BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Întrebarea este dacă preţurile apartamentelor vechi pot să crească, aşa cum cresc preţurile la apartamentele noi

    Toate preţurile din zona imobiliară rezidenţială din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov sunt mari, cel puţin preţurile cerute, din perspectiva cumpărătorilor, poate tranzacţiile au scăzut, poate în blocurile noi la multe apartamente nu există lumină, semn că nimeni nu locuieşte acolo, deci apartamentele nu ar fi vândute (cu toate că sunt vândute), poate numărul celor care pot să ia un credit a scăzut pentru că nu se mai încadrează în criterii (dobânzile sunt mari, avansul este mare, nu mai poţi să iei un credit de consum pentru a avea bani de avans etc.), poate va veni peste noapte o criză ca în 2008 şi va scădea preţul apartamentelor. Sunt mulţi de poate.

    Ce se întâmplă este că preţurile nu prea scad, deşi am trecut în ultimii patru ani prin criza COVID, criza inflaţiei, criza creşterii dobânzilor, mai degrabă preţurile au crescut decât au scăzut. Chiriile cresc şi încă au rate de creştere substanţiale. Numărul de proiecte disponibile scade. Preţul terenurilor a crescut şi creşte în continuare.  Preţurile materialelor de construcţii au crescut şi asta înseamnă că metrul pătrat construit este mai scump. Salariile au crescut. Finanţarea din spatele dezvoltărilor este mai scumpă pentru că au crescut dobânzile atât de la euro cât şi la lei. Aşa că ceea ce se livrează nou pe piaţă are un preţ mai mare, că doar dezvoltatorii nu vor vinde în pierdere. Vând mai greu, ce-i drept, dar tot nu scad preţurile.

    În acest moment sunt mai multe motive pentru care este puţin probabil să ne confruntăm cu o criză imobiliară care să ducă la o scădere dramatică a preţurilor, cel puţin cum a fost în 2008: o bună parte din tranzacţii se fac cu bani proprii şi mai puţin cu credit bancar; în piaţă sunt foarte mulţi bani – la medici, la notari, la avocaţi, la cei care au făcut bani pe Bursă, la cei care au făcut bani din crypto, la cei care au făcut bani din videochat, la cei care au făcut bani din tâlhării din afară, la cei care au făcut bani lucrând în afară etc., aşa că sunt bani pentru achiziţii; băncile de-abia aşteaptă să dea credite ipotecare/imobiliare în lei, chiar cu dobânzi în scădere. Salariile şi veniturile românilor au crescut; cursul leu/euro a rămas stabil; în ciuda creşterii exponenţiale a dobânzilor de acum doi ani (ratele au crescut cu 60%), românii au avut bani să acopere aceste creşteri şi să-şi plătească ratele, iar în aceste condiţii băncile nu se confruntă cu credite neperformante, ci dimpotrivă, valoarea portofoliului de credite imobiliare creşte.

    La polul opus, în orice moment ne-am putea trezi cu o criză care să vină din afară, în orice moment ne-am putea trezi cu o recesiune din motive externe, dar şi din motive interne care să ducă la disponibilizări şi multe semne de întrebare cu privire la plata ratelor la credite; o criză bugetară de proporţii se poate transforma într-o criză politică şi economică, ceea ce ne poate aduce o creştere a cursului leu/euro care să facă apartamentele mai scumpe în lei pentru că la noi preţul de referinţă este în euro. În aceste condiţii, s-ar putea ca preţurile în euro să scadă, chiar dacă în lei cresc. Totuşi, orice date am lua în acest moment, România este o ţară încă ieftină din perspectiva preţurilor pe zona imobiliară rezidenţială, adică apartamentele au încă preţuri mici. Suntem la cel mai bun raport între preţul apartamentelor şi salarii, adică putem cumpăra un apartament de 50 de metri pătraţi la preţurile actuale şi la salariul mediu actual, de peste 1.000 de euro, în 5,9 ani. În 2008, înainte de criză, acest indicator era de 30 de ani.

    Comparativ cu oraşele cu care ne comparăm, Budapesta sau Varşovia, preţurile la noi sunt cu 50% mai mici. Din acest motiv, investitorii străini, dar nu numai, cumpără pachete de apartamente fie direct de pe planşă, fie aproape de finalizarea proiectului, asta dacă nu s-au vândut între timp. O parte dintre aceşti investitori le dau în chirie, alţii aşteaptă să crească preţurile. Chiriile vor creşte, pentru că noua generaţie nu vrea să fie legată de achiziţia unui apartament cu un credit (dacă părinţii le cumpără apartamentul, nimeni nu se supără). Chiriile din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara sunt încă mici faţă de chiriile din Ungaria, Polonia, ca să nu mai vorbim de ţările vestice. Fenomenul Airbnb şi Booking duce la creşterea chiriilor pentru că există cerere. Chiar dacă în ultimii ani preţurile au crescut, nu au crescut suficient de mult încât să acopere randamentele/câştigurile obţinute din achiziţia de titluri de stat, din dobânzile la depozitele bancare, din investiţiile pe Bursă, din dividendele obţinute de la companiile listate pe Bursă. Dar când vor începe să scadă dobânzile şi implicit randamentele din aceste investiţii, preţurile imobiliare vor mai creşte, pentru a mai acoperi din aceste „pierderi”. Bineînţeles că toată lumea preferă apartamente noi, atât cei care fac aceste achiziţii pentru investiţie, cât şi cei care le cumpără pentru a sta în ele. Dar întrebarea este cât de mare e puterea preţurilor apartamentelor noi, ca să tragă în sus şi preţurile apartamentelor vechi. Cei care au de vânzare apartamente vechi se raportează la preţurile apartamentelor noi, dar se miră că nu primesc acelaşi preţ. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • „Poate tehnologia ne va permite să petrecem mai mult timp unii cu alţii”

    …spune Raluca Buciuc, partener şi director al departamentului de evaluări din cadrul Colliers România. Ea consideră că acesta ar fi unul dintre cele mai de preţ câştiguri ale avansului tehnologic, pentru că „fiecare afacere, fiecare companie se bazează pe relaţii interumane”.

     

    Cu o experienţă de peste 20 de ani în domeniul imobiliar, Raluca Buciuc este membru în consiliul de administraţie, partener şi director al departamentului de evaluări din cadrul companiei de consultanţă Colliers România. Combinând experienţa din industrie cu expertiza tehnică şi financiară, echipa de valuation and advisory services, care a crescut de la un om în 1998 la 15 specialişti astăzi, dintre care şapte au mai mult de 10 ani experienţă în evaluări, este una dintre cele mai mari din piaţă. În cei 25 de ani de activitate a acestui departament, Colliers a evaluat 65% din piaţa de spaţii de birouri clasa A din Bucureşti, peste 50% din centrele comerciale moderne existente în prezent în România, dar şi peste 60% din fondul rezidenţial ipotecar al băncilor din România.

