BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Ce ne aşteaptă în complicatul an 2025?

    În lunile ianuarie şi februarie, reprezentanţii de top ai mediului de afaceri continua să răspundă invitaţiei noastre de a semnala cele mai importante evenimente din 2024 pentru companie şi domeniul în care activează şi de a împărtăşi aşteptările pentru anul care începe acum. Citiţi în ediţia aceasta răspunsurile lui Adinel Tudor, CEO, Evo Properties.

    Elemente cheie în 2024 

    ► Pentru companie:

    Anul acesta am adoptat noul branding şi am facut tranziţia de la RIVER TOWER PROJECT către EVO PROPERTIES. Rebrandingul EVO PROPERTIES reprezintă o transformare strategică esenţială pentru consolidarea poziţiei companiei pe piaţă ca dezvoltator cu o viziune clară şi ambiţioasă pentru crearea unor comunităţi durabile şi interconectate. 

    ► În domeniu:

    Piaţa imobiliară de birouri a traversat un an complex, caracterizat de o activitate redusă şi de o dinamică neconstantă. Putem puncta faptul că prin contextul actual sunt scoase  în evidenţă câteva tendinţe şi provocări cheie. Pentru început, în 2024, volumul livrărilor de clădiri de birouri a atins un minim istoric, cu doar o singură clădire, de aproximativ 16.000 mp, planificată pentru livrare în Bucureşti. Aceasta reprezintă o creştere de doar 0,05% a stocului total, estimat la 3,4 milioane mp. Această scădere accentuată a livrărilor reflectă o combinaţie de factori: incertitudini economice, reticenţa dezvoltatorilor de a iniţia noi proiecte şi lipsa cererii consistente. În contextul unei economii globale volatile, multe companii îşi reevaluează strategiile de spaţiu, preferând contracte pe termen scurt sau soluţii mai flexibile, cum ar fi spaţiile coworking. În ciuda acestor provocări, piaţa poate găsi oportunităţi prin diversificare şi inovare. Din acest motiv, integrarea tehnologiilor „smart building” şi adaptarea clădirilor la standardele ESG (Environmental, Social, Governance), care asigură o eficienţă sporită şi un impact pozitiv asupra mediului, reprezintă un avantaj competitiv pentru creşterea cererii faţă de proiectele EVO PROPERTIES. 

     

    Previziuni pentru 2025.

    ► Pentru companie:

    Principalul obiectiv pentru anul 2025 este ca suprafaţa închiriabilă în clădirile London şi Oslo, de peste 31,000 m.p. să fie realocată conform noilor funcţionalităţi, astfel: aproximativ 50%-60% din suprafaţa închiriabilă va fi dedicată birourilor moderne, între 20-25% va găzdui servicii de ospitalitate,  între 10-15% vor fi alocaţi serviciilor medicale şi de well-being, restul suprafeţei fiind deja ocupat de Centrul Cultural Lumina, care funcţionează deja în clădirea Oslo, cu sala plină la fiecare spectacol susţinut. Merită menţionat că una dintre cele mai semnificative noi funcţionalităţi este finalizarea şi operaţionalizarea unui apart-hotel de patru stele, care va ocupa patru etaje în cadrul clădirii London. Acest proiect este în fază avansată de negociere, operatorul hotelier având deja semnat un contract de franciză cu un brand internaţional de prestigiu şi are un rol principal în a întregi mixul funcţional al clădirilor Această colaborare va asigura atât un standard ridicat al serviciilor, cât şi acces la o reţea globală de distribuţie, maximizând gradul de ocupare. Hotelul va oferi 110 camere, o sală de conferinţe cu o capacitate de 70-80 de persoane şi facilităţi care răspund nevoilor chiriaşilor actuali şi viitori. Strategia pentru 2025 include şi explorarea altor oportunităţi de investiţii şi parteneriate, menţinând focusul pe adaptabilitate, sustenabilitate şi răspuns la cerinţele dinamice ale pieţei. Încrederea noastră în aceste direcţii se bazează pe experienţa acumulată şi pe o înţelegere profundă a nevoilor clienţilor noştri. Cel mai probabil că la finalul anului viitor sau chiar începutul lui 2026 va fi momentul când ne vom uita la alte proiecte în piaţă care să corespundă viziunii EVO PROPERTIES, respectiv aceea de a creea spaţii multifuncţionale care să ajute cu adevărat la creşterea şi evoluţia chiriaşilor respectiv locatarilor. Pe termen lung, EVO Properties îşi propune să exploreze noi proiecte multifuncţionale, create pentru a răspunde nevoilor unei industrii aflate într-o continuă transformare, prioritizând flexibilitatea, sustenabilitatea şi crearea unor spaţii integrate care să îmbine eficient funcţionalităţile ospitaliere, comerciale şi de birouri, în beneficiul comunităţilor şi al partenerilor săi.

    ► În domeniu:

    După un 2024 marcat de livrări minime şi tranzacţii speculative, 2025 ar putea aduce o creştere treptată a cererii, în special în segmentele de spaţii de birouri flexibile şi sustenabile. Pe măsură ce economia globală se stabilizează, companiile vor investi în sedii care să reflecte noile realităţi ale muncii hibride. În acelaşi timp, spaţiile flexibile şi modelul de coworking vor continua să câştige teren, iar clădirile care integrează funcţionalităţi mixte (birouri, hoteluri, retail, evenimente) vor fi preferate. În cazul nostru, integrarea hotelului, a unei cafenele Boutique şi a unei săli moderne de fitness în proiect reprezintă un avantaj competitiv semnificativ.Rata de ocupare va rămâne un indicator esenţial. Crearea de spaţii adaptate nevoilor reale ale companiilor şi capacitatea de a le închiria rapid vor determina succesul pe piaţă. Strategia noastră este să anticipăm aceste evoluţii, să ne poziţionăm în mod flexibil şi să continuăm să oferim soluţii care răspund nevoilor clienţilor noştri şi cerinţelor unei industrii în schimbare.

