BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi

    Horia Bălan şi Dragoş Buliga sunt doi antreprenori din lumi diferite – cea a imobiliarelor şi cea a filmului – care şi-au reunit forţele într-un business ce explorează o nişă cu tot mai mult apetit pentru dezvoltare, cea a caselor modulare. Sub numele Dwellii, ei fac case pasive cu scopul de a uşura viaţa celor care se tem de corvoada construirii unei locuinţe clasice, de la zero.

    Horia Bălan a coordonat, în ultimii peste cincisprezece ani, suficiente proiecte imobiliare încât să-şi dea seama cât de complicat poate fi să construieşti o casă, chiar şi atunci când ai toate resursele necesare. Bugetul şi termenele sunt greu de prevăzut, iar găsirea unei echipe de specialişti reprezintă mereu o provocare.

    Prin Dwellii, el şi Dragoş Buliga şi-au propus să elimine incertitudinea legată de buget şi timp de execuţie, reducând implicarea pe şantier la minimum. Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi. Tot procesul de producţie se desfăşoară într-o fabrică din Braşov, iar casele sunt gândite pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic, cu materiale care au impact şi asupra costurilor de întreţinere.

    „Avem două tipuri principale de clienţi: persoane fizice care deţin un teren şi îşi doresc o casă premium – fie pentru locuit permanent, fie ca destinaţie de vacanţă – şi investitori din domeniul ospitalităţii sau imobiliar, care au nevoie de soluţii rapide şi de încredere”, spune Horia Bălan.

    Pe lângă clienţii finali, Dwellii vizează, de asemenea, şi piaţa B2B, în special investitorii din turism, oferindu-le posibilitatea de a avea unităţi de cazare gata să primească oaspeţi în aproximativ treizeci de zile, dacă au deja terenul pregătit.

    Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi.

    Investiţia a fost făcută din fondurile proprii ale fondatorilor, iar în iulie conceptul Dwellii a ajuns şi în Germania, la New Housing, cel mai mare târg de profil din Europa. Germania este, de altfel, un etalon în ceea ce priveşte construcţiile modulare şi standardele de eficienţă.

    „Până acum am investit 600.000 de euro pentru a lansa acest concept pe piaţa românească. Investiţia a acoperit dezvoltarea, proiectarea fluxurilor de producţie şi prototiparea a şapte modele diferite. Cu toate acestea, este un proiect care necesită investiţii continue.”

    Până la finalul anului, cei doi parteneri îşi doresc să livreze 15-20 de case şi să amenajeze un parc-showroom la Râşnov, proiect pe care l-au început deja. Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc. Dincolo de consolidarea brandului, fondatorii Dwellii au de lucrat şi pentru a schimba percepţia generală cu privire la casele pe care le propun.

    „Probabil cea mai mare provocare în acest moment pe piaţa din România este percepţia despre calitatea caselor modulare. Privite de multe ori ca o soluţie de compromis, nu sunt considerate o alternativă viabilă pentru cele tradiţionale.”

    Pentru amenajarea caselor, Horia Bălan şi Dragoş Buliga colaborează cu arhitecţi şi birouri de arhitectură cu experienţă pe piaţa locală, precum Cristian Corvin, Eliza Yokina, Craftr, LAMA Arhitecture sau Sigurd Larsen.

    „Din experienţa antreprenorială de până acum, am învăţat câteva lecţii esenţiale care ne-au ajutat să evoluăm şi să ne consolidăm businessul. În primul rând, este vital să fii în contact constant cu nevoile şi aşteptările clienţilor tăi. Să înţelegi cu adevărat ce îşi doresc şi ce îi motivează.”   

    Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc.

  • Cine este românca responsabilă de toate proiectele rezidenţiale de închiriere şi vânzare ale AFI Europe în România

    …spune Luciana Giurea, care a fost numită în funcţia de head of the residential division a AFI Europe România în ianuarie 2024. Din această poziţie ea coordonează toate proiectele rezidenţiale de închiriere şi vânzare ale AFI Europe în România.

    Era în drum spre mare, povesteşte chiar ea, rememorând momentul, când a aflat despre o slujbă ce poartă numele de leasing manager şi că persoana care are această funcţie decide ce magazine intră în mallurile din România. Licenţiată în drept, a lucrat anterior ca jurnalist, dar a fost atât de entuziasmată de jobul de leasing manager, încât a ales acest drum în carieră, alăturându-se AFI Europe în 2014, în cadrul departamentului de leasing. Trei ani mai târziu a devenit leasing manager al Diviziei AFI Malls România, ocupându-se de procesul de dezvoltare şi închiriere pentru întregul portofoliu de retail, inclusiv AFI Cotroceni, AFI Ploieşti şi AFI Braşov. Între 2019 şi 2024, a fost general manager al AFI Ploieşti, cel de-al doilea proiect de retail al AFI în România, un centru comercial de 35.000 GLA.

    Luciana Giurea Head of residential, AFI Europe Romania

    Venit operaţional net (2023)*: 105 mil. euro

    Valoarea totală a activelor: 1,3 mld. euro

    Nr. de angajaţi: 140

    *date estimate

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Acum 20 de ani intram la liceu. Îmi amintesc perfect, pentru că toţi adulţii din jurul meu îmi spuneau să mă bucur atât cât mai pot, după voi creşte mare, va trebui să-mi iau o slujbă şi voi tânji mereu după momentele acestea de libertate şi fericire.

    Intrasem în clubul de debate, participam la competiţii naţionale şi internaţionale şi în mintea mea se contura deja ce vreau să fac: să vorbesc pe bani. Aşa că nu a surprins pe nimeni când am decis să urmez cursurile Facultăţii de Drept, iar mai apoi să urmez o carieră în televiziune.

    Libertatea şi fericirea le-am redescoperit mai târziu, când pe un drum spre mare am aflat că există o slujbă ce poartă numele de leasing manager şi că persoana care are această funcţie decide ce magazine intră în mallurile din România. Ţin minte şi acum reacţia mea: aceasta trebuie să fie cea mai tare meserie de pe Pământ.

    Şi aşa a fost.

    E un mare privilegiu să pot spune că în ultimii 10 ani nu am simţit presiunea zilelor petrecute la birou, pentru că am adorat fiecare moment. Întâlnirile cu antreprenorii români şi străini, poveştile din spatele brandurilor, colegii care au devenit familia mea urbană au făcut ca această perioadă să fie cea mai frumoasă din viaţa mea. Iar împreună cu această echipă din care am norocul să fac parte de un deceniu deja, am plecat de la două malluri şi trei clădiri de birouri, ca astăzi să reprezentăm unul dintre cei mari dezvoltatori imobiliari din România, AFI Europe, cu zeci de proiecte în toate domeniile, fie că vorbim de retail, office sau cea mai recentă divizie adăugată în portofoliu – rezidenţial.

     

    Care au fost aspiraţiile şi visurile dumneavoastră în trecutul îndepărtat şi cum au influenţat acestea parcursul dumneavoastră profesional?

    Mi-am dorit întotdeauna să iubesc meseria pe care o fac. Asta pentru că la un calcul simplu, ei îi dedicăm cea mai mare parte din viaţa noastră. Speram că voi avea ocazia să fac ceva care să conteze, iar existenţa mea să îmbogăţească viaţa celor din jur.