    1. Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Acum 20 de ani, lucram la Colliers de doar doi ani şi încă îmi toceam coatele pe băncile  universităţilor. Eram determinată să învăţ să fac ceva concret, ce ar avea un impact asupra colegilor, clienţilor şi societăţii. Din păcate, sistemul educaţional românesc nu oferă prea multe abilităţi practice şi, mai rău, nu îţi facilitează autocunoaşterea şi clarificarea direcţiei în viaţă. Am avut norocul să fiu angajată într-un mediu care m-a ajutat să mă descopăr şi să pun întrebările potrivite pentru a găsi răspunsuri. De asemenea, am avut ocazia să activez într-o piaţă aflată şi ea foarte la început şi să învăţ de la cei mai buni din domeniu, practic de la pionierii evaluării imobiliare în piaţa modernă din România. Evaluarea unui centru comercial de tip mall sau a unei clădiri de birouri de clasă A era o adevărată provocare la acea vreme, iar dorinţa mea era să contribui la ridicarea standardelor de profesionalism în acest domeniu pe piaţa românească. Această aspiraţie m-a învăţat importanţa orelor lungi de muncă, importanţa de a fi curios mereu, de a pune întrebări, de a da atenţia potrivită detaliilor şi de a lucra în echipă.

    Cifră de afaceri (2023): 57,3 mil. lei

    Profit net 2023: 5,1 mil. lei

    Număr de angajaţi: cca. 100

    2. Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Cred că doar clienţii mei şi colegii mei pot oferi o perspectivă corectă şi pot răspunde la această întrebare. Evoluţia mea profesională este reflectată în numărul de proiecte pe care le-am finalizat, în încrederea pe care o am atunci când îi sfătuiesc pe clienţi sau când fac calcule de evaluare, în numărul de clienţi care se întorc în fiecare an pentru a colabora cu echipa noastră şi în contribuţia mea la numeroase proiecte imobiliare prin analizele pieţei sau evaluările efectuate. De asemenea, m-am bucurat de fiecare dată când un nou coleg s-a alăturat echipei noastre ca evaluator şi a ales să rămână alături de noi pe termen lung. Am reuşit să menţinem aceste realizări şi în perioadele de creştere rapidă a pieţei, şi în crizele financiare, şi în criza sanitară sau în alte situaţii dificile ale pieţei. Toate aceste experienţe m-au încărcat cu o energie pozitivă şi, îndrăznesc să spun, că, în timp, ele au devenit un factor motivant extrem de important pentru mine. Astfel, parcursul meu profesional a depăşit cu mult aşteptările mele, care, acum 20 de ani, erau limitate la titlurile de pe cartea mea de vizită sau la recunoaşterea materială a eforturilor mele, aşa cum învăţasem la şcoală că trebuie să se întâmple.

    3. În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    Consider că ultimii 15 ani au fost o lecţie valoroasă despre importanţa adaptabilităţii în orice situaţie, indiferent de cât de surprinzătoare ar putea fi. Tehnologia este, fără îndoială, un factor major care va influenţa semnificativ viitorul, inclusiv viitorul imediat. Capacitatea de a ne adapta la noile instrumente de lucru, la noile metode de căutare şi prelucrare a informaţiilor pe piaţă, precum şi la inovaţie, va fi esenţială şi în domeniul imobiliar. Cu toate acestea, fiecare afacere, fiecare companie se bazează pe relaţii interumane. Poate tehnologia ne va permite să petrecem mai mult timp unii cu alţii, să colaborăm mai eficient şi să avem timp să ne gândim mai mult la lucrurile cu adevărat importante, precum dezvoltarea sustenabilă, mediul înconjurător, educaţia şi sănătatea, astfel încât să oferim şi generaţiilor viitoare posibilitatea de a-şi face planuri pe termen lung.

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Raluca Buciuc, partener şi director al departamentului de evaluări din cadrul Colliers România, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din 2024 a acestui proiect.

  • Cine este elveţianca ce a decis să plece de la ea din ţară şi să vină în România şi ce afacere inedită îşi înfiinţează ea aici, cu care rescrie regulile din piaţa globală a chiriilor

    Viziunea pare că a făcut parte din viaţa antreprenoarei de origini elvenţiene Anja Graf încă din adolescenţă: aceasta a determinat-o să renunţe la liceu, chiar cu preţul relaţiei cu părinţii, pentru antreprenoriat, cât şi la primul business, din industria modelingului, pentru cel de al doilea, care avea să rescrie regulile din piaţa globală a chiriilor. De câţiva ani însă, viziunea ei focalizează pe România.

    Totul a început cu mine căutând astfel de camere în Zürich. M-am născut în apropiere de acest oraş, iar în liceu aveam o agenţie de modeling împreună cu nişte prieteni, astfel că m-am găsit în situaţia de a căuta astfel de camere de închiriat pentru modele. Nu le găseam – aşadar am închiriat nişte spaţii, am renovat apartamentele respective şi am cazat modelele acolo.

    Fiindcă am fost mereu o persoană ambiţioasă şi nu am avut atât de mult succes cu agenţia de modeling pe cât speram, am renunţat la liceu când aveam în jur de 17 ani şi m-am concentrat în totalitate pe business”, îşi începe povestea Anja Graf, antreprenoarea de origine elveţiană care a făcut din România casă, dar şi cel mai nou pariu de investiţii în real estate. Descrierea face parte din istoria pe care ea însăşi a ales să o împărtăşească într-o întâlnire cu presa, cu prilejul lansării pe piaţa locală a Vision Apartments, un business devenit sinonim cu închirierea apartamentelor mobilate şi cu servicii incluse în întreaga lume.

    Fondată în 1999 în Elveţia, compania s-a dezvoltat rapid, trecând de la stadiul de start-up la lider de piaţă în Elveţia, cu o prezenţă globală. Vision Apartments reprezintă şi noua viaţă a fostului hotel Ramada Majestic aflat pe Calea Victoriei, în apropierea Teatrului Odeon din Capitală. Achiziţionat de antreprenoarea de origine elveţiană în pandemie, în 2021, într-o tranzacţie de 20 de milioane de euro, acum acesta urmează să îşi deschidă porţile sub conceptul care i-a adus succesul antreprenoarei – cel al apartamentelor servisate. Hotelul este unul dintre cele mai recente proiecte inaugurate în grupului ce deţine proprietăţi imobiliare evaluate la peste 2 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Oana Iliescu, Managing director, Cushman & Wakefield Echinox

    Cifră de afaceri (estimare, 2023): 12 mil. euro

    Profit net (estimare, 2023):  2 mil. euro

    Număr de angajaţi: 80

    Biografie:
    Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul consultanţei imobiliare, Oana Iliescu ocupă din 2011 poziţia de managing director al Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv pentru România al Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniu. Ea conduce o echipă de 80 profesionişti şi coordonează activitatea operaţională şi financiară a companiei, oferind, de asemenea, consiliere strategică pentru investitori, dezvoltatori şi chiriaşi.

    ► Am ales Facultatea de Finanţe-Bănci de la ASE Bucureşti şi mi-am imaginat că după absolvire mă va plasa în contextul optim pentru a putea avea acces la zona de business din România, la cel mai înalt nivel. Am început să lucrez încă din ultimii ani de facultate, pentru că îmi doream să înţeleg cum funcţionează lumea de business dincolo de nivelul teoretic şi foarte puţin aplicat pe care ni-l oferea şcoala atunci. Pe parcurs au existat câteva momente cheie care mi-au influenţat radical traiectoria carierei – angajarea în echipa de achiziţii a supermarketurilor Billa m-a deturnat de la carieră într-o instituţie financiară, iar experienţa de la Unirea Shopping Center m-a adus mai aproape de universul centrelor comerciale, pe care l-am explorat ulterior din perspectiva imobiliară.

    ► Principalul moment cheie din viitorul parcurs profesional a intervenit acum aproape 20 de ani, când am intrat în domeniul consultanţei imobiliare, alăturându-mă echipei Echinox, unde am avut o oportunitate extraordinară de dezvoltare a carierei pe o piaţă care atunci începea să se formeze. La începutul carierei mele faxul era canalul oficial de comunicare în lumea de business şi publicitatea în domeniul imobiliar era doar pe suport fizic. Astăzi folosim ChatGPT pentru a edita rapid emailuri şi texte perfecte pentru promovare în online sau pe social media.

    ► Este dificil să anticipăm cum va arăta lumea sau industria noastră în următorii 20 de ani. Cu siguranţă că şi domeniul imobiliar va trece prin schimbări semnificative. Integrarea tehnologiilor avansate – inteligenţă artificială, realitatea virtuală – analiza şi managementul avansat al datelor vor contribui la creşterea acurateţii şi calităţii serviciilor oferite clienţilor. În plus, ne aşteptăm ca standardele legate de sustenabilitate să devină indispensabile, reflectând o schimbare fundamentală a societăţii către conştiinţa de mediu. Învăţarea continuă şi adaptabilitatea vor fi cruciale pentru orice profesionist într-o piaţă atât de dinamică, influenţată de o multitudine de tendinţe emergente.

  • Cine a fost supranumit „regele mezelurilor din Transilvania” şi cu ce afacere face acum milioane de euro, după ce a fost nevoit să îşi vândă afacerea care l-a consacrat

    I s-a spus „regele mezelurilor din Transilvania” după ce a reuşit să pună Elit Cugir pe harta celor mai mari jucători din domeniu. A trecut cu fabrica printr-o insolvenţă şi a ajuns să vândă businessul din sectorul mezelurilor către gigantul chinez Smithfield. Dorin Mateiu nu a repornit motoarele în sectorul alimentar cum ar fi făcut mulţi antreprenori, ci s-a implicat în imobiliare şi, în trei ani, a câştigat câteva milioane de euro. Doar dintr-o vânzare.

    Dorin Mateiu are aproape 55 de ani şi este originar dintr-o localitate din judeţul Alba, zonă în care şi-a dezvoltat majoritatea afacerilor, de la investiţii în zona centrelor comerciale până la industria alimentară. Este un om de afaceri discret, care de-a lungul timpului a avut puţine declaraţii în presă sau ieşiri la conferinţe de presă. Businessul care l-a consacrat la nivel naţional este producătorul de mezeluri Elit Cugir, pe care l-a antreprenorul l-a pus pe picioare în 2002.

    După câţiva ani, presa a ajuns să îl numească „regele mezelurilor din Transilvania” având în vedere că în 2008 businessul Elit se îndrepta spre 100 de milioane de euro, plasându-se între cei mai mari producători de mezeluri. Totodată, Elit a fost şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din judeţul Alba, dar în 2017 antreprenorul a făcut exit şi a vândut businessul către gigantul chinez Smithfield.

    Vânzarea către Smithfield a venit imediat după ce producătorul de mezeluri a ieşit din insolvenţă. Dacă înainte de insolvenţă, Dorin Mateiu vorbea de câteva ori pe an despre producătorul de carne şi de planurile de dezvoltare, insolvenţa a redus considerabil numărul de declaraţii ale antreprenorului. „Da, suntem în discuţii cu Smithfield”- a fost singura declaraţie a lui Dorin Mateiu pentru Ziarul Financiar atunci când tranzacţia a apărut în publicaţia New York Times, care cita datele de pe Bursa de Valori din Hong Kong, acolo unde este listată compania care controlează Smithfield.

    Conform estimărilor ZF, tranzacţia, care a implicat şi compania de distribuţie Vericom 2001, s-a ridicat la peste 30 de milioane de euro. Deşi mulţi antreprenori precum Jean Valvis, Raul Ciurtin sau Levente Bara au reinvestit o parte din banii câştigaţi după ce au vândut companiile tot în aceleaşi domenii sau în domenii asemănătoare din sectorul alimentar, fondatorul Elit a mizat pe imobiliare. La aproape doi ani după acest exit, în 2019, Dorin Mateiu a făcut o primă tranzacţie importantă în sectorul imobiliar din Bucureşti şi a cumpărat clădirea de birouri din piaţa Victoriei în care are sediul First Bank. Antreprenorul din Alba a bătut palma cu Piraeus Bank pentru clădire, valoarea tranzacţiei depăşind 20 de milioane de euro, conform surselor ZF de la acea vreme. Trei ani mai târziu, adică în iulie 2022, Dorin Mateiu vinde clădirea de birouri către One United Properties (simbol bursier ONE), valoarea tranzacţiei fiind de aproximativ 28 de milioane de euro.

    Astfel, omul de afaceri din Alba a câştigat, conform calculelor Business MAGAZIN, câteva milioane de euro din vânzarea unei singure clădiri. Clădirea de birouri are o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 12.000 metri pătraţi şi este închiriată în totalitate către First Bank pentru o perioadă rămasă de aproximativ 12 ani, cu opţiune de întrerupere după 7 ani. Venitul anual din chirie generat de clădire este de aproximativ 1,9 milioane euro, conform unui raport One United Properties. Tot în 2019, Dorin Mateiu a cumpărat şi proiectul Rahmaninov Residence din zona Lacului Floreasca, dezvoltat de Gheorghe Stelian şi Dinu Pescariu. Ulterior, în decembrie 2020 One United a preluat administrarea proiectului şi l-a transformat în One Rahmaninov.

    De altfel, Dorin Mateiu este şi acţionar în cadrul One United Properties, ajungând recent la o deţinere de 6,63% din totalul acţiunilor. Însă, acestea nu sunt singurele afaceri din domeniul imobiliar pentru care este cunoscut Dorin Mateiu. Antreprenorul din Alba a dezvoltat o clădire de apartamente pe locul fostului cinema Griviţa, pe Calea Griviţei. Contactat de Business MAGAZIN, Dorin Mateiu nu a răspuns întrebărilor despre investiţiile din sectorul imobiliar. În plus, antreprenorul mai are afaceri în sectorul imobiliar prin intermediul societăţii MCM Plaza Center, unde are 50% din părţile sociale. De asemenea, Dorin Mateiu a intrat recent şi în sectorul industrial, fiind investitor prin intermediul companiei Mado Center într-un business dezvoltat de Ionuţ Dumitrescu şi Sacha Dragic. Revenind la judeţul Alba, una dintre cele mai importante afaceri pe care Dorin Mateiu a dezvoltat-o împreună cu alţi antreprenori şi pe care astăzi o deţine integral, conform platformei Confidas, este Alba Mall.