  • Real Estate. Ecosistemul urban din apropierea Capitalei

    Alesonor, dezvoltatorul cu origini greceşti care investeşte 200 mil. euro în Amber Forest, o comunitate sustenabilă în apropierea pădurii Băneasa, face următorul pas în redefinirea locuirii moderne. După succesul acestui proiect, compania pregăteşte lansarea unui nou concept rezidenţial, bazat pe sustenabilitate şi integrare comunitară. Detaliile urmează să fie dezvăluite, dar ambiţia rămâne aceeaşi: crearea unor ecosisteme urbane pentru viitor.

     

    Analizăm în prezent mai multe terenuri pentru a aplica cunoştinţele şi experienţa acumulate în Amber Forest. Plănuim să anunţăm un nou proiect în lunile următoare”, a spus  Alex Skouras, managing partner în cadrul dezvoltatorului Alesonor, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia. Dezvoltatorul Alesonor planifică finalizarea integrală a proiectului Amber Forest până la sfârşitul anului 2027, dar explorează deja posibilitatea extinderii cu un nou proiect. „Amber Forest reprezintă o investiţie totală de peste 200 de milioane de euro, fiind unul dintre cele mai ambiţioase proiecte rezidenţiale şi de comunitate din România”, a spus Alex Skouras. „Am început să dezvoltăm proiecte rezidenţiale acum aproape 20 de ani, iar primul nostru proiect în zona Tunari, pe un teren de cinci hectare, ne-a oferit o înţelegere profundă a cerinţelor pieţei. Acesta a fost baza pentru ceea ce construim acum cu Amber Forest”, a explicat el în cadrul emisiunii. Amber Forest, dezvoltat pe un teren aflat în apropierea proiectului Amber Gardens al companiei, se întinde pe 31 de hectare, dintre care doar 15% sunt alocate construcţiilor, restul fiind destinate parcurilor, pistelor de alergare şi altor facilităţi comunitare. Proiectul include 700 de unităţi rezidenţiale, dintre care peste 550 au fost deja vândute. „Preţurile locuinţelor încep de la 120.000 de euro pentru apartamente şi depăşesc 300.000 de euro pentru casele individuale, iar locuinţele premium pot ajunge la peste 1 milion de euro”, adaugă Skouras. 

    Proiectul Amber Forest oferă o gamă diversificată de locuinţe, de la apartamente cu un dormitor la vile individuale şi case cu trei sau mai multe dormitoare. „Ceea ce atrage cumpărătorii nu este doar designul sau dimensiunea locuinţelor, ci întregul concept al comunităţii. Familiile vin aici pentru viziunea noastră despre o viaţă mai bună”, declară Skouras. Locuinţele sunt proiectate conform principiilor de design climatic, echipate cu pompe de căldură şi unităţi de recuperare a căldurii, asigurând astfel sustenabilitatea şi eficienţa energetică. Peste 90% dintre cumpărători sunt utilizatori finali – familii tinere care apreciază conceptul de comunitate integrată şi îşi doresc un mediu sănătos şi sigur pentru a-şi creşte copiii. „Cumpărătorii noştri împărtăşesc aceleaşi valori şi vin aici pentru a-şi construi viitorul într-un mediu sigur şi armonios. Am vândut deja peste 80% din unităţi, iar feedbackul a fost extraordinar”, spune Skouras. Investitorii reprezintă restul de 10%, atraşi de potenţialul de capitalizare sau de închiriere către profesionişti din comunitate, precum profesori, manageri sau personal medical. “Acest proiect este un exemplu al modului în care sustenabilitatea şi confortul pot coexista. Am dorit să oferim mai mult decât locuinţe, să creăm un ecosistem integrat pentru familii”, subliniază Skouras. Proiectul Amber Forest este planificat să fie finalizat până în 2027. „Ceea ce facem aici este să proiectăm o comunitate pentru oameni care împărtăşesc aceleaşi valori. Creăm un mediu integrat, sustenabil, unde familiile pot trăi, lucra şi se pot bucura de o calitate ridicată a vieţii”, încheie Skouras, subliniind că Amber Forest îşi propune să redefinească standardele locuirii în România.

    În timp ce lucrările pentru Amber Forest sunt în plină desfăşurare, Alesonor explorează deja posibilitatea extinderii acestei viziuni la un nou proiect. „Analizăm în prezent mai multe terenuri pentru a aplica cunoştinţele şi experienţa acumulate în Amber Forest. Plănuim să anunţăm un nou proiect în lunile următoare”, explică Skouras. Acesta subliniază că viitoarea dezvoltare va rămâne fidelă principiilor care au definit Amber Forest: o comunitate mixtă, complet integrată, bazată pe sustenabilitate. Noul proiect ar urma să includă caracteristici similare, precum locuinţe eficiente din punct de vedere energetic, spaţii verzi generoase, facilităţi educaţionale, comerciale şi de sănătate, toate integrate într-un ecosistem care promovează interacţiunea socială şi calitatea vieţii. „Credem cu tărie în potenţialul pieţei rezidenţiale din România şi dorim să aducem o valoare reală prin proiectele noastre. Direcţia pe care o urmăm este una de creştere sustenabilă, iar ceea ce urmează va reflecta această viziune”, adaugă Skouras.

    Referindu-se la evoluţia pieţei rezidenţiale per ansamblu, Skouras a observat că aceasta se află într-un process de maturizare: „Piaţa imobiliară din România se află într-un proces de maturizare, iar această tendinţă este vizibilă în modul în care clienţii analizează proiectele rezidenţiale”. Potrivit acestuia, ultimii ani au adus o schimbare fundamentală în comportamentul cumpărătorilor, aceştia manifestând o atenţie mai mare faţă de detaliile de design, materialele folosite, tehnologiile integrate şi ecosistemul general al proiectelor. „Clienţii sunt din ce în ce mai atenţi la nevoile lor reale. Este un semn sănătos al pieţei faptul că utilizatorii finali, nu investitorii speculativi, sunt în centrul atenţiei proiectelor de succes,” adaugă Skouras. În acest context, proiectele care răspund cerinţelor reale ale consumatorilor şi oferă soluţii bine integrate continuă să înregistreze performanţe bune, chiar şi în perioade mai dificile pentru piaţă. „În cazul Amber Forest, depăşim constant ţintele de vânzări, ceea ce confirmă că înţelegem cerinţele pieţei şi le adresăm corect.” În ceea ce priveşte evoluţia pieţei rezidenţiale din România, Skouras remarcă progresele economice semnificative din ultimele decenii. „Economia românească a redus treptat diferenţele faţă de Uniunea Europeană din multe perspective. Vorbim de creşterea PIB-ului, de venitul disponibil al familiilor şi de puterea de cumpărare,” explică el. Această convergenţă economică se reflectă şi în preţurile locuinţelor şi costurile de construcţie. „Costurile de construcţie din România continuă să crească, iar acest lucru era inevitabil. Cu toate acestea, raportat la alte capitale europene, Bucureştiul oferă încă o valoare mai bună pentru bani,” subliniază Skouras. Comparativ cu oraşe precum Viena sau Berlin, Bucureştiul permite o putere de cumpărare mai mare pentru aceeaşi unitate monetară, fapt ce atrage interes din partea cumpărătorilor locali şi internaţionali. Cu o experienţă de 21 de ani pe piaţa din România, Skouras evidenţiază evoluţia semnificativă a sectorului rezidenţial. „Am fost martor la transformarea acestei pieţe din 2003 până în prezent. România a făcut progrese remarcabile, iar dacă vom continua să mergem în aceeaşi direcţie, viitorul arată promiţător,” afirmă el.  

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Alex Skouras, CEO, Alesonor

    Care sunt planurile pentru viitoarele proiecte imobiliare ale dezvoltatorului Alesonor?

    Suntem în procesul de a identifica un nou teren care să ne permită să folosim toate cunoştinţele şi viziunea acumulate din proiectele noastre trecute şi prezente. Ne propunem să creăm o nouă comunitate complet integrată, un proiect de tip „mixed-use” (utilizare mixtă), care să fie un ecosistem sustenabil, similar cu Amber Forest. Probabil vom anunţa acest proiect în următoarele luni, iar direcţia va rămâne aceeaşi: dezvoltarea unui mediu sustenabil, cu facilităţi variate, adresat nevoilor utilizatorilor finali.

    Cum percepeţi tendinţele actuale din piaţa imobiliară?

    În ultimele trimestre şi în cele care urmează, vedem o selecţie mai riguroasă a proiectelor pe piaţă, ceea ce consider că este un semn pozitiv şi sănătos. Clienţii analizează mai în profunzime fiecare proiect – tipul de locuinţă, designul, materialele şi tehnologiile utilizate, dar şi ecosistemul creat în jurul acestuia. Proiectele care se concentrează pe nevoile reale ale utilizatorilor finali, nu doar pe investiţii speculative, vor avea succes. De exemplu, proiectele noastre depăşesc constant ţintele de vânzări stabilite, ceea ce ne confirmă că înţelegem piaţa şi cerinţele acesteia. Credem că orice dezvoltator care poate oferi un produs care răspunde acestor nevoi nu va întâmpina dificultăţi în a avea succes.

    Care sunt perspectivele economice generale pentru România?

    România continuă să reducă decalajele economice faţă de Uniunea Europeană din multe puncte de vedere. Acest lucru este vizibil în creşterea PIB-ului, în valorile parităţii puterii de cumpărare şi în alte domenii economice. Observăm progrese clare în reducerea diferenţelor, ceea ce contribuie la crearea unui mediu economic mai competitiv şi mai integrat la nivel european.

     

    Carte de vizită:

    1. Alex Skouras este cofondator şi managing partner al Alesonor, dezvoltator imobiliar specializat în dezvoltarea comunităţilor durabile, cu peste 21 ani experienţă în România;

    2. Cu o pregătire educaţională solidă la Universitatea Tehnică din Atena (NTUA) şi la London School of Economics and Political Science (LSE), Alex coordonează operaţiunile şi extinderea Alesonor, supervizând împreună cu partenerii săi dezvoltarea tuturor proiectelor imobiliare ale companiei, începând din 2003;

    3. De asemenea, este membru fondator al Epower, o companie de dezvoltare activă în sectorul energiei regenerabile din 2007, cu mai multe proiecte eoliene şi solare, al IQBOX şi Cosmos Mobile, companii active în industria telecomunicaţiilor, şi al Wellness Solutions, o companie care distribuie branduri sportive şi de fitness;

    4. În cadrul Alesonor, Alex conduce cel mai recent proiect inovator al companiei, Amber Forest, prima suburbie completă din România.

  • Rüdiger Dany, CEO, NEPI Rockastle: „România are toate motivele să fie atractivă pentru investiţii străine”

    NEPI Rockcastle, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa imobiliară din Europa Centrală şi de Est, a încheiat anul 2024 cu rezultate remarcabile, consolidându-şi poziţia de top în clasamentul dezvoltatorilor de centre comer-ciale europeni, printr-o combinaţie de investiţii strategice, expansiuni şi angajamente puternice faţă de sustenabili-tate. Iar acestea nu se opresc aici, având în vedere că Rüdiger Dany, CEO-ul companiei, îşi exprimă optimismul în ceea ce priveşte evoluţia României, chiar şi într-un context politic complex.

     

    „2024 a fost un an interesant şi provocator, dar foarte bun pentru NEPI Rockcastle”, a spus Rüdiger Dany, CEO al NEPI Rockcastle, într-un interviu BUSINESS Magazin organizat în luna decembrie. În 2024, compania a emis un nou bond verde de 500 milioane de euro şi a obţinut o finanţare de 445 milioane de euro de la IFC la finalul lui 2023, iar aceste iniţiative le-au permis să realizeze proiecte ambiţioase şi să îşi extindă portofoliul în mod semnificativ, după cum a observat Dany. Printre realizările majore ale anului s-au numărat două achiziţii importante în Polonia: centrul comercial din Wroclaw, pentru 373 milioane de euro, şi Silesia City Center din Katowice, pentru 405 milioane de euro. „Aceste proprietăţi au fost oportunităţi excelente pe care nu le-am putut rata. Polonia rămâne o piaţă esen-ţială pentru noi, iar aceste investiţii reflectă angajamentul nostru de a ne întări prezenţa în regiune.” Şi în România însă, NEPI Rockcastle a continuat să investească semnificativ, extinzând centrul comercial din Ploieşti, de pildă, şi îmbunătăţind facilităţile acestuia. „Am adus noi retaileri şi am îmbunătăţit experienţa clienţilor, iar extinderea este doar începutul. România rămâne o piaţă importantă pentru noi, iar investiţiile în această ţară continuă să fie o prior-itate.” Un alt punct central al strategiei companiei a fost axat pe energia verde. NEPI Rockcastle a investit 34 de mil-ioane de euro în panouri fotovoltaice şi a anunţat planuri de a atinge o capacitate de 150 MW de energie regen-erabilă până în 2027. „Avem o strategie clară de a produce energie verde, atât local, la faţa locului, cât şi prin facili-tăţi proprii. Energia verde nu este doar un angajament faţă de sustenabilitate, ci şi o afacere profitabilă. Vindem această energie chiriaşilor noştri la preţul pieţei, ceea ce este un câştig pentru toată lumea”, a explicat Dany. Pe lângă investiţiile în panouri fotovoltaice, compania şi-a extins operaţiunile de energie regenerabilă prin achiziţia a două terenuri strategice în România. „Unul dintre terenuri este situat în judeţul Arad, la Chişinău-Criş. Vom folosi aceste locaţii pentru a construi facilităţi care să genereze energie curată pentru centrele noastre comerciale din Europa Centrală şi de Est.” Planurile de expansiune ale NEPI Rockcastle nu s-au limitat însă doar la Polonia şi România. În Bulgaria, compania a început construcţia unui centru comercial în Plovdiv, o investiţie estimată la 180 milioane de euro. „Decizia depinde de oportunităţile de investiţii, dar si de contextul economic, social şi politic din ţările unde vrem să identificăm aceste oportunităţi. Din această perspectivă,  căutăm stabilitate politică, creştere economică sănătoasă, o piaţă de muncă bună şi reglementări conforme cu normele europene. Cele două proprie-tăţi din Polonia au apărut pe piaţă la momentul potrivit, iar noi eram pregătiţi.” NEPI Rockcastle continuă astfel  să-şi consolideze poziţia de lider în Europa Centrală şi de Est, mizând în continuare pe potenţialul regiunii. 

    CEO-ul companiei descrie 2024 ca fiind un an al oportunităţilor valorificate cu succes. „În ultimele trei luni, am demonstrat că putem realiza emisii de obligaţiuni, majorări de capital şi achiziţii simultan. Stabilitatea politică din regiune, în special în România, rămâne esenţială pentru noi, oferindu-ne predictibilitate şi optimism pentru viitor.” Deşi NEPI Rockcastle rămâne ferm angajată în sectorul retailului comercial, compania explorează şi noi opor-tunităţi de optimizare a terenurilor existente. „Nu ne vom transforma într-un dezvoltator rezidenţial, dar avem pro-iecte rezidenţiale mici pe terenurile noastre, cum ar fi cel din Vulcan, Bucureşti. În plus, planificăm iniţiative simi-lare în Braşov şi Craiova”, a explicat Dany, subliniind că aceste proiecte sunt complementare strategiei generale. 

    În ceea ce priveşte tendinţele regionale, el observă diferenţe notabile faţă de pieţele occidentale. „În Europa Cen-trală şi de Est, cumpărăturile online reprezintă mai puţin de 10% din piaţă, comparativ cu 15% în Europa de Vest. Mai exact, două treimi dintre consumatori preferă cumpărăturile offline, în detrimentul celor online. În plus, aici nu ex-istă bulevarde comerciale istorice. Centrele comerciale sunt locurile principale de cumpărături, iar oamenii sunt foarte interesaţi de branduri internaţionale. Am adus în România JD Sports, Rituals şi Victoria’s Secret, iar interesul pentru aceste branduri este enorm.” Cu toate acestea, CEO-ul NEPI Rockcastle subliniază că România mai are loc de dezvoltare pentru a atinge standardele vest-europene. „În Europa de Vest, densitatea spaţiilor comerciale este de peste 700 mp per 1.000 de locuitori, în timp ce în România este mult mai mică. De aceea continuăm să investim în oraşe precum Ploieşti sau Craiova, unde cererea pentru retail de calitate este în creştere.” Craiova este exemplul oferit de Rüdiger Dany pentru exemplificarea strategiei NEPI Rockcastle: „Am identificat o cerere nesatisfăcută pentru retail de calitate şi am construit un centru comercial de 63.700 mp, care s-a dovedit a fi un succes. Ana-lizăm criterii precum PIB-ul oraşului, venitul mediu al populaţiei şi creşterea economică pentru a decide unde in-vestim”. Acest tip de analiză detaliată este aplicat şi în alte oraşe regionale, precum Târgu-Mureş. În ceea ce priveşte riscul de suprasaturare în România, Dany este optimist. „Există încă multe oraşe care nu sunt saturate din punctul de vedere al spaţiilor comerciale. De exemplu, în Polonia, densitatea centrelor comerciale în oraşele mari este între 500 şi 700 mp per 1.000 de locuitori, iar în România suntem departe de aceste cifre. Acest lucru indică un potenţial mare de creştere.” Pentru oraşele mai mici, strategia NEPI Rockcastle este adaptată cerinţelor locale. „Analizăm densitatea populaţiei, venitul disponibil şi potenţialul economic. În plus, introducem branduri inter-naţionale pentru a atrage clienţii şi a îmbunătăţi experienţa de cumpărături”, a declarat CEO-ul. Privind în perspec-tivă, Dany subliniază că NEPI Rockcastle este pregătită să continue investiţiile în România şi în regiune. „Fiecare piaţă are propriile provocări, dar şi oportunităţi. Noi construim centre comerciale pentru a răspunde cererii reale, nu doar pentru a avea clădiri frumoase. Este o strategie de a oferi valoare pe termen lung, atât pentru investitori, cât şi pentru comunităţile locale”, a mai spus Rüdiger Dany. El vede un potenţial considerabil de creştere mai ales în ţări precum România şi Bulgaria. „Creşterea veniturilor disponibile şi interesul pentru branduri internaţionale vor con-tinua să stimuleze cererea pentru spaţii comerciale de calitate. România şi Bulgaria au încă mult potenţial de creştere, iar noi suntem pregătiţi să investim în aceste pieţe. Îţi dau exemplul oraşului Plovdiv. Avem un proiect aco-lo şi poate vom avea altul în viitor. Când retailerii ne spun că şi-ar dori să vină într-o anumită locaţie, asta îmi indică faptul că există cerere”, a explicat Dany. Această abordare bazată pe cererea reală este esenţială pentru succesul companiei. În ceea ce priveşte provocările, Rüdiger consideră că este mai important să se concentreze pe opor-tunităţi: „Provocările sunt peste tot şi le vom aborda când apar. Pentru noi este mai important să vedem opor-tunităţile şi să ne gândim cum putem ajunge acolo. Mediul economic şi satisfacţia societăţii sunt esenţiale. Puterea de cumpărare de pe piaţă este importantă, iar retailerii noştri trebuie să aibă cifre de afaceri solide”. Performanţa solidă a retailerilor din portofoliul companiei este evidenţiată de o creştere de 9% în 2024, după un an 2023 deja excelent. Un proiect deosebit, din perspectiva CEO-ului NEPI pe care NEPI Rockcastle îl are în plan este extinderea Promenada Mall din Bucureşti. „Vom extinde centrul comercial, aproape dublându-i dimensiunea. Vom aduce un cinematograf şi, pentru prima dată în România, un teatru real, unde vor fi produse spectacole de calitate. Este un proiect unic, chiar şi în comparaţie cu alte oraşe europene”, a declarat Dany. Investiţia totală, estimată la peste 250 de milioane de euro, include şi construirea unui hotel, parte din extensia Promenada Mall şi adăugarea a 10.000 mp de birouri, transformând Promenada într-un proiect multifuncţional de referinţă. Deschiderea este planificată pentru finalul lui 2026. Extinderea Promenada Mall va include şi renovarea completă a zonei de food court, o nece-sitate având în vedere fluxul ridicat de vizitatori în timpul prânzului. „Vom aduce restaurante noi, care nu sunt încă în România. Vom optimiza terasa, transformând-o într-un loc extraordinar pentru cei care lucrează în apropiere şi nu numai. De asemenea, vom adăuga mai multe locuri de parcare, construind până la şase niveluri subterane şi încă unul, tot subteran, de retail”, a adăugat Dany.

    Într-un context politic complex şi o dezbatere aprinsă despre rolul investitorilor străini de la finalul lunii decembrie, Rüdiger Dany şi-a exprimat optimismul şi sprijinul pentru o Românie deschisă colaborării internaţionale. „Trebuie să spun că suntem o afacere, nu un partid politic, şi nu avem prea mult de spus aici. Totuşi, sunt optimist şi sigur că România va reveni pe drumul cel bun,” a spus el, referindu-se la recentele turbulenţe politice din ţară. El subliniază importanţa apartenenţei României la Uniunea Europeană şi NATO, văzând în acestea fundamentele pentru stabili-tate şi creştere. „Ca străin care petrece mult timp aici, văd că sunteţi parte din Europa. Vrem să rămâneţi alături de noi în NATO şi să beneficiaţi de toate avantajele pozitive pe care le-a creat Europa pentru statele membre. Integrar-ea europeană contribuie nu doar la prosperitate, ci şi la pace – un aspect esenţial pentru viitorul nostru comun.” În ceea ce priveşte dezbaterea despre preferinţa pentru afaceri autohtone versus investitori străini, Rüdiger consideră această discuţie nerealistă. „Trăim într-o lume globală, nu doar europeană, iar societăţile noastre depind de comerţ. Ideea că o ţară poate funcţiona fără să colaboreze şi să facă schimburi comerciale este periculoasă. România are toate motivele să fie atractivă pentru investiţii străine: sunteţi cea mai mare ţară din Balcani, bine ed-ucată, iar PIB-ul vostru a crescut peste media europeană în ultimii patru ani. Aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără contribuţia investitorilor străini. Investiţiile străine nu trebuie să fie privite ca o ameninţare. Istoria si experienţa statelor europene vestice cu o economie de piaţă mai veche decât cea a României arată ca  investiţiile străine sunt o oportunitate de dezvoltare având un impact pozitiv asupra economiei şi societăţii.” Dany evidenţiază impactul pozitiv al investiţiilor străine asupra economiei româneşti, folosind NEPI Rockcastle ca exemplu. „Am creat mii de locuri de muncă în România, atât direct, cât şi prin retailerii care operează în centrele noastre comerciale. Dacă noi nu construim centre comerciale, aceşti retaileri nu ar avea unde să activeze, iar joburile din acele locaţii nu ar ex-ista. Este un exemplu clar al modului în care investiţiile străine pot aduce valoare pe termen lung.” Pe lângă locurile de muncă şi infrastructura dezvoltată, Dany subliniază beneficiile economice generale ale deschiderii către piaţa globală. „Banii investiţi aici provin predominant din afara României, iar rezultatele se văd: locuri de muncă, prosper-itate şi dezvoltare. În loc să vă temeţi de investitorii străini, ar trebui să-i priviţi ca pe o oportunitate de a accelera creşterea economică.” Optimismul său pentru viitorul României este însoţit de un îndemn la implicare civic-politică. „Sper ca România să îşi găsească drumul şi aşteptăm cu interes noile alegeri. Îmi doresc ca românii să par-ticipe activ şi să voteze. Acest lucru este esenţial pentru stabilitatea pe termen lung a ţării şi pentru atractivitatea sa ca destinaţie pentru investiţii străine.” Privind înainte, NEPI Rockcastle îşi menţine angajamentul de a crea spaţii comerciale adaptate cerinţelor pieţei, asigurând în acelaşi timp o experienţă superioară pentru clienţi şi chiriaşi. „Privim cu încredere spre viitor, pregătiţi să continuăm să investim şi să inovăm pentru a oferi valoare pe termen lung. Dacă oamenii nu vin să petreacă timp cu familia şi prietenii în centrele noastre, nu avem niciun rost să ex-istăm. De aceea, vedem oportunităţi extraordinare în Europa Centrală şi de Est şi vom continua să investim pentru a răspunde acestor nevoi,” a concluzionat Rüdiger Dany.   

    Carte de vizită Rüdiger Dany, CEO al NEPI Rockcastle:

    1. Cu o experienţă profesională de peste 30 de ani în domeniul retailului, imobiliarelor comerciale, leasingului şi managementului de active, Rüdiger Dany a preluat funcţia de Chief Executive Officer interimar al NEPI Rockcastle pe 

    1 februarie 2022, fiind confirmat permanent în această poziţie pe 1 iunie 2022.

    2. Anterior alăturării sale la NEPI Rockcastle, Rüdiger Dany a ocupat diverse funcţii de conducere la nivel înalt şi a lucrat în medii internaţionale din întreaga Europă, inclusiv în Germania, Polonia, Slovacia, Cehia, Grecia, Turcia, Lituania, Serbia şi România. De-a lungul carierei, a colaborat cu unele dintre cele mai mari companii internaţionale din domeniul retailului şi imobiliarelor, precum ECE, Atrium şi Multi Corporation.

    3. S-a alăturat NEPI Rockcastle pe 6 iulie 2021, fiind numit Chief Operating Officer pe 18 august 2021. Experienţa sa vastă şi abordarea sa strategică au fost decisive în consolidarea poziţiei companiei ca lider pe piaţa imobiliară din Europa Centrală şi de Est.

    Sursa: site-ul companiei

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Rüdiger Dany, CEO, NEPI Rockcastle

    1. Cum vedeţi anul viitor, având în vedere incertitudinile economice şi politice?

    Noi suntem optimişti. Desigur, ne dorim ca războiul din Ucraina să se încheie, iar stabilitatea politică şi economică să continue, nu doar în România, ci în toată Europa. România joacă un rol important în regiune, având cea mai lungă graniţă cu Ucraina. Este un partener important pentru securitatea Europei.

    2. Cum aţi descrie evoluţia ţării noastre de la prima noastră vizită aici?

    Am vizitat România pentru prima dată în 2006 şi schimbările sunt incredibile. Când am venit atunci, Bucureştiul era complet diferit – o atmosferă de tranziţie. Erau probleme mari, dar ce a realizat această ţară în doar câţiva ani este remarcabil. Acum, văd o societate mult mai bine organizată, cu oameni educaţi şi inteligenţi. 

    3. Care este filosofia dvs. de leadership?

    Filosofia mea de leadership ţine de faptul că iubesc să lucrez cu oamenii. Inteligenţa artificială şi tehnologia sunt instrumente excelente, dar oamenii sunt centrul oricărei afaceri. Obiectivul nostru este să avem un impact pozitiv asupra societăţii. NEPI Rockcastle nu este o familie, dar suntem o echipă care joacă în Liga Campionilor. Fiecare membru trebuie să fie excelent în ceea ce face.

  • Paşi spre oraşul viitorului: cum şi-a propus grupul cu origini ieşene Iulius să redefineasca standardele de viaţă la oraş

    Raluca Munteanu, director de dezvoltare al IULIUS, vede oraşul viitorului ca pe un „oraş de 15 minute”, inteligent construit, unde toate facilităţile esenţiale sunt accesibile rapid. Prin regenerare urbană şi proiecte sustenabile, IULIUS integrează mobilitatea şi conectivitatea specifice conceptului de smart city pentru a crea comunităţi mai bine adaptate nevoilor moderne.