    Este un sentiment unic să vezi cum prind viaţă proiecte ale căror locaţii pe care le-am desenat alături de colegii mei. Magazine, branduri, servicii şi campanii, totul pleacă de la ideile unor oameni creativi şi pasionaţi, şi în câţiva ani devine realitatea clienţilor noştri.

    Sunt mândră când ştiu că zeci de milioane de oameni trec în fiecare an pragul proiectelor noastre, fie că vorbim de malluri, birouri sau locuinţe şi că le oferim servicii, experienţe şi facilităţi care le bucură viaţa. Deci da, sunt fericită să pot spune că sunt tare norocoasă să îmi trăiesc visul!

     

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Realitatea mi-a depăşit aşteptările. Top 100 cele mai puternice femei din business este o nominalizare care mă onorează şi la care nu îndrăzneam să visez în urmă cu 20 de ani.

     

    Traseul dumneavoastră profesional a fost în concordanţă cu aşteptările iniţiale? Cum v-aţi adaptat la schimbările inevitabile care au intervenit în acest lung drum?

    „Reconfigurare traseu” – aşa ar spune GPS-ul care m-a adus aici. Cu pasiune, entuziasm şi determinare. Aşa am primit fiecare schimbare apărută în drumul meu profesional şi fiecare şansă care mi-a fost acordată. Cred că secretul în business, fie că vorbim de profesionişti sau companii rămâne adaptabilitatea. Acesta este motorul succesului AFI Europe, care s-a remarcat întotdeauna prin pionierat şi în care mă regăsesc total.

     

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania în care lucraţi acum?

    Leadershipul este, în opinia mea, cuvântul cheie pentru următorii 20 de ani. Îmi doresc să vedem tot mai puţini şefi şi cât mai mulţi manageri. Profesionişti care iubesc ceea ce fac şi care inspiră echipe. Îmi doresc ca o tânără de 16 ani care citeşte acest interviu să ştie că poate fi fericită cu ceea ce face şi că există companii în care felul unic de a fi al fiecăruia dintre noi nu este doar tolerat, ci încurajat.

    Pentru AFI Europe viitorul nu are limite. Anul acesta vom lansa prima clădire de locuinţe destinate exclusiv închirierii – AFI Home North, construit în zona de Nord a Capitalei, pe bulevardul Dimitrie Pompeiu. Divizia office va fi întregită de AFI Loft, o clădire de birouri de tip boutique de 16.000 mp, construită deasupra mallului AFI Cotroceni.

    Pentru retail, ne bucurăm să adăugăm în portofoliu în 2024 branduri care au ales să îşi facă intrarea pe piaţa din România în AFI Cotroceni, în continuare cel mai mare centru comercial din România, cu peste 21 de milioane de oameni care îi trec pragul în fiecare an.

     

    Anticipaţi schimbările viitoare şi împărtăşiţi-vă viziunea privind evoluţia industriei pe care o reprezentaţi, a propriului parcurs sau a mediului de afaceri românesc în următorii 20 de ani.

    High tech, ESG compliant, community oriented projects. Fie că vorbim despre office, rezidenţial sau retail, viitorul înseamnă tehnologizare, responsabilitate faţă de mediul înconjurător şi reîntoarcerea la comunitate. AFI Europe şi-a consolidat întreg portofoliul pe aceste valori, fiind în acelaşi timp mereu atenţi şi pregătiţi pentru inovaţie.

    În ceea ce mă priveşte, îmi doresc să îmi păstrez curiozitatea, curajul şi pasiunea.   

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Luciana Giurea, Head of Residential în cadrul AFI Europe Romania, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Doi antreprenori din lumi diferite – cea a imobiliarelor şi cea a filmului – şi-au reunit forţele într-un business ce explorează o nişă cu tot mai mult apetit pentru dezvoltare

    Horia Bălan şi Dragoş Buliga sunt doi antreprenori din lumi diferite – cea a imobiliarelor şi cea a filmului – care şi-au reunit forţele într-un business ce explorează o nişă cu tot mai mult apetit pentru dezvoltare, cea a caselor modulare. Sub numele Dwellii, ei fac case pasive cu scopul de a uşura viaţa celor care se tem de corvoada construirii unei locuinţe clasice, de la zero.

    Horia Bălan a coordonat, în ultimii peste cincisprezece ani, suficiente proiecte imobiliare încât să-şi dea seama cât de complicat poate fi să construieşti o casă, chiar şi atunci când ai toate resursele necesare. Bugetul şi termenele sunt greu de prevăzut, iar găsirea unei echipe de specialişti reprezintă mereu o provocare.

    Prin Dwellii, el şi Dragoş Buliga şi-au propus să elimine incertitudinea legată de buget şi timp de execuţie, reducând implicarea pe şantier la minimum. Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi. Tot procesul de producţie se desfăşoară într-o fabrică din Braşov, iar casele sunt gândite pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic, cu materiale care au impact şi asupra costurilor de întreţinere.

    „Avem două tipuri principale de clienţi: persoane fizice care deţin un teren şi îşi doresc o casă premium – fie pentru locuit permanent, fie ca destinaţie de vacanţă – şi investitori din domeniul ospitalităţii sau imobiliar, care au nevoie de soluţii rapide şi de încredere”, spune Horia Bălan.

    Pe lângă clienţii finali, Dwellii vizează, de asemenea, şi piaţa B2B, în special investitorii din turism, oferindu-le posibilitatea de a avea unităţi de cazare gata să primească oaspeţi în aproximativ treizeci de zile, dacă au deja terenul pregătit.

    Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi.

    Investiţia a fost făcută din fondurile proprii ale fondatorilor, iar în iulie conceptul Dwellii a ajuns şi în Germania, la New Housing, cel mai mare târg de profil din Europa. Germania este, de altfel, un etalon în ceea ce priveşte construcţiile modulare şi standardele de eficienţă.

    „Până acum am investit 600.000 de euro pentru a lansa acest concept pe piaţa românească. Investiţia a acoperit dezvoltarea, proiectarea fluxurilor de producţie şi prototiparea a şapte modele diferite. Cu toate acestea, este un proiect care necesită investiţii continue.”

    Până la finalul anului, cei doi parteneri îşi doresc să livreze 15-20 de case şi să amenajeze un parc-showroom la Râşnov, proiect pe care l-au început deja. Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc. Dincolo de consolidarea brandului, fondatorii Dwellii au de lucrat şi pentru a schimba percepţia generală cu privire la casele pe care le propun.

    „Probabil cea mai mare provocare în acest moment pe piaţa din România este percepţia despre calitatea caselor modulare. Privite de multe ori ca o soluţie de compromis, nu sunt considerate o alternativă viabilă pentru cele tradiţionale.”

    Pentru amenajarea caselor, Horia Bălan şi Dragoş Buliga colaborează cu arhitecţi şi birouri de arhitectură cu experienţă pe piaţa locală, precum Cristian Corvin, Eliza Yokina, Craftr, LAMA Arhitecture sau Sigurd Larsen.

