BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Cu 11.000 de locuinţe deja finalizate în portofoliu, HILS Development apasă pedala de acceleraţie. Ce planuri mai are dezvoltatorul din Capitală?

    Cu 11.000 de locuinţe deja finalizate în portofoliu, HILS Development apasă pedala de acceleraţie şi pune la bătaie noi investiţii pentru alte câteva mii de apartamente. Zona de est a Capitalei rămâne polul de dezvoltare favorit pentru compania deţinută de Ionuţ Negoiţă, care mai are securizate şi alte terenuri pregătite pentru a deveni fundaţia unor noi ansambluri rezidenţiale.

     

    Î n istoria HILS Development, primul proiect de locuinţe a fost demarat în 2005. De atunci şi până în prezent, alte câteva ansambluri s-au adăugat portofoliului companiei, cele mai multe sub umbrela brandului HILS – HILS Pallady (1.908 apartamente), HILS Brauner (1.336 de apartamente), HILS Splai (111 apartamente). Altele sunt în plin proces de ridicare, compania având şi propria divizie de construcţii. „În prezent, avem în lucru, în diferite stadii, 2.800 de locuinţe, din care 500-600 sunt aproape gata. Avem terenuri cumpărate pe care se mai pot dezvolta încă 15.000-18.000 în următorii zece-doisprezece ani. La rezidenţial, două lucruri sunt foarte importante – proximitatea metroului şi să fie vorba despre o zonă locuită. Din aceste considerente, credem foarte mult în zona Pallady, dar şi în zona Republica, unde de asemenea dezvoltăm un proiect”, a spus Ionuţ Negoiţă la emisiunea online de business ZF Live.

    La începutul anului 2024, HILS Development a anunţat un nou proiect rezidenţial în zona Pallady din estul Capitalei, în apropierea staţiei de metrou Nicolae Teclu, sub numele HILS Titanium. Va fi format din şapte blocuri cu 1.194 apartamente şi 1.217 locuri de parcare, iar  investiţia ajunge la 70 de milioane de euro. Acestuia i se adaugă şi proiectele în construcţie HILS Republica – cu 370 de apartamente în prima fază, dintr-un total de 5.000 de locuinţe în total, HILS Sunrise – cu 704 apartamente, şi HILS Titanium – cu 1.194 apartamente. Strategia companiei este de a finaliza anual peste 1.000 de locuinţe.

    Chiar şi cu atât de multe planuri, dezvoltatorul se arată mai degrabă precaut. Într-un moment de incertitudine pentru piaţa rezidenţială din România, cu precădere pentru cea bucureşteană, dezvoltatorii caută să se pregătească pentru ceea ce va urma, adică un deficit al ofertei de locuinţe în raport cu cererea. În acest context, strategia HILS Development a început să fie implementată încă de anul trecut.

    Astfel, din 1.000 de locuinţe finalizate în 2023, HILS Development a ales să păstreze aproximativ 200 pentru vremurile în care oferta din piaţă se va restrânge, iar cei care vor dori să cumpere nu vor avea la fel de multe opţiuni ca până acum. „Anul trecut am recepţionat peste 1.000 de locuinţe şi am vândut în jur de 800. Am vrut să avem câteva sute de locuinţe pe stoc. Anterior, făceam cam 400-500 de locuinţe pe an, iar anul trecut am ridicat ştacheta. Anul acesta vom depăşi 1.000 de locuinţe recepţionate şi vrem să vindem tot cam 800. Nu ne propunem să vindem mult, ba chiar vrem să avem pe stoc, pentru că în anii următori va exista un deficit în piaţă şi o creştere a cererii. Deja se estimează că se vor recepţiona cam 17.000 de locuinţe anul acesta în regiunea Bucureşti-Ilfov, faţă de 21.000-22.000 anul în trecut. În anii următori, nivelul va scădea dramatic.”

    În ceea ce priveşte preţurile, el spune că, în Bucureşti, acestea sunt în continuare mai mici faţă de alte capitale europene din regiune, exemplificând că, în Praga, preţul mediu este de 6.000 de euro pe metru pătrat, în Varşovia este de 3.600 de euro pe metru pătrat, în Budapesta – 2.800 de euro pe metru pătrat, în vreme ce în Bucureşti se opreşte la 1.900 de euro pe metru pătrat. „Sunt toate premisele că preţurile vor creşte. Între şapte şi zece ani de acum încolo, preţurile vor fi duble. Pe baza nZEB, locuinţele vor fi dotate cu alte tehnologii şi materiale şi mai sunt şi alte aspecte care vor creşte costul – eliminarea facilităţilor fiscale, disputa privind PUZ-urile în Bucureşti, creşterea TVA. Sigur vor mai veni şi alte taxe.

    Consider că preţurile nu pot merge decât în sus.” Ionuţ Negoiţă spune că, în prezent, piaţa rezidenţială merge bine, estimând o creştere cam de 10% faţă de anul trecut. „Pe primele cinci luni din 2024, noi am avut o creştere de 25-26% faţă de anul trecut, când începutul de an a fost destul de ezitant. Între timp, am mai pornit două şantiere, care au acumulat prevânzări.” În prima parte a anului trecut, 10% din ceea ce a vândut HILS Development au fost cumpărate cu credit bancar, iar restul cu cash, din sursele proprii ale clienţilor, sau în rate direct la dezvoltator, soluţie la care a apelat o pondere de 30% din cumpărători. „Românii au bani cash, şi nu puţini. Locuinţele vor rămâne o investiţie foarte sigură, sunt o proprietate tangibilă, care se transmite de la o generaţie la alta.” În proiectele HILS, situate în zona Pallady din Bucureşti, procentul de închiriere a locuinţelor este de aproximativ 30%, adică o treime dintre cumpărători achiziţionează cu scopul de a închiria. „Doar 4% dintre cumpărători îşi permit să achiziţioneze o locuinţă premium. Pe segmentul middle-market sunt 37% dintre cumpărători, iar restul, spre 60%, sunt pe mass-market, unde preţurile sunt de 1.200-1.400 de euro pe metru pătrat util.”

    Ionuţ Negoiţă mai spune că birocraţia în achiziţia unui teren şi dezvoltarea unui proiect va necesita, în perioada următoare, echipe de oameni profesionişti, experienţă, pentru a lua decizii corecte. „Nu mai e aşa de simplu. Sunt multe şantiere care s-au oprit din aceste motive. Clienţii se uită din ce în ce mai mult la istoricul dezvoltatorului.”  

  • Cu 11.000 de locuinţe deja finalizate în portofoliu, HILS Development apasă pedala de acceleraţie. Ce planuri mai are dezvoltatorul din Capitală?

    Cu 11.000 de locuinţe deja finalizate în portofoliu, HILS Development apasă pedala de acceleraţie şi pune la bătaie noi investiţii pentru alte câteva mii de apartamente. Zona de est a Capitalei rămâne polul de dezvoltare favorit pentru compania deţinută de Ionuţ Negoiţă, care mai are securizate şi alte terenuri pregătite pentru a deveni fundaţia unor noi ansambluri rezidenţiale.

     

    Î n istoria HILS Development, primul proiect de locuinţe a fost demarat în 2005. De atunci şi până în prezent, alte câteva ansambluri s-au adăugat portofoliului companiei, cele mai multe sub umbrela brandului HILS – HILS Pallady (1.908 apartamente), HILS Brauner (1.336 de apartamente), HILS Splai (111 apartamente). Altele sunt în plin proces de ridicare, compania având şi propria divizie de construcţii. „În prezent, avem în lucru, în diferite stadii, 2.800 de locuinţe, din care 500-600 sunt aproape gata. Avem terenuri cumpărate pe care se mai pot dezvolta încă 15.000-18.000 în următorii zece-doisprezece ani. La rezidenţial, două lucruri sunt foarte importante – proximitatea metroului şi să fie vorba despre o zonă locuită. Din aceste considerente, credem foarte mult în zona Pallady, dar şi în zona Republica, unde de asemenea dezvoltăm un proiect”, a spus Ionuţ Negoiţă la emisiunea online de business ZF Live.

    La începutul anului 2024, HILS Development a anunţat un nou proiect rezidenţial în zona Pallady din estul Capitalei, în apropierea staţiei de metrou Nicolae Teclu, sub numele HILS Titanium. Va fi format din şapte blocuri cu 1.194 apartamente şi 1.217 locuri de parcare, iar  investiţia ajunge la 70 de milioane de euro. Acestuia i se adaugă şi proiectele în construcţie HILS Republica – cu 370 de apartamente în prima fază, dintr-un total de 5.000 de locuinţe în total, HILS Sunrise – cu 704 apartamente, şi HILS Titanium – cu 1.194 apartamente. Strategia companiei este de a finaliza anual peste 1.000 de locuinţe.

    Chiar şi cu atât de multe planuri, dezvoltatorul se arată mai degrabă precaut. Într-un moment de incertitudine pentru piaţa rezidenţială din România, cu precădere pentru cea bucureşteană, dezvoltatorii caută să se pregătească pentru ceea ce va urma, adică un deficit al ofertei de locuinţe în raport cu cererea. În acest context, strategia HILS Development a început să fie implementată încă de anul trecut.