     

    Cred cu tărie că rolul regenerării şi reconversiei urbane va deveni tot mai relevant, în contextul unui mediu urban suprapopulat, care necesită adaptare, noi funcţiuni dedicate comunităţii şi o direcţie sustenabilă în materie de expansiune”, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare în cadrul IULIUS, ca răspuns la felul în care crede ea că se vor contura oraşele viitorului. Din punctul ei de vedere, rolul regenerării şi reconversiei urbane în dezvoltarea oraşelor din viitor derivă din acţiunea în sine, respectiv aceea de a da o nouă direcţie, o nouă viaţă unei zone abandonate, subdezvoltate sau al cărei scop a devenit incompatibil cu dezvoltarea oraşului: „Pe scurt, rolul este cel de a reda oraşului o parte a sa, astfel încât dezvoltarea să se întâmple în primul rând pe teritoriul urban şi mai apoi spre zonele periferice”. Apoi, crede ea, acest „re” devine o responsabilitate, în sensul că demersul necesită o integrare în comunitate, pentru că defineşte un punct zero al zonei spre dezvoltare punctuală, dar şi de ansamblu. „Practic, regenerarea şi reconversia urbană nu sunt procese doar de construcţie, ci intervenţii strategice care să susţină o evoluţie sustenabilă, durabilă şi adaptată contextului actual şi viitor, din toate unghiurile din care ar putea fi privite: economice, urbanistice, sociale, turistice, culturale, ale mobilităţii etc.” Aşadar, reprezintă oportunităţi unice de a pune în aplicare principiile sustenabile, de a croi oraşul pe nevoile locuitorilor, acoperind golurile pe care aceştia le identifică, de a susţine un curent de dezvoltare economică, de a contribui la o calitate mai bună a vieţii şi lista poate continua. 

    Portofoliul grupului IULIUS, cu o valoare de piaţă de peste 1,8 miliarde de euro, include mallurile IULIUS din Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava, proiectele mixed-use Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, cea mai mare clădire de birouri din ţară, Palas Campus, din Iaşi, precum şi conceptele de retail de proximitate Family Market Miroslava şi Bucium. 

    IULIUS a realizat până în prezent investiţii de 1,3 miliarde de euro, în proiecte al căror impact este deja uşor de perceput în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, iar alte 1,3 miliarde de euro sunt investiţii în dezvoltare, în Cluj-Napoca şi Constanţa, cu o amploare care va reseta destinul cel puţin a zonei vizate, dacă nu al oraşului şi chiar regiunii.  „Poate cel mai concludent exemplu este Palas Iaşi, primul proiect mixed-use de regenerare urbană realizat în România, în 2012, de către IULIUS, care a transformat zona centrală a oraşului, rămasă nedezvoltată, într-o atracţie regională, de business, socială, turistică, culturală etc.”, excemplifică Raluca Munteanu. Prin acest proiect, explică ea, acolo unde nu era nimic, acum s-au stabilit 60 dintre cele mai mari şi relevante companii multinaţionale, s-au creat 15.000 de locuri de muncă, s-a dezvoltat un parc devenit atracţie principală de timp liber, cu sute de evenimente găzduite anual, la care comunitatea are acces gratuit, s-a creat un pol de întâlnire şi socializare şi s-au implementat soluţii pentru conectivitate şi mobilitate mai bune: „Însă impactul este chiar mai mare decât cel direct, pentru că proiectele de acest tip au capacitatea de a «forţa» evoluţia şi altor factori, de la investiţiile private, până la cele din sectorul public”. La fel s-a întâmplat şi prin Iulius Town Timişoara, proiect inaugurat în 2019, iar investiţiile în dezvoltare ridică ştacheta şi mai sus, crede reprezentanta IULIUS. La Cluj-Napoca convertesc o fostă platformă industrială într-un proiect ce asigură o conexiune cu râul Someş, un element natural definitoriu pentru comunitate, iar integrarea în oraş vine la pachet cu investiţii de infrastructură poate la cel mai înalt nivel realizat până acum în real estate – un pod rutier şi două pasarele pietonale peste râu, străzi modernizate şi lărgite, soluţii de restructurare şi piste velo. Iar proiectul din Constanţa porneşte de la un proces de decontaminare unic în România, potrivit reprezentantei companiei, ce reprezintă în sine un impact major pentru calitatea vieţii locuitorilor. Toate aceste demersuri au capacitatea de a genera un imbold economic, urbanistic şi social pentru că reprezintă concepte personalizate, printr-un dialog cu autorităţile şi locuitorii, astfel încât să prindă forma piesei de puzzle care lipseşte dintr-o strategie de viitor bazată pe oameni. 

    Portofoliul grupului, cu o valoare de piaţă de peste 1,8 miliarde de euro, include mallurile IULIUS din Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava, proiectele mixed-use Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, cea mai mare clădire de birouri din ţară, Palas Campus, din Iaşi, precum şi conceptele de retail de proximitate Family Market Miroslava şi Bucium.