    „Din experienţa antreprenorială de până acum, am învăţat câteva lecţii esenţiale care ne-au ajutat să evoluăm şi să ne consolidăm businessul. În primul rând, este vital să fii în contact constant cu nevoile şi aşteptările clienţilor tăi. Să înţelegi cu adevărat ce îşi doresc şi ce îi motivează.”   

    Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Form MuSic Therapy – cabinet de muzicoterapie (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristina Chiosea

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului, în apropiere de Romexpo

    La Grisha – punct gastronomic local (jud. Constanţa)

    Fondatoare: Ioana Matei

    Investiţii: 40.000 de euro

    Venituri: 2.000 – 3.000 de euro pe săptămână

    Prezenţă: Ghindăreşti, jud. Constanţa

    Excursii din Caiac – închiriere de caiace (jud. Cluj)

    Fondator: Alex Asztalos

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 60.000 de lei (12.000 de euro)

    Prezenţă: judeţul Cluj

    Massif – atelier de mobilă (Timişoara)

    Fondator: Daniel Miljkovic

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 900.000 de lei (180.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională, în special în Irlanda

    Upvision Media – creare de site-uri web (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Stanciu şi Teodor Ferendino

    Investiţie iniţială: 3.000 de lei (600 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei românce, a cărei principală preocupare, de 15 ani, este să lupte pentru oraşe mai verzi în România

    100 Cele mai puternice femei din business. Raluca Fişer, Preşedinte, Asociaţia Green Revolution

    Număr de angajaţi: 50

    Biografie: De 15 ani, preocuparea Green Revolution este să lupte pentru oraşe mai verzi în România prin proiecte ample de educaţie de mediu, spun reprezentanţii asociaţiei. Sub umbrela Green Revolution stau platforma de ştiri de mediu green-report.ro, conferinţele Green Report, Gala Green Report, Ivelo, Roaba de Cultură şi Podcast Green Report.

    ► Cu două decenii în urmă, am luat decizia de a înfiinţa prima publicaţie de business de mediu şi de a promova temele legate de protecţia mediului, încercând să le integrez în agenda politică şi publică. La acea vreme, interesul pentru aceste probleme era scăzut, dar intrarea în UE a impus alinierea la politicile europene privind mediu.

    ► În fiecare zi, învăţ şi cresc, explorând nu doar subiectele care mă pasionează, ci şi ceea ce înseamnă să fiu un lider autentic şi să valorific parteneriatele strategice. În această călătorie, am continuat să-mi perfecţionez studiile, dar cel mai mult am învăţat din interacţiunile cu colegii, clienţii şi partenerii mei. De exemplu, nu m-am gândit niciodată că voi contribui 9 ani la conducerea celei mai importante organizaţii europene de promovare a transportului cu bicicleta, devenind vicepreşedinte al ECF (European Cyclists Federation), şi nici să fiu ulterior aleasă ca preşedinte al WCA (World Cycling Alliance).

    ► Personal, sunt convinsă că trebuie să revizuim profund modul în care gestionăm resursele existente, având în vedere că acestea nu sunt doar ale noastre, ci avem o responsabilitate morală să le protejăm pentru generaţiile viitoare. Consumatorii sunt din ce în ce mai educaţi şi mai informaţi, ceea ce va exercita o presiune semnificativă asupra politicienilor şi a oamenilor de afaceri care nu răspund corespunzător cerinţelor agendei de mediu.


     

  • Real Estate. Investiţii sub briza mării

    Litoralul românesc a experimentat o serie de schimbări importante în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte preţurile locuinţelor. Dacă în trecut dezvoltarea în acest sector a fost limitată, acum vedem o expansiune a proiectelor şi o creştere rapidă a preţurilor, când vine vorba ATÂT despre locuinţele de vacanţă, cât şi despre celelalte segmente ale pieţei imobiliare. 

     

     

    Litoralul românesc s-a schimbat în întregime în ultimii 6-7 ani. Proiectele mari s-au concentrat în Mamaia şi extinderea Mamaia Nord şi Năvodari, unde s-au construit mii, chiar zeci de mii de locuinţe, schimbând faţa litoralului”, a spus Andrei Botiş, CEO al NAI România, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, referindu-se la creşterea activităţii rezidenţiale din judeţul Constanţa. Această efervescenţă imobiliară este determinată atât de creşterea interesului din partea investitorilor locali şi internaţionali, cât şi de dezvoltarea unor mari proiecte comerciale şi turistice în zonă. De asemenea, baza militară NATO de la Mihai Kogălniceanu şi portul Constanţa au jucat un rol important în creşterea economică a regiunii, ceea ce a condus la o cerere mai mare pentru locuinţe şi investiţii imobiliare în oraşul Constanţa, a observat el. Botiş a subliniat că această regiune are un potenţial uriaş de dezvoltare datorită poziţionării sale strategice şi a operaţiunilor portuare în continuă creştere, aspect evidenţiat şi într-o analiză recentă publicată de Appraisal & Valuation SA, firma deţinătoare a brandului NAI Romania & Moldova (şi emitent listat pe BVB – simbol: APP), din care reiese că preţurile pentru proprietăţile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spaţii comerciale şi industriale), dar şi chiriile din municipiul Constanţa au cunoscut o dinamică ascendentă, în ultimii şapte ani, înregistrând creşteri de la 49% – pentru spaţii comerciale, 66% – pentru apartamentele situate într-un cartier nordic, respectiv un maxim de 120% – pentru terenurile aflate în zone ultracentrale. Andrei Botiş a explicat că, în general, cele mai frecvente creşteri de preţuri s-au situat între 40% şi 50%, ceea ce, deşi poate părea considerabil, este relativ modest comparativ cu alte zone mari, precum Bucureştiul, unde creşterile au depăşit adesea 100% în perioada de şapte ani analizată în raportul lor. Aceasta se explică prin faptul că în zonele centrale ale oraşelor, locurile sunt limitate, iar preţul terenurilor creşte vertiginos. În Constanţa, în special, cererea pentru locuinţe a fost alimentată de renovările importante, precum a cazinoului şi amenajarea falezei, care au adus o valoare adăugată semnificativă oraşului. Totuşi, expertul subliniază că, în ultima perioadă, în Mamaia Nord şi alte zone de pe litoral, preţurile nu au mai crescut la fel de abrupt, iar „creşterea s-a stabilizat”. Un aspect important menţionat de Andrei Botiş este impactul pandemiei asupra pieţei imobiliare. În timpul pandemiei, a existat o cerere crescută pentru locuinţe de vacanţă, fiindcă „toată lumea vrea la mare”, ceea ce a generat o explozie în numărul proiectelor de construcţie. Totuşi, acum, ritmul de finalizare a lucrărilor a scăzut, şi „interesul s-a diminuat puţin”. O provocare observată de expert în una dintre cele mai efervescente zone din perspectiva dezvoltărilor rezidenţiale din Mamaia Nord/Năvodari este lipsa locurilor de parcare, în special în cazul construcţiilor premium. Expertul a explicat că, deşi „legal, proiectele sunt întocmite conform planurilor de urbanism”, în practică, lipsa locurilor de parcare a devenit o problemă. Aceasta se datorează faptului că multe proiecte rezidenţiale nu au fost iniţial gândite pentru a oferi facilităţi hoteliere, şi „dacă nu sunt locuri de parcare, clientul rămâne nemulţumit”. De asemenea, există un contrast între dezvoltările noi şi infrastructura existentă. Expertul observă că sistemele de apă şi canalizare şi lăţimea străzilor au fost proiectate acum 15-20 de ani şi sunt acum insuficiente pentru cerinţele actuale. Această problemă subliniază nevoia de o viziune pe termen lung în planificarea urbană. În ceea ce priveşte cererea pentru locuinţele de vacanţă, expertul menţionează că “există foarte mulţi bani prin depozitele bancare şi foarte mulţi bani la saltea”, ceea ce explică interesul pentru achiziţionarea de locuinţe de vacanţă. Comparativ cu alte destinaţii de litoral din regiune, precum Bulgaria şi Ucraina, România a rămas în urmă în ceea ce priveşte construcţia de noi locuinţe, ceea ce sugerează că există încă potenţial pentru dezvoltare. În concluzie, dacă eşti în căutarea unei locuinţe de vacanţă, expertul sugerează că ar fi bine să fii atent la evoluţia pieţei şi să iei în considerare faptul că achiziţia unui loc de parcare şi alte facilităţi pot deveni din ce în ce mai importante pe termen lung. Pe de altă parte, dacă ai în vedere achiziţia de locuinţe, este important să monitorizezi tendinţele pieţei şi să iei în considerare atât cererea actuală, cât şi dezvoltările viitoare. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei în general, potrivit lui Andrei Botiş, anul 2024 a început mai promiţător decât anul anterior, în special datorită conştientizării tot mai mari din partea investitorilor şi a clienţilor finali cu privire la stabilitatea pieţei imobiliare. De asemenea, au apărut noi produse bancare care au permis achiziţii la dobânzi mai avantajoase faţă de anul precedent. „Prima parte a anului a început mult mai bine decât anul anterior, în special datorită conştientizării investitorilor şi a clienţilor finali că piaţa imobiliară este un peisaj sigur”, a explicat Botiş, subliniind că dinamica tranzacţiilor a fost mai vizibilă în prima jumătate a anului.Un alt factor important care a influenţat piaţa imobiliară în 2024 a fost scăderea dobânzilor bancare, care a stimulat achiziţiile imobiliare. „Dintre oamenii care au nevoie de locuinţe, o mare parte au depăşit sentimentul de incertitudine şi au început să facă achiziţii, bineînţeles, susţinuţi şi de dobânzile bancare care au scăzut”, a explicat Botiş. El a adăugat că reducerea dobânzilor la depozite a avut, de asemenea, un rol în reorientarea oamenilor către investiţii imobiliare, considerând că nu este avantajos să păstreze economiile în bănci pe termen lung. O schimbare semnificativă pe piaţa financiară a fost reintroducerea creditelor ipotecare cu dobândă fixă, chiar dacă pe perioade mai scurte, de 3-7 ani. 