    Astfel, din 1.000 de locuinţe finalizate în 2023, HILS Development a ales să păstreze aproximativ 200 pentru vremurile în care oferta din piaţă se va restrânge, iar cei care vor dori să cumpere nu vor avea la fel de multe opţiuni ca până acum. „Anul trecut am recepţionat peste 1.000 de locuinţe şi am vândut în jur de 800. Am vrut să avem câteva sute de locuinţe pe stoc. Anterior, făceam cam 400-500 de locuinţe pe an, iar anul trecut am ridicat ştacheta. Anul acesta vom depăşi 1.000 de locuinţe recepţionate şi vrem să vindem tot cam 800. Nu ne propunem să vindem mult, ba chiar vrem să avem pe stoc, pentru că în anii următori va exista un deficit în piaţă şi o creştere a cererii. Deja se estimează că se vor recepţiona cam 17.000 de locuinţe anul acesta în regiunea Bucureşti-Ilfov, faţă de 21.000-22.000 anul în trecut. În anii următori, nivelul va scădea dramatic.”

    În ceea ce priveşte preţurile, el spune că, în Bucureşti, acestea sunt în continuare mai mici faţă de alte capitale europene din regiune, exemplificând că, în Praga, preţul mediu este de 6.000 de euro pe metru pătrat, în Varşovia este de 3.600 de euro pe metru pătrat, în Budapesta – 2.800 de euro pe metru pătrat, în vreme ce în Bucureşti se opreşte la 1.900 de euro pe metru pătrat. „Sunt toate premisele că preţurile vor creşte. Între şapte şi zece ani de acum încolo, preţurile vor fi duble. Pe baza nZEB, locuinţele vor fi dotate cu alte tehnologii şi materiale şi mai sunt şi alte aspecte care vor creşte costul – eliminarea facilităţilor fiscale, disputa privind PUZ-urile în Bucureşti, creşterea TVA. Sigur vor mai veni şi alte taxe.

    Consider că preţurile nu pot merge decât în sus.” Ionuţ Negoiţă spune că, în prezent, piaţa rezidenţială merge bine, estimând o creştere cam de 10% faţă de anul trecut. „Pe primele cinci luni din 2024, noi am avut o creştere de 25-26% faţă de anul trecut, când începutul de an a fost destul de ezitant. Între timp, am mai pornit două şantiere, care au acumulat prevânzări.” În prima parte a anului trecut, 10% din ceea ce a vândut HILS Development au fost cumpărate cu credit bancar, iar restul cu cash, din sursele proprii ale clienţilor, sau în rate direct la dezvoltator, soluţie la care a apelat o pondere de 30% din cumpărători. „Românii au bani cash, şi nu puţini. Locuinţele vor rămâne o investiţie foarte sigură, sunt o proprietate tangibilă, care se transmite de la o generaţie la alta.” În proiectele HILS, situate în zona Pallady din Bucureşti, procentul de închiriere a locuinţelor este de aproximativ 30%, adică o treime dintre cumpărători achiziţionează cu scopul de a închiria. „Doar 4% dintre cumpărători îşi permit să achiziţioneze o locuinţă premium. Pe segmentul middle-market sunt 37% dintre cumpărători, iar restul, spre 60%, sunt pe mass-market, unde preţurile sunt de 1.200-1.400 de euro pe metru pătrat util.”

    Ionuţ Negoiţă mai spune că birocraţia în achiziţia unui teren şi dezvoltarea unui proiect va necesita, în perioada următoare, echipe de oameni profesionişti, experienţă, pentru a lua decizii corecte. „Nu mai e aşa de simplu. Sunt multe şantiere care s-au oprit din aceste motive. Clienţii se uită din ce în ce mai mult la istoricul dezvoltatorului.”  

  • 100 Cele mai puternice femei din business.Luciana Giurea, Head of residential, AFI Europe Romania

    Venit operaţional net (2023)*: 105 mil. euro

    Valoarea totală a activelor: 1,3 mld. euro

    Număr de angajaţi: 140

    *date estimate

    Biografie:
    Luciana Giurea a fost numită în funcţia de head of the residential division al AFI Europe România începând cu ianuarie 2024. Din această poziţie ea coordonează toate proiectele rezidenţiale de închiriere/vânzare ale AFI Europe în România.

    ► Acum 20 de ani intram la liceu. Îmi amintesc perfect, pentru că toţi adulţii din jurul meu îmi spuneau să mă bucur atât cât mai pot – după aceea voi creşte mare, va trebui să-mi iau o slujbă şi voi tânji mereu după momentele acestea de libertate şi fericire. Intrasem în clubul de debate, participam la competiţii naţionale şi internaţionale şi în mintea mea se contura deja ce vreau să fac: să vorbesc pe bani. Am aflat că există o slujbă ce poartă numele de leasing manager şi că persoana care are această funcţie decide ce magazine intră în mallurile din România. Ţin minte şi acum reacţia mea: aceasta trebuie să fie cea mai tare meserie de pe Pământ. Şi aşa a fost.

    ► Mi-am dorit întotdeauna să iubesc meseria pe care o fac. Asta pentru că la un calcul simplu, ei îi dedicăm cea mai mare parte din viaţa noastră. Speram că voi avea ocazia să fac ceva care să conteze, iar existenţa mea să îmbogăţească viaţa celor din jur.
    Deci da, sunt fericită să pot spune că sunt tare norocoasă să îmi trăiesc visul! Realitatea mi-a depăşit aşteptările. Top 100 cele mai puternice femei din business este o nominalizare care mă onorează şi la care nu îndrăzneam să visez în urmă cu 20 de ani.

    ► Leadershipul este, în opinia mea, cuvântul cheie pentru următorii 20 de ani. Îmi doresc să vedem tot mai puţini şefi şi cât mai mulţi manageri. Profesionişti care iubesc ceea ce fac şi care inspiră echipe. Îmi doresc ca o tânără de 16 ani care citeşte acest interviu să ştie că poate fi fericită cu ceea ce face şi că există companii în care felul unic de a fi al fiecăruia dintre noi nu este doar tolerat, ci încurajat. Pentru AFI Europe viitorul nu are limite.
    High tech, ESG compliant, community oriented projects. Fie că vorbim despre office, rezidenţial sau retail, viitorul înseamnă tehnologizare, responsabilitate faţă de mediul înconjurător şi reîntoarcerea la comunitate. AFI Europe şi-a consolidat întreg portofoliul pe aceste valori, fiind în acelaşi timp mereu atenţi şi pregătiţi pentru inovaţie. În ceea ce mă priveşte, îmi doresc să îmi păstrez curiozitatea, curajul şi pasiunea.


     

  • Întâmplare fericită

    De când era mică şi-a propus lucruri clare, a avut obiective măsurabile şi cuantificabile şi a încercat să ajungă la ele urmând paşi mici. Spre exemplu, a vrut să intre la cel mai bun liceu, în cea mai bună clasă, să fie campioană naţională la dezbateri, să devină foarte bună în orice alege să facă şi să nu se oprească din învăţat şi crescut. Nu i-a fost însă clar că asta se va întâmpla în imobiliare, domeniu în care Maria Florea a ajuns din întâmplare, dar de care s-a îndrăgostit imediat.

    O prietenă începuse să lucreze în acest domeniu şi mi-a zis că e fain şi inovator, cu oameni foarte interesanţi. Aşa am început şi m-am îndrăgostit pentru că este o industrie extrem de dinamică, iar rezultatele muncii se văd concret. Mai mult, întâlneşti oameni diferiţi pe care ţi-ar fi foarte greu să-i cunoşti în alte domenii. Spre exemplu, la 25 de ani am avut oportunitatea să mă întâlnesc cu (mai mulţi) CEO sau CFO din marile companii de pe piaţă, de la care am avut ocazia să învăţ extrem de multe lucruri”, povesteşte pentru BUSINESS Magazin Maria Florea, head of office advisory department în cadrul iO Partners – companie care a preluat în aprilie 2023 activitatea din România, Cehia, Ungaria şi Slovacia a companiei de servicii imobiliare profesionale JLL.

    Ea a ajuns în Bucureşti în 2001, când a început să studieze în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. „Când am ajuns în Bucureşti, din provincie, prima clădire care m-a impresionat a fost cea de la Piaţa Operei, Opera Center, şi pe ea scria mare PwC. Mi-am promis să lucrez într-o clădire aşa frumoasă, în Big 4 (n.r. – cele mai mari companii de consultanţă din lume: Deloitte, EY, KPMG şi PwC), visam la consultanţă. În facultate am devenit fascinată de media şi publicitate şi mă vedeam account manager într-o firmă precum Ogilvy. În final, am combinat cele două şi am oferit multă consultanţă pentru conturi mari. Primul birou a fost în cea de-a doua clădire Portland, în spatele Opera Center, şi anume Bucharest Business Park.”

    Imediat după absolvirea ASE, Maria Florea a început să lucreze în cadrul Colliers International România, iar în ianuarie 2014, a devenit head of office agency în cadrul JLL România (actuala iO Partners). „Au fost multe momente dificile în aceşti 19 ani de imobiliare – crize, schimbări de job, de firme, de proprietari, au apărut copiii – toate m-au făcut să cred că nimic nu e întâmplător şi că de la fiecare avem ceva de învăţat. Dacă ne uităm la ele ca la schimbări necesare pentru creştere, vom deveni mai buni şi mai înţelepţi. Cum spuneam, la fiecare moment dificil am ales să văd partea bună şi m-am bazat mereu pe un partener şi o familie care m-au susţinut şi încurajat, fiecare cum a ştiut mai bine. Realitatea este întotdeauna mai grea decât visul, însă cu optimism şi văzând mereu paharul plin am transformat multe visuri în realitate”, consideră Maria Florea.

