare a deşeurilor generate de proiectele grupului, preconizând o creştere cu peste 50% a cantităţilor de reciclabile şi o reducere cu până la 40% a deşeurilor menajere. De asemenea, încurajează mobilitatea eco-fiendly prin infrastructura dedicată bicicletelor, dar şi prin campanii de încurajare a propriilor angajaţi de a se deplasa cât mai des cu transportul în comun sau cu mijloace alternative proprii.


    „Obiectivul rămâne unul clar, asumat şi pus în valoare de toată experienţa pe care am acumulat-o în cei peste 25 de ani de activitatepe piaţa de real estate şi anume dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană care să aducă un plus major în viaţa comunităţilor şi a oraşelor.”

    Sebastian Mahu, Head of Asset management, IULIUS


    „Întregul nostru portofoliu este certificat conform standardelor internaţionale de sustenabilitate, iar anul acesta am încheiat şi parteneriatul cu IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, pentru elaborarea unei strategii de decarbonizare şi de atingere a ţintei de net-zero emisii, primul angajament de acest tip din România. În condiţiile în care sustenabilitatea este în centrul tuturor dezbaterilor despre construcţiile şi arhitectura viitorului, proiectele care nu o vor adresa vor deveni necompetitive.” Dincolo de realizările ce ţin de mediu, IULIUS are, de asemenea, şi o colaborare îndelungată cu mediul academic din principalele oraşe în care operează, de-a lungul anilor creându-se mai multe programe de mentorat şi internship pentru studenţii facultăţilor partenere. Din acest punct de vedere Iulius a creat deja un model public – privat de susţinere a noilor talente. Spre exemplu, cursul de  Real Estate Business Management, organizat de compania IULIUS în parteneriat cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în 2021, dar şi programe anuale de internship.  Companiile se implică de asemenea pe acest palier, de la amenajarea unor laboratoare de specialitate până la programe de integrare a studenţilor în activitatea lor: „Dezvoltarea proiectului Palas Campus a fost o oportunitate în sine, în cei trei ani desfăşurându-se numeroase seminarii, vizite de lucru, workshopuri pe şantier ale studenţilor de la specialităţi conexe arhitecturii, urbanismului şi construcţiilor”, punctează Ionuţ Pavel.

    Îndrăzneală într-o piaţă incertă. În ceea ce priveşte contextul în care se găseşte piaţa imobiliară acum, Sebastian Mahu observă că şi aceasta, asemenea altor sectoare şi industrii, se confruntă cu o serie de factori disruptivi – inflaţia, creşterea dobânzilor, preţurile utilităţilor, scumpirile în cascadă, discontinuităţi în lanţurile de aprovizionare: „Toate acestea ne vor testa capacitatea de reacţie şi rezilienţa pe tot parcusul anului 2023”. Iar legat de evoluţia preţurilor, el observă că pentru segmentele de office şi retail putem vorbi de o inflaţie în privinţa chiriilor, care au înregistrat creşteri; cu toate acestea, proiectele operate de ei şi-au menţinut atractivitatea, confirmând încă o dată puterea de ancorare a formatului mixed-use.  „Cu siguranţă, perioada pe care o traversăm acum are multe provocări, însă este mai degrabă una de optimism moderat, nu de criză. Piaţa imobiliară, ca orice altă industrie, este expusă riscului în cazul unei recesiuni globale, însă în acest moment evoluează sub semnul prudenţei şi al adaptabilităţii”, răspunde Sebastian Mahu referindu-se la posibilitatea unei crize. În ceea ce priveşte evoluţia segmentelor, el spune că pe piaţa de office se remarcă o cerere în revenire pentru spaţiile de birouri, aşa cum o confirmă mai multe studii locale şi regionale: „De asemenea, există mult apetit pe piaţa de leasing pentru spaţiile de retail, unde putem vorbi despre o normalizare a tranzacţiilor. Aşa cum au dovedit-o şi perioadele dificile anterioare, proiectele mature, cu un grad ridicat de apartenenţă la comunitate, care se adaptează nevoilor şi cerinţelor pot depăşi cu un impact mai redus pragurile de dificultate.” Răspunzând din perspectiva IULIUS, Sebastian Mahu spune că ei îşi vor continua planurile investiţionale. „În ceea ce ne priveşte, anul 2023 a început în forţă pentru grupul IULIUS, prin finalizarea Palas Campus, un proiect început cu mult curaj în pandemie, reconfirmând faptul că nu suntem un dezvoltator speculativ, ci unul ancorat în realitatea pieţei. Obiectivul rămâne unul clar, asumat şi pus în valoare de toată experienţa pe care am acumulat-o în cei peste 25 de ani de activitate pe piaţa de real estate şi anume dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană care să aducă un plus major în viaţa comunităţilor şi a oraşelor”, descrie Mahu planurile pe termen lung ale companiei. Anul acesta, alături de finalizarea proiectului Tatami Seven, concentrarea va fi pe proiectul de reconversie urbană propus pentru platforma Carbochim din Cluj-Napoca, cel mai amplu de acest tip din ţară, despre care estimează că va presupune o investiţie ce depăşeşte jumătate de miliard de euro. Dezvoltarea de la Cluj-Napoca va include  cea mai mare zonă de retail din ţară (peste 115.000 mp), hub de arte performative, rezidenţial, office, parc şi centru de sport în aer liber, cu focus pe o armonizare cu oraşul, prin conectivitate verde şi rutieră: „Ne propunem un proiect regional, unic în Transilvania şi în România, care a presupus şi relocarea şi modernizarea fabricii Carbochim, pentru care investiţia s-a ridicat la peste 5 milioane de euro”.   

    10 ani de la Palas Iaşi. Investiţiile continuă

    Palas Campus reprezintă continuarea demersurilor investiţionale în regenerarea urbană din centrul Iaşului ale companiei IULIUS, iniţiate prin inaugurarea primului ansamblu mixed-use din România, Palas Iaşi, în 2012. Palas Iaşi, ansamblul din imediata vecinătate a noului proiect, a avut un impact major în dezvoltarea oraşului şi a întregii regiuni, la nivel economic, turistic şi social.

     

    Palas Iaşi înseamnă:

    1.Œ un pol de business cu şapte clădiri de birouri clasa A (peste 75.000 mp * 60 de companii * 9.000 de angajaţi);

    2. cea mai mare destinaţie de shopping din nord-estul ţării (peste 63.000 mp * 270 de magazine * restaurante şi cafenele tematice);

    3. Ž centru de evenimente cu patru săli;

    4.  hotel de 4 stele;

    5. parc de 50.000 mp (carusel, patinoar sezonier şi alte facilităţi de timp liber);

    6.‘ cea mai mare parcare subterană din România, cu peste 2.500 de locuri.

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi.