Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • 100 tineri manageri de top. Alexandru Bonea, Meta Estate Trust: De departe cea mai importantă lecţie de management pe care am învăţat-o până acum este aceea de a recruta oameni foarte competenţi pentru postul dorit şi să îi plăteşti bine

    Alexandru Bonea, Co-Founder şi CEO, Meta Estate Trust, 25 de ani


    Cifră de afaceri (2023): 12,38 mil. lei

    Profit net (2023): 9,47 mil. lei

    Număr de angajaţi: 10


    „De departe cea mai importantă lecţie de management pe care am învăţat-o până acum este aceea de a recruta oameni foarte competenţi pentru postul dorit şi să îi plăteşti bine. Cel puţin în organizaţiile relativ antreprenoriale în care am lucrat, am observat că oamenii competenţi compensează pentru orice ineficienţe organizaţionale. Asta nu înseamnă că ineficienţele organizaţionale trebuie tolerate, ci din contră, cu oamenii potriviţi în acelaşi «autobuz» şi cu un motor organizaţional performant poţi fi sigur că îţi vei depăşi aşteptările şi competiţia.”

    Alexandru Bonea este un antreprenor în serie, cu un istoric de business în trei ţări. El este iniţiatorul proiectului Meta Estate Trust, prin care a adus în piaţa din România un model de business ce oferă o punte de legătură între piaţa imobiliară şi piaţa de capital. Are o experienţă de peste 7 ani în sectorul real estate, perioadă în care a coordonat investiţiile imobiliare ale Grupului Delta Studio şi dezvoltări imobiliare în domeniul rezidenţial şi a lansat proiecte în Portugalia, Dubai şi România. El spune că obiectivul său este să crească compania fondată în 2021, Meta Estate Trust, la pragul de 100 mil. euro active. „Consider că acesta este pragul critic de care această companie trebuie să treacă pentru a putea deveni un adevărat REIT (real estate investment trust – n.red.) pe piaţa locală.”

  • Real Estate. Centrul comercial = centrul vieţii urbane?

    Românii sunt tot mai dispuşi să petreacă timp în malluri, transformând aceste destinaţii în puncte centrale ale vieţii urbane. NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, se adaptează acestui trend, investind constant în proiecte inovatoare şi experienţe atractive pentru consumatori.

    Dacă înainte mallurile erau văzute mai mult ca destinaţii de necesitate, acum oamenii vin aici pentru experienţe. Merg la mall să vadă un film, să facă shopping, să participe la evenimente sau pur şi simplu pentru a petrece timp într-un loc plăcut. Partea de nevoie dispare treptat din motivele pentru care oamenii aleg să ne viziteze. Noi jucăm în zona aceasta de destinaţie şi investim constant în evenimente şi activităţi care atrag vizitatori” a spus Robert Ioniţă, Group Legal Counsel la NEPI Rockcastle, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.

    NEPI Rockcastle este cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale din România, cu un portofoliu de peste 2 miliarde de euro, iar la nivel regional, deţine un portofoliu total de peste 7 miliarde de euro, cu o prezenţă im-portantă în opt ţări:  „Am devenit cel mai mare dezvoltator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est după fuziunea cu Rockcastle, un moment definitoriu pentru noi”. În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa din România, aceasta s-a întâmplat în anul 2009, într-o perioadă turbulentă pentru economia globală, odată cu achiziţia primului centru comercial de către companie: „Primul centru comercial a fost achiziţionat în Brăila în 2009, chiar în timpul crizei economice.

    Fondatorii şi managementul au reuşit să obţină lichiditate, ceea ce a permis companiei să cum-pere pe o piaţă în cădere, la preţuri foarte bune. Eram singurii care investeau la acea vreme,” spune el. Au mai urmat apoi alte achiziţii, într-o succesiune destul de rapidă, de două-trei centre comerciale pe an. Apoi, la  începutul lui 2010, a urmat ieşirea  în afara României. În Capitală, primul proiect, dezvoltat de ei de la zero de această dată a fost Mega Mall, în 2015, urmat de alte proiecte, inclusive unul rezidenţial.

    Fuziunea cu Rockcastle, finalizată în 2017, a consolidat poziţia NEPI Rockcastle în Europa. „Este o performanţă deosebită să fim atât de aproape de giganţii in-dustriei la nivel european. Fuziunea ne-a oferit o acoperire strategică şi o complementaritate pe pieţele în care operăm,” explică Ioniţă. În ceea ce priveşte strategia pe termen lung, NEPI Rockcastle a evoluat împreună cu schimbările din comportamentul consumatorilor. În centrele NEPI, clienţii pot participa la evenimente edu-caţionale şi expoziţii, cum a fost „Corpul uman”, de pildă, organizată după pandemie: „Este foarte important să oferim o experienţă completă,” adaugă el.

    Un exemplu relevant al strategiei NEPI este extinderea Promenada Mall din Bucureşti, cunoscut ca „mallul corporatiştilor”, datorită amplasării sale în zona de business. „Proiectul de extin-dere este ambiţios şi include cea mai adâncă parcare subterană din România, cu şase niveluri. Valoarea investiţiei este de 282 de milioane de euro, şi vom avea un design futurist, cu o zonă extinsă de food court şi un teatru, o prem-ieră pentru centrele comerciale din România,” detaliază Ioniţă. „Este o combinaţie între un mall şi o clădire de birouri, ceea ce se potriveşte foarte bine cu profilul corporatist al zonei.”

    În prezent, NEPI Rockcastle deţine 20 de centre comerciale în toată România, dar impactul său depăşeşte graniţele ţării. „Am fost martorii unei diferenţe semnificative între pieţele din Europa Centrală şi de Est şi cele din Europa de Vest. Ritmul de creştere economică în regiunea noastră este mult mai dinamic. Dacă ne uităm la PIB-ul per capita, povestea este evidentă,” spune Ioniţă. „Cumpărătorii din Europa Centrală şi de Est sunt mai rezilienţi şi reacţionează diferit la situaţii de pseudocriză, preferând să facă shopping şi să se bucure de viaţă.”


    Carte de vizită

    Robert Ioniţă, Group Legal Counsel & Corporate Affairs al NEPI Rockcastle:

    1. Robert coordonează o echipă de consilieri juridici interni şi externi, prezentă în peste 10 jurisdicţii. În plus faţă de responsabilităţile sale juridice, este responsabil şi de zona de Corporate Affairs, precum şi de comunicarea corpora-tivă a grupului NEPI Rockcastle;

    2. Înainte de a se alătura grupului, în 2017, Robert Ioniţă a condus echipa de real estate a Deloitte Legal – Reff & Asociaţii, unde şi-a petrecut aproape 10 ani din carieră. În această perioadă, societatea de avocatură a devenit recunoscută în industrie pentru know-how-ul său de prim rang în domeniul imobiliar;

    3. În ultimul deceniu, Robert a fost implicat în numeroase tranzacţii şi proiecte de dezvoltare de referinţă în regi-unea ECE şi, odată cu fuziunea dintre NEPI şi Rockcastle în 2017, a reorganizat şi consolidat departamentele juridi-ce, de risc şi conformitate ale grupului.


    De asemenea, Ioniţă subliniază importanţa pe care NEPI Rockcastle o acordă comunităţii. „Centrele noastre comerciale joacă un rol esenţial în oraşele secundare şi terţiare din România. De multe ori, mallurile sunt locuri unde oamenii îşi pot re-zolva nevoile – pot merge la bancă, pot lua masa, pot vedea un film sau îşi pot face cumpărăturile într-un singur loc.”

    El adaugă că un element cheie al succesului NEPI ţine de relaţia solidă cu chiriaşii săi. „Parteneriatul cu chiriaşii nu se opreşte la predarea spaţiului comercial. Performanţa acestora este esenţială pentru noi, iar noi ne asigurăm că îi sprijinim în permanenţă,” explică Ioniţă. „În timpul pandemiei, deşi contractual riscul era la ei, am avut discuţii in-tense pentru a-i sprijini. România a fost una dintre ţările unde centrele comerciale au fost închise cel mai mult timp, dar cu toate acestea, am avut foarte puţine litigii, ceea ce arată puterea relaţiei noastre.” Legat de perfor-manţa financiară a companiei, Robert Ioniţă spune că anul 2024 a fost unul în care au înregistrat o evoluţie pozitivă. „Anul 2024 a fost unul de creştere pentru noi, cu double digit growth la venituri şi dividende. Am reuşit să menţinem costurile sub control, chiar şi în contextul inflaţiei. De la pandemie încoace, avem mai mulţi vizitatori decât înainte, ceea ce este un semn bun pentru industria noastră,” precizează Ioniţă.

    NEPI Rockcastle se bucură de o creştere a vânzărilor chiriaşilor săi, depăşind ratele inflaţiei, un aspect esenţial pentru sănătatea financiară a companiei. „Es-timăm o creştere a dividendelor distribuibile cu aproximativ 6% pentru acest an, ceea ce este îmbucurător pentru investitori,” adaugă el. NEPI Rockcastle are planuri ambiţioase şi pentru următorii ani, cu un buget de dezvoltare de peste 817 milioane de euro. „Pe lângă extinderea Promenada, vom deschide un nou centru comercial la Craiova şi vom dezvolta un proiect similar în Plovdiv, al doilea cel mai mare oraş din Bulgaria. De asemenea, avem un retail park în Galaţi şi proiecte rezidenţiale adiţionale,” explică Ioniţă.

    O altă direcţie strategică este investiţia în energie verde. „Am pus panouri fotovoltaice pe fiecare metru pătrat disponibil din centrele noastre comerciale din România. Ba mai mult, parcarea din Craiova este acoperită cu panouri solare. Plănuim să investim peste 100 de milioane de euro în construirea de parcuri fotovoltaice,” spune Ioniţă. „Ne dorim ca tot consumul nostru de energie să provină din surse regenerabile, iar aceasta este o prioritate majoră pentru noi.” Cu o strategie pe termen lung, NEPI Rockcastle vizează o creştere continuă în Europa Centrală şi de Est. „Businessul nostru este unul de investiţii pe termen lung, iar în medie, ne recuperăm investiţiile în 12-15 ani,” subliniază Ioniţă. „Cred că NEPI va urca mai sus de locul trei în Europa şi ne vom extinde în alte domenii conexe, cum ar fi energia regenerabilă. Suntem pregătiţi să investim şi să ne adaptăm pentru a rămâne relevanţi pe termen lung. Suntem convinşi că viitorul este promiţător şi că vom con-tinua să creştem şi să ne consolidăm poziţia,” concluzionează Robert Ioniţă.   

    NEPI Rockcastle este cel mai mare proprietar, dezvoltator şi administrator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est. Portofoliul companiei, în valoare de peste 7 miliarde de euro cuprinde 56 de centre comerciale în opt ţări. Este lider de piaţă în România şi Polonia (cele mai mari două pieţe ale NEPI Rockcastle), şi deţine centre comerciale şi în Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Croaţia, Republica Cehă şi Lituania.

    Câteva dintre proiectele NEPI Rockcastle:

    1. Extinderea Ploieşti Shopping City: O extindere de 7.400 mp care urmează să fie terminată în T4 2024, cu con-diţiile de închiriere deja agreate pentru 96% din suprafaţa suplimentară.

    2. Promenada Craiova: NEPI Rockcastle a livrat pe 5 octombrie 2023 Promenada Mall Craiova, centru comercial cu aproape 64.000 de metri pătraţi.

    3. Promenada Bucureşti: Extinderea Promenada Bucureşti este planificată pentru inaugurare în al patrulea tri-mestru (T4) din 2026, pentru care termenii de închiriere au fost agreaţi deja pentru 66% din suprafaţă.

    4. Vulcan Residence: Ca urmare a succesului Vulcan Residence din Bucureşti, NEPI Rockcastle va dezvolta două noi proiecte rezidenţiale, aflate în proces de autorizare, programate pentru finalizare în T4 2026. Terenurile sunt ad-iacente proprietăţilor de retail deţinute de companie în cele două oraşe.

    5. Brăila: Centrul comercial din Brăila a fost prima achiziţie a NEPI Rockcastle în segmentul centrelor comerciale; acesta este operat de companie şi în prezent.

    6. Bonarka: O renovare care include extinderea cu 4.700 m² de suprafaţă închiriabilă brută (GLA) a mallului Bonarka din Cracovia (Polonia). Data estimată de finalizare este în al doilea trimestru al anului 2025.


    7. Forum Gdańsk Poland: În 2022, Grupul a achiziţionat două centre comerciale în Polonia – Forum Gdansk Shopping Center (63.500 m² – cel din imagine) şi Copernicus Shopping Centre (48.000 m²).

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Robert Ioniţă:

    1 . Care sunt motivele pentru care locuitorii Europei Centrale şi de Est merg mai des la malluri decât vesticii?

    Locuitorii Europei Centrale şi de Est vizitează mallurile din motive deopotrivă economice, cât şi psihologice, re-flectând specificul regiunii. Spre deosebire de Europa de Vest, această zonă se bucură de un ritm de creştere eco-nomică mai accelerat, iar diferenţele în ceea ce priveşte PIB-ul per capita explică în parte comportamentele con-sumatorilor. Un alt factor important este atitudinea consumatorilor faţă de cumpărături şi crize economice. Locui-torii din Europa Centrală şi de Est par să fie mai rezilienţi şi mai entuziaşti în a face shopping, chiar şi în contextul unor veşti negative. Acest comportament poate fi explicat printr-o dorinţă de a recupera experienţele pierdute în perioada comunistă, când multe branduri şi produse occidentale erau inaccesibile. Acum, oamenii din regiune sunt mai dispuşi să cheltuie pe bunuri şi experienţe pe care le consideră ca o formă de compensare. Dezvoltatorii de centre comerciale au intuit această nevoie nesatisfăcută şi au investit în construirea de malluri pentru a umple un gol evident pe piaţă. Un indicator des folosit este suprafaţa de metri pătraţi de retail per capita, care, deşi a cres-cut semnificativ, încă rămâne sub nivelurile din Vestul Europei şi Statele Unite. Această diferenţă este strâns legată de nivelul de trai şi puterea de cumpărare. În prezent, în marile oraşe, piaţa de retail a ajuns într-o fază de matur-izare. Creşterea continuă, însă, într-un mod mai organic, iar provocările economice, cum ar fi inflaţia, necesită o gestionare atentă şi prudentă. Totuşi, potenţialul de dezvoltare rămâne ridicat, pe măsură ce economia regiunii continuă să se dezvolte şi să se modernizeze.


    2. De ce merg românii la mall în 2024 – pentru cumpărături sau pentru food court şi shopping?

    În 2024, românii merg la mall dintr-o combinaţie de motive, atât pentru cumpărături, cât şi pentru experienţele oferite de food court şi alte activităţi. În trecut, mallurile reprezentau o destinaţie inedită şi spectaculoasă, un loc deosebit de atracţie, dar în timp această entuziasmare iniţială s-a mai diminuat, devenind parte din rutina urbană. Acum, lucrurile s-au schimbat, iar mall-urile joacă un rol important în viaţa comunităţilor, adaptându-se nevoilor şi preferinţelor oamenilor. Se vorbeşte despre două mari categorii de centre comerciale: cele de destinaţie, unde oa-menii vin pentru experienţe memorabile, şi cele de convenienţă, unde vizitatorii doresc să-şi rezolve rapid treburile, precum cumpărarea de alimente sau vizite la bănci şi farmacii. Totuşi, majoritatea mallurilor încearcă să combine aceste aspecte pentru a atrage cât mai mulţi clienţi. Oamenii vin la mall nu doar pentru a-şi satisface nevoile de bază, ci mai ales pentru a se bucura de o experienţă plăcută. Vizitează mallurile pentru a vedea filme, a face shop-ping, a lua masa într-un cadru atractiv sau pur şi simplu pentru a petrece timp într-un loc frumos şi animat. De ase-menea, aceste centre comerciale organizează frecvent evenimente şi expoziţii care atrag comunitatea, făcând din malluri adevărate huburi sociale. În oraşele mari precum Bucureşti, unde traficul este o problemă majoră, facili-tăţile multiple adunate într-un singur loc sunt esenţiale. Oamenii apreciază faptul că pot rezolva mai multe lucruri într-o singură ieşire: pot face cumpărături, pot merge la bancă, pot lua masa, pot duce maşina la spălătorie sau pot merge la sală. aÎn oraşele mai mici şi în comunităţile regionale, mallurile joacă un rol şi mai important, devenind centre de activitate socială. Ele satisfac o varietate de nevoi şi contribuie la viaţa comunităţii prin programe şi even-imente care îi implică pe locuitorii din zonă.


    3. De ce aleg chiriaşii centrele comerciale dezvoltate de NEPI şi care sunt criteriile prin care voi îi alegeţi pe ei?

    Unul dintre principalele avantaje competitive ale NEPI este prezenţa pe pieţele importante din Europa Centrală şi de Est. NEPI este, aşadar, o poartă de intrare în această regiune, un aspect important pentru retailerii internaţionali, inclusiv cei din Asia, care ar putea alege să pătrundă mai întâi aici decât în Europa de Vest. Avem o reţea vastă de 56 de centre comerciale, oferind retailerilor oportunitatea de a-şi selecta locaţiile în funcţie de strategia şi profilul cli-entului lor, un avantaj major în industrie. Când vine vorba despre cum ne alegem chiriaşii, performanţa acestora este esenţială pentru noi. „Parteneriatul nostru nu înseamnă doar atragerea unui chiriaş şi predarea unui spaţiu, ci implică o relaţie profundă şi activă. Suntem foarte atenţi la compatibilitatea dintre strategia chiriaşului şi portofoliul nostru, iar succesul lor este un ingredient esenţial al succesului NEPI. De asemenea, ne străduim să menţinem această relaţie, găsind modalităţi de a pune în valoare brandurile şi de a le face cât mai atrăgătoare pentru vizitatori. În perioada pandemiei, relaţia cu chiriaşii noştri a fost testată la maximum. După ce centrele comerciale au stat închise pentru mai bine de 100 de zile, în România, ne-am confruntat cu provocări majore. Deşi contractual, chi-riaşii trebuiau să plătească chiria chiar şi în acele circumstanţe excepţionale, am avut negocieri intense şi discuţii cu autorităţile pentru a găsi soluţii. În unele ţări din Europa Centrală şi de Est, s-au oferit ajutoare, dar în România nu a existat nicio susţinere similară. Cu toate acestea, parteneriatul nostru cu chiriaşii a demonstrat o rezilienţă re-marcabilă. Spre surprinderea şi încântarea noastră, numărul litigiilor a fost extrem de redus. Din aproape 6.000 de contracte de închiriere active, cazurile de dispută au fost nesemnificative, ceea ce subliniază puterea relaţiilor no-astre.


  • Real Estate. Toamna se numără tranzacţiile din rezidenţial?

    Anul 2024 a venit cu creşteri neaşteptate în piaţa imobiliară din România, cu oraşe precum Iaşi, Cluj şi Braşov din ce în ce mai efervescente când vine vorba de achiziţiile de locuinţe. Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România, a vor-bit în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro despre schimbările din piaţă, preferinţele pentru tranzacţiile cash şi aşteptările pentru următorii ani într-un context marcat de cerere ridicată şi ofertă în scădere.
     

    Toată piaţa imobiliară s-a apreciat în ultimele 12 luni, fie că vorbim despre oraşele mici sau mari. De exemplu, Iaşiul a avut o creştere mai mare decât media naţională, iar alte oraşe au avut o creştere sub această medie, dar în an-samblu toată piaţa a crescut,” a spus Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.   Cuc a menţionat că, deşi numărul tranzacţiilor rămâne constant, valoarea acestora a crescut în ultimele 12 luni, reflectând o creştere generală a pieţei.

    Referitor la piaţa rezidenţială, Cuc a precizat că tranzacţiile cu proprietăţi comerciale sau industriale sunt mult mai puţine comparativ cu cele din seg-mentul rezidenţial, care reprezintă aproximativ 80% din totalul tranzacţiilor. El vorbeşte din perspectiva reţelei RE/MAX, care are aproximativ 700 de membri la nivel national, astfel că nu reflectă neapărat nivelul întregii pieţe, însă, prin prisma acestei reţele, „numărul de tranzacţii a rămas oarecum constant, poate chiar a înregistrat o scădere uşoară, însă au crescut valorile de tranzacţionare pentru că a crescut piaţa, pe de o parte, dar şi pentru că noi am tranzacţionat proprietăţi cu o valoare medie mai mare decât acum un an”. Astfel, a scăzut numărul tran-zacţiilor cu valori mici, pentru că nu au mai fost finanţări în piaţă şi pentru că a scăzut livrarea unităţilor de către dez-voltatori, pe de o  parte, dar şi pentru că oamenii s-au îndreptat către proprietăţi mai scumpe, case sau apartamente mai mari şi mai valoroase.

    Totodată, el a subliniat că accesibilitatea proprietăţilor din România este încă atractivă pentru cumpărători, iar preţurile mai scăzute, în comparaţie cu alte capitale europene, contribuie la o rată crescută a achiziţiilor fără finanţare bancară. „Bucureştiul, de exemplu, are preţuri mai mici raportate la venitul mediu decât majoritatea capitalelor europene, ceea ce face achiziţiile de locuinţe mai accesibile,” a adăugat Cuc. „Nicăieri în Europa de Vest, în vreo capitală a Europei de Vest, preţurile nu sunt aşa de mici raportat la salarii. Preţul pe metrul pătrat ajunge în Praga, de exemplu, la undeva 5.000 de euro. Acolo preţul pe metru pătrat undeva la 5.000 euro. Adică de două ori şi jumătate un salariu mediu şi cu cât mergi mai spre vestul Europei, indicatorul ăsta creşte. Deci mai multe salarii per metru pătrat pentru achiziţia unei locuinţe.”


    Carte de vizită

    1. Răzvan Cuc conduce RE/MAX România de peste zece ani, transformând-o dintr-o reţea mică, cu doar trei birouri şi 30 de agenţi, într-o organizaţie puternică, ce numără astăzi aproximativ 700 de consultanţi şi 60 de birouri la nivel naţional.

    2. Sub coordonarea sa, RE/MAX România a intermediat tranzacţii imobiliare care cumulează o valoare de peste 2,5 miliarde de euro, cu un portofoliu de peste 25.000 de unităţi locative tranzacţionate prin francizele companiei. Printre cele mai importante tranzacţii rezidenţiale se numără proprietăţi de peste 3 milioane de euro, precum şi tranzacţii comerciale semnificative, inclusiv un hotel de aproximativ 8 milioane de euro şi terenuri pentru proiecte imobiliare de peste 10 milioane de euro.

    3. Un lider orientat către antreprenoriat şi dezvoltare organizaţională, crede în importanţa sensului în carieră pentru echipa sa, afirmând că succesul în această industrie nu va fi redus de tehnologie, ci va depinde de împlinirea per-sonală şi profesională a agenţilor săi.


    Legat de tranzacţiile realizate cu bani cash, Răzvan Cuc a punctat că aproximativ jumătate dintre achiziţiile realizate la nivel naţional sunt plătite integral din resurse proprii: „Aproximativ 50% din achiziţii se fac fără finanţare bancară, ceea ce arată o preferinţă clară pentru achiziţiile cu bani lichizi. Cred că pe măsură ce băncile vor aduce pachete de finanţare mai convenabile, procentul de creditare va creşte. Fie că vorbim despre zona asta antreprenorială, fie că vorbim despre investiţii, suntem mai puţin îndatoraţi, avem nişte soluţii de finanţare mai puţin performante decât piaţa vest-europeană  sau, ştiu eu, nord-americană, alte pieţe cu economii mai mature. Şi aceşti factori contribuie cumva la această situaţie în care avem un procent mare de tranzacţii realizate din resurse proprii.”

    În privinţa diferenţelor de preţ dintre oraşele mari, Cuc a menţionat că Clujul şi Braşovul au devenit cele mai scumpe pieţe imobiliare din ţară, cu preţuri de 2.700 şi, respectiv, peste 2.000 de euro pe metru pătrat, devansând Bucureştiul. „Braşovul, de exemplu, a surclasat deja Bucureştiul şi este acum a doua cea mai scumpă piaţă din ţară, după Cluj. La Cluj, preţul mediu este de aproximativ 2.700 euro pe metru pătrat, iar în Braşov undeva la 2.000-2.100 euro pe metru pătrat,” a explicat el. Totodată, Iaşiul a înregistrat o creştere procentuală semnificativă a preţurilor locuinţelor în acest an, de peste 15%, datorită po-tenţialului economic şi infrastructurii în dezvoltare.

    Un alt aspect discutat a fost preferinţa pentru apartamentele vechi, care sunt considerate mai accesibile şi, în multe cazuri, amplasate în zone mai centrale sau bine conectate la infrastructura oraşului. „Locuinţele vechi au un avantaj major, şi anume că ele sunt ocupabile imediat. În plus, multe dintre acestea sunt amplasate în locaţii mai bune, mai aproape de liniile de transport şi de centrele de car-tier, un factor important pentru mulţi cumpărători,” a explicat Răzvan Cuc. Legat de achiziţiile imobiliare, Cuc a recomandat atenţie sporită la detaliile contractuale şi la istoricul dezvoltatorului în cazul locuinţelor noi. „Cumpărătorii ar trebui să fie foarte atenţi la clauzele contractuale şi să evite avansurile mari, mai ales dacă şantierul nu este încă demarat. Este important să te uiţi şi la istoricul dezvoltatorului şi la proiectele anterioare pe care le-a finalizat. Aceste detalii pot face diferenţa între o achiziţie sigură şi una riscantă.”    

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Cuc, preşedinte, RE/MAX România

    1 . De ce preferă românii apartamentele vechi, aşa cum reiese dintr-un studiu pe care l-aţi publicat recent?
    Vorbim despre o chestiune de buget, accesibilitate, nevoi de trai. Locuinţele vechi au un mare avantaj, şi anume că ele sunt ocupabile imediat, gata construite, iar în majoritatea cazurilor se află în zone mai avantajoase decât cele nou construite, care se dezvoltă mai degrabă în zone periferice. Se mai întâmplă să fie şi „plombe” în planul urban-istic al oraşelor, însă proiectele mari sunt realizate unde există terenuri disponibile, deci, în general, în zone mai puţin centrale. Avantajul apartamentelor vechi, pe lângă faptul că sunt imediat ocupabile şi intabulate, este că fi-nanţarea pentru ele este mai uşor de accesat, având şi o localizare mai convenabilă.

    2. La ce ar trebui să fim atenţi atunci când cumpărăm o locuinţă „pe hârtie”?
    În primul rând, trebuie să citim cu atenţie contractul. De multe ori este necesar un specialist, deoarece un dezvolta-tor cu intenţii neclare poate introduce clauze ascunse în contract. Acestea trebuie analizate de ochi experimentaţi – fie jurişti, avocaţi cu calificarea potrivită pentru a observa astfel de clauze, fie agenţi imobiliari foarte competenţi. Cumpărătorii trebuie să aibă grijă unde semnează, înţelegând clar obligaţiile şi riscurile asociate. Totodată, este esenţial să analizeze valoarea avansurilor – nu este firesc să fie solicitat un avans de 90%-100% dacă şantierul nu a început încă. Foarte important este şi „pedigriul” dezvoltatorului, adică istoricul proiectelor încheiate anterior.

    3. Cum va evolua piaţa rezidenţială în continuare?
    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, mulţi se aşteptau ca preţurile să scadă anul acesta. Însă piaţa a crescut de la începutul anului, iar la un moment dat, cred că oamenii vor realiza că preţurile nu vor mai scădea, că inflaţia le erodează economiile şi că este momentul potrivit pentru a cumpăra. Odată cu acest „declic” psihologic, presiunea pe achiziţii va creşte, ceea ce va duce, evident, la creşterea preţurilor. Estimez că acest fenomen va deveni vizibil în perioada 2025-2026, când vom resimţi şi o presiune suplimentară din cauza ritmului redus de autorizare şi con-struire în marile oraşe. Clujul, de exemplu, trece deja printr-o astfel de situaţie, iar Bucureştiul este în aceeaşi cate-gorie. Sunt şi alte oraşe care ar putea să intre în această categorie. Din cauza scăderii ofertei şi a creşterii cererii, mă aştept la o tendinţă de creştere a preţurilor în următorii trei-patru ani.


     

  • Un plan pe zece ani

    Construirea de comunităţi, extindere şi diversificare sunt direcţiile strategice vizate în dezvoltarea afacerilor HILS Development, care a marcat în 2024 un plus de 30% la capitolul tranzacţiilor de locuinţe faţă de anul trecut. Fundamentul pe care se sprijină acest plan, declară Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO al HILS Development, este acelaşi care a definit şi până acum construcţia dezvoltatorului: „responsabilitate faţă de mediu şi de oameni, transparenţă pe durata întregului proces de construcţie şi vânzare a unei locuinţe, dedicare şi implicare în comunităţile nou create pentru bucureşteni.”

    „Bucureştiul este un oraş foarte divers, iar fiecare zonă are propriile sale caracteristici, atât la nivel de aşteptări ale oamenilor, al stilului de viaţă, cât şi din perspectiva potenţialului de business. Suntem deschişi la ideea de a ne extinde şi de a diversifica oferta noastră de locuinţe în Bucureşti, pentru a fi competitivi pe o piaţă în continuă evoluţie. Indiferent însă de zonă, vom păstra acelaşi fundament care a stat la baza strategiei noastre de dezvoltare în sectorul rezidenţial şi care ne-a definit în faţa clienţilor noştri: responsabilitate faţă de mediu şi de oameni, transparenţă pe durata întregului proces de construcţie şi vânzare a unei locuinţe, dedicare şi implicare în comunităţile nou create pentru bucureşteni”, declară Ionuţ Negoiţă, Fondator & CEO al HILS Development . Tot el completează că sustenabilitatea proiectelor rezidenţiale devine de asemenea un element cheie al strategiei de viitor: HILS Sunrise, proiectul etalon al companiei în această direcţie, avansează conform planului, iar în 2026 îşi aşteaptă primii locatari. „Ne propunem să includem principiile de sustenabilitate ca elemente definitorii şi pentru alte potenţiale proiecte rezidenţiale din estul Bucureştiului şi, de ce nu, din alte zone ale oraşului.” 