    Mentorul ei în real estate a fost şi este Bogdan Georgescu, pe care l-a întâlnit în cadrul primului ei job din cadrul companiei Colliers International România. „Am avut şansa la 23 de ani să-mi încep cariera alături de el. El mi-a format obiceiuri care îmi sunt şi acum de folos şi pe care le aplic inclusiv cu echipa mea. Spre exemplu, el povestea mereu că în orice firmă cheia succesului sunt oamenii şi sistemele, ceea ce cred şi aplic şi eu acum. Învăţarea şi pasiunea pe care le pui într-o meserie sunt date de existenţa unei persoane care te inspiră, o persoană pe care o vezi ca un exemplu în business şi pe care îţi doreşti să o oglindeşti sau chiar să o depăşeşti profesional.”

    De asemenea, Maria Florea şi-a înrădăcinat de-a lungul carierei sale câteva valori fără de care nu şi-ar fi putut continua drumul în meseria pe care şi-a ales-o întâmplător.

    „Valorile mele sunt dezvoltarea continuă, corectitudinea, familia (apartenenţa) şi optimismul. În echipa noastră, mare parte din aceste valori sunt îmbrăţişate şi de ceilalţi, iar pe baza lor dăm mai departe valoare adăugată clienţilor noştri. Ultima carte citită pe acest subiect şi care m-a ajutat a fost «Dare to Lead: Brave Work. Tough Conversations. Whole Hearts» de Brené Brown. Ea spune foarte frumos că atât timp cât trăieşti în valorile tale, nu eviţi conversaţiile dificile şi rămâi mereu curios, vei fi un lider de succes. Calităţile de bază sunt curajul, curiozitatea şi empatia.”

    Mai mult, pe parcursul celor 19 ani de activitate – timp în care a contractat peste 500.000 de metri pătraţi –, ea a învăţat că perseverenţa, curiozitatea şi vulnerabilitatea sunt elemente cheie în stabilirea relaţiilor de business pe termen lung. „Dacă îţi setezi drumul tău, obiectivele tale şi faci lucrurile în mod etic, succesul şi businessul devin recurente. Oamenii vor să fie înconjuraţi de oameni veseli, inteligenţi”, a spus Maria Florea.

    Ea a menţionat că preluarea rolului de head of office advisory department din cadrul iO Partners a venit cu responsabilităţi suplimentare, precum implicarea alături de fiecare membru al echipei. În cadrul iO Partners lucrează
    34 de angajaţi, compania înregistrând afaceri de peste 19,2 mil. lei în perioada iulie – decembrie 2023 (n.red. – după ce a preluat activitatea JLL România). „O implicare mai activă alături de fiecare membru al echipei în deal-urile lor, mai mult mentorat, stabilirea şi setarea de obiective atât pentru echipă, cât şi fiecare coleg în parte, dar şi dezvoltarea sistemelor. Pentru că mă pricepeam să creez relaţii de lungă durată şi de calitate cu clienţii mei, încerc să mă raportez la fiecare membru al echipei ca la un client şi să văd cum îi pot ajuta să-şi facă treaba mai bine. Este o schimbare de focus de la clienţii externi către clienţii interni – colegii mei. În fiecare echipă, ingredientul de bază este încrederea. Astfel, scopul meu este să creez un mediu bazat pe această valoare şi să fac în aşa fel încât noi să ne distrăm la birou, în timp ce livrăm servicii clienţilor noştri. Cel de-al doilea ingredient este să implementăm sisteme care să ne ajute să fim mai inovatori, mai eficienţi şi să arătăm ceea ce suntem – cei mai experimentaţi oameni din piaţă.”

    Pe tinerii aflaţi la începutul carierei ea îi sfătuieşte să îşi creioneze obiectivele şi să se concentreze pe atingerea lor. „Să vă propuneţi lucruri măreţe, să faceţi o meserie care vă aduce satisfacţie şi la care sunteţi buni. Doar aşa veţi putea avea rezultate excepţionale. Citeam acum mulţi ani o carte foarte interesantă – «Now, Discover Your Strengths» de Don Clifton – în care se povestea că pentru a fi de nota zece trebuie să-ţi creezi o carieră pe baza punctelor tale forte. Explicaţia lui fiind că prin muncă şi învăţare poţi creşte de la un 7 la 10, însă niciodată nu vei putea creşte de la 4 la 10. Astfel, focusaţi-vă pe ce aveţi nativ foarte bun şi folosiţi aceste daruri în alegerea carierei. Acolo aveţi şanse să excelaţi. Visele se tot schimbă, odată atinse ele se dezvoltă şi capătă conotaţii noi. Spre exemplu, dacă visam să fac cea mai mare tranzacţie din piaţă – pe care am şi făcut-o în 2019 – sau să ajung în postura ca un client să lucreze doar cu mine şi să-mi încredinţeze tot portofoliul lor, acum îmi doresc să-mi dezvolt suficient empatia şi capacitatea de înţelegere a oamenilor, astfel încât să-mi ajut fiecare membru al echipei mele să-şi atingă adevăratul potenţial.”

    Despre mediul de afaceri din România Maria Florea consideră că este unul foarte adaptabil, iar tehnologia poate aduce mari îmbunătăţiri şi schimbări. „Noi avem o cultură şi o adaptabilitate pe care rar o întâlneşti în alte ţări. Asta ne va ajuta în mediul extrem de dinamic ce ne aşteaptă în următorii ani. Lucrurile se schimbă rapid; dacă acum 20 de ani umblam cu harta în mână ca să găsesc o clădire în Bucureşti, acum avem hărţi digitale în maşină şi probabil în 5 ani vom vizita clădirile virtual, direct de la clienţi din birou. Cred că perspectiva de 20 de ani este foarte lungă şi dificil de imaginat, pentru că acum lucrurile se schimbă extrem de rapid. Cu siguranţă consultanţa, de orice fel, va supravieţui schimbărilor tehnologice şi va fi mai bună, mai rapidă cu ajutorul AI. Compania noastră a început de mult să facă schimbarea spre viitor – îmbrăţişăm tehnologia, avem cea mai mică echipă din piaţă, însă cea mai experimentată şi mai seniorială, astfel încât reuşim să facem cu 30 oameni ceea ce alţii fac cu 100. Tehnologia şi oamenii foarte buni şi specializaţi reprezintă, după părerea mea, viitorul în consultanţa imobiliară.”     ■

  • Povestea miliardarului arogant care mergea desculţ, bea tequila, fuma marijuana şi avea aspiraţii de a trăi veşnic ce a construi. El a creat o companie de 47 de miliarde, iar acum are miliarde datorie

    Cea mai mare firmă de închiriere de spaţii de birouri din New York şi Londra, WeWork, a solicitat recent protecţie în faliment de la acei proprietari de clădiri care adorau cândva conceptul a ceea ce promitea să fie cel mai distractiv loc unde să munceşti. Dincolo de contextul pieţei şi de erorile specifice unui business, povestea WeWork este cea a unui antreprenor cu ambiţii prea mari şi, după cum scrie BBC, pare a fi mai mult o parabolă decât o istorie de afaceri.

    We Work este o poveste despre un ego monstruos, ambiţii uriaşe şi un public credul. Adam Neumann era înalt, chipeş, mergea desculţ, bea tequila, fuma marijuana şi avea aspiraţii de a trăi veşnic, de a deveni primul trilionar din lume şi de a-şi extinde compania până pe Marte. Toate acestea par acum la o distanţă considerabilă de realitatea modestă. Totul a început cu o idee solidă, dovedită, perfect adaptată la timpurile sale: un spaţiu de lucru pentru cei care doreau mai mult decât o cafenea, dar mai puţin decât un birou.

    Când WeWork a fost înfiinţată în 2010, condiţiile erau perfecte: clădirile comerciale rămăseseră goale pe măsură ce criza financiară făcuse chiar şi unele dintre cele mai mari afaceri să dea faliment. Proprietarii de clădiri erau disperaţi. Existau o mulţime de angajaţi concediaţi care încercau să-şi reconstruiască carierele şi, datorită tehnologiei mobile, puteau lucra de oriunde. Ratele dobânzilor foarte scăzute însemnau că puteai să împrumuţi bani pentru extindere ieftin. Şi investitorii cu FOMO (frica de a rata ceva) erau pregătiţi să plătească aproape orice, în caz că ar rata următorul Amazon, Google sau Facebook.

    Adăugând o notă de divertisment în cocktailul acestui business – servind bere gratuită şi punând muzică pentru o generaţie mai tânără care adopta noile şi estompatele graniţe între viaţa profesională şi cea personală – aveai formula pentru o companie care, pentru fanii săi, părea mai mult ca un curent decât o afacere. În centrul acestei poveşti se afla Neumann.

    El a sosit la New York în 2001 după ce a crescut într-un kibbutz din Israel. A urmat o şcoală de afaceri şi, în timpul studiilor, a avut mai multe idei strălucite, inclusiv ideea unui  pantof cu toc pliabil pentru femei şi o companie care producea pantaloni cu genunchiere pentru bebeluşi. Dar în 2008, pentru a economisi costuri, a închiriat jumătate din propriul său spaţiu de birouri şi apoi el şi un prieten l-au convins pe proprietar să împartă câteva etaje dintr-o clădire goală şi să le închirieze. Această afacere s-a numit Greendesk şi se diferenţia prin faptul că servea cafea gratuită şi sărbătorea stilul de viaţă comunal de tip kibbutz.

    Tinerii freelanceri au venit în număr mare în acest spaţiu, iar Neumann a realizat că ideea sa era bună. Inspirân­du-se din strategia lui Jeff Bezos, compania a crescut rapid cu ajutorul unui dezvoltator imobiliar prietenos care a investit 15 milioane de lire sterline pentru o cotă de 33%.

    A schimbat numele acesteia în „WeWork” şi roţile au început să se pună în mişcare. Investitorii s-au îngrămădit, inclusiv unul dintre cei mai mari investitori tehnologici din lume, Softbank, făcând ca valoarea companiei să crească la
    38 miliarde de lire sterline în următorii şapte ani. Neumann a impresionat audienţele şi investitorii cu viziunea sa, a continuat să se extindă în peste 20 de ţări, a cumpărat un jet Gulfstream şi l-a angajat pe P Diddy pentru petrecerea de birou. Cu toate acestea, compania pierdea 200.000 de lire sterline pe oră.

    Deşi mulţi indică pandemia şi creşterea recentă a ratelor dobânzilor ca fiind factorii care au dus la declinul WeWork, acesta a început mult mai înainte, subliniază jurnaliştii de la BBC. Oamenii au început să pună întrebări inconfortabile despre de ce o companie care închiria spaţii de birouri era evaluată ca o companie de tehnologie. În 2017, Wall Street Journal a spus că firma era „hrănită cu pulbere de zâna Silicon Valley”.

    De fapt, WeWork juca un joc care s-a dovedit periculos de multe ori: cumpăra spaţii de birouri cu chirie pe termen lung în locaţii de top şi spera să găsească suficienţi chiriaşi cu chirie pe termen scurt pentru a-şi acoperi propriile cheltuieli, plus un profit. Dar probabil că abia atunci când Neumann decide să vândă acţiuni într-o ofertă publică iniţială (IPO) în 2019, mirajul a început să se risipească. Documentele depuse la autorităţi au dezvăluit pierderi mai mari decât se credea şi o relaţie ciudată între finanţele companiei şi cele ale lui Neumann. IPO-ul a eşuat. Valoarea WeWork a scăzut cu 40 de miliarde de dolari în câteva luni, iar Neumann a demisionat ca director general puţin timp după aceea. Şase luni mai târziu, a venit pandemia şi peisajul muncii partajate a suferit o schimbare dramatică. În cele din urmă, Neumann a reuşit destul de bine să-şi dezmembreze propriile finanţe din cele ale companiei pe care a fondat-o.

    WeWork valorează în prezent aproximativ 50 de milioane de dolari – iar Neumann însuşi a plecat cu peste un miliard de dolari – de peste 20 de ori mai mult decât valoarea actuală a companiei. El a mers însă chiar mai departe de atât: are investiţii în zeci de companii şi recent a obţinut un sprijin de 350 de milioane de dolari de la o altă firmă importantă de capital de risc, Andreessen Horowitz.  Pierderile masive ale companiei şi afacerile interne au fost bine documentate de media – inclusiv în serialul de televiziune Apple TV intitulat „WeCrashed”, în care au jucat Anne Hathaway şi Jared Leto în rolurile lui Rebekah şi Adam Neumann.

    Serialul a inclus mai multe scene care ilustrau obiceiurile de petrecere ale carismaticului cofondator în timp ce dezvolta simbolul „coolului de birou” dintr-o proprietate din New York City. Potenţialii investitori au pus întrebări dintre finanţele personale ale lui Neumann şi WeWork, precum şi decizia sa de a extinde WeWork în domenii care îi erau personal interesante, cum ar fi o afacere de parcuri de surf. Pe măsură ce anticipaţia unui depozit de faliment a apărut, Neumann a declarat că prăbuşirea WeWork este „dezamăgitoare”: „A fost dificil pentru mine să urmăresc de la margine începând din 2019 cum WeWork nu a reuşit să profite de un produs mai relevant astăzi decât oricând. Cred că, cu strategia şi echipa potrivite, o reorganizare va permite WeWork să iasă cu succes la lumină”.

     

    Carte de vizită

    ►Œ Neumann a crescut într-un kibbutz din Israel şi s-a mutat în New York City în 2001, urmându-şi sora, care era Miss Teen Israel, în timp ce ea urmărea o carieră de fotomodel;

    ► Înainte de WeWork, Neumann a condus o afacere care producea salopete pentru bebeluşi cu genunchiere integrate;

    ►Ž Adam Neumann a cofondat firma de coworking WeWork în 2010; el a demisionat din funcţia de CEO în septembrie 2019, la scurt timp înainte ca compania să anuleze planificatul IPO;

    ► După eşecul IPO-ului, noua conducere a condus WeWork înspre vânzarea unora dintre activele sale, inclusiv o afacere de piscină cu valuri pe care o achiziţionase;

    ► De când a părăsit WeWork, Neumann a achiziţionat majoritatea pachetelor de acţiuni în clădiri de apartamente evaluate la aproape 1 miliard de dolari înainte de datorii:

    ►‘ Noul său startup de imobiliare rezidenţiale, Flow, a fost evaluat la peste 1 miliard de dolari de către Andreessen Horowitz în 2022.

    Radiografia unui faliment

    WeWork a declarat că a ajuns la un acord cu aproape toţi creditorii săi pentru a transforma 3 miliarde de dolari din împrumuturi şi obligaţiuni existente în acţiuni în cadrul companiei reorganizate. Legislaţia SUA permite WeWork să rezilieze în avans contractele de închiriere fără penalităţi financiare semnificative pe măsură ce încearcă să restructureze mai mult de 13 miliarde de dolari în obligaţii de închiriere. Directorul executiv al WeWork, David Tolley, a declarat că procesul se va concentra asupra „soluţionării contractelor noastre existente şi îmbunătăţirii semnificative a bilanţului nostru”. În depunerea sa de faliment la un tribunal federal din New Jersey, WeWork a solicitat renunţarea la 69 de contracte de închiriere, afirmând că raţionalizarea portofoliului său de birouri este „esenţială” pentru restructurare. Conform depunerii, compania a fost în „negocieri active” cu mai mult de 400 de proprietari de clădiri pentru a îmbunătăţi termenii contractelor de închiriere. WeWork a declarat că spaţiile sale de birouri sunt „deschise şi operaţionale” ca de obicei, iar afacerile sale internaţionale în afara SUA şi Canadei nu au fost afectate de depunerea de faliment.

    Sursa: FT

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Povestea miliardarului discret al României cu afaceri de miliarde de euro si ce a creat locuri de munca pentru 35.000 de oamnei . El a creat aceasta afacere la doar 22 de ani

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 071. Iulian Dascălu, preşedinte şi proprietar, Iulius Group

    Antreprenorul ieşean este cel care a popularizat conceptul de mall în România, dezvoltând centrele comerciale Iulius Mall şi Palas Mall. „Acum 25 de ani, businessul era la început, primul mall Iulius fiind la stadiul de proiect. Astăzi, suntem unde ne-am propus – Iulius este un brand românesc reprezentativ în real estate, care, prin proiectele sale, reuneşte locurile de muncă a peste 35.000 de oameni, care au generat, prin ideile şi munca lor, transformarea Iaşiului şi au contribuit la dezvoltarea Clujului, a Timişoarei şi a Sucevei“, povesteşte Iulian Dascălu. El a mizat pe anteprenoriat încă de foarte tânăr; la 22 de ani intra pe piaţa de real estate, înfiinţând compania Iulius, dar avea deja o reţea de magazine specializate în marochinărie.

    Iulian Dascălu este de părere că orice afacere este o sumă de pozitiv şi negativ, fiecare proiect pe care l-a dezvoltat fiind însoţit de provocări şi momente dificile, dar importantă este găsirea resurselor pentru a le depăşi.

  • Antreprenoriat. Businessurile mici, oxigen pentru clădirile interbelice ale Bucureştiului

    În centrul Capitalei, pe străzile pe care altădată era piatră cubică, dăinuie şi astăzi case care au fost martore la trecerea timpului şi care sunt acum readuse la viaţă de micii antreprenori care fac din ele un cămin pentru afacerile lor.

    Clădirile şi casele vechi din Bucureşti au magia lor aparte. Arhitectura interbelică, albul prăfuit de pe pereţii exteriori şi ferestrele mari parcă ar vrea să spună poveştile de odinioară şi istoria închisă astăzi între patru pereţi. În centrul Capitalei, pe străzile pe care altădată era piatră cubică, dăinuie şi astăzi case care au fost martore la trecerea timpului şi care sunt acum readuse la viaţă de micii antreprenori care fac din ele un cămin pentru afacerile lor.

    Luiza Popescu a început să scrie povestea brandului Lunica în toamna anului 2021, când a văzut un afiş pentru un spaţiu comercial din centrul Bucureştiului, aflat într-o astfel de clădire. Atunci, primul gând a fost cel legat de dragostea sa faţă de genţile de piele, iar la începutul lunii decembrie
    din acelaşi an, după o investiţie de 30.000 de euro, deja se pregătea să vândă prima geantă direct din boutique-ul său stradal. „La mine povestea a fost ca un fel de magie pentru că spaţiile m-au găsit pe mine, nu eu pe ele. Eu sunt o colecţionară de vechituri şi o amatoare de obiecte mici de artă. Îmi plac foarte mult casele vechi şi nu mi-aş fi văzut magazinele decât în astfel de clădiri. Mergând pe stradă, m-a chemat spaţiul”, a povestit antreprenoarea.

    Astăzi, ea are două magazine – unul în zona Piaţa Gemeni şi unul în Piaţa Amzei -, ambele deschise în clădiri interbelice. Al doilea spaţiu, spune ea, este în unul dintre cele mai vechi hanuri din Bucureşti, pe lângă care a trecut, la un moment dat, din întâmplare şi pe vitrina căruia, chiar în acel moment, se lipsea un anunţ – „de închiriat”. Pe raftul celor două magazine stau genţi de piele, pânză sau paie lucrate manual într-o fabrică artizanală din Florenţa, Italia. Locaţiile sunt închiriate, iar chiriile în zonele centrale sunt mari, spune fondatoarea brandului Lunica, însă avantajul zonelor centrale este traficul intens. Între magazinul din Piaţa Gemeni şi cel din Piaţa Amzei, afirmă ea, este o diferenţă enormă de trafic, acesta din urmă fiind mult mai central. În cele două locaţii Lunica, Luiza Popescu şi-a pus amprenta personală în ceea ce priveşte amenajarea şi a îmbinat stilul modern cu cel clasic.

    „Cea mai mare provocare pentru mine este amenajarea. Vitrina este sufletul unui magazin. Dacă ea e frumoasă, te îndeamnă să păşeşti în acel magazin. Tot accentul în magazinele mele este pus pe vitrină”, a mai adăugat ea. Planul său a fost încă de la început să ajungă a cinci magazine Lunica, toate în clădiri interbelice, cu o istorie în spate, pentru că în astfel de spaţii simte că îşi desfăşoară activitatea cel mai bine. „Mergând pe stradă, mă vor găsi şi următoarele spaţii.”

    Ami Amalia, un business care realizează haine tricotate pornit în urmă cu câţiva ani de antreprenoarea Amalia Săftoiu, şi-a găsit şi el locul într-o clădire interbelică, o veche prăvălie pe colţ de stradă, din zona Icoanei. Fondatoarea simţea nevoia de a crea un spaţiu fizic pentru clienţii brandului şi era dispusă atât să închirieze, cât şi să cumpere unul. Prăvălia pe colţ din perioada interbelică, aşa cum o numeşte ea, a fost disponibilă pentru cumpărare, iar tranzacţia s-a finalizat în circa două luni. Investiţia în achiziţia clădirii, în recondiţionarea ei şi în amenajare se ridică la 600.000 de euro. „Ne doream un magazin în oraş şi am vrut să aducem puţin din valoarea de altădată a Bucureştiului. Dacă ne gândim la Bucureştiul de odinioară, la spaţiile comerciale de atunci şi la acele prăvălii pe colţ de stradă cu vitrine, prin care să comunicăm vizual cu clienţii şi cu oamenii din comunitate, vedem că mai sunt foarte puţine disponibile.

    Am ştiut că este foarte important pentru noi să avem un astfel de spaţiu pentru că ne-am dorit să oferim ceva nu doar clienţilor noştri, ci şi comunităţii”, a spus Amalia Săftoiu. Povestea businessului Ami Amalia a început în urmă cu circa şapte ani. La început, producţia a fost externalizată, iar clienţii erau, în mare parte, din străinătate. În 2020, fondatoarea s-a mutat în România după ce locuise mai mulţi ani peste graniţe şi a dezvoltat propriul atelier de producţie, la Oradea. Ulterior, pe măsură ce businessul a crescut, Amalia Săftoiu a investit şi în cea de-a doua fabrică, la Deva. Hainele cu eticheta Ami Amalia vor fi găzduite, din această toamnă, după cum spune ea, de noul magazin din clădirea interbelică. Interiorul, care are 130 mp, va fi renovat, faţada va fi păstrată şi restaurată, iar astfel, o altă clădire interbelică va recăpăta viaţă. „Avem Calea Victoriei, care este o poveste frumoasă şi care a revenit la viaţă. Însă, sunt mult prea puţine astfel de zone în Bucureşti. Orice capitală europeană trebuie să aibă străzi pe care te poţi plimba, cu clădiri frumoase, întreţinute, care oferă ceva comunităţilor. Trebuie să lucrăm împreună – antreprenori, autorităţi, artişti – pentru a reda viaţă clădirilor din Bucureşti”,  mai spus Amalia Săftoiu.

    AlbAlb, un business cu produse de artă şi design fondat în toamna anului 2018 de antreprenoarea Cristina Olteanu, menţine vie astăzi energia unei case vechi de pe Calea Dorobanţi. Antreprenoarea a avut ocazia să găsească acest spaţiu la cineva din familie, doar că el era neamenajat şi urma să primească aprobările pentru a putea fi recondiţionată întreaga clădire. Magazinul AlbAlb se află la parterul unei clădiri interbelice şi ocupă şi primul etaj al acesteia. „Am închiriat spaţiul respectiv. Magazinul arată ca o casă, cu o scară interioară de lemn, iar camerele sunt dispuse exact aşa cum au fost construite iniţial. O bună parte din materialele şi elementele iniţiale, de când a fost construită clădirea, au fost păstrate. Oamenii care vin intră în această atmosferă interbelică, ceea ce cred că pune în valoare produsele noastre”, a povestit Cristina Olteanu. AlbAlb s-a născut din pasiunea antreprenoarei pentru artă şi design şi din dorinţa sa de a aduce creaţiile designerilor şi artiştilor români mai aproape de cei care apreciază frumosul şi creativitatea. În clădirea în care se află shopul, sunt organizate şi evenimente, cursuri sau ateliere creative. În portofoliul AlbAlb sunt astăzi produse de la zeci de designeri români şi branduri, printre care se numără căni, vase, obiecte decorative, bijuterii, îmbrăcăminte, accesorii şi genţi, dar şi diverse alte articole lucrate manual. „Spaţiul acestei clădiri interbelice chiar se potriveşte cu produsele noastre craft şi de design”, a mai adăugat Cristina Olteanu.

    AlbAlb, Lunica şi Ami Amalia sunt doar câteva exemple de branduri care şi-au propus, prin deschiderea de magazine fizice, să readucă la viaţă clădiri interbelice ale Bucureştiului, un oraş în care noul şi modernul în materie de arhitectură se împleteşte cu faţadele caselor de odinioară. Micii antreprenori şi businessurile lor sunt oxigen pentru aceste bucăţi de istorie ale Bucureştiului şi readuc la viaţă case şi clădiri uitate de vreme.     ■

     

    „Am închiriat spaţiul respectiv. Magazinul arată ca o casă, cu o scară interioară de lemn, iar camerele sunt dispuse exact aşa cum au fost construite iniţial. O bună parte din materialele şi elementele iniţiale, de când a fost construită clădirea, au fost păstrate. Oamenii care vin intră în această atmosferă interbelică, ceea ce cred că pune în valoare produsele noastre.”

    Cristina Olteanu, fondatoare, AlbAlbLuiza Popescu, fondatoare, Lunica

    „La mine povestea a fost ca un fel de magie pentru că spaţiile m-au găsit pe mine, nu eu pe ele. Eu sunt o colecţionară de vechituri şi o amatoare de obiecte mici de artă. Îmi plac foarte mult casele vechi şi nu mi-aş fi văzut magazinele decât în astfel de clădiri. Mergând pe stradă, m-a chemat spaţiul.”

    Luiza Popescu, fondatoare, Lunica

    „Ne doream un magazin în oraş şi am vrut să aducem puţin din valoarea de altădată a Bucureştiului. Dacă ne gândim la Bucureştiul de odinioară, la spaţiile comerciale de atunci şi la acele prăvălii pe colţ de stradă cu vitrine, prin care să comunicăm vizual cu clienţii şi cu oamenii din comunitate, vedem că mai sunt foarte puţine disponibile. Am ştiut că este foarte important pentru noi să avem un astfel de spaţiu pentru că ne-am dorit să oferim ceva nu doar clienţilor noştri, ci şi comunităţii.”

    Amalia Săftoiu, fondatoare, Ami Amalia

  • Spirală modernă

    Atunci când aleg o casă sau un penthouse cu cel puţin două niveluri, unii acordă o mare importanţă aspectului scărilor, mai nou preferându-se cele în spirală, care însă nu mai păstrează în toate cazurile forma consacrată.

    Scările moderne în spirală sunt proiectate de firme de arhitectură şi pot fi instalate de constructorii casei sau cei care se ocupă de renovarea ei, existând şi opţiunea achiziţionării unor seturi de componente şi asamblarea lor de către proprietarii pricepuţi, care trebuie să scoată din buzunar chiar şi 150.000 de dolari dacă vor una personalizată special pentru ei, scrie Wall Street Journal.

    Un element de noutate la scările în spirală pe care şi le doresc proprietarii de locuinţe de lux este forma acestora, multe fiind mai degrabă elicoidale decât circulare, cele clasice nedispărând însă. Noul tip de scări, pentru care cererea a crescut ca urmare a pandemiei, când oamenii închişi în case de nevoie au avut mai mult timp să se ocupe de felul în care arată casa lor, are un aspect sculptural, iar la confecţionarea lui se foloseşte lemn, metal, ghips sau chiar beton. Pentru a atrage atenţia privitorului este importantă şi iluminarea, susţin experţii, printre soluţii existând luminatoare, corpuri de iluminat suspendate sau lumini integrate în balustrade ori în trepte. Scările moderne în spirală, pe lângă forma elicoidală, pot avea baza mai mare şi să se îngusteze spre vârf ori pot să urce în diagonală şi nu vertical sau chiar să şerpuiască.

  • Cel mai mare proprietar, dezvoltator şi administrator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, a anunţat un buget uriaş. Ce sume poate atrage România?

    NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar, dezvoltator şi administrator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, a anuntat un buget de peste 650 de milioane de euro pentru proiectele aflate în faza de dezvoltare sau modernizare pe termen mediu. Ce sume poate atrage România?

    Rüdiger Dany conduce de mai bine de doi ani NEPI Rockcastle, dezvoltatorul şi proprietarul de malluri cu nu mai puţin de 60 de proprietăţi în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est. Dintre acestea 20 de malluri şi centre comerciale sunt în Bucureşti. Dacă în perioada pandemiei mallurile au fost lovite de restricţii şi implicit de scăderea traficului, acestea au explodat după ridicarea limitărilor şi au redevenit un magnet atât pentru entertainment cât şi pentru shopping – chiar dacă traficul nu a revenit imediat la valorile din 2019, valoarea medie a bonului de cumpărături a crescut.

    „Am preluat funcţia de CEO al NEPI Rockcastle de peste doi ani, iar în această perioadă m-am familiarizat cu piaţa din România. Am fost aici şi în 2008, aşa că am putut să remarc foarte clar transformarea în bine prin care a trecut ţara şi am observat şi potenţialul major pentru evoluţie, în viitor. Pentru mine, creşterea NEPI Rockcastle pe piaţa din România este un proces care va avea loc treptat. În România şi în ţările din regiune, suntem acum în punctul perfect de dezvoltare, exact aşa cum ne-am propus. De altfel, România reprezintă un exemplu în regiunea CEE, deoarece nu mai este o economie emergentă, ci una sigură, în ciuda percepţiei Europei de Vest. Din datele pe care le avem, şi din ceea ce am observat, puterea de cumpărare a populaţiei a crescut, iar ţara s-a dezvoltat puternic”, a spus Rüdiger Dany, CEO al NEPI Rockcastle.

    În opinia lui, este necesar ca România să sprijine şi mediul antreprenorial local, care reprezintă un motor important de creştere pentru orice ţară, precum şi investiţiile străine.

    „NEPI Rockcastle este unul dintre cei mai importanţi jucători din sectorul imobiliar, aşadar înţelegem necesitatea ca toţi actorii de pe această piaţă să discute în mod transparent pentru a-şi face vocea mai bine auzită şi a contribui la găsirea de soluţii pentru blocajele cu care ne confruntăm”, a subliniat Rüdiger Dany. Dar miza este alta – cum poate atrage România şi mai ales oraşele sale mai multe investiţii locale şi străine?

    „România este una dintre cele mai mari ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE) şi are un potenţial ridicat de a evolua rapid din punct de vedere economic. Dacă ne uităm la indicatori precum rata şomajului şi nivelul de educaţie, România ar putea atrage, pe viitor, mai multe investiţii străine, iar numeroase proiecte ar putea fi dezvoltate aici”, a spus Rüdiger Dany.

    Pe de altă parte, el explică faptul că piaţa locală nu oferă întotdeauna un mediu propice pentru investiţiile străine. Lipseşte predictibilitatea legislativă şi fiscală, iar deciziile sunt luate într-o manieră naţionalistă, dar diferită de ceea ce se întâmplă în celelalte ţări ale Uniunii Europene. „De aceea, investitorii sunt mai precauţi atunci când vine vorba de România. Pentru a putea atrage investiţiile străine, este nevoie de un grad mai mare de previzibilitate şi transparenţă la nivel legislativ, precum şi de un climat economic stabil. Acesta este un segment pe care România trebuie să evolueze, pentru a îşi putea atinge întreg potenţialul de dezvoltare”, a subliniat Rüdiger Dany. NEPI Rockcastle a anunţat un buget de peste 650 de milioane de euro pentru proiectele aflate în faza de dezvoltare sau modernizare pe termen mediu. Compania are un portofoliu de 168.800 mp de proiecte în construcţie sau modernizare, deja demarate sau în plan pentru 2024, în România, Polonia, Bulgaria şi Ungaria. „În prezent, NEPI Rockcastle este într-o perioadă de reevaluare: ne uităm unde am putea să mai investim. Avem în plan proiecte pentru realizarea cărora am alocat peste 650 de milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai mare program de investiţii în retailul comercial, anunţat pentru CEE. Aceste proiecte sunt în faza de autorizare sau deja în construcţie, iar finalizarea lor este planificată până la sfârşitul lui 2026. Avem operaţiuni în nouă ţări din regiune, iar investiţiile vor fi direcţionate către proiecte cu un grad mare de profitabilitate, dar care sunt şi sigure. NEPI Rockcastle este o companie a cărei viziune strategică de dezvoltare în regiune este pe termen lung, aşadar nu vizăm obţinerea unui profit rapid, dar ne dorim să investim în ţări unde unde suntem trataţi în mod egal cu alţi investitori”, a spus CEO-ul.

    Pentru extinderea Promenada Bucureşti, s-au purtat discuţii îndelungate, acesta fiind un proiect foarte amplu şi de durată, dar şi rezultatul final va fi pe măsură – birouri, retail şi o parcare cu şapte niveluri în subteran. Aproape şapte ani au durat procedurile pentru a obţine autorizaţiile necesare.

    Cele mai importante proiecte includ extinderea Promenada Mall, Bucureşti (proiect mixed-use în valoare de aproximativ 282 milioane de euro, cu o suprafaţă de 55.400 mp, a cărui finalizare este planificată la sfârşitul anului 2026), dezvoltarea Galaţi Retail Park (proiectul va avea 33.200 mp, iar investiţia se va ridica la 48 milioane de euro), dezvoltarea Promenada Plovdiv, Bulgaria, modernizarea Bonarka City Center Mall Cracovia, Polonia şi a Arena Mall din Budapesta. „În momentul de faţă, derulăm un proiect în Plovdiv, al doilea cel mai mare oraş din Bulgaria. De asemenea, avem oportunităţi de dezvoltare şi în Cehia şi Polonia. Trebuie să evaluăm care este cea mai bună decizie din punct de vedere strategic: dacă pe o anumită piaţă, climatul este unul mai prielnic investiţiilor, vom ţine cont de acest lucru”, a spus directorul.

    Potenţialul sectorului HoReCa este mare în România, mai ales dacă este comparat cu cel din capitale precum Varşovia şi cu ceea ce s-a întâmplat acolo în ultimii 20 de ani. „Cred că acelaşi lucru se va întâmpla şi aici. Dar să nu uităm că şi piaţa se schimbă. Acum standardele după care funcţionează piaţa spaţiilor de birouri s-au modificat faţă de perioada dinainte de pandemie. Majoritatea companiilor au adoptat modelul hibrid de lucru, ceea ce înseamnă că angajaţii lucrează şi de acasă. Dar în polul de business Barbu Văcărescu-Floreasca consider că există în continuare cerere pentru spaţii de birouri”, a subliniat Rüdiger Dany.

    Pentru extinderea Promenada Bucureşti, s-au purtat discuţii îndelungate, acesta fiind un proiect foarte amplu şi de durată, dar şi rezultatul final va fi pe măsură – birouri, retail şi o parcare cu şapte niveluri în subteran. Aproape şapte ani au durat procedurile pentru a obţine autorizaţiile necesare.

    „Lucrările presupun excavarea celui mai adânc subsol de clădire din Europa Centrală şi de Est, de 26 de metri, unde va fi construită o parcare de 2.400 de locuri, amplasată pe şase niveluri. Practic, vom adăuga 55.400 de metri pătraţi suprafeţei actuale, cu o investiţie de circa 282 de milioane de euro. Finalizarea este planificată pentru sfârşitul lui 2026 şi suntem încrezători că, dincolo de a fi unul dintre cele mai importante proiecte din portofoliul nostru, va deveni şi o dezvoltare emblematică în Bucureşti prin design, funcţionalitate, sustenabilitate şi brandurile care vor fi prezente aici. De asemenea, vom avea o piscină la ultimul nivel, birouri cu 4.000 mp per etaj şi numeroase alte funcţionalităţi. Noul ansamblu va avea o componentă puternică de sustenabilitate, cu 600 kW de panouri fotovoltaice instalate alături de acoperişul verde. Unul dintre principalele obiective ale zonei comerciale a proiectului constă în îmbunătăţirea mixului iniţial de chiriaşi din Promenada, dar şi în acoperirea cererii venite din partea unor branduri internaţionale din segmentele de modă şi divertisment”, a adăugat Rüdiger Dany. NEPI-Rockcastle este interesat de achiziţii de proiecte de retail deja existente, în toate pieţele din CEE unde operează.

    „În prezent, analizăm costurile şi proiectele, iar până la finalul lui 2024, vom mai creşte şi pe acest segment. Ne uităm la pieţe precum Polonia, ţările baltice sau chiar România, deşi aici este mai mult o piaţă pe care dezvoltăm proiecte noi, nu achizţionăm”, a mai spus Rüdiger Dany. În 2023 NEPI-Rockcastle a inaugurat Promenada Craiova, cea mai importantă inaugurare de mall din ultimii cel puţin şase ani.

    „În ceea ce priveşte cea mai recentă dezvoltare a noastră din România, Promenada din Craiova, suntem conştienţi că va mai dura până să devenim profitabili şi să ne creştem cota de piaţă. În momentul în care intri pe piaţă cu un nou centru comercial, nu te poţi aştepta să schimbi peste noapte rutina oamenilor, chiar dacă vii cu un nivel de calitate net superior şi cu numeroase inovaţii. Acest proiect este unul care va creşte în timp, treptat dar sigur. Nu devii o parte a comunităţii peste noapte. În Craiova avem teren şi pentru dezvoltări rezidenţiale, aşa cum am procedat şi în cazul proiectului Vulcan, dar vorbim despre un add-on, nu despre o dezvoltare dedicată de rezidenţial”, a spus CEO-ul. Zona Brăila-Galaţi este de asemenea una de interes. Dintr-una ruptă de restul ţării podul spre Tulcea peste Dunăre, podul peste calea ferată dinspre autostrada A2 dar şi investiţiile noi precum ale cehilor de la Tesla sau Yazaki au readus în prim-plan zona. „La Galaţi, deţinem deja un centru comercial în care chiriaşii şi-au manifestat dorinţa de a avea mai mult spaţiu. De asemenea, avem cerere şi din partea retailerilor care vor să intre aici, aşadar am achiziţionat teren şi vom demara în curând construcţia pentru Galaţi Retail Park, proiect care va avea o suprafaţă de 33.200 metri pătraţi şi în care vor fi investiţi 48 de milioane de euro. Suntem în faza de autorizare, iar odată cu acest proiect vom aduce şi noi branduri în Galaţi. Ne bucură şi faptul că vedem şi investiţii în infrastructura din zonă, ceea ce va impulsiona semnificativ şi economia în Galaţi”, a adăugat executivul. Fondul de investiţii a profitat şi de faptul că în CEE a fost ferit de „furtuna perfectă” din Europa de Vest. Grupul german Signa, cu active de 27 mld. euro, în spatele căruia se află miliardarul austriac Rene Benko, s-a prăbuşit la final de 2023, producând mari pierderi băncilor şi investitorilor.

    Signa, care deţine clădirea Chrysler Building din New York, precum şi numeroase proiecte de profil înalt şi mari magazine în Germania, Austria şi Elveţia, este controlată de magnatul austriac Rene Benko.

    Dificultăţile sale fac din acest grup cea mai mare victimă potenţială a prăbuşirii sectorului imobiliar, declanşată de cea mai mare creştere a costurilor de împrumut din istoria de 25 de ani a monedei euro, care a afectat cel mai mult Germania şi Suedia. „Este uimitor ce s-a întâmplat pe piaţa de real estate din Europa, în ultimii doi ani. Sectorul de retail comercial din pieţele vest europene a ieşit din criza provocată de pandemie direct într-o altă criză, marcată de creşterea dobânzilor. Problema a fost că nimeni nu se aştepta la această creştere rapidă a dobânzilor, astfel că în ţări precum Germania a avut loc un adevărat dezastru, iar acum în piaţă sunt proiecte neterminate. De aceea, pentru autorităţi este important să meargă mai departe alături de companii care au fondurile necesare pentru a dezvolta proiectele, pentru ca acestea să nu stea neterminate pentru o lungă perioadă de timp, ajungând atât de deteriorate încât trebuie vândute la preţuri foarte mici”, a spus CEO-ul.

    În 2023 NEPI-Rockcastle a inaugurat Promenada Craiova, cea mai importantă inaugurare de mall din ultimii cel puţin şase ani.

    În zona CEE, sectorul de retail şi-a revenit uimitor de repede după pandemie. În cazul centrelor comerciale, oamenii şi-au dorit să aibă din nou experienţa comunităţii şi a ieşirilor în oraş, iar acest aspect s-a reflectat imediat în trafic. NEPI Rockcastle a înregistrat, în 2022, un nivel al cifrei de afaceri peste cel din 2019, care fusese, până în acel moment cel mai bun an din istoria companiei. De asemenea, şi 2023 a fost un an cu rezultate solide, ceea ce nu s-a întâmplat în Europa de Vest. „Acolo, abia acum se revine la cifrele din 2019. Pieţele din vestul continentului nu au avut parte de această creştere explozivă. Când ne uităm la CEE, vorbim despre nevoia de educaţie în rândul investitorilor. În momentul în care investitorii din Marea Britanie sau SUA se gândesc la Europa, văd toate ţările ca pe un tot unitar, dar se concentrează de fapt doar pe Europa de Vest. În ceea ce priveşte randamentele, dacă acum cinci ani, cineva mi-ar fi spus că proprietăţile din Germania vor ajunge la acelaşi preţ sau chiar mai ieftine decât cele din Polonia, aş fi considerat că este nebun. Această situaţie a survenit pe fondul stagnării din vestul continentului şi a faptul că pieţele din CEE sunt pe o curbă ascendentă. Trebuie luate în considerare şi criteriile care ţin de stabilitatea politică şi modul în care sunt trataţi investitorii. Aşadar, pieţele din CEE ar trebui să ţină cont de aceste aspecte şi să profite de aceste oportunităţi extraordinare de creştere prin atragerea investiţiilor”, a adăugat executivul.

    El spune că “acum este momentul ca Europa Centrală şi de Est să strălucească, să iasă din conul de umbră şi să crească. Şi conflictul din Ucraina a atras atenţia asupra Europei de Est, iar europenii au înţeles importanţa de a avea o graniţă comună cu Ucraina, pentru că atrage investiţii înspre pieţele din vecinătate. România a intrat în spaţiul Schengen, aerian şi maritim, iar astfel accesul spre această piaţă a devenit mai uşor. Desigur, va urma şi accesul liber în spaţiul terestru. Există un potenţial enorm pentru turism prin accederea în Schengen.  În prezent, România este o bijuterie ascunsă în materie de turism, dar sunt convins că va fi descoperită”.

    Revine era mallurilor? Da, revine era mallurilor, confirmă şeful NEPI-Rockcastle. „De fapt, deja a revenit. În timpul pandemiei, atunci când nu poţi intra într-o clădire, ai într-adevăr o problemă. În acea perioadă, parcurile de retail, care funcţionează în spaţiu deschis, au putut fi deschise, înregistrând astfel un avantaj competitiv important, care s-a văzut în cifre. La rândul său, comerţul online a explodat, dar apoi a încetinit, după sfârşitul pandemiei. În CEE, am asistat la o revenire rapidă  a mallurilor după pandemie.”

    Parcurile de retail sunt un produs diferit în această piaţă, dar ele nu vin cu experienţe, ci doar cu shopping. La mall,  oamenii caută experienţe, vin la concerte pe terasă, să vadă un film, să se întâlnească. 

    Acum parcurile de retail îşi încetinesc creşterea, iar mallurile revin. De asemenea, o tendinţă importantă este şi integrarea retailului online.

    „Un domeniu nou este cel al energiei, în care am investit circa 30 de milioane euro în perioada 2022 – 2023, în România. Vrem să reducem emisiile de CO2 şi să devenim producători de energie verde. Pentru aceasta, am lansat proiectul panourilor fotovoltaice. Am început implementarea în România, în 2022, iar până la sfârşitul lui 2023, am finalizat instalarea de panouri fotovoltaice în aproape toate proprietăţile noastre de aici. Acum producem 25% din consumul nostru de energie, on-site, fără a pune presiune pe reţea. Mai mult, noi vindem energia mai departe retailerilor noştri, care beneficiază astfel de energie regenerabilă la un preţ avantajos, iar în acest mod avem o nouă sursă de venit. În plus, noi cumpărăm toată energia necesară cu un an înainte, apoi o vindem mai departe. Aici intră în scenă NEPI-Rockcastle Energy, un centru de profit în sine, în care pe lângă investiţia iniţială de aproximativ 30 de milioane de euro, venim cu încă 15 milioane de euro, pentru a exporta conceptul şi în celelalte ţări în care activăm. Din punctul meu de vedere, până în 2028 vom putea acoperi 100% energia consumată prin proiectele proprii de energie verde. Pentru noi nu este fezabil să instalăm baterii pentru că energia este consumată ziua, când este produsă”, a conchis executivul.    

    Cine este NEPI Rockcastle

    1. Este principalul proprietar şi operator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est (CEE), cu prezenţă în nouă ţări şi un portofoliu de investiţii de
    6,8 miliarde de euro la 30 iunie 2023.

    2. Deţine şi operează 55 de proprietăţi de retail care au atras 295 de milioane de vizite în 2022
    (244 de milioane de vizite în 2021).

    3. Acţiunile NEPI Rockcastle sunt listate la Bursa de Valori din Johannesburg (JSE), Euronext Amsterdam (Euronext) şi A2X. Grupul distribuie în mod voluntar cel puţin 90% din câştigurile sale distribuibile semestrial.

    Repere cheie din istoria NEPI România

     

    2007
    NEPI este înfiinţată şi listată pe piaţa AIM a Bursei de Valori din Londra. Prima achiziţie a unui portofoliu de patru proprietăţi situate în România, în Bucureşti, Iaşi, Bacău şi Braşov.

    2008
    Achiziţia unui portofoliu regional de birouri in România şi 50% din acţiunile unui portofoliu german.

    2009
    Achiziţionarea primei proprietăţi de retail de mari dimensiuni din România – Brăila Mall – şi listarea la AltX a Bursei de Valori din Johannesburg (JSE).

    2010
    Transfer de la AltX la Consiliul Principal al JSE. Internalizarea consilierului de investiţii, trecerea la un model intern de gestionare a proprietăţii. Achiziţia celei de-a doua mari proprietăţi de retail din România –, Retail Park Piteşti, şi a proprietăţii de birouri de top din Bucureşti, România – Floreasca Business Park.

    2011-2012
    Finalizarea extinderii în două faze a Brăila Mall. Extindere Retail Park Piteşti. Dezvoltarea Ploieşti Shopping City în parteneriat cu Carrefour şi primul său centru regional de stripmall din Braşov. Achiziţia proprietăţii de birouri City Business Center din Timişoara, România.

    2013
    Finalizarea a patru achiziţii de retail şi birouri în România. Achiziţionarea a 70% din acţiunile proiectului Mega Mall. Prima achiziţie în Slovacia – Aupark Zilina. Dezvoltarea Shopping City Galaţi şi patru centre regionale de stripmall.

    2014
    Consolidarea poziţiei în România, prin achiziţia şi dezvoltarea de proprietăţi suplimentare de retail, precum Buzău Shopping City, Promenada Mall Bucureşti, Vulcan Value Centre şi Shopping City Târgu Jiu. Finalizarea fazei I a primei dezvoltări de clădiri de birouri din România – The Office, Cluj-Napoca (un acord de asociere în participaţiune, NEPI deţinând o participaţie de 50%). Prima achiziţie în Serbia – centrul comercial Kragujevac. Consolidarea poziţiei în Slovacia, prin achiziţia Aupark Kosice Mall şi Aupark Kosice Tower. Cedarea participaţiei sale de 50% în portofoliul german.

    2015
    Finalizarea Mega Mall în Bucureşti, România, achiziţionarea centrului comercial Iris Titan. Deschiderea primei faze a Shopping City Timişoara. Finalizarea celei de-a doua faze a The Office, Cluj-Napoca. Emisiunea de obligaţiuni negarantate în valoare de 400 de milioane de euro, tranzacţia primului grup pe pieţele de capital de natura datoriei.

    2016
    Finalizarea proiectului greenfield Shopping City Timişoara, prin deschiderea celei de-a doua faze. Achiziţionarea restului de 30% din participaţia Mega Mall. Primele achiziţii din Croaţia şi Cehia – Arena Center din Zagreb şi Forum Usti nad Labem. Consolidarea în continuare a poziţiei în România şi Slovacia, prin achiziţiile Shopping City Sibiu, Korzo Shopping Centrum şi Aupark Shopping Center Piešťany şi extinderile City Park, Severin Shopping Center şi Brăila Mall.

    2017
    Fuziunea NEPI cu Rockcastle (o importantă companie imobiliară care operează în Polonia şi Republica Cehă), creând cel mai mare grup imobiliar de retail din Europa Centrală şi de Est. Cotarea societăţii nou fuzionate la două burse de valori, JSE şi Euronext Amsterdam (Euronext). Intrarea pe piaţa din Bulgaria şi Ungaria, prin achiziţia activelor principale din Sofia şi Budapesta, duce prezenţa NEPI Rockcastle pe un total de opt pieţe din Europa Centrală şi de Est. Finalizarea proiectului de dezvoltare The Office, Cluj-Napoca, prin deschiderea celei de-a treia faze. Emisiune reuşită de obligaţiuni negarantate în valoare de 500 de milioane de euro în cadrul programului EMTN, lansată în cursul anului.

    2018
    Achiziţionarea a trei proprietăţi dominante în Polonia, Slovacia şi Ungaria. Prima achiziţie lituaniană (Ozas Shopping and Entertainment Centre). Deschiderea primei dezvoltări greenfield a grupului în Serbia, Promenada Novi Sad, cel mai mare mall din ţară. Continuarea consolidării în Polonia şi România, prin dezvoltări greenfield şi brownfield.

    2019
    Finalizarea unui număr de extinderi ale proprietăţilor din România şi Polonia şi finalizarea dezvoltării greenfield din România, Promenada Sibiu. Vânzarea participaţiei sale de 50% în The Office, Cluj-Napoca. Emisiunea de obligaţiuni negarantate în valoare de 1 miliard de euro şi răscumpărarea valorii nominale în valoare de 202 milioane de euro a obligaţiunilor sale scadente în 2021.

    2020
    Pandemia de COVID-19. Realizarea a două tranzacţii strategice importante: vânzarea portofoliului de birouri din România şi deţinerea de valori mobiliare listate rămase. Punerea în aplicare a cadrului privind finanţarea ecologică, urmată de o emisiune de obligaţiuni ecologice în valoare de 500 de milioane de euro. Un nou centru comercial în Târgu-Mureş, România.

    2021
    Prelungirea pandemiei de COVID-19 cu impact asupra rezultatelor grupului pentru acest an. Revenirea vânzărilor chiriaşilor cel puţin la nivelurile din 2019, odată ce restricţiile au fost ridicate sau relaxate. Încheierea primului acord bilateral cu Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) pentru o finanţare verde în valoare de 73,5 milioane EUR. Vânzarea a două proprietăţi de retail din Serbia, Kragujevac Plaza şi Krusevac Shopping Park, în conformitate cu strategia grupului de a se concentra pe proprietăţile dominante de bază din ţările cu rating de credit „investment grade”.

  • Bucureştiul a ajuns mult mai internaţional decât ne dăm noi seama

    Ani de zile, chiar două decenii, când mergeam în străinătate în vacanţă în Grecia, în Italia, în Spania vedeam români care stăteau în faţa restaurantelor şi ne invitau înăuntru vorbindu-ne pe limba noastră. Grecii, italienii, spaniolii îi angajau pe conaţionalii noştri să ne invite în restaurantul lor.  Acum o lună, în Centrul Vechi, într-unul din restaurantele de pe Lipscani am văzut şi auzit un tânăr italian care îi invita pe italienii lui, în limba lor, să se aşeze pe terasa de care era el responsabil. Chiar dacă este o excepţie, un caz singular, cel puţin cel pe care l-am văzut eu, prezenţa unui italian în România angajat la o terasă de către un patron român să-i invite pe conaţionalii lui pe terasă arată că vremurile s-au schimbat, iar Bucureştiul a devenit un oraş care poate angaja şi alte naţionalităţi, mai mult decât asiatici. Puterea de cumpărare a Bucureştiului a crescut, iar acest lucru atrage şi va atrage italieni, spanioli, greci, francezi, englezi care să vină să lucreze aici, la terasele din Centrul Vechi, aşa cum merg românii să lucreze la terasele din Grecia, Italia, Spania etc. Bucureştiul s-a ridicat extraordinar în ultimul deceniu odată cu dublarea salariilor – salariul mediu în Bucureşti este de 6.000 de lei net, adică 1.200 de euro, faţă de 1.000 de euro cât este media naţională – cu deschiderea pieţei HoReCa, cu zonele de entertainment, cluburi etc. IT-ştii din Bucureşti un câştiguri care se duc spre 1.500 de euro la prima strigare şi 2.500 de euro net. Prezent la Meet the CEO la Business Magazin, Zdenek Romanek, un bancher slovac care a preluat acum doi ani poziţia de CEO al Raiffeisen Bank România, spune că prin venirea aici şi-a dat seama cât de internaţional este Bucureştiul, cât de cosmopolită este capitala României, dar nu numai aceasta, ci toată ţara. Uitaţi-vă ce este în weekend pe Calea Victoriei, când străzile sunt închise iar terasele sunt invadate de toată lumea. Alături de români, străinii se bucură de ceea ce văd în Bucureşti. De la distanţă, România este o ţară exotică, rămasă prizonieră imaginii lui Dracula. Când ajung aici, străinii îşi dau seama că este altceva. Dacă am avea facilităţi de spectacole – o sală mare de sport de 10.000 de locuri, o sală de concerte de peste 5.000 de locuri, o zonă de expoziţie unde s-ar putea face congrese internaţionale –, am putea câştiga enorm. Festivalul George Enescu este în top trei la nivel mondial, atrage cele mai mari orchestre simfonice ale lumii, dar Bucureştiul nu are o sală de concerte adecvată. Din 2000 încoace, PIB-ul a crescut de 10 ori, de la 35 de miliarde de euro la 350 de miliarde de euro, dar guvernele care au trecut pe la Palatul Vicoria, autorităţile locale nu au fost în stare să facă o sală de sport nouă şi nicio sală de concerte nouă, care nu ar costa mai mult de 100-150 de milioane de euro fiecare. Ca să nu mai vorbim de un proiect imobiliar unde să se facă o zonă de expoziţii şi de organizare de conferinţe. Organizarea de conferinţe de către multinaţionale este un business de miliarde de euro/dolari, din care nu luăm nimic. Hotelurile pe care le avem se plâng că în weekend este dezastru în Bucureşti, pentru că nu suntem o destinaţie pentru lumea corporatistă mondială deoarece nu avem facilităţi prin care să putem acomoda mii de participanţi din întreaga lume. Analiştii spun că turismul, călătoriile, entertainmentul câştigă teren în fiecare an în portofelul oamenilor şi de aceea toată lumea se luptă să-i atragă în ţara sau oraşul lor. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu fenomenul Taylor Swift: oraşele şi ţările se bat să o aducă pe celebra cântăreaţă americană pe scena lor. Dar dincolo de zona de entertainment, cred că din ce în ce mai mulţi străini vor fi atraşi să lucreze aici, în România, şi nu numai celebrii muncitori asiatici.

    Bucureşti, Cluj, Timişoara sunt oraşe bune de muncă şi de living pentru corporatişti, dar nu numai pentru ai noştri, ci şi pentru cei din piaţa vestică. Salariile corporatiştilor s-au apropiat foarte mult de cele externe, dar România, prin principalele oraşe, oferă un cost al vieţii mai redus. Dacă am promova mai mult posibilitatea achiziţiei unui apartament în Bucureşti, în Cluj, în Timişoara, în Iaşi că este mult mai ieftin decât în oraşele occidentale, am avea câştig de cauză în faţa tinerilor occidentali. În ţările vestice piaţa muncii este mult mai strânsă şi mai dură, nu există o diferenţă atât de mare faţă de România, dar preţurile sunt mai bune aici. În Italia o chirie te costă între 500 şi 800 de euro, iar la Bucureşti, cu 500 de euro poţi să plăteşti o rată lunară pentru un apartament destul de bun, în timp ce în Vest cu o rată lunară de 500 de euro nu prea te poţi apropia de un apartament rezonabil. Până una-alta, să ne bucurăm de imaginea din weekend de pe Calea Victoriei, care înseamnă o fotografie mult mai bună faţă de acum 20 de ani.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)