    Carte de vizită Andrei Botiş:

    1. Andrei Botiş dezvoltă, din 2010, Appraisal & Valuation,  unul dintre liderii pieţei de evaluări, firmă listată la BVB din sept 2021;

    2. Este, de asemenea, preşedinte al Romania Green Building Council (RoGBC – organism care oferă certificări pentru locuinţe „verzi”);

    3. A studiat Marketingul şi Afacerile Economice Internaţionale (2006 – 2009) şi şi-a consolidat pregătirea cu un MBA în Finanţe Bancare la Universitatea din Wales, Cardiff, şi Institutul Român Bancar (2009 – 2011).

    3 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Andrei Botiş, CEO, NAI România

     

    1. Ce părere ai despre promovarea intensă de către bănci a dobânzilor fixe pentru creditele ipotecare?

    Aceste dobânzi fixe, practic, creionează o traiectorie bună, mai ales pentru cei care au deja un credit unde dobânda a ajuns la 8%-9% , să ai alternativă în piaţă la 5%- 5,5% mi se pare o soluţie foarte viabilă pentru contextul actual, care, bineînţeles, oferă pieţei imobiliare o uşoară creştere, nu doar pe partea de refinanţare. Un credit nou la o dobândă de 5,3% mi se pare că este foarte bun în condiţiile actuale, ţinând cont de toate creşterile şi de tot ce se întâmplă în economie. Băncile tot timpul trebuie să fie aliniate la piaţă, pentru că altfel nu au business. Anul trecut au avut multe dintre ele un profit semnificativ, în mod special pe fondul creşterilor dobânzilor de referinţă şi au fost un pic mai relaxate din perspectiva creditării, dar nu poţi s-o duci la nesfârşit aşa şi atunci trebuie să te adaptezi consumatorului. Consumatorul are nevoie de bani, are nevoie de o locuinţă şi atunci trebuie să-i deserveşti nevoile.

     2. Cine sunt românii care îşi cumpără locuinţe de vacanţă?

    Datele oficiale spun că există foarte mulţi bani prin depozitele bancare şi foarte mulţi bani la saltea. Un imobil întotdeauna este ceva foarte sigur, mai sigur decât să-ţi banii într-o bancă sau într-un seif sau într-o saltea. Şi atunci, dacă există exces de lichidităţi, e normal să investeşti şi într-o locuinţă alternativă, a doua, a treia locuinţă la munte, la mare sau pe strada din vecinătate. Şi bineînţeles că la noi litoralul a rămas în urmă – pe măsură ce locuinţele vechi s-au renovat, au trecut printr-un proces amplu de reabilitare, de extindere, a apărut şi nevoia dezvoltărilor noi, pentru că a apărut segmentul de piaţă care a cerut un apartament la mare. Sunt unii dezvoltatori care au făcut un marketing foarte bun naţional, dar şi internaţional, care au atras şi un segment de piaţă din afară – adică pe acei români care sunt de mult plecaţi să lucreze în străinăttae, poate vin o dată pe an sau nu vin în România, dar au o locuinţă de vacanţă. Dacă ne comparăm cu Bulgaria şi Ucraina, din perspectiva locuinţelor noi de pe litoralul lor, noi încă şi acum suntem în urma lor şi mai avem loc de creştere.

    3. Este momentul unei achiziţii imobiliare acum?

    Dacă vrei să aştepţi o oportunitate, s-ar putea ca ea să nu vină niciodată sau să vină peste trei ani. Când alegi să investeşti într-un imobil o faci atunci când când ai nevoie şi când când consideri că îţi este util. S-ar putea să te ajute mai mult să cumperi un imobil acum, să-l închiriezi 7 ani, să încasezi o chirie şi să-l vinzi peste 7 ani cu 30-40% mai mult, timp în care încasat şi o chirie. În piaţa imobiliară, dacă scad preţurile, rămâi cu activul; pe bursă, dacă scad preţurile şi ai vândut acţiunile, rămâi doar cu pierderea. Depinde ce alegi, ce tip de investitori eşti – e bine, poate să ai şi nişte bani pe bursă, dar să ai şi nişte imobile care să-ţi genereze ceva sigur. Iar dacă nu ai banii necesari achiziţiei şi optezi pentru un împrumut, sugerez achiziţia unui apartament vechi, care arată deplorabil şi căruia să îi aduci tu valoarea pentru că vei avea timp să-l renovezi şi să-l faci aşa cum îţi place ţie şi să creşti valoarea prin aportul tău.

  • O viaţă nouă pentru vechile comori arhitecturale ale României după ce mai mulţi oameni de afaceri au decis să investească şi să aducă la viaţă aceste clădiri istorice

    Într-un peisaj local al clădirilor istorice lăsate în paragină, câţiva antreprenori şi-au făcut curaj să investească în vechile conace care au scris istorie cândva, pentru a le oferi astăzi o nouă şansă, fiind transformate în hoteluri, restaurante sau centre de evenimente şi relaxare. Cu poveşti diferite, proiectele de consolidare a vechilor conace au un element comun, anume faptul că restaurările şi modernizările clădirilor au ţinut cont de arhitectura iniţială, fiind îmbinată armonios cu elementele moderne. Sub aceiaşi patru pereţi, trecutul şi prezentul au dat mâna.

    Lăsate în paragină, unele dintre ele pe cale să se prăbuşească, câteva conace din România au primit o nouă şansă, iar astăzi, cu haine noi şi dichisite, primesc oaspeţii care vor să se cazeze, să mânânce sau să socializeze. Câţiva antreprenori au pariat pe farmecul unor clădiri construite chiar şi în urmă cu mai bine de un secol pentru a le transforma în hoteluri, restaurante sau centre de evenimente. Însă elementrul comun a fost păstrarea identităţii clădirii prin respectarea arhitecturii iniţiale.

    Cu investiţii care se ridică chiar şi la câteva milioane de euro, oamenii de afaceri, care au businessuri în diverse sectoare economice, unii dintre ei neavând însă legătură cu turismul, au investit în unităţi de cazare sau centre de evenimente. Prin astfel de proiecte, clădirile în sine au devenit destinaţii.

    Un astfel de proiect este Casa Timiş, un complex aflat în comuna Chiţorani, judeţul Prahova, unde familia Timiş, proprietara producătorului de mezeluri Cris-Tim, a pariat pe ospitalitate plecând de la un vechi conac.

    Conacul Cozieni, actualul hotel Mercure Cozieni, a fost cândva conacul Podgoreanu, din Cozieni, Ilfov. Conacul a fost construit la începutul secolului XX, în 1910, de către boierul Mihail Podgoreanu, un bogat proprietar de terenuri şi vii.

    Clădirea, aflată într-o vie, a fost construită în 1925 şi a intrat în proprietatea familiei Timiş în 2018, când aceasta decis să investească în, aşa cum se numea atunci, Conacul Domniţei Ralu. Investiţiile au vizat şi realizarea unei reţele de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul în care a fost achiziţionată clădirea. Investiţia în acest proiect a ajuns la 8 mil. euro.

    Înainte de preluarea acestui conac, familia Timiş căuta un loc în care să construiască o clădire, care să reprezinte nucleul businessului viticol început în anul 2003. Conacul a fost transformat într-o unitate de cazare cu o capacitate de zece camere, iar alături au fost deschise şi două restaurante şi săli de conferinţe. Ulterior, Casa Timiş s-a transformat într-un domeniu, unde au fost construite bungalouri, un centru spa şi o piscină. Proximitatea faţă de Bucureşti, fiind doar la o oră de oraş, a constituit un real avantaj pentru conac, iar acest lucru se vede şi în dezvoltarea afacerii. Domeniul Casa Timiş, compania care administrează domeniul familiei Timiş, a avut încasări de 32 milioane lei în 2023, adică aproape de două ori mai mult faţă de anul anterior, când a obţinut o cifră de afaceri de 16,8 milioane lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Tot în apropiere de Bucureşti se află şi actualul hotel Mercure Cozieni, care a fost construit în jurul clădirii principale, anume conacul Podgoreanu, din Cozieni, Ilfov. Conacul a fost construit la începutul secolului XX, în 1910, de către boierul Mihail Podgoreanu, un bogat proprietar de terenuri şi vii. Conacul era format dintr-o clădire principală cu două etaje, înconjurată de un parc şi plantaţii de viţă de vie, cu o suprafaţă de aproximativ 10 hectare. În trecut, acesta a fost folosit ca reşedinţă de vară de către familia Podgoreanu.

    Castelul Salbek datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, fiind construită de familia conţilor Salbek, de origine germană şi maghiară. Clădirea va fi transformată într-un centru de well-being.

    Conacul a primit o a doua şansă, când familia Badiu, care deţine agenţia de turism Paloma Tours, a intrat în businessul hotelier prin afilierea conacului Cozieni din Ilfov la brandul Mercure, al Accor. Clădirea a trecut printr-un amplu proces de renovare şi construcţie. Hotelul este clasificat la patru stele şi are 75 de camere de tip superior, camere privilege şi apartamente moderne, decorate într-un stil de inspiraţie locală. Hotelul păstrează stilul arhitectural brâncovenesc al vechiului conac. De asemenea, hotelul are două săli de conferinţe, sala Podgoreanu, care are o capacitate de 250 de persoane, şi un spaţiu modular de evenimente, tot cu o capacitate de 250 de persoane. Astăzi, Mercure Cozieni este format din vechea clădire a conacului, în jurul căreia au mai fost construite câteva clădiri.

    Claudia Badiu are un istoric în zona de organizare de evenimente, fiind acţionar în compania Proevents & Conference, cu afaceri de 30 mil. lei în 2023. Compania se ocupă cu organizarea şi managementul congreselor, conferinţelor şi webinariilor, potrivit site-ului propriu. Familia Badiu deţine şi agenţia de turism Paloma Tours, cu afaceri de 42 mil. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Deşi una dintre destinaţiile vechilor conace este tranformarea acestora în unităţi de cazare, unii antreprenori au decis să facă din vechile clădiri centre de evenimente. Spre exemplu, antreprenorul Marius Tudosiei, fondator al Băcănia Veche, a cumpărat conacul Oteteleşanu, din comuna Grădinari, judeţul Giurgiu, o clădire care datează încă de la începutul anilor 1900. „Clădirea se află într-o stare de degradare avansată, este stabilizată, nu o să cadă în următorii ani. Planul nostru este să refacem clădirea aşa cum a fost la momentul deschiderii, interiorul să aibă facilităţi de 2024, dar exteriorul să fie aşa cum era la început“, a spus Marius Tudosiei, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

    Proiectul Casa Timiş, deţinută astăzi de familia Timiş, proprietara producătorului de mezeluri Cris-Tim, a pornit în jurul conacului construit în 1925.

    Antreprenorul îşi doreşte ca după consolidarea şi modernizarea clădirii să existe un loc destinat evenimentelor şi petrecerii timpului liber, o opţiune de weekend pentru bucureşteni. „Vreau să fie o destinaţie pentru bucureşteni pentru petrecerea timpului liber, toată curtea conacului are 15.000 de metri pătraţi. Este poziţionat pe malul Argeşului, într-o zonă accesibilă. Am vrea să fie un loc în care oamenii să vină la picnicuri, la brunch-uri, la evenimente tematice“, a mai spus el.

    Marius Tudosiei a pornit Băcănia Veche în 2010, dorindu-şi la acea vreme, când piaţa era mai mult orientată către marile lanţuri de retail, să îşi deschidă un business care să aducă aminte de cămara bunicii, cu produse naturale şi cât mai locale. Înainte de acest business, el a fost director de marketing la Jurnalul Naţional.

    Într-un centru dedicat relaxării, însă pe zona de well-being, va fi transformat şi castelul Salbek din satul Periş, judeţul Arad. Ana-Maria Mihăescu, fost bancher şi preşedinta Asociaţiei Castel Salbek, a cumpărat cu jumătate de milion de euro castelul Salbek din satul Petriş, judeţul Arad, şi are în plan să îl restaureze şi să îl transforme într-un centru de well-being. Investiţia iniţială se va ridica la 20 – 21 mil. euro. Clădirea datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, fiind construită de familia conţilor Salbek, de origine germană şi maghiară, cunoscută pentru contribuţiile sale semnificative în zonă. Vechiul castel va deveni după procesul de consolidare şi modernizare un centru de well-being, care să ofere tratamente pentru bunăstarea fizică şi emoţională a oamenilor.

    Ana Maria Mihăescu, fost bancher, a lucrat peste 30 de ani în domeniul bancar, iar ultima poziţie a fost ca manager regional al IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale.

    Un element comun al acestor investiţii este faptul că restaurările şi modernizările clădirilor au ţinut cont de arhitectura iniţială, fiind îmbinată armonios cu elementele moderne. Sub aceeaşi patru pereţi, trecutul şi prezentul au dat mâna. În peisajul local în care multe clădiri istorice sfrâşesc sub propriile dărămături, fiind lăsate de zeci de ani în paragină, uitate în negura timpului, conacele care primesc o a doua şansă reprezintă excepţiile de la regulă. Totuşi, cu astfel de investiţii, istoria de sute de ani are şi un viitor.   

  • Cine este românul din spatele celei mai mari tranzacţii de închiriere ca valoare pe piaţa de birouri, un contract de 57 de milioane de euro pe 15 ani cu o companie germană

    Companiile din tech reprezintă un jucător important pe piaţa de birouri din Capitală. Centre software, de cercetare şi dezvoltare sau backoffice, toate recrutează anual mii de angajaţi. Pandemia şi munca în sistem hibrid a mai încetinit din avânt, însă noile clădiri construite de cei mai mari dezvoltatori atrag nume grele.

    Cererea netă de spaţii de birouri din Bucureşti din trimestrul al doilea a depăşit pentru prima dată în ultimii doi ani tranzacţiile de reînnoire şi renegociere a contractelor existente, evoluţie care are un impact pozitiv asupra ratei de neocupare, în condiţiile în care în acest an nu fost livrat niciun proiect de birouri noi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Aproximativ 77.000 metri pătraţi de birouri au fost tranzacţionaţi în Bucureşti în al doilea trimestru al acestui an, cererea netă înregistrând o revenire puternică, cu o cotă de 62% din volumul tranzacţionat, cea mai mare pondere trimestrială din T1 2022 şi până în prezent.

    De această dată, unităţile de învăţământ au ocupat prima poziţie în topul contractelor de închiriere – Genesis Collage a contractat în Petrom City 10.000 mp, spre exemplu.

    Sectorul farmaceutic şi medical a fost cel mai activ din punctul de vedere al suprafeţei de birouri noi tranzacţionate, cu o pondere de 19% din total (15.300 metri pătraţi), pe locul al doilea plasându-se companiile din IT&C, cu 18% din total (14.500 metri pătraţi). Companiile de servicii profesionale şi cele din domeniul industrial şi manufacturier au contractat noi spaţii de birouri în prima jumătate din 2024.

    Dar în 2024 principala noutate a venit din Dimitrie Pompeiu – dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care a încheiat cea mai mare tranzacţie de închiriere ca valoare pe piaţa de birouri, un contract de 57 de milioane de euro pe 15 ani cu gigantul german Infineon, a demarat în august lucrările de construcţie la clădirea One Technology District. Aceasta este una dintre foarte puţinele clădiri dezvoltate de la zero pentru un singur chiriaş – cazuri precedente au mai fost doar Dacia/Renault cu Renault Business Connected sau clădirea UniCredit din Expoziţiei, ambele cazuri implicând dezvoltarea de la zero şi ulterior închirierea lor.

    „Va fi cel mai mare centru de cercetare-dezvoltare pentru semiconductori din sud-estul Europei. Este o realizare extraordinară pentru România şi pentru Bucureşti ca destinaţie de business. A fost un proces extrem de lung, care a durat aproape trei ani“, a spus Mihai Păduroiu, CEO-ul diviziei Office a One United Properties. Clădirea va avea peste 20.000 de metri pătraţi închiriabili, în baza specificaţiilor prevăzute de Infineon, care împreună cu o serie de consultanţi au sondat piaţa locală şi au vorbit cu majoritatea dezvoltatorilor de birouri din Bucureşti, solicitând respectarea unor criterii financiare şi tehnice.

    Noua clădire de birouri dezvoltată vine cu un sistem inedit de climatizare, care va duce imobilul la un nivel foarte ridicat de sustenabilitate. „Am adus la masă expertiza noastră din ultimii trei ani pe zona de sustenabilitate şi am reuşit să implementăm un sistem în premieră, de geo-exchange, care înlocuieşte integral o soluţie clasică de climatizare. Acest sistem reprezintă un sistem de pompă de căldură care foloseşte ca agent termic primar temperatura constantă a scoarţei Pământului. Face, practic, un transfer de căldură cu pământul.“ Astfel, va fi forată o serie de aproape 300 de puţuri sub clădire, pe toată amprenta sa, la o adâncime de 120 de metri. Prin aceste puţuri, se creează o reţea prin care circulă agent termic performant şi care foloseşte temperatura constantă de la acea adâncime a scoarţei pământului. Împreună cu sistemul de pompe de căldură, încălzesc şi răcesc integral clădirea de birouri, în funcţie de nevoile anotimpului, fără să mai fie nevoie de gaz sau de infrastructura care vine la pachet cu combustibilul fosil. Decizia implementării acestui sistem a venit ca urmare a faptului că Infineon, prin brieful prezentat, a impus un nivel foarte ridicat de sustenabilitate la nivelul clădirii, cu emisii cât mai scăzute, plecând de la un standard de certificare LEED Platinum. One United Properties implementează de aproximativ patru ani acest sistem geo-exchange în proiectele rezidenţiale pe care le dezvoltă. Eficienţa este însă mai mare într-o clădire de birouri, unde necesarul de apă caldă este foarte mic, iar nevoile de rece şi cald sunt constante, spre deosebire de locuinţe. Economiile pe perioada contractuală depăşesc un milion de euro, conform calculelor One United Properties.

    „De asemenea, au solicitat o locaţie restrânsă ca perimetru, având în vedere că ei angajează o forţă de muncă extrem de specializată, ingineri cu un profil foarte nişat.“ Infineon este prezentă în Bucureşti de aproape douăzeci de ani, iar majoritatea angajaţilor era deja familiarizată cu o anumită zonă, mai exact Floreasca – Barbu Văcărescu – Pipera. „În primă etapă, noi am sugerat proiectul nostru din Cotroceni, deoarece acolo eram deja în lucru cu faza a doua a lucrărilor şi ar fi fost o potrivire aproape perfectă. Dar o organizaţie performantă ca Infineon prioritizează resursa umană, aşa că a optat pentru o localizare mai aproape de dorinţa majorităţii angajaţilor, motiv pentru care noi a trebuit să cumpărăm un teren în zona Dimitrie Pompeiu.“

    Terenul a fost cumpărat de la Immofinanz, dezvoltator preluat de cehii de la CPI. Discuţiile exclusive între One United şi Infineon au început în urmă cu un an şi jumătate, compania având nevoie destul de urgent de un mediu de lucru nou. Contractul, achiziţia terenului şi toate celelalte etape a trebuit îndeplinite cât mai repede posibil. „Execuţia efectivă a construcţiei durează între 20 şi 24 de luni. Clădirea este într-o zonă accesibilă, se poate lucra intens, există acces facil pentru utilaje. Astfel, trebuie livrată până în 2026.“

    One United realizează in-house toată partea de proiectare şi antrepriză generală a proiectelor pe care le dezvoltă, ceea ce ajută la optimizarea produselor şi la adaptarea rapidă la piaţă.

    „În continuare ne confruntăm cu dificultăţi foarte mari din punctul de vedere al volatilităţii preţurilor atât la materiale, cât şi la forţă de muncă, ce a devenit foarte scumpă. La acestea se adaugă şi dobânzile. Noi trebuie să ne asigurăm că nu depăşim bugetul şi termenii contractuali“, spune executivul.

    „În continuare ne confruntăm cu dificultăţi foarte mari din punctul de vedere al volatilităţii preţurilor atât la materiale, cât şi la forţă de muncă, cARe a devenit foarte scumpă. La acestea se adaugă şi dobânzile. Noi trebuie să ne asigurăm că nu depăşim bugetul şi termenii contractuali.“

    Mihai Păduroiu, CEO-ul diviziei Office în cadrul One United Properties

    Tranzacţia dintre One United şi Infineon a fost intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Infineon este un lider global în domeniul semiconductorilor pentru sisteme de putere şi IoT, cu peste 58.600 de angajaţi la nivel mondial. Infineon Technologies a intrat în România în 2005, odată cu deschiderea unui centru R&D în Bucureşti. Compania este prezentă şi în Iaşi, iar în total în România are peste 500 de angajaţi.

    One United Properties mai are în dezvoltare o serie de proiecte mixed-use în toate zonele Bucureştiului. În aproape oricare dintre ele poate fi introdusă o componentă de birouri, spune Mihai Păduroiu. „Avem un portofoliu mare de terenuri şi putem introduce birouri aproape oriunde. Poate fi vorba, de asemenea, şi de un spital sau de funcţiuni mixte, de exemplu birouri cu hotel. Ne putem adapta la orice fel de cerere.“

    La nivelul pieţei, există în continuare terenuri disponibile pentru birouri, dar, din cauza problemelor legate de urbanism, ele nu pot fi dezvoltate în perioada următoare. Etapa de autorizare a unor asemenea proiecte durează minimum trei ani.

    Bucureştiul rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii de business din Europa, astfel că cererea de clădiri birouri moderne rămâne solidă. Multinaţionalele trebuie să-şi desfăşoare activitatea în clădiri verzi, sustenabile, iar aceşti factori generează în continuare cerere pentru spaţii de birouri, remarcă Mihai Păduroiu. „În Bucureşti, avem o situaţie specială privind autorizarea proiectelor, avem dobânzi mari şi destul de puţine locaţii unde se poate construi la scară mare, unde se pot construi business parkuri. Împreună cu şocul generat de pandemie, majoritatea jucătorilor mari au intrat în expectativă, ceea ce generează o situaţie destul de ciudată, pentru că oamenii au impresia că se lucrează în continuare de acasă şi nu mai e nevoie de spaţii de birouri, însă în realitate este nevoie, oamenii se întorc la birou.“

    O singură preînchiriere de peste 20.000 mp după pandemie: Infineon la One Technology District

    În următorii doi ani, Bucureştiul are zero livrări de birouri programate, ceea ce reprezintă o premieră istorică în ultimele două decenii. Cererea, în acest moment, nu este aliniată cu realitatea, iar atunci când companiile vor vedea că nu mai au soluţii, vor începe să acţioneze, este de părere Mihai Păduroiu.

    „Toţi jucătorii – companii, dezvoltatori, autorităţi – ar trebui să se aşeze la masă şi să găsească nişte soluţii pentru că altfel ştirbim atractivitatea Bucureştiului. Dacă cineva caută acum un spaţiu ultramodern de 5.000-1.000 de metri pătraţi de birouri, nu găseşte.“ Pandemia, creşterea dobânzilor, scumpirea materialelor, munca de acasă, dar şi lipsa acută de autorizaţii de construire din ultimii patru ani au pus atât de multă presiune pe piaţa birourilor din Capitală, încât acesta este primul an în care niciun dezvoltator nu va livra o clădire mare de birouri.

    În 2024 primul semestru a venit cu zero proiecte noi de birouri, însă anterior prima jumătate dintr-un an era o perioadă importantă de livrări. Nici a doua jumătate a anului nu va aduce schimbări, un singur proiect fiind aşteptat, dar şi acesta fiind unul de mici dimensiuni şi construit ca o componentă. „Clădirea AFI Loft este singurul proiect de birouri care va fi livrat în 2024, astfel că în acest an vom avea cea mai mică ofertă de spaţii de birouri noi din ultimii 25 de ani“, a spus Eduard Turcoman, director office agency la Cushman & Wakefield Echinox.

    După aproape cinci ani în care livrările au scăzut treptat, abia în 2024 dezvoltatorii au început să anunţe noi proiecte, însă care vor fi livrate abia peste doi sau trei ani. Spre exemplu, în primăvară, Vastint anunţa demararea lucrărilor la faza a doua a Timpuri Noi Square, cei de la One United au venit cu anunţul legat de One Technology District, viitorul sediu Infineon. La început de septembrie, cehii de la PPF urmează să anunţe oficial demararea lucrărilor la The Arc, proiect care iniţial era aşteptat să demareze în 2022.

    În prima jumătate a acestui an s-a consemnat o activitate puternică de închiriere, cu 168.000 metri pătraţi contractaţi în Bucureşti, marcând o scădere de doar 11% faţă de S1 2023. Din această suprafaţă, 82.100 metri pătraţi reprezintă cerere nouă, ceea ce înseamnă că în prima jumătate a anului companiile au închiriat birouri noi pentru 8.000 de angajaţi. Suprafaţa medie a unei tranzacţii în cazul contractelor pentru spaţii noi a fost de peste 1.100 metri pătraţi.