    În câteva businessuri, inclusiv cel cu centrul comercial din Alba – Iulia, mâna dreaptă a lui Dorin Mateiu este Voicu Vuşcan, managerul care conduce Elit Cugir şi care a stat la cârma producătorului şi în „era Mateiu”. Conform Confidas, Voicu Vuşcan este administrator al Alba Mall. De asemenea, Dorin Mateiu mai controlează prin intermediul companiei La Stejari, hotelul Golf Hotel Pianu, de patru stele, situat în localitatea Pianu de Jos, judeţul Alba, conform datelor publice. În plus, antreprenorul din judeţul Alba este proprietar al Mado SRL, companie care se ocupă cu transporturi rutiere de mărfuri. În total, Dorin Mateiu este acţionar în 17 companii, conform datelor de pe platforma Confidas, cu un total de peste 200 de milioane de lei cifră de afaceri.

    O altă zonă în care antreprenorul a investit este cea financiară, fiind asociat minoritar în Bankata, o platformă digitală de agregare a produselor financiare fondată de antreprenorii Diana Seredenciuc şi Andrei Perianu. Astfel, deşi a stat într-un con de umbră în ultimii ani, preferând să-şi dezvolte afacerile discret, cu puţine menţiuni despre planurile de viitor,  Dorin Mateiu continuă să fie unul dintre cei mai mari antreprenori din judeţul Alba, de unde mai vin nume precum Raul Ciurtin (cunoscut pentru Albalact, dar astăzi dezvoltă producătorul de alimente pe bază de proteină vegetală –Verdino), Levente Bara – omul care a pus bazele Supremia Group şi astăzi dezvoltă procesatorul de nuci Transilvania Nuts, Ioan Popa, fondatorul grupului din industria cărnii Transavia sau Ioan Tecar, antreprenorul care a pus bazele producătorului de hârtie Pehart-Tec, controlat în prezent de fondul de investiţii Abris. Pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare vine în contextul în care mulţi antreprenori aleg să se întoarcă în domeniile unde au acumulat experienţă, deşi investesc şi în alte businessuri precum cele din domeniul de imobiliare. Va fi pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare câştigător?

  • De ce brandurile şi retailerii trebuie să fie atenţi la copiii din generaţia Alpha

    Secretul succesului unui brand este să rămână relevant, indiferent de trecerea timpului şi trendurile de consum. Pentru a fi relevant, trebuie să spună o poveste, iar cele mai bune sunt poveştile care înseamnă ceva pentru clienţi cu vârste diferite. Pentru a reuşi acest lucru, brandurile şi retailerii trebuie să îşi cunoască foarte bine consumatorii şi modul în care ei iau decizii de cumpărare. Ce este important pentru ei, ce îi mişcă, ce îi leagă.

     

     

    În ultima vreme, două generaţii contează tot mai mult în vânzările magazinelor, fizice şi online: Gen Z şi, surprinzător poate, Alpha. Pe măsură ce tinerii Gen Z ajung la maturitate, şi banii lor devin tot mai importanţi în economia globală. Potrivit unor estimări citate de BBC, această generaţie, născută între 1997 şi 2012, are nu numai o putere de cumpărare de 450 miliarde dolari, ci este şi dispusă să îşi cheltuiască banii, în ciuda incertitudinilor financiare. Însă comportamentul de consum este complet diferit de cel al generaţiilor anterioare, ei nefiind atât de predispuşi la achiziţii din impuls, ci extrem de atenţi la ce cumpără şi de ce.

    În plus, atât ei, cât şi copiii din Generaţia Alpha, care au ajuns la pragul de 14 ani în 2024, aleg un brand sau altul, un produs sau altul, bazându-se pe cu totul alte canale de informare decât consumatorii din trecut. Potrivit Tamarei Charm, partener la firma de cercetare McKinsey & Company, Gen Z ar putea fi considerată uşor mofturoasă, dar ştie să fie practică. Primii consumatori care sunt nativi digitali, tinerii preferă să caute informaţii despre produse înainte de a face achiziţii, pentru a fi siguri că acestea îndeplinesc cât mai multe, dacă nu toate cerinţele. „Generaţia Z este foarte pricepută în a trece de la telefon la aplicaţii, de la website la magazin şi înapoi, din nou şi din nou, pentru a-şi da seama: <Ce vreau? Ce-mi trebuie? Când am de gând să le cumpăr?>, şi să fie foarte decisă cu privire la aceste cumpărături”, spune ea. Spre deosebire de cumpărarea impulsivă, acest tip de consum implică răbdare.

    În plus, un studiu realizat de KPMG în regiunea Asia-Pacific arată că trendurile adoptate de Gen Z sunt extrem de dependente de influencerii de pe TikTok.

    „În timp ce generaţiile anterioare vizitau magazinele sau centrele comerciale pentru a cumpăra produse sau pentru a vedea noile stiluri, generaţia Z caută tendinţele online, urmărind idolii şi influencerii şi aspirând să poarte aceleaşi haine ca ei”, se arată în raportul citat de CNBC.

    Dar Gen Z nu este singura categorie de cumpărători la care brandurile trebuie să fie atente zilele acestea. Din spate vin puternic copiii din Gen Alpha. Deşi cei mai mari dintre ei au doar 14 ani, asta nu înseamnă că nu sunt deja consumatori relevanţi. Pentru mulţi, primele achiziţii au fost probabil online, în interiorul jocurilor pe calculator sau pe telefon, când au dat bani pe haine sau arme speciale pentru avatarul lor, dar apetitul pentru cumpărături s-a extins rapid şi în viaţa reală.

    Chiar dacă Gen Alpha nu are încă propriii bani, sau nu suficienţi cât să conteze pentru retaileri, ei au în spate părinţii din generaţia millennials. Dacă în trecut, copiii mergeau la cumpărături cu părinţii, care aveau şi banii şi decizia, astăzi lucrurile stau puţin diferit. Stilul nou de parenting, care acordă libertate de decizie mult mai mare copiilor, se reflectă şi în consum. Copiii ştiu ce vor să poarte şi cel mai adesea îşi cheltuiesc banii, ai lor sau ai părinţilor, doar pe anumite branduri sau produse, în funcţie de prieteni şi stil personal.

    Paradoxal, Gen Alpha, născuţi între 2010 şi 2024, sunt consumatorii cei mai atenţi la brand, dar puţine companii s-au gândit să targheteze direct această categorie de vârstă. Prin urmare, copiii de 10-14 ani, care nu concep să îşi mai cumpere produse de la „raionul de copii”, buni cunoscători ai trendurilor şi produselor promovate pe TikTok, Instagram sau YouTube, preferă să cumpere din aceleaşi magazine ca părinţii lor, din generaţia Millennials. Unul dintre locurile unde acest trend se vede cel mai bine este Sephora, unde tinerii cumpărători au devenit clienţi obişnuiţi, testând cu entuziasm produse Drunk Elephant sau Rare Beauty, folosite deja de cumpărători de trei ori mai în vârstă decât ei şi puternic promovate pe reţelele de socializare.

    „Marile branduri sunt pregătite să îi primească pe aceşti tineri cumpărători – şi pe bună dreptate. Deoarece se estimează că se nasc săptămânal 2,5 milioane de membri ai Generaţiei Alpha, se aşteaptă ca amprenta economică a acestui grup demografic să ajungă la 5,46 miliarde de dolari până în 2029 – aproape la fel de mult ca puterea de cumpărare a milenialilor şi a Generaţiei Z combinate”, se arată într-o analiză a BBC. Practic, orientându-se din timp către cei mai tineri consumatori, mărcile pentru adulţi îşi pot asigura loialitatea generaţiei următoare prin simpla extindere a ofertelor pe care le au deja. Şi este de ajuns să treceţi pe lângă o şcoală generală sau liceu pentru a identifica rapid brandurile de încălţăminte şi haine care au câştigat bătălia şi sunt în lista de cumpărături obligatorie a generaţiei Alpha. Iar din ghiozdanele multor fete de 13-14 ani cu siguranţă nu lipsesc produsele de makeup şi cremele sud-coreene.

    Este evident că Gen Alpha devine rapid o generaţie de consumatori puternică, iar oamenii de marketing trebuie să înveţe ce vor aceşti copii şi care sunt motivele pentru care cumpără anumite produse. În prezent, jumătate dintre consumatorii din Gen Alpha aud pentru prima dată despre un brand pe YouTube, iar 52% dintre Gen Z folosesc frecvent TikTok pentru a descoperi produse noi, obicei care cu siguranţă este continuat de clienţii mai tineri din Gen Alpha.  

  • Cine este femeia care vinde unele dintre cele mai scumpe locuinţe din Capitală?

    Cifră de afaceri consolidată (2023): 1,5 mld. lei

    Profit net (2023): 443,2 mil. lei

    Număr de angajaţi: 121

    Biografie:
    Beatrice Dumitraşcu este unul dintre profesioniştii cu cea mai vastă experienţă de pe piaţa de real estate din România. Backgroundul său include nume importante din domeniu, iar în prezent este asociat cu cel mai activ şi puternic dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, mixte şi de birouri, One United Properties. Cu o carieră de peste 20 de ani în vânzări şi marketing, Beatrice şi-a dedicat ultimii 18 ani industriei imobiliare, devenind un nume reper în rândul specialiştilor din domeniu. În 2013 s-a alăturat companiei One United Properties, mai întâi ca manager de vânzări, iar în prezent fiind CEO Residential Division.

    ► Cu 20 de ani în urmă, visul meu era să construiesc o carieră în marketing şi comunicare. Îmi doream să explorez lumea fascinantă a strategiilor de promovare şi a relaţiilor publice şi nu mă vedeam niciodată ca un simplu „vânzător”. Am fost ferm convinsă că acest domeniu implică mult mai mult decât persuadarea oamenilor să cumpere un produs sau un serviciu. Am avut încredere că pot aduce contribuţii valoroase şi creativitate în acest domeniu. Astăzi, sunt sigură că succesul meu se datorează şi pregătirii mele în zona comunicării. Am învăţat că vânzările merg mână în mână cu marketingul. Este o combinaţie între a şti cum să creezi un mesaj puternic şi cum să-l transmiţi eficient pentru a influenţa deciziile de cumpărare ale clienţilor.

    ► Este adevărat că uneori există diferenţe semnificative între teorie şi practică, mai ales în domenii precum marketingul şi comunicarea. Experienţa pe teren poate oferi învăţăminte nepreţuite, care nu sunt întotdeauna acoperite în cadrul academic. Este important să fii deschis la învăţarea continuă şi să fii pregătit să te adaptezi şi să îţi ajustezi abilităţile în funcţie de cerinţele şi schimbările din industrie.

    ► Previziuni precise despre cum se va schimba lumea în următorii 20 de ani sunt greu de făcut, deoarece viitorul este influenţat de o multitudine de factori interconectaţi, inclusiv progresele tehnologice, schimbările sociale, evoluţiile politice şi economice şi impactul schimbărilor climatice. Cu toate acestea, există câteva tendinţe şi direcţii generale care ar putea să-şi facă simţită prezenţa în următoarele două decenii, cum ar fi: avansarea tehnologică accelerată, schimbări climatice şi creşterea importanţei practicilor sustenabile, schimbări demografice şi migraţie, precum şi impactul acestora în economie, procesul muncii, sănătate şi medicină. La rândul său, sectorul imobiliar nu face excepţie de la influenţa acestor factori. Eu şi echipa mea privim cu optimism piaţa locală, cel puţin în următorii ani, pentru că vedem aici potenţial de dezvoltare, sunt încă foarte multe lucruri care pot fi făcute pentru Bucureşti.

    Profilul lui Beatrice Dumitraşcu a apărut în anuarul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, EDIŢIA 2024.

  • Fulga Dinu şi-a început cariera la New York ca bancher de investiţii pentru JPMorgan, iar paşii parcursului său profesional au îndreptat-o spre conducerea uneia dintre cele mai puternice companii din ţară. Ce face ea acum?

    100 Cele mai puternice femei din business. Fulga Dinu, Country manager, CPI Romania

    Cifră de afaceri: N/A

    Profit net: N/A

    Număr de angajaţi: 41

    Biografie:
    Fulga Dinu şi-a început cariera la New York ca bancher de investiţii pentru JPMorgan. La începutul anilor 2000, la întoarcerea în România, a înfiinţat şi a condus divizia imobiliară a HVB Bank. Această experienţă a fost urmată de funcţia de country manager la Eurohypo AG (la acea vreme, filiala de creditare imobiliară a Commerzbank AG). În continuare, Fulga şi-a îmbogăţit experienţa în calitate de CFO al unuia dintre cei mai mari dezvoltatori de centre comerciale şi birouri din România, Iulius Group. În martie 2018, a preluat funcţia de country manager operations la IMMOFINANZ România, iar în septembrie 2022, a devenit country manager al CPI România.

    ► Mi-am dorit dintotdeauna să am de-a face cu imobiliarele, fiind un domeniu tangibil, vizibil şi mai ales foarte stabil. Când eram adolescentă, visam să devin arhitect, însă viaţa m-a îndreptat spre studii la New York, unde m-am specializat în finanţe şi investiţii. La întoarcerea în România, jobul pe care l-am obţinut în cadrul HVB Bank a fost acela de a înfiinţa divizia de finanţări imobiliare a băncii; ulterior, am devenit country manager pentru România la Eurohypo (divizia de finanţări imobiliare a Commerzbank). A fost un moment inedit, practic am crescut odată cu piaţa, în anii în care se puneau bazele industriei imobiliare structurate româneşti. Am fost bancher de finanţări imobiliare mai mult de 12 ani, timp în care, am finanţat sau cel puţin analizat toate proiectele de pe piaţă. Această expunere extraordinară mi-a dat ulterior ocazia de a mă muta de partea cealaltă a baricadei, cea a dezvoltatorilor şi investitorilor imobiliari. Acest parcurs mi-a dat posibilitatea să am o viziune de 360 de grade asupra acestei industrii care continuă şi astăzi să mă fascineze. Aşadar, construind pas cu pas, am ajuns după 20 de ani exact în locul pe care mi l-am dorit.

    ► Întotdeauna mi-am dorit să învăţ, să evoluez şi mai ales să îmi aduc contribuţia în toate proiectele în care m-am implicat. Mă uit acum înapoi cu mândrie când văd proiecte mari, durabile – malluri, clădiri de birouri, hoteluri, facilităţi industriale, proiecte rezidenţiale, la care mi-am adus şi eu contribuţia. Aşadar aş putea spune că da, am crescut organic şi sănătos şi mi-am îndeplinit în cea mai mare parte ambiţiile de la începutul carierei.

    ► Industria imobiliară este unul dintre cele mai stabile domenii din câte au existat vreodată. Avem şi astăzi clădiri milenare care ne uimesc şi care ne arată că oamenii au avut mereu nevoia unui cămin, a unui loc unde să se întâlnească, a unui loc unde să petreacă sau a unui loc unde să venereze. Prin urmare, cred că în real estate vor apărea schimbări majore, de bine, în ceea ce priveşte sustenabilitatea clădirilor. Şi mai cred, de asemenea, că vor fi şi beneficii care vor putea fi adăugate cu ajutorul inteligenţei artificiale. În ceea ce mă priveşte, voi continua să mă dedic acestei profesii cu aceeaşi pasiune şi mai ales inovaţie şi adaptabilitate ca şi până acum.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Ema Iftimie, Managing director, Globalworth Romania

    Cifră de afaceri: 125 mil. euro

    Rezultat operaţional: 78 mil. euro

    Număr de angajaţi: 99

    Biografie:
    Ema Iftimie este managing director la Globalworth România şi are o experienţă de peste 25 de ani în sectorul imobiliar. În ultimul deceniu, ea şi-a dedicat toate eforturile pentru dezvoltarea Globalworth, contribuind la proiecte de referinţă precum Globalworth Square, Globalworth Tower şi Globalworth Campus. Este membru în boardul Fundaţiei Globalworth, rol din care participă activ la susţinerea diverselor iniţiative de CSR ale companiei, care au un impact semnificativ asupra comunităţii locale. Este licenţiată în Sociologie – Psihologie la Universitatea Bucureşti.

    ► În urmă cu 20 de ani terminasem studiile în psihologie şi eram deja de 2-3 ani angajată. Lucram în departamentul de leasing al unui shopping center şi visul meu era să conduc un mall. Rolul de mall manager mi se părea cel mai complex la acel moment, căci implica responsabilităţi complexe şi variate. Ştiam că pentru a avea succes trebuia să abordez diferite aspecte ale managementului, inclusiv operaţiuni, marketing, relaţii cu clienţii, securitate şi administrarea personalului. Conducerea unui mall necesita o abordare strategică şi echilibrată pentru a asigura succesul pe termen lung. Era important să fii deschis la învăţare şi să te adaptezi constant la schimbările din industrie şi din piaţă. Iar pentru mine, la vârsta respectivă, acesta era idealul profesional.

    ► Realitatea a fost puţin diferită. Am continuat să mă dezvolt în zona de leasing, însă în industria de spaţii de birouri. Am avut şansa extraordinară să fiu parte din povestea Globalworth încă de la început, de la înfiinţare. 10 ani mai târziu am ajuns să conduc operaţiunile din România şi cred că acesta este visul de acum 20 de ani, reinterpretat.

    ► Cred că peste 20 de ani, în domeniul nostru, va fi mai multă colaborare, cu echipe interconectate la nivel mondial, iar utilizarea extinsă a realităţii virtuale şi augmentate, va facilita tot mai mult interacţiunea între persoanele din diferite regiuni geografice. Integrarea tehnologiilor inteligente în spaţiile de birouri, cum ar fi asistenţii virtuali şi automatizarea sarcinilor administrative, vor transforma birourile în spaţii mai inteligente şi mai adaptate nevoilor individuale ale angajaţilor. Birourile ar putea deveni locuri orientate tot mai mult spre comunitate, oferind spaţii pentru evenimente sociale, activităţi recreative şi de wellbeing care vor susţine bunăstarea angajaţilor. Va fi un accent sporit pe sustenabilitate, emisii reduse de carbon, energie regenerabilă şi materiale ecologice, mai multă vegetaţie şi elemente naturale.

  • Cu o pondere de aproximativ 15% din afacerile companiei, România reprezintă a doua cea mai importantă piaţă după ţara mamă pentru dezvoltatorul cu origini spaniole Hercesa International. CEO-ul companiei explică de ce crede în potenţialul imobiliarelor româneşti

    Cu o pondere de aproximativ 15% din afacerile companiei, România reprezintă a doua cea mai importantă piaţă după ţara mamă pentru dezvoltatorul cu origini spaniole Hercesa International. Alejandro Solano, executivul din fruntea companiei, explică de ce viziunea spaniolilor este una pe termen lung  în ce ne priveşte şi descrie ambiţiile lor în continuare. 

     

    România este a doua cea mai mare piaţă a noastră. Reprezintă aproximativ 15% din cifra totală de afaceri a companiei, ceea ce este mult pentru noi. Este una dintre cele mai importante pieţe ale noastre. Acordăm multă atenţie pieţei româneşti din acest motiv”, spune Alejandro Solano, executivul spaniol care conduce Hercesa Internaţional. Compania se axează mai ales pe dezvoltarea de proiecte rezidenţiale, dar investesc şi în alte tipuri de produse, cum ar fi terenurile industriale şi spaţii industriale. De asemenea, au investit în hoteluri – iar pe piaţa locală, au achiziţionat şi renovat Hotelul Cişmigiu. Compania este prezentă în Spania, care reprezintă cea mai mare piaţă, dar şi în Bulgaria, Portugalia, Mexic, Andorra, Panama şi Republica Cehă. Faptul că piaţa românească este una importantă pentru grup se vede şi prin vizitele executivului spaniol, pentru care aceasta nu este deloc străină – el a fost unul dintre martorii direcţi ai dezvoltării acesteia prin diverse cicluri economice: Alejandro Solano a locuit în România vreme de şase ani, atunci când dezvoltatorul şi-a început operaţiunile aici, în 2004 şi avea rolul de manager pentru ţara noastră. Acum este responsabil de divizia internaţională, la un nivel mai înalt la sediul central din Spania. Chiar dacă faptul că dezvoltatorul investeşte pe două continente presupune provocări pentru logistica agendei lui Solano, el îşi face timp totuşi să ajungă în România o dată la două luni, pentru a supraveghea operaţiunile şi a se întâlni cu furnizorii şi clienţii. Asta pentru că, spune el, piaţa românească este în continuare una dintre cele mai importante. „Suntem foarte norocoşi să fim aici. Suntem foarte fericiţi să ne putem dezvolta afacerea aici. Avem multă încredere în această piaţă.” Ce i-a adus însă aici în urmă cu două decenii? „În 2004, aveam un sentiment puternic despre ţările din Europa de Est care urmau să intre în Uniunea Europeană, care erau pe calea de a-şi adapta cadrul legal, dar şi pe înspre calea creşterii economice. Acesta a fost principalul fundament pe care l-am identificat pe piaţa românească atunci. Acest lucru este încă valabil, cred, deşi România a parcurs un drum lung de atunci şi a dezvoltat multe lucruri, infrastructură, cadru legal, piaţa este mai matură, deci mai stabilă şi aşa mai departe.” De asemenea, mizează în continuare pe creşterea populaţiei din Bucureşti, unde dezvoltatorul este prezent. „Acest lucru este foarte important pentru dezvoltarea imobiliară şi, deşi există situaţii sau momente în care indicatorii macroeconomici nu ajută afacerea noastră sau sectorul nostru, cred că ne caracterizează o viziune pe termen lung asupra pieţei. Nu suntem aici pentru a obţine profit în doi sau trei ani şi apoi să plecăm. Am fost întotdeauna aici cu un angajament pe termen lung. În acest sens, încercăm să fim foarte prudenţi cu investiţiile noastre şi acest lucru ne permite foarte bine să depăşim o situaţie economică dificilă.” Alejandro Solano consideră că situaţia economică din prezent nu este atât de critică: „Am fost în situaţii mai rele. Cred că criza din 2008 a fost mult mai gravă decât ceea ce suferim acum. În prezent, cred că avem o problemă de inflaţie, care se îmbunătăţeşte, este în scădere, aşadar, acesta este un indicator bun şi cred că cererea este încă puternică.”

    Două decenii de dezvoltare imobiliară cu iz iberic

    Hercesa şi-a început activitatea în anul 1975 în Spania, prin dezvoltarea mai multor proiecte imobiliare în sectoarele rezidenţial, industrial şi de servicii, preponderent în Comunităţile Autonome Madrid, Castilla La Mancha şi Andalucia. Pe piaţa din România, compania activează de 20 de ani. În prezent, Hercesa România dezvoltă două proiecte rezidenţiale în Bucureşti, Vivenda Residencias, în zona de est a Bucureştiului şi Stellaris Residencias, în vestul Capitalei. Stellaris Residencias, proiect lansat în iunie anul trecut, este localizat lângă stadionul Steaua, este destinat segmentului mediu al pieţei rezidenţiale şi va cuprinde un total de 4.500 de apartamente. Prima fază a Stellaris Residencias presupune o investiţie de 59 de milioane de euro, va fi construită în patru etape şi va cuprinde 482 de apartamente. Termenul de finalizare al primei etape, care cuprinde 129 apartamente, este sfârşitul anului 2024.

    În ceea ce priveşte vânzările de imobile, el observă că acestea au fost stabile în ultimele luni. Există într-adevăr o lipsă de ofertă pe piaţă, dar lucrurile ar trebui să se echilibreze şi din acest punct de vedere în lunile următoare. Cel mai recent proiect lansat din portofoliul Hercesa pe piaţa locală este Stellaris, un complex situat pe bulevardul Ghencea al Capitalei, în proximitatea stadionului Steaua. „Are o locaţie foarte bună, foarte bună conectivitate. Există o staţie de tramvai chiar în faţa proiectului şi există şi o staţie de metrou în apropiere. Şi are fundamente foarte bune. Desigur, în acest proiect, la fel ca în alte proiecte, am acordat multă atenţie designului şi arhitecturii, distribuţiei interioare a unităţilor pentru a le face foarte atractive pentru clienţii potenţiali. Şi suntem foarte mulţumiţi de lansarea pe care am făcut-o anul trecut. Am obţinut finanţarea de la Libra Bank.” Acum sunt în faza de construcţie pentru prima fază a proiectului, care cuprinde 129 de unităţi ce vor fi livrate până la sfârşitul anului, în decembrie. Şi au lansat recent a doua fază: „Cred că de la lansarea proiectului am obţinut un răspuns foarte bun din partea pieţei. Prima fază este aproape, aş spune, 80% vândută. Şi a doua fază pe care am lansat-o recent, acum două săptămâni, se vinde foarte bine. Investiţia totală pentru prima fază este de aproximativ 15 milioane de euro. Şi este o suma similară pentru a doua fază.” În acest moment, au planificate patru faze pentru următorii ani, iar Alejandro Solano subliniază că au mai mult teren de dezvoltat în apropierea acestui proiect. „Aşa că vor fi noi faze care vor apărea în anul următor. Deci este un proiect pe termen lung. Aşa cum am spus înainte, avem un angajament pe termen lung cu această piaţă.”

    Cărui segment de piaţă se adresează cu acest proiect? Alejandro Solano consideră că avantajul lor competitiv se bazează pe capacitatea lor de a face un produs de calitate, dar care este încă accesibil. „Şi segmentul nostru ţintă este practic acea familie cu copii sau poate fără copii care caută un produs de calitate, dar care este încă accesibil. Am fost foarte precauţi să încercăm să construim unităţi care să se încadreze în pragul de TVA de 5% pentru că credem că acest lucru ajută oamenii să aibă acces la o locuinţă. Şi nu este uşor pentru că în Bucureşti, preţurile cresc. Şi este dificil să menţinem preţurile scăzute pentru că şi costurile de construcţie cresc. Dar facem tot posibilul să menţinem produsul nostru accesibil. Asta nu înseamnă că produsul nostru este ieftin.” Preţurile unui apartament cu două camere pornesc de la aproximativ 120.000 de euro, cele de trei camere – 140.000 – 150.000 de euro, iar cele cu patru camere se apropie de 200.000 de euro. Comparând preţurile din România cu cele din Spania, ţara mamă a companiei, Alejandro Solano observă că preţurile pentru un apartament cu două camere într-un loc similar din Madrid zonei Ghencea a Bucureştiului, preţurile ajung la peste 500.000 de euro. „Există încă un decalaj, ceea ce este normal pentru că, şi cred că acesta este un alt punct important de subliniat despre piaţa românească, şi anume că există o mulţime de infrastructură de făcut, sau de reînnoit. Dacă mergeţi la Madrid, vedeţi că infrastructura este în regulă, nu mai trebuie să se facă nimic altceva. Acum se gândesc să construiască un al doilea aeroport, pentru că nu există capacitate în primul aeroport. Dar în Bucureşti, vedeţi că mai sunt lucruri de făcut. Şi cred că este important ca autorităţile publice să acorde foarte multă atenţie acestui aspect, dezvoltării infrastructurii, pentru a face mobilitatea şi conectivitatea în oraş mult mai bune, pentru că nu putem avea un oraş haotic, pentru a permite cetăţenilor să aibă servicii publice în jurul locurilor unde locuiesc. Şi aceasta nu este o critică, este doar pentru a sublinia realitatea şi a recunoaşte unde suntem, şi a face tot posibilul pentru a ajunge la un alt nivel. Şi cred că este posibil să ajungem acolo. Şi cred că municipalitatea încearcă să ajungă acolo. De asemenea, guvernul naţional încearcă, aşa că este un efort comun în această direcţie al tuturor agenţilor implicaţi.”