    Cu şase proiecte rezidenţiale finalizate sau în curs de construcţie, în zona de est a Capitalei, HILS Development creează în Bucureşti adevărate comunităţi, „iar viziunea noastră în această direcţie se extinde pe un orizont de cel puţin zece ani. Comunitatea creată în cadrul proiectelor noastre rezidenţiale şi mixed-use din zona de est a Bucureştiului este în creştere şi are potenţialul de a ajunge la aproximativ 24.000 de locuitori”, adaugă Ionuţ Negoiţă. Momentan, trei din cele şase proiecte rezidenţiale dezvoltate de companie sunt încheiate şi locuite, respectiv HILS Pallady, HILS Splai şi HILS Brauner, ultimul fiind finalizat chiar în această toamnă. „Pe termen lung, ne focusăm pe consolidarea acestor comunităţi şi pe finalizarea proiectelor rezidenţiale anunţate în zona de est a Bucureştiului – HILS Sunrise, HILS Titanium şi HILS Republica.”


    „Ne uităm constant la evoluţia pieţei şi la identificarea de noi oportunităţi de investiţii, diversificarea fiind un element esenţial în procesul de dezvoltare şi creştere a unui business. Astfel, suntem deschişi şi am iniţiat deja discuţii cu privire la extinderea şi în alte zone ale Capitalei, proiecte pe care le vom anunţa în perioada următoare.”
    Bogdan Bălaşa, General Manager, HILS Development


    Pentru dezvoltarea proiectelor din portofoliu, HILS Development mizează în mare parte cu echipe interne de constructori, arhitecţi şi profesionişti, având aproximativ 500 de angajaţi.. „Această abordare integrată permite un control complet asupra întregului proces de construcţie, de la proiectare până la vânzare şi postvânzare, garantând cele mai înalte standarde de calitate şi expertiză pentru clienţii noştri. Să ai o astfel de echipă in house este cel mai mare avantaj al nostru, pentru că putem estima bine toate momentele cheie pentru construcţia unui ansamblu rezidenţial şi putem să ne ţinem angajamentele”, susţine Ionuţ Negoiţă. 

    În acest moment, strategia companiei este axată pe dezvoltarea de proiecte rezidenţiale şi mixed-use de dimensiuni medii şi mari, care să fie bine conectate la metrou. „Este important să avem impact asupra comunităţii şi în mod direct în viaţa oamenilor, prin oferirea de resurse pentru un trai de calitate şi locuinţe accesibile pentru un număr cât mai mare de bucureşteni. Oraşul se schimbă prin acţiunea fiecăruia dintre noi, iar HILS îşi asumă acest rol inovator şi deschizător de drumuri în ceea ce priveşte reîntinerirea urbană şi susţinerea unei noi generaţii de locuitori ai Bucureştiului”, afirmă CEO-ul şi fondatorul HILS Development, care de-a lungul experienţei sale de 19 ani în sectorul imobiliar în România a contribuit la finalizarea a peste 11.000 de locuinţe în Bucureşti, împreună cu echipele alături de care a lucrat. 

     

    Un apartament la fiecare 2 ore lucrătoare

    Dintre cele trei proiecte aflate în etapă de construcţie, HILS Republica va fi unul de regenerare urbană de tip mixed-use, major pentru zonă şi pentru companie, conform lui Bogdan Bălaşa, General Manager al HILS Development. La momentul încheierii întregului proiect,  HILS Republica va include peste 4.000 de locuinţe, o zonă comercială pe o suprafaţă de cca 3 hectare şi spaţii verzi de peste 5 hectare. „Ne uităm constant la evoluţia pieţei şi la identificarea de noi oportunităţi de investiţii, diversificarea fiind un element esenţial în procesul de dezvoltare şi creştere a unui business. Astfel, suntem des­chişi şi am iniţiat deja discuţii cu privire la extinderea şi în alte zone ale Capitalei, proiecte pe care le vom anunţa în perioada următoare”,
    declară Bogdan Bălaşa.

    Pentru prima jumătate a anului 2024, HILS Development a anunţat rezultate financiare în creştere, pe fondul vânzărilor de apartamente mai mari cu 28%. În iulie 2024 compania a încheiat cu Hubix Investment cea mai mare tranzacţie din acest an, pentru 50 de apartamente în HILS Sunrise. La aceasta se adaugă şi alte asemenea tranzacţii,  cu investitori interesaţi de a achiziţiona în fază de proiect, pentru 39 de apartamente în HILS Republica şi 30 de locuinţe în HILS Titanium. „Vânzările au continuat în acelaşi ritm şi în trimestrul al treilea din acest an. Astfel, suntem mulţumiţi de rezultatele la nouă luni: avem o creştere cu 30% a volumului de vânzări faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât ca valoare, cât şi în privinţa numărului de unităţi tranzacţionate”, detaliază general managerul companiei. Tot el adaugă că 2024 va marca o creştere de cel puţin 30% în comparaţie cu anul anterior, în ritm cu evoluţia înregistrată pe parcursul întregului an. „Echipa noastră de vânzări interacţionează zilnic cu potenţiali clienţi, resimţim o cerere crescută pentru locuinţe noi cu caracteristici similare celor pe care le oferim noi:  gama variată de compartimentări şi suprafeţe, finisaje de calitate, modalităţi de plată flexibile, acces facil la staţiile de metrou, insfrastructura dezvoltată a zonei, serviciile postvânzare oferite de dezvoltator şi apartenenţa la o comunitate deja formată, precum şi acces la servicii educaţionale şi de sănătate în zona”, detaliază Bogdan Bălaşa. 

    Una dintre deciziile strategice ale companiei este constituirea unui stoc de locuinţe, disponibile imediat, un aspect care cântăreşte greu în decizia clientului care doreşte să se mute rapid. „Ne-am propus să avem constant un stoc de apartamente gata pentru mutare. Pentru finalul acestui an, estimăm că vom avea în stoc 400 de locuinţe în ansambluri rezidenţiale deja locuite şi bine conectate cu restul oraşului”, susţine Bogdan Bălaşa. El adaugă că HILS Development menţine ritmul de peste 1.000 de locuinţe finalizate anual, realizabil datorită unui forţei de construcţie interne, precum şi a echipei care reuneşte constructori, arhitecţi, peisagişti, profesionişti în vânzări, marketing şi relaţia cu clienţii. 


    „Peste un sfert dintre noii clienţi aleg locuinţele construite de companie datorită recomandărilor pe care le primesc de la actualii locatari. Comunitatea creată în jurul fiecărui proiect rezidenţial este esenţială pentru HILS, fiind parte a strategiei de business. Acest procent de 30% este unul foarte bun, pentru că suntem conştienţi că alegerea unei locuinţe este un proces dificil şi costisitor. Cumpărăm o casă, de cele mai multe ori, o dată în viaţă.”   
    Iulia Iana, Director Marketing HILS Development


    Miză pe coagularea comunităţilor

    „HILS Development are o experienţă în domeniul rezidenţial şi mixed-use, avem deja trei proiecte de mari dimensiuni locuite şi alte trei în diverse faze de construcţie. Comunitatea creată în cadrul proiectelor noastre rezidenţiale şi mixed-use, din zona de Est a Bucureştiului, este în creştere şi are potenţialul de a ajunge la aproximativ 24.000 de locuitori la momentul încheierii tuturor celor şase proiecte anunţate”, susţine Iulia Iana, Director de Marketing în cadrul HILS Development. Ea detaliază că modalitatea de a se implica în viaţa comunităţilor HILS implică două abordări. În primul rând, echipa companiei soluţionează şi propune îmbunătăţiri pentru problemele care pot apărea în momentul în care un nou ansamblu rezidenţial este locuit. Există echipe dedicate, care se implică în mentenanţa spaţiilor comune, în asigurarea şi dezvoltarea gamei de facilităţi pentru locatari. De asemenea, locuitorii HILS au acces la servicii medicale, de  petrecere a timpului liber, la o zonă comercială, la transport în comun. 

    Mai mult de jumătate dintre românii care locuiesc la bloc (65%) nu-şi cunosc vecinii deloc sau în mică măsură şi că puţini dintre ei se cunosc bine (27%) sau foarte bine (8%), potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an de ONG-ul ÎntreVecini. Printre motivele care i-ar determina pe oameni să se cunoască mai bine, aceştia au menţionat necesitatea de a soluţiona probleme comune, dorinţa de a construi o comunitate mai strânsă, derularea unor proiectele comune în cartier, urmate de ocaziile de socializare organizate în cartier şi de interesul comun pentru activităţi sau hobby-uri. „Ne implicăm în a le oferi proprietarilor din ansamblurile HILS oportunităţi de se cunoaşte, de a interacţiona şi de a socializa. Spaţiile comune şi cele de joacă destinate copiilor din cadrul ansamblurilor HILS sunt gândite să le ofere oamenilor posibilitatea de a se întâlni şi crea legături. Mai mult, echipa HILS este implicată în organizarea de evenimente socio-educative, dedicate tuturor locatarilor, copii sau părinţi”, susţine Iulia Iana. 


    Cele 6 proiecte de mari dimensiuni gestionate în prezent de HILS Development în zona de est a Capitalei, finalizate sau în diferite etape de construcţie, cumulează peste 133.000 mp.


    Tot ea adaugă că peste un sfert dintre noii clienţi aleg locuinţele construite de companie datorită recomandărilor pe care le primesc de la actualii locatari. „Comunitatea creată în jurul fiecărui proiect rezidenţial este esenţială pentru HILS, fiind parte a strategiei de business. Acest procent de 30% este unul foarte bun, pentru că suntem conştienţi că alegerea unei locuinţe este un proces dificil şi costisitor. Cumpărăm o casă, de cele mai multe ori, o dată în viaţă.”

    Cât priveşte bunăstarea locuirii, Iulia Iana punctează că acest aspect poate fi înţeles diferit de fiecare individ în parte. Există însă o serie de criterii clare care pot fi folosite pentru a ne asigura că trăim sau achiziţionăm un apartament care are capacitatea de a oferi „bunăstare”: calitatea locuinţei şi, pe acelaşi nivel, vecinătăţile şi comunitatea, accesul la servicii şi facilităţi esenţiale (medicale, educaţie, zonă comercială, transport, petrecerea timpului liber, accesul la spaţii verzi). „Acum, mai mult ca oricând, clienţii au devenit conştienţi de necesitatea unor vecinătăţi bine puse la punct, care să le suplinească nevoile”, afirmă Iulia Iana. Dar, completează ea, cererea de locuinţe care să asigure toate aceste beneficii nu este ceva nou. Căutarea bunăstării nu este nicidecum un fenomen specific anului 2024. Singura diferenţă faţă de anii trecuţi constă în faptul că oamenii sunt mult mai conştienţi de posibilităţile pe care le au, cântăresc mai bine opţiunile, precum şi raportul cost-beneficiu. 

    Unul dintre cele mai importante aspecte pe care le iau în considerare clienţii care doresc să-şi cumpere o locuinţă este timpul petrecut pe drum spre şi dinspre locul de muncă, şcoli, grădiniţe, magazine şamd. HILS Development ţinteşte dezvoltarea conceptului de oraş de 15 minute care presupune, explică Bogdan Bălaşa, ca fiecare proiect HILS să fie gândit încă din etapa de planificare şi proiectare ca să le ofere viitorilor locatari acces rapid şi facil la tot ceea ce înseamnă viaţa urbană. „Pentru proiectele HILS din zona Pallady aceste 15 minute sunt deja o normalitate, pentru că oamenii din aceste comunităţi au acces la transport în comun, la centre comerciale, şcoli şi grădiniţe, un centru medical şi locuri de petrecere a timpului liber în imediata proximitate a locuinţei.”

    În plus, accesul joacă un rol cheie şi compania are pentru fiecare proiect un studiu de trafic, iar pe terenurile unde construieşte asigură dezvoltarea unei reţele de drumuri şi căi de acces pentru locatari, care să fie conexe infrastructurii urbane existente. „Unul dintre beneficiile proiectelor rezidenţiale din portofoliu este accesul la transportul public în comun, în special la reţeaua de metrou bine dezvoltată din zonă. Metroul este, pentru majoritatea locatarilor HILS, principala sursă de mobilitate, modul în care ajung la birou în diverse zone ale Bucureştiului, cu care merg la cumpături sau îşi duc copiii la grădiniţe sau şcoli”, punctează Bogdan Bălaşa.

     

    Pentru acum şi pentru mâine

    HILS Development investeşte 3 milioane de euro în prima precertificare Green Homes din estul Capitalei, investiţie care include atât costurile de precertificare, cât şi în tehnologiile şi facilităţile necesare conformării la standardul Green Homes. Precertificarea este o premieră pentru zona de est a Bucureştiului şi o inovaţie în portofoliul companiei, conform Iuliei Iana. Este vorba de complexul rezidenţial HILS Sunrise, construit pe un fost teren industrial dezafectat de cca 15.000 mp, care va cuprinde patru clădiri cu un total de 704 apartamente, cu locuri de parcare terane şi subterane.  „Procesul de precertificare, desfăşurat pe parcursul a 3 luni, face parte din strategia HILS Development de a dezvolta proiecte rezidenţiale cu impact redus asupra mediului, care regenerează ariile urbane şi susţin comunităţi sustenabile”, afirmă Iulia Iana. 

    HILS Sunrise marchează o evoluţie pentru viziunea companiei de a construi la scară mare „nu doar pentru acum ci şi pentru mâine. Proiectul are toate ingredientele să devină un studiu de caz pentru industria dezvoltărilor rezidenţiale din România – atât prin amploare cât şi prin complexitatea tehnologiilor folosite – de la regenerarea şi curăţarea terenului până la reducerea impactului asupra mediului atât pe durata construcţiei cât mai ales pe durata de utilizare a locuinţelor. HILS Sunrise va aduce beneficii importante viitorilor proprietari, dar şi comunităţii în ansamblu”, susţine reprezentanta companiei.  
    Construcţia are, exemplifică ea, sistemele avansate de monitorizare a energiei; reducerea consumului într-o clădire eficientă energetic se datorează în primul rând modului în care un bloc nou este construit, materialelor folosite, sistemelor de ventilaţie incluse. Astfel, conform Romania Green Building Council, proprietarii unei locuinţe certificate Green Homes pot economisi 744 de euro anual în comparaţie cu o locuinţă de tip B similară ca suprafaţă medie, de aproximativ 70 mp. Această economie se datorează ratei dobânzii mai mici pentru creditul verde şi costurilor reduse pentru consumul de energie, care pot scădea până la 33 de euro lunar.  


    „Preţul mediu pe mp în Bucureşti pentru o locuinţă nouă a crescut constant în ultimii ani. Un apartament nou din Bucureşti se vinde acum cu 1.993 euro/mp, potrivit indicelui imobiliare.ro. În septembrie 2023, un apartament nou se vindea cu 1.704 euro/mp, respectiv preţul mediu a crescut cu 17%, în doar un an. Faţă de septembrie 2020, preţul mediu pentru o locuinţă nouă a crescut cu 43%.”
    Andrei Ciobotaru, Director Dezvoltare HILS Development


    În plus, punctează Iulia Iana, „fiecare ansamblu rezidenţial şi mixed-use pe care îl realizăm include un echilibru între spaţiul alocat construcţiei în sine, căilor de acces, parcărilor, locurilor de joacă, spaţiilor verzi şi celor comerciale. Astfel, în cadrul celor trei proiecte finalizate (HILS Pallady, HILS Brauner şi HILS Splai), avem peste 25.000 mp de spaţii verzi. Odată cu finalizarea HILS Titanium, HILS Sunrise şi fazei 1 din HILS Republica, celelalte proiecte pe care le avem în zona de Est a Bucureştiului, suprafaţa alocată spaţiilor verzi din ansamblurile HILS aproape că se va dubla.” Cât priveşte infrastructura de parcare, cele şase proiecte reunesc până acum peste 5.000 de locuri de parcare terane, subterane şi supraetajate.

    În ultimii 10 ani, locuinţele certificate Green Homes din România au depăşit numărul de 18.000 de unităţi, conform Romania Green Building Council. Certificarea încurajează construirea de locuinţe de calitate mai bună, mai sănătoase, mai confortabile şi cu beneficii financiare pentru locatari, punctează Iulia Iana. „Reglementările de la nivel european, în materie de sustenabilitate a clădirilor, sunt cele care au potenţialul de a transforma mediul construit, pe termen lung. Astfel, din 2028 standardul nZEB devine ZEB pentru toate clădirile noi deţinute de autorităţile publice, respectiv acestea trebuie să aibă emisii zero. Ulterior, ZEB se va aplica, începând cu 2030, tuturor clădirilor nou construite din statele membre ale Uniunii Europene”, explică Iulia Iana. Tot ea spune că oamenii sunt tot mai interesaţi de impactul pe care ei înşişi îl au asupra mediului în care locuiesc, precum şi de cel al companiilor ai căror clienţi sunt. „Oamenii cu care discutăm despre HILS Sunrise vor să înţeleagă conceptul de sustenabilitate, ce presupune acesta în cazul construirii unei clădiri şi ulterior, pe parcursul locuirii în ea. Vor să afle informaţii legate de costuri, sunt direct interesaţi de eficientizarea acestora şi implicit a locuirii şi sunt deschişi chiar să-şi schimbe stilul de viaţă.” Dă ca exemplu faptul că locuitorii din complexurile HILS Pallady şi HILS Brauner au locuri de parcare, dar în proximitate sunt şi staţiile de metrou; astfel, locatarii pot alege să folosească transportul subteran în locul automobilelor.

    Mai mult de jumătate dintre bucureştenii care doresc să cumpere sunt fie la prima lor locuinţă pe care o deţin în proprietate (31%) sau trec la a doua locuinţă, tot în proprietate (32%), spune Iulia Iana, prezentând un studiu realizat pentru HILS Development de compania de cercetare de piaţă Reveal Marketing Research. Aproape 20% dintre bucureşteni cumpără o locuinţă din necesitate sau pentru a o oferi copiilor, iar puţin peste un sfert fac acest pas ca investiţie sau pentru închiriere. Studiul mai arată că românii preferă clădirile noi, eficiente energetic, asociate cu calitatea, care au un sistem de încălzire modern şi un spaţiu de locuit optim organizat. Capacitatea de a personaliza viitoarea locuinţă, de la finisaje la compartimentare, precum şi apartenenţa la o comunitate tânără – asociată deseori cu ansamblurile noi – sunt o parte dintre preferinţele respondenţilor în materie de locuire.

     

    Nou, mare şi eficient

    „Locuinţele noi sunt, în mod clar, preferate de către bucureşteni. Din studiile realizate de HILS Development, jumătate dintre cei care vor o locuinţă nouă caută apartamente cu o suprafaţă propice unei locuiri confortabile, respectiv de la 60 mp construiţi în sus. Clienţii îşi doresc apartamente moderne, finisaje contemporane, compartimentări mai generoase. O treime dintre bucureşteni caută în prezent apartamente cu trei camere şi tot mai puţini sunt cei care caută apartamente de tip garsonieră”, declară Andrei Ciobotaru, Director Dezvoltare, HILS Development. El adaugă că tranzacţiile pentru 60% dintre apartamente HILS vândute în prima parte a anului au fost realizate cu fonduri proprii ale clienţilor; 22% din cumpărări au fost realizate cu credit bancar şi 17% prin rate direct la dezvoltator.  

    Iar tendinţele din piaţa imobiliară locală sunt aliniate la ceea ce se întâmplă la nivel internaţional, punctează Andrei Ciobotaru, care povesteşte că la începutul lunii octombrie, în Germania, a avut loc EXPO REAL, cel mai mare târg pentru proprietăţi şi investiţii din Europa. „Am fost acolo, alături de colegii mei, şi am identificat o serie de tendinţe şi provocări actuale de pe piaţa europeană de real estate. Ne-am bucurat să vedem că proiectele pe care HILS le realizează sunt în avangarda acestor tendinţe, integrând concepte precum construcţii mixed-use, sustenabilitate şi eficienţă energetică, la nivelul celor din Europa”, afirmă directorul de dezvoltare al companiei. Tot el sumarizează câteva dintre aceste tendinţe, identificate la nivel european şi care vor marca şi piaţa locală: soluţiile tehnologice inovatoare care vor asigura sustenabilitatea dezvoltărilor rezidenţiale, digitalizarea şi, specific pieţei din România, regenerarea urbană prin reintroducerea în circuitul urban a terenurilor unde au funcţionat mari platforme industriale.

    Piaţa imobiliară din România este în creştere, observă Andrei Ciobotaru, iar cererea pentru locuinţe noi, sustenabile şi eficiente din punct de vedere energetic, devine din ce în ce mai mare. El mai adaugă că toate proiectele dezvoltate de companie sunt realizate preponderent din fonduri proprii, prin reinvestirea profitului obţinut şi prin credite bancare.  

    Cât priveşte preţurile din piaţa imobiliară, acestea continuă să crească. „Preţul mediu pe mp în Bucureşti pentru o locuinţă nouă a crescut constant în ultimii ani. Un apartament nou din Bucureşti se vinde acum cu 1.993 euro/mp, potrivit indicelui imobiliare.ro. În septembrie 2023, un apartament nou se vindea cu 1.704 euro/mp, respectiv preţul mediu a crescut cu 17%, în doar un an. Faţă de septembrie 2020, preţul mediu pentru o locuinţă nouă a crescut cu 43%. În zona Pallady însă, acolo unde sunt concentrate majoritatea proiectelor noastre, preţul mediu pe mp este în prezent de circa 1.850 euro/mp”, susţine Andrei Ciobotaru. Un ritm similar de creştere, la nivelul Capitalei, s-a înregistrat inclusiv pentru preţurile de vânzare a apartamentelor vechi, care în septembrie 2024 se vindeau la un preţ mediu de 1.779 euro/mp, conform indicelui imobiliare.ro.

    Piaţa imobiliară a fost marcată anul acesta, adaugă Bogdan Bălaşa, de creşterea TVA-ului de la 5% la 9%. „Această evoluţie s-a resimţit direct în preţul locuinţelor la nivelul întregii pieţe, fără însă să aibă un impact major asupra vânzărilor noastre. HILS Development a suportat diferenţa de TVA de la 5% la 9% pentru locuinţele cu o valoare de până la 120.000 euro. Astfel, clienţii au putut să îşi cumpere în prima parte a anului 2024 o locuinţă nouă HILS la preţul din 2023.” 

    În plus, proiectele dezvoltate de companie au fost premiate pe plan local şi internaţional. „Recent, pe 17 octombrie la Londra, HILS Titanium, proiectul nostru rezidenţial şi mixed-use din estul Bucureştiului, a fost premiat în finala European Property Awards. Premiul pe care HILS Titanium l-a obţinut la prestigioasa competiţie europeană vine după ce HILS Development a primit recent alte patru premii pentru excelenţă în sectorul imobiliar, în cadrul galei Romanian Property Awards. Proiectele pe care echipa HILS Development le-a realizat şi pe care continuă să le facă în zona de Est a Capitalei sunt cea mai bună carte de vizită pentru noi”, conchide Ionuţ Negoiţă.    

    1. HILS Brauner
    Start proiect: 2021
    Stadiu: finalizat în 2024
    Nr. de locuinţe: 8 blocuri, 1.336 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 1.363
    Suprafaţă totală teren : 28.653 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 8.596 mp
    Proximitate metrou: staţia Nicolae Teclu (600 de metri)


    2. HILS Pallady
    Start proiect: 2019
    Stadiu: finalizat în 2023
    Nr. de locuinţe: 12 blocuri, 1.908 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 1.996
    Suprafaţă totală teren: 48.080 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 15.424 mp
    Spaţii comerciale: cca 300 mp Proximitate metrou: staţia Anghel Saligny (50 de metri)


    3.Ž HILS Splai
    Start proiect: 2022
    Stadiu: finalizat în 2023
    Nr. de locuinţe: 1 bloc, 111 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 142
    Suprafaţă totală: 7.500 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 2.271 mp

    4. HILS Sunrise
    Start proiect: 2023
    Stadiu: faza 1 în construcţie
    Nr. de locuinţe: 4 blocuri, 704 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 732
    Suprafaţă totală: 15.000 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 4.500 mp
    Spaţii comerciale în incinta ansamblului: cafenea, minimarket
    Proximitate metrou: staţia Anghel Saligny (450 de metri)


    5. HILS Titanium
    Start proiect: 2023
    Stadiu: faza 1 în construcţie (3 blocuri, 496 apartamente)
    Nr. total de locuinţe: 7 blocuri, 1.194 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 1.287
    Suprafaţă totală teren: 27.613 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 10.411 mp
    Spaţii comerciale în incinta ansamblului: cafenea, supermarket
    Proximitate metrou: staţia Nicolae Teclu (500 de metri)

    6. HILS Republica (dată finalizare faza 1 – iunie 2025) este cel mai ambiţios proiect de regenerare urbană din estul Capitalei
    Start proiect: 2023
    Stadiu: faza 1 în construcţie (2 blocuri, 369 apartamente)
    Nr. de locuri de parcare*: 370
    Suprafaţă totală teren*: 6.373 mp
    Suprafaţă spaţii verzi*: 2.157 mp
    Proximitate metrou: staţia Republica (600 de metri)
     *aferente fazei 1

    SURSA: compania

  • Cine este femeia ce este responsabilă de dezvoltarea celui mai mare portofoliu rezidenţial premium de vânzări al unui dintre cei mai mari dezvoltatori din ţară

    Beatrice Dumitraşcu, CEO, Residential Division One United Properties, are un rol din care este responsabilă pentru administrarea celui mai mare portofoliu rezidenţial premium de vânzări al dezvoltatorului imobiliar. Cu o carieră de peste 20 de ani în vânzări şi marketing, ea şi-a dedicat ultimii 18 ani industriei imobiliare, devenind un nume reper în rândul specialiştilor din domeniu, şi nu numai.

    Beatrice Dumitraşcu este unul dintre profesioniştii cu cea mai vastă experienţă de pe piaţa de real estate din România. Backgroundul său include nume importante din domeniu, iar în prezent este asociat cu cel mai activ şi puternic dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, mixte şi de birouri, One United Properties.  În 2013 s-a alăturat companiei One United Properties, mai întâi ca manager de vânzări, iar în prezent fiind CEO Residential Division. Cu alte cuvinte, este responsabilă pentru administrarea celui mai mare portofoliu rezidenţial premium de vânzări al One United Properties, generând venituri importante pentru companie şi menţinând servicii de calitate superioară atât pentru clienţi, cât şi pentru parteneri de business.

    Abilităţile sale remarcabile şi experienţa vastă în domeniu, precum şi o atitudine profesională etică şi o preocupare permanentă pentru valorile companiei atât în interiorul acesteia, cât şi în relaţiile externe o fac un model în businessul imobiliar. Beatrice a absolvit Facultatea de Jurnalism, dar a simţit imediat că domeniul real estate este potrivit pentru ea. A lucrat pentru companii importante precum Forum Invest România, Anchor Group, Eurisko Consulting, Ţiriac Imobiliare, Coldwell Banker şi şi-a consolidat abilităţile profesionale de-a lungul anilor în proiecte care implică vânzări, marketing, comunicare, management de proiect, evenimente şi vânzări imobiliare.

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională?

    Cu 20 de ani în urmă, visul meu era să-mi construiesc o carieră în marketing şi comunicare. Îmi doream să explorez lumea fascinantă a strategiilor de promovare şi a relaţiilor publice şi nu mă vedeam niciodată ca un simplu „vânzător”. Am fost ferm convinsă că acest domeniu implică mult mai mult decât persuadarea oamenilor să cumpere un produs sau un serviciu. Am avut încredere că pot aduce contribuţii valoroase şi creativitate în acest domeniu. Astăzi, sunt sigură că succesul meu se datorează şi pregătirii mele în zona comunicării. Am învăţat că vânzările merg mână în mână cu marketingul. Este o combinaţie între a şti cum să creezi un mesaj puternic şi cum să-l transmiţi eficient pentru a influenţa deciziile de cumpărare ale clienţilor.


    Beatrice Dumitraşcu
    CEO Residential Division, One United Properties

    Cifră de afaceri consolidată (2023): 1,5 mld. lei
    Profit net: 443,2 mil. lei
    Număr de angajaţi: 121


    Realitatea a coincis cu gândurile de atunci?

    Este adevărat că uneori există diferenţe semnificative între teorie şi practică, mai ales în domenii precum marketingul şi comunicarea. Experienţa pe teren poate oferi învăţăminte nepreţuite, care nu sunt întotdeauna acoperite în cadrul academic. Este important să fii deschis la învăţarea continuă şi să fii pregătit să te adaptezi şi să îţi ajustezi abilităţile în funcţie de cerinţele şi schimbările din industrie.

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    Previziuni precise despre cum se va schimba lumea în următorii 20 de ani sunt greu de făcut, deoarece viitorul este influenţat de o multitudine de factori interconectaţi, inclusiv progresele tehnologice, schimbările sociale, evoluţiile politice şi economice şi impactul schimbărilor climatice. Cu toate acestea, există câteva tendinţe şi direcţii generale care ar putea să-şi facă simţită prezenţa în următoarele două decenii, cum ar fi: avansarea tehnologică accelerată, schimbări climatice şi creşterea importanţei practicilor sustenabile, schimbări demografice şi migraţie, precum şi impactul acestora în economie, procesul muncii, sănătate şi medicină. La rândul său, sectorul imobiliar nu face excepţie de la influenţa acestor factori.

    Eu şi echipa mea privim cu optimism piaţa locală, cel puţin în următorii ani, pentru că vedem aici potenţial de dezvoltare, sunt încă foarte multe lucruri care pot fi facute pentru Bucureşti. Iar una dintre strategiile One United Properties este să continue să investească în creşterea potenţialului Bucureştiului, atât ca îmbunătăţire a aspecului oraşului prin construcţii sustenabile noi şi restaurarea clădirilor de patrimoniu, cât şi prin atragerea de noi investitori şi companii internaţionale care găsesc la noi huburi office moderne şi prin susţinerea turismului în oraş prin implicarea în sectorul ospitalităţii.   


    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta anuarul 100 Cele mai puternice femei de afaceri, ediţia 2024.

    Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Beatrice Dumitraşcu, CEO, Residential Division One United Properties, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Cine este femeia ce este responsabilă de dezvoltarea celui mai mare portofoliu rezidenţial premium de vânzări al unui dintre cei mai mari dezvoltatori din ţară

    Beatrice Dumitraşcu, CEO, Residential Division One United Properties, are un rol din care este responsabilă pentru administrarea celui mai mare portofoliu rezidenţial premium de vânzări al dezvoltatorului imobiliar. Cu o carieră de peste 20 de ani în vânzări şi marketing, ea şi-a dedicat ultimii 18 ani industriei imobiliare, devenind un nume reper în rândul specialiştilor din domeniu, şi nu numai.

    Beatrice Dumitraşcu este unul dintre profesioniştii cu cea mai vastă experienţă de pe piaţa de real estate din România. Backgroundul său include nume importante din domeniu, iar în prezent este asociat cu cel mai activ şi puternic dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, mixte şi de birouri, One United Properties.  În 2013 s-a alăturat companiei One United Properties, mai întâi ca manager de vânzări, iar în prezent fiind CEO Residential Division. Cu alte cuvinte, este responsabilă pentru administrarea celui mai mare portofoliu rezidenţial premium de vânzări al One United Properties, generând venituri importante pentru companie şi menţinând servicii de calitate superioară atât pentru clienţi, cât şi pentru parteneri de business.

    Abilităţile sale remarcabile şi experienţa vastă în domeniu, precum şi o atitudine profesională etică şi o preocupare permanentă pentru valorile companiei atât în interiorul acesteia, cât şi în relaţiile externe o fac un model în businessul imobiliar. Beatrice a absolvit Facultatea de Jurnalism, dar a simţit imediat că domeniul real estate este potrivit pentru ea. A lucrat pentru companii importante precum Forum Invest România, Anchor Group, Eurisko Consulting, Ţiriac Imobiliare, Coldwell Banker şi şi-a consolidat abilităţile profesionale de-a lungul anilor în proiecte care implică vânzări, marketing, comunicare, management de proiect, evenimente şi vânzări imobiliare.

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională?

    Cu 20 de ani în urmă, visul meu era să-mi construiesc o carieră în marketing şi comunicare. Îmi doream să explorez lumea fascinantă a strategiilor de promovare şi a relaţiilor publice şi nu mă vedeam niciodată ca un simplu „vânzător”. Am fost ferm convinsă că acest domeniu implică mult mai mult decât persuadarea oamenilor să cumpere un produs sau un serviciu. Am avut încredere că pot aduce contribuţii valoroase şi creativitate în acest domeniu. Astăzi, sunt sigură că succesul meu se datorează şi pregătirii mele în zona comunicării. Am învăţat că vânzările merg mână în mână cu marketingul. Este o combinaţie între a şti cum să creezi un mesaj puternic şi cum să-l transmiţi eficient pentru a influenţa deciziile de cumpărare ale clienţilor.


    Beatrice Dumitraşcu
    CEO Residential Division, One United Properties

    Cifră de afaceri consolidată (2023): 1,5 mld. lei
    Profit net: 443,2 mil. lei
    Număr de angajaţi: 121


    Realitatea a coincis cu gândurile de atunci?

    Este adevărat că uneori există diferenţe semnificative între teorie şi practică, mai ales în domenii precum marketingul şi comunicarea. Experienţa pe teren poate oferi învăţăminte nepreţuite, care nu sunt întotdeauna acoperite în cadrul academic. Este important să fii deschis la învăţarea continuă şi să fii pregătit să te adaptezi şi să îţi ajustezi abilităţile în funcţie de cerinţele şi schimbările din industrie.

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    Previziuni precise despre cum se va schimba lumea în următorii 20 de ani sunt greu de făcut, deoarece viitorul este influenţat de o multitudine de factori interconectaţi, inclusiv progresele tehnologice, schimbările sociale, evoluţiile politice şi economice şi impactul schimbărilor climatice. Cu toate acestea, există câteva tendinţe şi direcţii generale care ar putea să-şi facă simţită prezenţa în următoarele două decenii, cum ar fi: avansarea tehnologică accelerată, schimbări climatice şi creşterea importanţei practicilor sustenabile, schimbări demografice şi migraţie, precum şi impactul acestora în economie, procesul muncii, sănătate şi medicină. La rândul său, sectorul imobiliar nu face excepţie de la influenţa acestor factori.

    Eu şi echipa mea privim cu optimism piaţa locală, cel puţin în următorii ani, pentru că vedem aici potenţial de dezvoltare, sunt încă foarte multe lucruri care pot fi facute pentru Bucureşti. Iar una dintre strategiile One United Properties este să continue să investească în creşterea potenţialului Bucureştiului, atât ca îmbunătăţire a aspecului oraşului prin construcţii sustenabile noi şi restaurarea clădirilor de patrimoniu, cât şi prin atragerea de noi investitori şi companii internaţionale care găsesc la noi huburi office moderne şi prin susţinerea turismului în oraş prin implicarea în sectorul ospitalităţii.   


    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta anuarul 100 Cele mai puternice femei de afaceri, ediţia 2024.

    Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Beatrice Dumitraşcu, CEO, Residential Division One United Properties, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Cum va arăta biroul în 2030: de la open space la colegul virtual şi şedinţa în VR

    Tehnologie invizibilă, dar omniprezentă, care ghidează fiecare interacţiune şi experienţă, colegi virtuali, spaţii care răspund la prezenţa angajaţilor, ajustând automat lumina, temperatura şi setările acustice în funcţie de preferinţele lor, creând un mediu optim pentru muncă. Pare un film SF? Nu, suntem la câţiva ani distanţă de momentul în care aşa vor arăta birourile.

     

    Piaţa la birou a suferit de-a lungul anilor transformări spectaculoase, reflectând trendurile şi schimbările apărute la nivelul societăţii sau apariţia unor noi industrii. Probabil că nicicând de-a lungul istoriei schimbările nu au fost atât de radicale şi rapide ca cele din ultimii ani, declanşate şi susţinute de pandemia de Covid şi de rolul ei în reaşezarea aşteptărilor angajaţilor cu privire la viaţa profesională şi cea personală.

    Deşi viitorul este întotdeauna dificil de prezis, au apărut o serie de tendinţe şi evoluţii la locul de muncă care indică foarte clar cum va arăta şi, mai important, cum se va „simţi” locul de muncă şi cultura organizaţională peste 5-10 ani, iar directorii executivi şi managerii ar trebui să le ia foarte în serios, atrage atenţia un articol recent din CEO Magazine. Timp de aproape un secol, majoritatea organizaţiilor au fost gestionate într-un mod foarte similar – cel puţin din punct de vedere cultural. Dar acest model a fost recent zdruncinat de câteva evoluţii monumentale ale societăţii, una dintre acestea fiind transferul controlului şi al puterii de la conducere şi management către angajaţi.

    În acelaşi timp, pandemia a transformat fenomene izolate ale vieţii la birou în realităţi răspândite, întâlnirile video, munca la distanţă şi colaborarea digitală fiind noua normalitate, iar designul birourilor şi practicile de management evoluează rapid pentru a recupera decalajul. 

    „Una dintre cele mai mari schimbări aduse de pandemie în zona de amenajare a birourilor a fost trecerea către spaţii de lucru flexibile şi hibride. Dacă înainte de pandemie discutam despre eficienţa folosirii spaţiilor de birouri şi utilizarea la maximum a suprafeţelor ocupate, acum accentul este pus preponderent pe sănătatea şi siguranţa angajaţilor, la spaţii flexibile, la spaţii de lucru alternative. Principala preocupare este de a crea locuri de lucru care să aducă cât mai multe argumente ca angajaţii să-şi dorească să se întoarcă la birou”, spune Andrei Ianculescu, head of project and development services în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

    El subliniază că modul în care este amenajat locul de muncă, designul acestuia, poate contribui la creşterea productivităţii angajaţilor cu peste 20%. Mai mult decât atât, 90% dintre angajaţi consideră că designul locului de muncă le influenţează negativ sau pozitiv starea de spirit, cu efect direct asupra productivităţii.

    Practic, în amenajarea spaţiilor de muncă nu mai există graniţe şi se pare că, spre deosebire de alte ţări, România are o abordare mult mai deschisă de a crea birouri foarte personalizate şi adaptate dorinţelor organizaţiei.

    „Astăzi, dacă vrei să stai la plajă la birou, acest lucru a devenit posibil. Dacă vrei să stai în cabina unei maşinării de zbor, o poţi obţine. Vrei să stai sub cerul liber sau în pădurea tropicală, se poate realiza. Viitorul pare fără reguli, o lume creativă, o pânză albă, în care singurele limitări sunt cele impuse de spaţiul şi bugetul disponibil”, spune Alexa Rădulescu, proprietarul Infinity for Home.


    Birourile viitorului vor include zone dedicate mindfulnessului, meditaţiei sau chiar tehnologiilor care stimulează relaxarea mentală, cum ar fi camerele de lumină sau sunet pentru resetare mentală rapidă.

    Cristina Căpitanu, CEO, Lemon Interior Design

     


    Din punct de vedere al produselor, tendinţa este de a alege mobilier cu linii simple, curate, dar de a acorda mai multă atenţie decoraţiunilor. De exemplu, devine tot mai vizibilă tendinţa de a aduce „natura” şi elementele naturale în birou, rezultatul fiind un spaţiu cu foarte multe zone verzi şi plante.

    Realitatea zilelor noastre este mult diferită de cea de la începutul anilor 2000, când majoritatea birourilor erau compartimentate, fiecare angajat având un spaţiu propriu sau o cameră dedicată. „Modelul de lucru era centrat pe confidenţialitate şi ierarhie, ceea ce uneori reducea capacitatea de colaborare între echipe”, este de părere Cristina Căpitanu, CEO al Lemon Interior Design.

    Încet, odată cu apariţia noilor clădiri de birouri moderne, numărul birourilor individuale s-a redus, în favoarea open space-ului, un concept care promovează interacţiunea, colaborarea şi creativitatea. Inovator în anii 2000, chiar şi acest concept pare astăzi uşor depăşit şi suferă o serie de transformări. 

    „Astăzi, spaţiile sunt multifuncţionale şi flexibile, fiind proiectate să se adapteze la diverse stiluri de lucru. Zonele de relaxare, spaţiile destinate brainstormingurilor sau camerele de conferinţe modulare oferă angajaţilor opţiuni variate pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea. În plus, vedem o creştere a adoptării conceptului de coworking, unde companiile împart spaţii pentru a maximiza resursele şi a crea un mediu dinamic”, a explicat Cristina Căpitanu. 

    În plus, un nou concept şi-a făcut loc în conversaţie în ultimii ani şi se reflectă tot mai clar în design. „Wellnessul angajatului a devenit o prioritate, iar această atenţie sporită vine nu doar dintr-o dorinţă de a atrage şi reţine talente, ci şi dintr-o responsabilitate corporativă mai mare faţă de angajaţi şi faţă de mediu. În viitor, companiile care vor continua să investească în aceste direcţii vor avea un avantaj competitiv clar, oferind angajaţilor un mediu de lucru nu doar productiv, ci şi creativ, inspiraţional şi sustenabil”, anticipează CEO-ul Lemon Interior Design. 


    Priorităţile angajatorilor sunt legate de crearea unui mediu care să maximizeze productivitatea şi să readucă angajaţii la birou cel puţin
    3-4 zile pe săptămână, optimizarea costurilor şi utilizarea soluţiilor care răspund la strategia ESG a companiei.

    Andrei Ianculescu, head of project and development services, Cushman & Wakefield Echinox


    O altă problemă cu care se confruntă companiile, arhitecţii şi designerii este legată de nevoia de a acomoda preferinţele şi nevoile unor angajaţi din generaţii diferite. În timp ce varianta open space a fost preferată de generaţiile anterioare, Gen Z şi Millennials caută mai multă flexibilitate şi intimitate, dar şi utilizarea accentuată a tehnologiei la locul de muncă. Soluţia pare să fie un design hibrid, care să alăture spaţiile deschise, colaborative, cu zone private şi spaţiile de linişte. „Generaţiile tinere, cum ar fi Millennials şi Gen Z, cer soluţii tehnologice avansate şi un mediu de lucru dinamic. Ei sunt motivaţi de inovaţie şi flexibilitate, aşa că birourile ar trebui să includă spaţii modulare, tehnologii smart integrate şi posibilitatea de a alege locul de lucru în funcţie de activitate, fie că e vorba de munca individuală sau colaborativă. De partea cealaltă, generaţiile mai experimentate valorizează confortul, stabilitatea şi ergonomia”, explică Cristina Căpitanu. 

    Astfel, chiar dacă varianta open space rămâne populară pentru că favorizează colaborarea, ea poate deveni zgomotoasă şi incomodă pentru activităţile care necesită concentrare. „Generaţia Z are alte aşteptări legate de birou. Tinerii sunt atenţi la sustenabilitate, tehnologie avansată şi echilibrul viaţă-muncă, branding şi personalizare, preferând spaţii care reflectă identitatea companiei, cu posibilitatea de personalizare, apreciind birourile modulare şi flexibilitatea între lucrul de acasă şi la birou”, comentează Daniela Popescu, director tenant services & workplace advisory la Office360, parte a Colliers. Un design echilibrat care să includă atât spaţii colaborative, cât şi zone private, este esenţial pentru a mulţumi generaţii diferite.


    Generaţia Z are alte aşteptări legate de birou. Tinerii sunt atenţi la sustenabilitate, tehnologie avansată şi echilibrul viaţă-muncă, branding şi personalizare, preferând spaţii care reflectă identitatea companiei, cu posibilitatea de personalizare, apreciind birourile modulare şi flexibilitatea între lucrul de acasă şi la birou.

    Daniela Popescu, director tenant services & workplace advisory la Office360, parte a Colliers


    În plus, priorităţile angajaţilor cu privire la locul de muncă se intersectează cu cele ale angajatorilor, iar ele nu sunt întotdeauna similare. Din fericire, există şi puncte comune. „Priorităţile angajatorilor sunt legate de crearea unui mediu care să maximizeze productivitatea şi să readucă angajaţii la birou cel puţin 3-4 zile pe săptămână, optimizarea costurilor şi utilizarea soluţiilor care răspund la strategia ESG a companiei. Angajaţii îşi doresc birouri confortabile şi ergonomice, zone pentru relaxare şi deconectare, acces la tehnologie modernă şi conexiuni rapide, posibilitatea de a lucra în mod flexibil, un design atractiv, iluminat natural, sistem de ventilaţie modern şi eficient, scaune ergonomice. Una dintre diferenţe este că angajaţii doresc să aibă cât mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte unde şi când lucrează, iar angajatorii doresc mai mult control asupra acestor elemente”, spune Andrei Ianculescu. 

    În general, România se aliniază tot mai mult la standardele internaţionale în ceea ce priveşte designul spaţiilor de birouri, iar multe companii mari au implementat deja soluţii moderne, tehnologia fiind la rândul ei bine integrată în majoritatea mediilor de lucru. De asemenea, tendinţele legate de sustenabilitate şi eficienţă energetică apar tot mai des în conversaţii. 

    Cu toate acestea, există câteva aspecte subtile care încă nu sunt implementate la scară largă. „Spre exemplu, conceptele de wellbeing holistic şi design biofilic, prezente pe pieţele avansate, ar putea fi mai profund explorate aici. Practic, suntem într-o fază de tranziţie spre un nou standard, care va combina elementele funcţionale cu o atenţie tot mai mare pentru sănătatea şi bunăstarea angajaţilor”, consideră Cristina Căpitanu. 

    În acelaşi timp, pe pieţele internaţionale, precum cea din Polonia, se observă nevoia de a evita fenomenul de „greenwashing” în designul sustenabil al birourilor, căci folosirea câtorva plante şi utilizarea termenului „eco” nu echivalează cu sustenabilitatea reală. „Tendinţele internaţionale arată importanţa reducerii amprentei de carbon şi utilizarea de materiale locale, reutilizabile şi reciclabile, pentru a minimiza impactul asupra mediului”, explică Daniela Popescu.

    Cum va arăta biroul în 2030? Viitorul open space va fi un „action office”, crede managerul de la Cushman & Wakefield Echinox, ceea ce înseamnă mai multă tehnologie, cu o estetică mai „ca acasă”, cu elemente de confort şi flexibilitate. „Va fi un birou puternic tehnologizat, unde se va aloca mai mult spaţiu per angajat, angajaţii vor avea flexibilitate mai mare în alegerea locului din birou, vor avea mai multă intimitate, având mai mult spaţiu personal.” 

    În 2030, rândurile nesfârşite de birouri vor fi probabil o amintire. Spaţiile vor fi împărţite în birouri individuale şi săli de întâlnire hibride, zone de relaxare şi sport, adaptate atât celor care vor fi fizic la muncă, dar şi celor online. Într-o lume în care mulţi angajaţi lucrează de acasă, companiile s-ar putea asocia cu parteneri pentru a împărţi spaţiul de birouri. Acest lucru stimulează colaborarea şi schimbul de idei, dar creează noi provocări în materie de securitate. 

    Privite astăzi cu un uşor amuzament, realitatea virtuală şi augmentată vor deveni cel mai probabil instrumente banale la locul de muncă şi vor schimba modul în care interacţionează angajaţii. Şedinţele în VR par astăzi subiect de film SF, dar ele ar putea deveni curând o variantă folosită de companii, cu atât mai mult cu cât toată lumea este deja sătulă de întâlnirile pe Zoom. În plus, poate nici nu va fi nevoie ca angajatul să participe la toate şedinţele, căci instrumentele AI de analiză video şi transcript vor selecta doar părţile care sunt de interes pentru el, pe care le poate urmări când are timp. 

    Cuvintele cheie ale viitorului sunt modular, flexibil, tehnologic, sustenabil. 

    „Flexibilitatea va deveni esenţială, birourile devenind adevărate huburi dinamice, gata să se transforme în funcţie de nevoile echipei. Zonele de coworking vor deveni un standard, stimulând colaborarea între echipe şi angajaţi din domenii diverse. Tehnologia inteligentă va juca un rol cheie, integrând soluţii IoT care să optimizeze atât eficienţa energetică, cât şi confortul personalizat pentru fiecare angajat”, crede managerul Lemon Interior Design. Tot ea mai spune că bunăstarea angajaţilor va continua să reprezinte o prioritate majoră şi că vom vedea tot mai multe elemente de design biofilic, cum ar fi plantele naturale, lumina naturală şi spaţiile de relaxare care încurajează pauzele active. „Birourile viitorului vor include zone dedicate mindfulnessului, meditaţiei sau chiar tehnologiilor care stimulează relaxarea mentală, cum ar fi camerele de lumină sau sunet pentru resetare mentală rapidă”, completează Cristina Căpitanu. 


    Astăzi, dacă vrei să stai la plajă la birou, acest lucru a devenit posibil. Viitorul pare fără reguli, o lume creativă, o pânză albă, în care singurele limitări sunt cele impuse de spaţiul şi bugetul disponibil.

    Alexa Rădulescu, proprietar Infinity for Home


    În viitorul apropiat, birourile vor fi la rândul lor „inteligente”, aşa că vom vedea spaţii în care tehnologia este invizibilă, dar omniprezentă, ghidând fiecare interacţiune şi experienţă. Spaţiile vor răspunde la prezenţa angajaţilor, ajustând automat lumina, temperatura şi setările acustice în funcţie de preferinţele lor, creând un mediu optim pentru muncă. 

    Şi, spune Cristina Căpitanu, nu suntem departe de momentul în care vom avea „colegi virtuali”. Deja vedem primii paşi spre asistenţi virtuali alimentaţi de inteligenţa artificială, iar în viitor, aceşti „colegi” vor deveni mai sofisticaţi, oferind sprijin pentru sarcini complexe, analiză de date în timp real şi chiar colaborare în cadrul echipelor. Desigur, vor exista în continuare diferenţe între aşteptările angajatorilor şi cele ale angajaţilor, inclusiv cu privire la modul de lucru hibrid şi priorităţile în amenajarea birourilor, dar, chiar dacă găsirea unui echilibru poate reprezenta o provocare, ea este şi o oportunitate. „Angajatorii tind să acorde prioritate eficienţei operaţionale şi optimizării spaţiului de lucru. Aşa că în următorii cinci ani, ne putem aştepta la reducerea suprafeţei de birouri, pentru o mai bună gestionare a costurilor, crearea unor spaţii flexibile, care să se adapteze echipelor care lucrează ocazional la birou, implementarea noilor tehnologii menite să îmbunătăţească eficienţa şi un focus crescut pe sustenabilitate”, se aşteaptă Daniela Popescu de la Office 360. 

    Pe de altă parte, pentru angajaţi prioritare vor fi opţiunile flexibile, care să le permită să lucreze eficient, fie de acasă, fie de la birou, un spaţiu de lucru sănătos, cu lumină naturală, mobilier ergonomic şi facilităţi care să sprijine diferitele activităţi, oportunităţi de interacţiune autentică cu colegii, a completat reprezentantul Colliers. 

    Astfel, în timp ce angajatorii şi angajaţii pot avea perspective diferite cu privire la viaţa la birou, companiile care vor reuşi să găsească un echilibru între aceste nevoi vor fi în măsură să creeze un mediu de lucru mai atractiv şi eficient pentru ambele părţi.  

     

    Cum influenţează tehnologia mediul de lucru

    1. Automatizarea sarcinilor repetitive 

    2. Comunicarea îmbunătăţită prin instrumentele de colaborare online – Microsoft Teams, Slack sau Zoom 

    3. Flexibilitatea muncii: Tehnologia permite angajaţilor să lucreze de oriunde, asigurând un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală 

    4. Acces la informaţii şi date: Tehnologia facilitează accesul rapid la informaţii şi date, permiţând angajaţilor să ia decizii informate şi să răspundă rapid la schimbările din piaţă. 

    5. Sănătatea angajaţilor: Tehnologiile de monitorizare a sănătăţii şi aplicaţiile de wellness pot ajuta angajaţii să îşi menţină sănătatea fizică şi mentală, oferind suport pentru exerciţii fizice, nutriţie şi mindfulness.

    5 trenduri în designul spaţiilor de birouri:

    1. Spaţii de lucru flexibile şi hibride 

    2. Design centrat pe bunăstare: medii de lucru care promovează sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, unde iluminatul şi ventilaţia sunt extrem de importante 

    3. Tehnologie integrată şi experienţe virtuale: Birourile vor fi echipate cu tehnologie avansată pentru a facilita munca hibridă şi colaborarea la distanţă. VR şi AR vor îmbunătăţi întâlnirile şi trainingurile 

    4. Sustenabilitate: folosirea de materiale naturale sau care au fost fabricate ţinând cont de standardele de sustenabilitate & ESG 

    5. Spaţii multifuncţionale, care oferă mai multă autonomie pentru angajaţi şi pot găzdui diverse activităţi, de la întâlniri şi evenimente sociale la zone de lucru individuale şi colaborative. 

    Sursa: C&W Echinox

  • Cum va arăta biroul în 2030: de la open space la colegul virtual şi şedinţa în VR

    Tehnologie invizibilă, dar omniprezentă, care ghidează fiecare interacţiune şi experienţă, colegi virtuali, spaţii care răspund la prezenţa angajaţilor, ajustând automat lumina, temperatura şi setările acustice în funcţie de preferinţele lor, creând un mediu optim pentru muncă. Pare un film SF? Nu, suntem la câţiva ani distanţă de momentul în care aşa vor arăta birourile.

     

    Piaţa la birou a suferit de-a lungul anilor transformări spectaculoase, reflectând trendurile şi schimbările apărute la nivelul societăţii sau apariţia unor noi industrii. Probabil că nicicând de-a lungul istoriei schimbările nu au fost atât de radicale şi rapide ca cele din ultimii ani, declanşate şi susţinute de pandemia de Covid şi de rolul ei în reaşezarea aşteptărilor angajaţilor cu privire la viaţa profesională şi cea personală.

    Deşi viitorul este întotdeauna dificil de prezis, au apărut o serie de tendinţe şi evoluţii la locul de muncă care indică foarte clar cum va arăta şi, mai important, cum se va „simţi” locul de muncă şi cultura organizaţională peste 5-10 ani, iar directorii executivi şi managerii ar trebui să le ia foarte în serios, atrage atenţia un articol recent din CEO Magazine. Timp de aproape un secol, majoritatea organizaţiilor au fost gestionate într-un mod foarte similar – cel puţin din punct de vedere cultural. Dar acest model a fost recent zdruncinat de câteva evoluţii monumentale ale societăţii, una dintre acestea fiind transferul controlului şi al puterii de la conducere şi management către angajaţi.

    În acelaşi timp, pandemia a transformat fenomene izolate ale vieţii la birou în realităţi răspândite, întâlnirile video, munca la distanţă şi colaborarea digitală fiind noua normalitate, iar designul birourilor şi practicile de management evoluează rapid pentru a recupera decalajul. 

    „Una dintre cele mai mari schimbări aduse de pandemie în zona de amenajare a birourilor a fost trecerea către spaţii de lucru flexibile şi hibride. Dacă înainte de pandemie discutam despre eficienţa folosirii spaţiilor de birouri şi utilizarea la maximum a suprafeţelor ocupate, acum accentul este pus preponderent pe sănătatea şi siguranţa angajaţilor, la spaţii flexibile, la spaţii de lucru alternative. Principala preocupare este de a crea locuri de lucru care să aducă cât mai multe argumente ca angajaţii să-şi dorească să se întoarcă la birou”, spune Andrei Ianculescu, head of project and development services în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

    El subliniază că modul în care este amenajat locul de muncă, designul acestuia, poate contribui la creşterea productivităţii angajaţilor cu peste 20%. Mai mult decât atât, 90% dintre angajaţi consideră că designul locului de muncă le influenţează negativ sau pozitiv starea de spirit, cu efect direct asupra productivităţii.

    Practic, în amenajarea spaţiilor de muncă nu mai există graniţe şi se pare că, spre deosebire de alte ţări, România are o abordare mult mai deschisă de a crea birouri foarte personalizate şi adaptate dorinţelor organizaţiei.

    „Astăzi, dacă vrei să stai la plajă la birou, acest lucru a devenit posibil. Dacă vrei să stai în cabina unei maşinării de zbor, o poţi obţine. Vrei să stai sub cerul liber sau în pădurea tropicală, se poate realiza. Viitorul pare fără reguli, o lume creativă, o pânză albă, în care singurele limitări sunt cele impuse de spaţiul şi bugetul disponibil”, spune Alexa Rădulescu, proprietarul Infinity for Home.


    Birourile viitorului vor include zone dedicate mindfulnessului, meditaţiei sau chiar tehnologiilor care stimulează relaxarea mentală, cum ar fi camerele de lumină sau sunet pentru resetare mentală rapidă.

    Cristina Căpitanu, CEO, Lemon Interior Design

     


    Din punct de vedere al produselor, tendinţa este de a alege mobilier cu linii simple, curate, dar de a acorda mai multă atenţie decoraţiunilor. De exemplu, devine tot mai vizibilă tendinţa de a aduce „natura” şi elementele naturale în birou, rezultatul fiind un spaţiu cu foarte multe zone verzi şi plante.

    Realitatea zilelor noastre este mult diferită de cea de la începutul anilor 2000, când majoritatea birourilor erau compartimentate, fiecare angajat având un spaţiu propriu sau o cameră dedicată. „Modelul de lucru era centrat pe confidenţialitate şi ierarhie, ceea ce uneori reducea capacitatea de colaborare între echipe”, este de părere Cristina Căpitanu, CEO al Lemon Interior Design.

    Încet, odată cu apariţia noilor clădiri de birouri moderne, numărul birourilor individuale s-a redus, în favoarea open space-ului, un concept care promovează interacţiunea, colaborarea şi creativitatea. Inovator în anii 2000, chiar şi acest concept pare astăzi uşor depăşit şi suferă o serie de transformări. 

    „Astăzi, spaţiile sunt multifuncţionale şi flexibile, fiind proiectate să se adapteze la diverse stiluri de lucru. Zonele de relaxare, spaţiile destinate brainstormingurilor sau camerele de conferinţe modulare oferă angajaţilor opţiuni variate pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea. În plus, vedem o creştere a adoptării conceptului de coworking, unde companiile împart spaţii pentru a maximiza resursele şi a crea un mediu dinamic”, a explicat Cristina Căpitanu. 

    În plus, un nou concept şi-a făcut loc în conversaţie în ultimii ani şi se reflectă tot mai clar în design. „Wellnessul angajatului a devenit o prioritate, iar această atenţie sporită vine nu doar dintr-o dorinţă de a atrage şi reţine talente, ci şi dintr-o responsabilitate corporativă mai mare faţă de angajaţi şi faţă de mediu. În viitor, companiile care vor continua să investească în aceste direcţii vor avea un avantaj competitiv clar, oferind angajaţilor un mediu de lucru nu doar productiv, ci şi creativ, inspiraţional şi sustenabil”, anticipează CEO-ul Lemon Interior Design. 


    Priorităţile angajatorilor sunt legate de crearea unui mediu care să maximizeze productivitatea şi să readucă angajaţii la birou cel puţin
    3-4 zile pe săptămână, optimizarea costurilor şi utilizarea soluţiilor care răspund la strategia ESG a companiei.

    Andrei Ianculescu, head of project and development services, Cushman & Wakefield Echinox


    O altă problemă cu care se confruntă companiile, arhitecţii şi designerii este legată de nevoia de a acomoda preferinţele şi nevoile unor angajaţi din generaţii diferite. În timp ce varianta open space a fost preferată de generaţiile anterioare, Gen Z şi Millennials caută mai multă flexibilitate şi intimitate, dar şi utilizarea accentuată a tehnologiei la locul de muncă. Soluţia pare să fie un design hibrid, care să alăture spaţiile deschise, colaborative, cu zone private şi spaţiile de linişte. „Generaţiile tinere, cum ar fi Millennials şi Gen Z, cer soluţii tehnologice avansate şi un mediu de lucru dinamic. Ei sunt motivaţi de inovaţie şi flexibilitate, aşa că birourile ar trebui să includă spaţii modulare, tehnologii smart integrate şi posibilitatea de a alege locul de lucru în funcţie de activitate, fie că e vorba de munca individuală sau colaborativă. De partea cealaltă, generaţiile mai experimentate valorizează confortul, stabilitatea şi ergonomia”, explică Cristina Căpitanu. 

    Astfel, chiar dacă varianta open space rămâne populară pentru că favorizează colaborarea, ea poate deveni zgomotoasă şi incomodă pentru activităţile care necesită concentrare. „Generaţia Z are alte aşteptări legate de birou. Tinerii sunt atenţi la sustenabilitate, tehnologie avansată şi echilibrul viaţă-muncă, branding şi personalizare, preferând spaţii care reflectă identitatea companiei, cu posibilitatea de personalizare, apreciind birourile modulare şi flexibilitatea între lucrul de acasă şi la birou”, comentează Daniela Popescu, director tenant services & workplace advisory la Office360, parte a Colliers. Un design echilibrat care să includă atât spaţii colaborative, cât şi zone private, este esenţial pentru a mulţumi generaţii diferite.


    Generaţia Z are alte aşteptări legate de birou. Tinerii sunt atenţi la sustenabilitate, tehnologie avansată şi echilibrul viaţă-muncă, branding şi personalizare, preferând spaţii care reflectă identitatea companiei, cu posibilitatea de personalizare, apreciind birourile modulare şi flexibilitatea între lucrul de acasă şi la birou.

    Daniela Popescu, director tenant services & workplace advisory la Office360, parte a Colliers


    În plus, priorităţile angajaţilor cu privire la locul de muncă se intersectează cu cele ale angajatorilor, iar ele nu sunt întotdeauna similare. Din fericire, există şi puncte comune. „Priorităţile angajatorilor sunt legate de crearea unui mediu care să maximizeze productivitatea şi să readucă angajaţii la birou cel puţin 3-4 zile pe săptămână, optimizarea costurilor şi utilizarea soluţiilor care răspund la strategia ESG a companiei. Angajaţii îşi doresc birouri confortabile şi ergonomice, zone pentru relaxare şi deconectare, acces la tehnologie modernă şi conexiuni rapide, posibilitatea de a lucra în mod flexibil, un design atractiv, iluminat natural, sistem de ventilaţie modern şi eficient, scaune ergonomice. Una dintre diferenţe este că angajaţii doresc să aibă cât mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte unde şi când lucrează, iar angajatorii doresc mai mult control asupra acestor elemente”, spune Andrei Ianculescu. 

    În general, România se aliniază tot mai mult la standardele internaţionale în ceea ce priveşte designul spaţiilor de birouri, iar multe companii mari au implementat deja soluţii moderne, tehnologia fiind la rândul ei bine integrată în majoritatea mediilor de lucru. De asemenea, tendinţele legate de sustenabilitate şi eficienţă energetică apar tot mai des în conversaţii. 

    Cu toate acestea, există câteva aspecte subtile care încă nu sunt implementate la scară largă. „Spre exemplu, conceptele de wellbeing holistic şi design biofilic, prezente pe pieţele avansate, ar putea fi mai profund explorate aici. Practic, suntem într-o fază de tranziţie spre un nou standard, care va combina elementele funcţionale cu o atenţie tot mai mare pentru sănătatea şi bunăstarea angajaţilor”, consideră Cristina Căpitanu. 

    În acelaşi timp, pe pieţele internaţionale, precum cea din Polonia, se observă nevoia de a evita fenomenul de „greenwashing” în designul sustenabil al birourilor, căci folosirea câtorva plante şi utilizarea termenului „eco” nu echivalează cu sustenabilitatea reală. „Tendinţele internaţionale arată importanţa reducerii amprentei de carbon şi utilizarea de materiale locale, reutilizabile şi reciclabile, pentru a minimiza impactul asupra mediului”, explică Daniela Popescu.

    Cum va arăta biroul în 2030? Viitorul open space va fi un „action office”, crede managerul de la Cushman & Wakefield Echinox, ceea ce înseamnă mai multă tehnologie, cu o estetică mai „ca acasă”, cu elemente de confort şi flexibilitate. „Va fi un birou puternic tehnologizat, unde se va aloca mai mult spaţiu per angajat, angajaţii vor avea flexibilitate mai mare în alegerea locului din birou, vor avea mai multă intimitate, având mai mult spaţiu personal.” 

    În 2030, rândurile nesfârşite de birouri vor fi probabil o amintire. Spaţiile vor fi împărţite în birouri individuale şi săli de întâlnire hibride, zone de relaxare şi sport, adaptate atât celor care vor fi fizic la muncă, dar şi celor online. Într-o lume în care mulţi angajaţi lucrează de acasă, companiile s-ar putea asocia cu parteneri pentru a împărţi spaţiul de birouri. Acest lucru stimulează colaborarea şi schimbul de idei, dar creează noi provocări în materie de securitate. 

    Privite astăzi cu un uşor amuzament, realitatea virtuală şi augmentată vor deveni cel mai probabil instrumente banale la locul de muncă şi vor schimba modul în care interacţionează angajaţii. Şedinţele în VR par astăzi subiect de film SF, dar ele ar putea deveni curând o variantă folosită de companii, cu atât mai mult cu cât toată lumea este deja sătulă de întâlnirile pe Zoom. În plus, poate nici nu va fi nevoie ca angajatul să participe la toate şedinţele, căci instrumentele AI de analiză video şi transcript vor selecta doar părţile care sunt de interes pentru el, pe care le poate urmări când are timp. 

    Cuvintele cheie ale viitorului sunt modular, flexibil, tehnologic, sustenabil. 

    „Flexibilitatea va deveni esenţială, birourile devenind adevărate huburi dinamice, gata să se transforme în funcţie de nevoile echipei. Zonele de coworking vor deveni un standard, stimulând colaborarea între echipe şi angajaţi din domenii diverse. Tehnologia inteligentă va juca un rol cheie, integrând soluţii IoT care să optimizeze atât eficienţa energetică, cât şi confortul personalizat pentru fiecare angajat”, crede managerul Lemon Interior Design. Tot ea mai spune că bunăstarea angajaţilor va continua să reprezinte o prioritate majoră şi că vom vedea tot mai multe elemente de design biofilic, cum ar fi plantele naturale, lumina naturală şi spaţiile de relaxare care încurajează pauzele active. „Birourile viitorului vor include zone dedicate mindfulnessului, meditaţiei sau chiar tehnologiilor care stimulează relaxarea mentală, cum ar fi camerele de lumină sau sunet pentru resetare mentală rapidă”, completează Cristina Căpitanu. 


    Astăzi, dacă vrei să stai la plajă la birou, acest lucru a devenit posibil. Viitorul pare fără reguli, o lume creativă, o pânză albă, în care singurele limitări sunt cele impuse de spaţiul şi bugetul disponibil.

    Alexa Rădulescu, proprietar Infinity for Home


    În viitorul apropiat, birourile vor fi la rândul lor „inteligente”, aşa că vom vedea spaţii în care tehnologia este invizibilă, dar omniprezentă, ghidând fiecare interacţiune şi experienţă. Spaţiile vor răspunde la prezenţa angajaţilor, ajustând automat lumina, temperatura şi setările acustice în funcţie de preferinţele lor, creând un mediu optim pentru muncă. 

    Şi, spune Cristina Căpitanu, nu suntem departe de momentul în care vom avea „colegi virtuali”. Deja vedem primii paşi spre asistenţi virtuali alimentaţi de inteligenţa artificială, iar în viitor, aceşti „colegi” vor deveni mai sofisticaţi, oferind sprijin pentru sarcini complexe, analiză de date în timp real şi chiar colaborare în cadrul echipelor. Desigur, vor exista în continuare diferenţe între aşteptările angajatorilor şi cele ale angajaţilor, inclusiv cu privire la modul de lucru hibrid şi priorităţile în amenajarea birourilor, dar, chiar dacă găsirea unui echilibru poate reprezenta o provocare, ea este şi o oportunitate. „Angajatorii tind să acorde prioritate eficienţei operaţionale şi optimizării spaţiului de lucru. Aşa că în următorii cinci ani, ne putem aştepta la reducerea suprafeţei de birouri, pentru o mai bună gestionare a costurilor, crearea unor spaţii flexibile, care să se adapteze echipelor care lucrează ocazional la birou, implementarea noilor tehnologii menite să îmbunătăţească eficienţa şi un focus crescut pe sustenabilitate”, se aşteaptă Daniela Popescu de la Office 360. 

    Pe de altă parte, pentru angajaţi prioritare vor fi opţiunile flexibile, care să le permită să lucreze eficient, fie de acasă, fie de la birou, un spaţiu de lucru sănătos, cu lumină naturală, mobilier ergonomic şi facilităţi care să sprijine diferitele activităţi, oportunităţi de interacţiune autentică cu colegii, a completat reprezentantul Colliers. 

    Astfel, în timp ce angajatorii şi angajaţii pot avea perspective diferite cu privire la viaţa la birou, companiile care vor reuşi să găsească un echilibru între aceste nevoi vor fi în măsură să creeze un mediu de lucru mai atractiv şi eficient pentru ambele părţi.  

     

    Cum influenţează tehnologia mediul de lucru

    1. Automatizarea sarcinilor repetitive 

    2. Comunicarea îmbunătăţită prin instrumentele de colaborare online – Microsoft Teams, Slack sau Zoom 

    3. Flexibilitatea muncii: Tehnologia permite angajaţilor să lucreze de oriunde, asigurând un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală 

    4. Acces la informaţii şi date: Tehnologia facilitează accesul rapid la informaţii şi date, permiţând angajaţilor să ia decizii informate şi să răspundă rapid la schimbările din piaţă. 

    5. Sănătatea angajaţilor: Tehnologiile de monitorizare a sănătăţii şi aplicaţiile de wellness pot ajuta angajaţii să îşi menţină sănătatea fizică şi mentală, oferind suport pentru exerciţii fizice, nutriţie şi mindfulness.

    5 trenduri în designul spaţiilor de birouri:

    1. Spaţii de lucru flexibile şi hibride 

    2. Design centrat pe bunăstare: medii de lucru care promovează sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, unde iluminatul şi ventilaţia sunt extrem de importante 

    3. Tehnologie integrată şi experienţe virtuale: Birourile vor fi echipate cu tehnologie avansată pentru a facilita munca hibridă şi colaborarea la distanţă. VR şi AR vor îmbunătăţi întâlnirile şi trainingurile 

    4. Sustenabilitate: folosirea de materiale naturale sau care au fost fabricate ţinând cont de standardele de sustenabilitate & ESG 

    5. Spaţii multifuncţionale, care oferă mai multă autonomie pentru angajaţi şi pot găzdui diverse activităţi, de la întâlniri şi evenimente sociale la zone de lucru individuale şi colaborative. 

    Sursa: C&W Echinox

  • Real Estate. Spaţiul defineşte luxul sau luxul defineşte spaţiul?

    Piaţa imobiliară premium din România redefineşte conceptul de lux, unde spaţiul generos devine principalul atu al locuinţelor exclusiviste. Alexandru Rădulescu, CSO al dezvoltatorului Arqa, observă o creştere surprinzătoare a cererii pentru apartamente mari şi penthouse-uri, pe care clienţii le asociază cu confortul şi intimitatea dorite. Acest trend îi provoacă pe dezvoltatori să regândească modul în care oferă spaţiu şi facilităţi personalizate, într-un segment de piaţă în continuă transformare.

    Am observat o cerere neaşteptată pentru apartamente mari, de trei camere, cu suprafeţe între 130 şi 160 metri pătraţi utili, iar penthouse-urile de mari dimensiuni sunt primele care se vând”, a spus Alexandru Rădulescu, CSO al Arqa, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Cererea pentru apartamente mari şi luxoase este în continuare ridicată, ceea ce a determinat dezvoltatorii să îşi ajusteze strategiile. „Am observat o cerere neaşteptată pentru apartamente mari, de trei camere, cu suprafeţe între 130 şi 160 metri pătraţi utili, iar pent-house-urile de mari dimensiuni sunt primele care se vând”, a subliniat Rădulescu. Proiectul Jolie Village, spre ex-emplu, este structurat astfel încât să ofere apartamente cu numeroase variante de suprafeţe şi compartimentări, pentru a atrage atât investitori, cât şi clienţi finali. „Clienţii noştri nu mai caută doar locuinţe standard, ci opţiuni per-sonalizate, cu facilităţi pe care să le poată folosi pentru a-şi crea un stil de viaţă propriu. Am gândit inclusiv aparta-mente cu holuri de minimum 1,60 metri lăţime, pentru a permite spaţii de depozitare suplimentare şi mai mult con-fort”, a explicat Rădulescu. Un nou trend în sectorul rezidenţial este migrarea dinspre case individuale către apartamente de lux, în special pentru clienţii care îşi doresc mai puţine responsabilităţi legate de întreţinere. „Am observat că tot mai mulţi clienţi se mută de la case la apartamente. Vor să păstreze confortul unei case, dar fără stresul întreţinerii unei grădini mari sau a unei construcţii complexe. Aceştia caută apartamente cu terase generoa-se, grădini proprii sau zone de aer curat,” a adăugat el.

    În ceea ce priveşte perspectivele pe termen lung pentru piaţa rezidenţială premium din România indică o evoluţie graduală a preţurilor, fără salturi bruşte, însă cu două posibile momente de accelerare: încheierea războiului din Ucraina şi tranziţia României la moneda euro. „Dacă războiul din Ucraina se încheie, reconstrucţia va atrage resurse semnificative de pe piaţă, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor materialelor de construcţie şi implicit la o creştere a preţurilor locuinţelor. De asemenea, tranziţia la moneda euro va fi un alt moment în care putem vedea o accelerare a preţurilor,” a declarat Alexandru Rădulescu, Chief Sales Officer la dezvoltatorul rezidenţial Arqa, în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.
    În ceea ce priveşte evoluţiile mai recente ale pieţei, Rădulescu este optimist pentru sezonul de toamnă, în pofida unei încetiniri pe timpul verii. „Chiar dacă am observat o scădere a activităţii pe piaţa rezidenţială în timpul verii, in-teresul a revenit semnificativ după 1 septembrie. Vedem o cerere ridicată pentru apartamente mari, premium, iar clienţii sunt dispuşi să investească în locuinţe care oferă confort şi facilităţi de calitate”, a declarat el. Piaţa re-zidenţială din România se confruntă în acest an cu provocări majore, însă cererea pentru locuinţe de lux continuă să fie stabilă, în ciuda volatilităţii economice şi politice. Potrivit lui Alexandru Rădulescu, majoritatea tranzacţiilor din sectorul premium sunt realizate de clienţi care au capital propriu şi nu depind de credite bancare, ceea ce oferă o mai mare stabilitate în acest segment. „Niciunul dintre clienţii noştri nu a luat credit pentru achiziţia unei locuinţe până acum. Dacă există discuţii despre credit, acestea sunt mai degrabă pentru a evita blocarea capitalului pro-priu, nu din necesitate,” a explicat el.


    Carte de vizită

    1. Alexandru Rădulescu s-a ocupat de vânzarea a 17 proiecte rezidenţiale şi mixte şi a coordonat în decursul car-ierei sale peste 50 de consultanţi imobiliari;

    2. Sub îndrumarea sa, au fost vândute peste 1.000 de unităţi, în valoare totală de 145 de milioane de euro;

    3. Brandul Arqa a fost creat prin asocierea dintre Petre Niculae, fondatorul Pedro Construct, şi omul de afaceri Flor-in Ababe.


    Dezvoltatorul rezidenţial Arqa a vândut 54% din cele 155 de apartamente in-cluse în proiectul Jolie Village, situat în zona Iancu Nicolae. Procesul de finalizare a proiectului este în curs, cu o parte dintre unităţi deja aproape finalizate, iar restul se află în diverse stadii de amenajare interioară. Povestea companiei din spatele brandului Arqa a început acum 30 de ani, odată cu înfiinţarea, în 1993, a firmei Pedro Con-struct, care a dezvoltat până în prezent peste 10.000 de unităţi locative, totalizând 1 milion de metri pătraţi constru-iţi. „Am decis să ne orientăm către construcţiile premium spre finalul anului 2022, iar primul proiect lansat sub brandul premium este Jolie Village, situat în zona Iancu Nicolae”, descria Rădulescu proiectul companiei într-o altă ediţie a emisiunii. Profilul clientului lor este bine definit: persoane cu venituri peste medie, din profesii liberale – av-ocaţi, notari, medici – sau expaţi care lucrează în cadrul ambasadelor sau şcolilor internaţionale din zonele re-zidenţiale de top. Aceşti clienţi caută locuinţe care oferă intimitate, confort şi facilităţi comunitare moderne. Spre exemplu, Arqa a gândit proiecte care includ zone de coworking, after-school, piscine încălzite şi zone de relaxare. „Am observat că locuinţele premium atrag tot mai mult oameni care preferă confortul unui bloc, dar cu facilităţi de nivel înalt. Oamenii caută un stil de viaţă echilibrat, fără bătaia de cap de la casă, dar cu aer curat, grădină sau terasă generoasă,” a adăugat reprezentantul Arqa.

    În ceea ce priveşte preţurile pe segmentul premium în cadrul proiectului Jolie Village, acestea variază considerabil, pornind de la 120.000 de euro pentru un studio şi ajungând până la 799.000 de euro pentru un penthouse de 233 metri pătraţi utili. „Dacă vorbim de zona Iancu Nicolae, preţurile reflectă nu doar calitatea locuinţelor, ci şi exclusivitatea zonei şi proximitatea faţă de şcolile private şi facil-ităţile de top din împrejurimi”, a explicat Rădulescu. El adaugă că dezvoltatorii observă o diferenţă importantă chiar şi între proiectele din zona Iancu Nicolae şi cele din Şoseaua Pipera, chiar dacă distanţa fizică dintre ele este mică. „Clienţii din zona Iancu Nicolae sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un produs exclusivist, personalizat, care oferă un număr redus de unităţi similare. În Pipera, clienţii sunt mai degrabă din middle management şi preferă lo-cuinţe de tip mid-upper, cu mai multe apartamente de acelaşi tip”, a explicat Rădulescu.

    Ce urmează în continuare? Perspectivele pentru următorii ani arată o evoluţie graduală a pieţei, fără salturi bruşte ale preţurilor. Totuşi, Alexandru Rădulescu anticipează două posibile momente de accelerare a preţurilor: închei-erea războiului din Ucraina şi trecerea României la moneda euro. „Dacă războiul din Ucraina se încheie, recon-strucţia va atrage resurse semnificative de pe piaţă, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor materialelor de con-strucţie şi implicit la o creştere a preţurilor locuinţelor. De asemenea, tranziţia la moneda euro va fi un alt moment în care putem vedea o accelerare a preţurilor,” a adăugat el. Piaţa va continua să se extindă, iar dezvoltatorii se vor concentra tot mai mult pe oferirea de facilităţi premium şi pe crearea de comunităţi. „Noi ne dorim să dezvoltăm proiecte care să depăşească standardele actuale şi să creăm un mediu în care locatarii să se simtă conectaţi şi să interacţioneze. Cred că viitorul pieţei rezidenţiale va fi definit de astfel de facilităţi şi de un nou nivel de confort,” a concluzionat Alexandru Rădulescu.   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Alexandru Rădulescu, CSO, Arqa:

    Din ce am văzut, majoritatea dezvoltatorilor, dacă nu chiar toţi, tratează acum spaţiul mai mare oferit în cadrul unei locuinţe ca pe un lux – aşa este?
    A devenit un lux un apartament spaţios, în trecut, într-adevăr, în perioada anilor 2000, se construiau apartamente şi cu două camere, cu suprafeţe foarte generoase, de 70-80 de metri pătraţi. S-au schimbat un pic lucrurile, dar aş spune că nu dezvoltatorii sunt cei care dictează produsele care se pun pe piaţă, ci ceea ce piaţa cere sau poate cumpără dictează tendinţele. În continuare există o cerere pentru acest tip de apartamente, care atrage nişte cli-enţi care îşi doresc să facă parte dintr-o categorie, dintr-o zonă, dar îşi permit o suprafaţă mai mică, dar şi clienţi care vor o suprafaţă mult peste medie, cred că există un potenţial de apartamente de peste 1.000.000 de euro care nu este atât de bine acoperit de dezvoltatori.


    Ce procent din proiectul Jolie Village este vândut în prezent?
    Am vândut 53%-54% până în momentul de faţă. Avem 155 de apartamente şi 190 de locuri de parcare gândite în două corpuri de clădire, deşi ele sunt de fapt o structură comună, fiind unite pe zona de subsol. Acum suntem chiar în faza finală – o parte dintre apartamente deja includ finisaje interioare, însemnând aproape de finalizare. Urmează obiectele sanitare şi mocheta pe care o punem în dormitoare, dar ne apropiem cu paşi repezi de finalizare. Ne con-centrăm acum foarte mult şi pe exterior, să pregătim zonele comune şi tot ce înseamnă vegetaţie peisagistică ş.a.m.d. Nu vreau să forţăm lucrurile, pentru că din punctul acesta al dezvoltării vreau să eficientizăm un pic profit-abilitatea proiectului şi atunci foarte probabil va urma o majorare a preţului. În următoarele 8-10 luni previzionez să închidem vânzarea pentru toate apartamentele şi penthouse-ul.


    Cum va evolua piaţa rezidenţială în continuare?
    Nu cred că vom avea salturi importante de preţ – cu două menţiuni cred –  vor exista două spike-uri în următorii 10 ani. Unul va fi în momentul în se încheie războiul dintre Rusia şi Ucraina, când pe noi ne va afecta acest lucru indi-rect prin faptul că multe resurse se vor duce pentru reconstrucţie; atât resursa materială, cât şi materialele de con-strucţii nu vor mai face parte la momentul respectiv dintr-o piaţă concurenţială,  acolo venind foarte multe resurse de oriunde din lume, vor cumpăra tot, doar să aibă resursa la dispoziţie. Şi atunci va exista o creştere majoră în preţul materialelor şi al forţelor. Acestea se vor reflecta, evident, şi în preţul unui proiect pe care-l au în dezvoltare. Acum depinde şi fiecare dezvoltator în ce moment va fi prins cu proiectul. De asemenea, cred că în următorii 10 ani vom trece la moneda euro şi atunci cred că şi în momentul respectiv va fi încă o creştere mai puţin liniară. Dacă se întâmplă altceva la nivel politic, economic, atunci regulile se schimbă, dar dacă nu se întâmplă asta, aşa prevăd că vor evolua lucrurile.

    ZF Real Estate by Storia.ro este prima emisiune dedicată exclusiv afacerilor din imobiliare, în care vorbim despre cele mai noi evoluţii din toate ramurile acesteia, fie că vorbim despre piaţa rezidenţială, office, retail sau industrială.

  • Oraşele se degradează pentru că statul ţine clădirile statului prizoniere unei mentalităţi de stat

    Luni, 28 octombrie, una dintre cele mai citite ştiri pe zf.ro a fost articolul prin care se anunţa o tranzacţie sur-prinzătoare pe piaţa imobiliară: Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureş a cumpărat un mall din oraş, unde va găzdui Facultatea de Economie şi Drept şi Facultatea de Ştiinţe şi Litere, într-o tranzacţie evaluată la 10 milioane de euro. „Mallul oferea spaţii deja compartimentate şi potrivite“, a declarat Leonard Azamfirei, rectorul universităţii. De asemenea, Universitatea din Târgu-Mureş construieşte un spital universitar propriu, cu 660 de paturi noi, o investiţie de 32 de milioane de euro din fonduri proprii, urmând ca echipamentele medicale să fie achiziţionate prin finanţări europene. Genesis College, una dintre cele mai mari şcoli particulare din Bucureşti, fondată de Ioana Necula, a închiriat de la Petrom una dintre clădirile de birouri din sediul central, unde îşi va extinde colegiul cu învăţământ primar şi liceal. Grupul medical Sanador va cumpăra de la OTP Bank clădirea de birouri în care se afla sediul central al băncii, transformând-o într-un spital, având în vedere că este situată lângă clinica Sanador. Dezvoltatorul imobiliar One a închiriat mai multe etaje în proiectul One Cotro-ceni pentru deschiderea unor grădiniţe şi şcoli. Astfel de exemple devin din ce în ce mai numeroase, arătând cum se schimbă destinaţia diverselor proiecte imobiliare. La începutul pandemiei şi pe parcursul acesteia, multe clădiri care erau destinate birourilor s-au transformat în proiecte imobiliare rezidenţiale, cu apartamente de top. Clădiri de clasă B sau A-, care anterior erau folosite pentru birouri, îşi găsesc acum o nouă utilitate – spitale, clinici medicale, şcoli etc. –, având în vedere că numărul angajaţilor care vin la birou s-a redus considerabil după pandemie. Dacă structura permite, unele clădiri de birouri se vor transforma în locuinţe sau chiar în hoteluri. Businessul, economia, dezvoltatorii se adaptează vremurilor. Dacă astăzi nu mai ai chiriaşi pentru clădirile de birouri pentru că angajaţii preferă să lucreze de acasă, nu laşi clădirea goală aşteptând o schimbare de trend. Fiecare dezvoltator şi proprietar de clădire încearcă să se adapteze. Numai statul, guvernul şi instituţiile publice rămân încremenite. Statul, având cea mai vastă istorie, este şi cel mai mare proprietar de clădiri şi spaţii de tot felul. Din păcate, multe dintre acestea sunt neocupate, se degradează anual sau chiar riscă să se prăbuşească, aşteptând zadarnic o soluţie de la auto-rităţi. Statul deţine numeroase clădiri care rămân goale, consumând bani şi utilităţi, neplătind taxe şi impozite şi fără nicio valoare economică, deşi ar putea avea. Statul, prin toate instituţiile sale – primării, consilii judeţene, şcoli şi alte instituţii – funcţionează în clădiri improprii, iar angajaţii sunt adesea înghesuiţi. Documentele se îngrămădesc din lipsa unui spaţiu adecvat pentru depozitare. În loc ca statul să mute aceste instituţii în spaţii moderne, cum ar fi malluri sau clădiri noi de birouri, preferă să le menţină în trecut. Clădirile centrale ale statului, mai vechi sau mai noi, ar putea găzdui alte tipuri de activităţi – hoteluri, pensiuni, librării, cafenele, restaurante, spaţii pentru expoziţii, etc. Din păcate, nimeni din conducerea statului sau din guvern nu ia în considerare această oportunitate de a schimba faţa oraşelor prin mutarea instituţiilor publice în locaţii moderne, lăsând spaţiile actuale disponibile pentru proiecte imobiliare moderne făcute de investitori privaţi. Îmi vine adesea în minte Gara de Nord din Bucureşti, unde anual se investesc milioane de euro pentru var, reabilitări şi consolidări de ochii lumii doar ca să se mai mănânce nişte bani pentru că în realitate nu se schimbă nimic. În loc să fie un proiect de peste 1 miliard de euro, cu mall, spaţii comerciale şi de divertisment, spaţii de birouri, guvernul, prin Ministerul Transporturilor, preferă să chel-tuiască încă 100 de milioane de euro pentru reabilitarea şi consolidarea ei. La finalul „acestui var”, Gara de Nord va arăta la fel – murdară, plină de oameni ai străzii etc. Alt dezmăţ bugetar este legat de noile stadioanele care se con-struiesc acum într-o frenezie electorală fără precedent, dar care se vor degrada rapid, pentru că nu vor fi utilizate decât două ore pentru un meci de fotbal sau un spectacol. Aceste stadioane ar fi trebuit să aibă şi o componentă comercială adiacentă. În schimb, construim stadioane care nu vor avea nicio altă funcţiune decât fotbalul sau o întâlnire electorală. Vom pierde peste un 1 miliard de euro cu aceste stadioane, al căror cost de întreţinere va fi enorm. Toate clădirile statului trebuie inventariate, iar cele care se pretează la o altă utilizare ar trebui vândute sau închiriate, pentru a nu mai sta nefolosite. Putem crea restaurante, cafenele, librării, spaţii comerciale de top care să înfrumuseţeze oraşele şi să le confere un aer modern. Însă statul, indiferent de reprezentanţii săi, preferă să lase aceste clădiri să se degradeze, neavând nici resurse pentru modernizare şi nici dorinţa de a se asocia cu investitori privaţi pentru a dezvolta proiecte imobiliare.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)