    „Activitatea de închiriere de pe piaţa de birouri este în creştere în toată Europa, în condiţiile în care companiile s-au adaptat la modul de lucru hibrid şi tot mai mulţi angajaţi revin birouri. Privim cu optimism spre a doua jumătate a anului şi spre următorii ani, în ceea ce priveşte evoluţia cererii de spaţii de birouri, mai ales pentru clădirile premium, de clasa A. Acestea sunt preferate datorită accesului facil la mijloacele de transport în comun, a ofertei variate de servicii şi facilităţi pentru chiriaşi, precum şi a respectării celor mai înalte standarde ESG. De exemplu, în zonele ultracentrale – Piaţa Victoriei, Bulevardul Aviatorilor, Floreasca sau Dorobanţi – rata de neocupare în clădirile clasa A a scăzut considerabil, ajungând la 5%, ceea ce reflectă interesul crescut al companiilor pentru aceste spaţii“, explică Mădălina Cojocaru, partner office agency, în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

    Rata medie de neocupare din Bucureşti şi-a continuat trendul descendent înregistrat în ultimele trimestre, atingând un nivel de 14,2%, cu scăderi suplimentare aşteptate până la sfârşitul anului din cauza ofertei noi extrem de limitate.

    Chiria de referinţă din zona CBD a Capitalei a consemnat o uşoară scădere de 0,50 euro, până la 21,50 euro/mp/lună, în timp ce pe celelalte subpieţe nivelul chiriilor au fost stabile.

    Suprafaţa de spaţii în construcţie rămâne limitată, proiecte totalizând 88.400 metri pătraţi închiriabili fiind în diferite stadii de dezvoltare. Pentru acest an este programată livrarea unei singure clădiri, AFI Loft, cu o suprafaţă de 15.000 metri pătraţi.    ■

  • Povestea unui tânăr antreprenor, fost campion la rugby. Ce afacere de milioane de euro a construit el

    100 tineri manageri de top. Vlad Musteaţă, North Bucharest Investments

    Vlad Musteaţă, fondator şi CEO, North Bucharest Investments, 39 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 25,95 mil. lei

    Vânzări (2023): 5,2 mil. euro

    Vânzări (2022): 4 mil. euro

    Număr de angajaţi: 94

    Vlad Musteaţă este fondator şi CEO al North Bucharest Investments din România şi Pro Imobil din Republica Moldova. A fost multiplu campion al Moldovei la rugby, a luat locul III la Campionatul European de Rugby şi este maestru internaţional în sport. A intrat în lumea afacerilor în 2011, când a fondat propria agenţie imobiliară, Pro Imobil, în Republica Moldova. În 2022 şi-a extins activitatea şi în România, unde a înfiinţat North Bucharest Investments (NBI). Antreprenorul cu experienţă de peste 13 ani în real estate şi-a început activitatea în lumea imobiliară imediat după absolvirea şcolii, când a lucrat ca agent imobiliar la Chişinău. Cu studii în Administrarea şi Managementul Afacerilor şi cunoscător a patru limbi, Vlad Musteaţă şi-a crescut afacerile rapid. În ultimul an, compania sa a încheiat peste 400 de tranzacţii imobiliare în blocuri noi din zona de nord a Capitalei.

    „Dezvoltarea abilităţilor de leadership a fost unul dintre obiectivele mele încă din adolescenţă, când doar visam la antreprenoriat. Munca şi dedicarea mea din toţi aceşti ani în care activez în industria real estate au fost fundamentul pentru experienţa şi succesul nostru, atât în extinderea afacerilor în cele două ţări, Moldova şi România, cât şi în buna coordonare a echipelor atât de numeroase. Am propriul angajament de învăţare continuă şi dezvoltare profesională, pentru că doar aşa pot fi obţinute rezultatele setate.”
     

  • Povestea unui inginer constructor care la 36 de ani are propria afacere cu afacere, de zeci de milioane de euro şi peste 700 de angajati

    100 tineri manageri de top. Radu Balan, RCBB Gruppe: Educaţia este cea care provoacă schimbări, dar dezvoltarea propriu-zisă se face prin practică

    Radu Balan, fondator şi Managing Partner RCBB Gruppe

    36 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 26,5 mil. euro

    Număr de angajaţi: 700

    De formaţie inginer constructor, specializat în inginerie structurală, Radu Balan are peste 13 ani de experienţă practică în domeniu, coordonând şantiere de anvergură în România şi Germania. În 2018 a pus bazele RCBB Gruppe împreună cu Codrin Botezat.

    El spune că „educaţia este cea care provoacă schimbări, dar dezvoltarea propriu-zisă se face prin practică. Cursurile şi cărţile m-au făcut să conştientizez că omul de lângă mine, fie el client sau coleg, este mai important decât mine. M-au învăţat că leadershipul reprezintă de fapt crearea de legături între oameni pentru atingerea unui scop comun”.

    Astfel, completează el, cel mai mult apreciază munca în echipă. „La spectrul opus, nu suport egoismul care e plantat în noi încă din şcoală – nu şopti, nu ajuta, nu empatiza. De fapt, în viaţă afli că trebuie să lucrezi la comun, în echipă, nu fiecare pe cont propriu.”

    „Simt că ceea ce fac este un hobby pentru mine, călătoriile de afaceri sunt ca nişte vacanţe. Dacă îmi permiteţi o glumă, sunt tot timpul în vacanţă, ca să am echilibru ar trebui să îmi găsesc ceva de muncă. Când îţi place ce faci, nu oboseşti, psihicul tău este fresh.”

  • 100 tineri manageri de top. Oana Adjudeanu, Colliers România

    Oana Adjudeanu, ,head of business operations, asset services, Colliers România

    37 de ani

    Cifră de afaceri (2022): + 57,3 mil. lei

    Profit net (2022): + 5,1 mil. lei

    Număr de angajaţi: + 100

    Divizia pe care o coordonează administrează aproape 700.000 mp de spaţii de birouri şi industriale, cu peste 400 de chiriaşi în clădirile din portofoliu. Ea s-a alăturat echipei Colliers în 2008, concentrându-se pe închirierea de birouri, administrarea proprietăţilor, gestionarea proiectelor şi sustenabilitate. Este specialist LEED din 2013, project management professional din 2017 şi membru al RICS din 2018. Fondatoare a departamentului de Asset Services în 2011, ea coordonează întregul portofoliu şi echipa din 2016, ocupând poziţia de head of business operations. Oana Adjudeanu preferă lucrul de la birou pentru interacţiunea în persoană, atmosfera de echipă şi comunicarea directă. „Este vital ca un manager să fie prezent pentru a integra, motiva şi evalua echipa. Chiar şi în rarele zile de lucru remote, simt o deconectare şi lipsa disponibilităţii pentru colegi, ceea ce subliniază importanţa prezenţei fizice în mediul de lucru.”

    „Fiecare persoană are o poveste unică ce îi influenţează fiecare decizie şi acţiune. Pentru o înţelegere profundă, este esenţială ascultarea activă şi punerea întrebărilor adecvate, dezvăluind adevărul dincolo de aparenţe. Realitatea mesajelor poate fi distorsionată, de aici importanţa empatiei şi a unei evaluări obiective în relaţiile interpersonale.”