    Grupul Hercesa mizează în continuare pe Capitală şi, deşi are încredere în potenţialul de dezvoltare pe termen lung al ţării, nu ia în calcul dezvoltarea în alte oraşe: „În acest moment, Bucureştiul este suficient de mare pentru noi. Avem două proiecte în desfăşurare în ceea ce priveşte dezvoltarea rezidenţială. Avem hotelul. Credem că există loc poate pentru o altă dezvoltare rezidenţială. Avem o strategie prudentă în acest sens. Ne place să punem multe ouă în multe coşuri diferite. Aşa că Bucureştiul este unul dintre ele, unul dintre cele mai mari şi suntem foarte mulţumiţi de el. Dar cred că trebuie să acordăm atenţie şi altor coşuri, precum Sofia, precum Lisabona. Aşa că suntem bine acolo unde suntem”.   ■

     

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Alejandro Solano:

    Institutul Naţional de Statistică din România a anunţat recent că în primul trimestru al acestui an s-au vândut cu 25% mai puţine unităţi în segmentul rezidenţial decât anul trecut. Este doar lipsa de ofertă sau consumatorul este foarte precaut din cauza inflaţiei şi a preţurilor ridicate?

    Cred că este vorba despre un mix. Cred că ai dreptate când subliniezi inflaţia. De asemenea, ratele dobânzilor sunt ridicate, chiar dacă au fost ridicate de ceva timp şi cred că tendinţa acum este să scadă. Cred că asta este ceva pozitiv. Dar cred că există şi o problemă cu oferta. Dezvoltatorii imobiliari din Bucureşti se află într-o perioadă de tranziţie, aş spune, în ceea ce priveşte dezvoltarea urbanistică. Cred că autorităţile locale fac tot posibilul să îmbine interesele comunităţii şi ale populaţiei cu interesele agenţilor economici, cum ar fi dezvoltatorii imobiliari. Cred că acest lucru cauzează puţină tensiune în ceea ce priveşte oferta de terenuri. Dar cred că în viitor, acest lucru va fi rezolvat. Este normal. Am trecut prin asta în alte ţări, pe alte pieţe. Şi aceste situaţii cauzează uneori o problemă, dar este pentru un bine global. Cred că situaţia cu oferta va fi rezolvată în viitorul apropiat.

    Credeţi că situaţia în ce priveşte acordarea de autorizaţii de construire în Bucureşti se va schimba?

    Cred că planul Primăriei Generale este un plan ambiţios şi are fundamente bune. Cred că încearcă să facă un bine mai mare oraşului şi comunităţii. Şi acest lucru nu este uşor. Recunosc că poate fi un obiectiv plin de provocări, mai ales într-un oraş mare ca Bucureştiul. Aşadar, eu, personal, cred că autorităţile locale şi-au schimbat abordarea într-un mod mai pozitiv pentru comunitate. Trebuie să privim acest lucru într-un mod holistic. Cred că, pe termen lung, este bine să existe un control bun asupra dezvoltării urbane. Este bine să avem în vedere interesele comunităţii şi nu doar interesele dezvoltatorilor imobiliari. Este o combinaţie dificilă, dar sunt optimist şi cred că lucrurile se vor rezolva.

    Cum vor evolua preţurile imobiliarelor româneşti în continuare?

    Mi-e foarte greu să cred că preţurile imobiliare vor scădea, din două motive. Unul dintre ele este că piaţa românească şi economia românească cresc şi cresc într-un ritm foarte bun. Aşa că văd acest lucru întâmplându-se în următorii ani. Şi asta ne va oferi o inflaţie pozitivă, nu neapărat mare, dar vom avea totuşi o inflaţie pozitivă. Deci preţurile nu vor scădea pentru că şi costurile vor creşte. Oferta va fi mai scumpă. Şi, de asemenea, chiar dacă vom vedea că există mai multă ofertă, încă vedem că piaţa din Bucureşti are nevoie de multă ofertă, pentru că populaţia creşte într-un ritm mai rapid. Şi cred că acest lucru va face ca preţurile să crească. Sperăm ca creşterea preţurilor să fie o creştere stabilă. Sperăm că nu vom vedea preţurile crescând foarte rapid pentru că acest lucru nu este bun pentru piaţa imobiliară. Preferăm să avem o creştere stabilă, ceva ce clienţii, băncile şi dezvoltatorii imobiliari pot prezice. Nimic care să aducă prea multe surprize. Aşa că sperăm că vom avea o piaţă imobiliară stabilă cu o creştere uşoară în viitor.

    Ca dezvoltator al hotelului Cişmigiu, spuneţi-ne ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca mai mulţi turişti străini să viziteze România.

    Cred că Ministerul Turismului a lansat recent multe campanii pentru a atrage turişti în România, şi nu doar în Bucureşti, cred că România are atribute foarte puternice pentru a deveni o destinaţie turistică importantă. Natura din Transilvania şi frumuseţea Bucureştiului ca oraş pot atrage turişti. Desigur, nu vorbim despre Roma, nu vorbim despre Londra sau Paris. Nu putem face comparaţii cu acele pieţe. Dar totuşi, cred că există multe atribute în România pentru a atrage turişti. Cred că pentru asta infrastructura turistică este bună. Trebuie să construim hoteluri bune, trebuie să avem restaurante bune, trebuie să facem spaţii sigure pentru turişti, trebuie să punem un accent foarte puternic pe curăţenia spaţiilor publice, trebuie să dezvoltăm evenimente culturale în oraşe, şi cred că toate aceste lucruri, care sunt lucruri ce pot fi făcute vor atrage cu siguranţă mai mulţi turişti. Dar cred că infrastructura turistică este foarte importantă. Cred că trebuie să punem accentul pe a face hoteluri mai bune, restaurante mai bune pentru a face o experienţă mai bună pentru turişti.

    Dar pentru a atrage investitori?

    În termeni de investitori, cred că stabilitatea este foarte importantă. Cred că stabilitatea cadrului legal şi stabilitatea economică sunt ceea ce atrag investitorii pentru că România are tot ce trebuie pentru a atrage investitori, fiind o piaţă tânără. Cred că vor fi mai mulţi investitori care vor veni în România cu siguranţă.