    Sustenabilitatea prin estetică. Într-o eră în care urbanizarea rapidă şi schimbările climatice cer soluţii inovatoare, Raluca Munteanu vorbeşte şi despre modul în care principiile New European Bauhaus stau la baza proiectelor lor. Aceasta este o iniţiativă creativă şi inovatoare lansată de Comisia Europeană pentru a reimagina modul în care trăim, lucrăm şi interacţionăm în spaţiile noastre cotidiene. Inspirat din principiile mişcării Bauhaus din secolul al XX-lea, acest concept îşi propune să îmbine estetica, durabilitatea şi incluziunea în proiectarea şi construcţia de locuinţe, clădiri şi spaţii publice: „Acelaşi lucru ni-l propunem şi noi, prin încurajarea colaborării între arhitecţi, designeri, artişti, ingineri şi comunităţi, să creăm medii urbane şi rurale mai funcţionale, frumoase şi sustenabile. Cu atât mai mult pentru viitoarele dezvoltări, propunem promovarea inovaţiei, creativităţii şi dialogului intercultural, căutând soluţii care să integreze principii ecologice, sociale şi economice în dezvoltarea peisajului construit al României”. Pentru IULIUS, sustenabilitatea nu înseamnă doar utilizarea materialelor ecologice sau reducerea consumului de energie, ci mai ales crearea unui impact pozitiv pe termen lung asupra comunităţilor şi mediului, subliniază Munteanu. „Clădirile noastre sunt proiectate să fie eficiente energetic, utilizând surse regenerabile şi tehnologii avansate, dar acordăm o importanţă egală designului estetic şi funcţional. Arhitectura modernă trebuie să fie complementară culturii locale, astfel încât să contribuie la identitatea urbană.” Un aspect esenţial al proiectelor IULIUS, adaugă ea, este focalizarea pe reutilizarea terenurilor inactive sau poluate. „În loc să extindem oraşele în zonele rurale şi să generăm o expansiune haotică, alegem să transformăm zonele de tip brownfield. Deşi aceste zone aduc provocări semnificative, cum ar fi moştenirea de probleme de mediu, le vedem ca pe o oportunitate de a susţine dezvoltarea urbană responsabilă,” explică Raluca Munteanu. Această abordare nu doar că sprijină regenerarea urbană, dar contribuie şi la reducerea fenomenului de insule de căldură din oraşe. „Un exemplu este proiectul din Constanţa, unde reabilităm o zonă poluată şi creăm un ecosistem durabil, incluzând mii de copaci plantaţi şi clădiri construite după standarde Nearly Zero Energy Building (nZEB). „Proiectele IULIUS se axează şi pe incluziune socială, creând spaţii accesibile pentru toate categoriile de locuitori. „Ne asigurăm că mediul construit reflectă nevoile diverse ale comunităţii, oferind spaţii deschise pentru activităţi culturale, sportive sau de relaxare. Nu construim doar clădiri, ci destinaţii pentru întreaga comunitate,” afirmă Munteanu. Un alt pilon al strategiei este facilitarea transportului verde. Prin dezvoltarea de facilităţi de proximitate, compania reduce distanţele dintre punctele de interes şi încurajează mobilitatea urbană sustenabilă. „Creăm condiţii ca locuitorii să economisească timp şi energie, fără a-i ţine captivi în perimetrul proiectului. Mobilitatea urbană este o prioritate, iar prin design inteligent reuşim să reducem nevoia de deplasări lungi.”Raluca Munteanu subliniază că principiile New European Bauhaus reprezintă mai mult decât o direcţie strategică, fiind o oportunitate de a redefini urbanismul în România. „Prin promovarea dialogului intercultural, inovaţiei şi utilizarea unor soluţii ecologice integrate, avem şansa să transformăm spaţiile urbane într-un mod durabil şi estetic. Credem că oraşele viitorului trebuie să fie mai mult decât funcţionale; trebuie să inspire şi să creeze o legătură profundă între oameni şi mediu.”

    La nivel de reţea, exprimând în cifre impactul pentru comunitate al proiectelor IULIUS, au ajuns la 130 de sedii ale corporaţiilor internaţionale, 35.000 de angajaţi, peste 1.000 de parteneriate pentru componenta retail, peste 70 de milioane de vizite anual, 13 hectare de grădini urbane, cu peste 80.000 de arbori maturi şi arbuşti, peste 1.000 de evenimente organizate şi găzduite, 190 de milioane de euro investiţii în facilităţi pentru comunitate, parcuri şi soluţii de infrastructură, peste 100.000 de locuitori care se află pe o rază de 15 minute faţă de locaţiile IULIUS şi beneficiază zilnic de serviciile şi facilităţile oferite, acţiuni de implicare şi responsabilitate socială etc.

    Oraşul viitorului = oraşul de 15 minute? Portofoliul IULIUS este certificat integral conform standardelor LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), acoperind peste 500.000 de metri pătraţi. Un exemplu în acest sens este Palas Campus, proiect care a primit primul credit verde din România, în valoare de 72 de milioane de euro, oferit de International Finance Corporation. Certificarea EDGE a acestui proiect atestă o eficienţă energetică cu 40% mai mare decât a altor clădiri comparabile. „Măsurăm şi raportăm anual impactul ecologic, conform standardelor internaţionale GRI. În 2023, am reuşit să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 24%, consumul total de energie cu 26%, iar deşeurile eliminate prin depozitare cu 19%, comparativ cu 2019. Pentru 2025, ne propunem să creştem rata de reciclare cu 50%,” explică reprezentanta companiei. IULIUS investeşte şi în dezvoltarea spaţiilor verzi, realizând parcuri urbane care nu doar îmbunătăţesc calitatea vieţii, ci şi contribuie activ la reducerea emisiilor de CO2. Proiectele actuale includ 13 hectare de parcuri în Iaşi, Cluj şi Timişoara, care găzduiesc peste 80.000 de copaci şi arbuşti, capabili să absoarbă anual 75 de tone de CO2. „La Palas Iaşi, aproape 46% din suprafaţa totală este destinată spaţiilor verzi. Acest concept promovează oraşele «walkable», reducând nevoia de transport şi oferind o oază de relaxare. În plus, aceste spaţii devin centre culturale şi sociale, unde organizăm anual sute de evenimente, de la festivaluri la competiţii sportive,” subliniază Raluca Munteanu. Pentru viitoarele dezvoltări, precum Rivus Cluj-Napoca, nucleul proiectului va fi o grădină urbană de peste 52.000 mp. Aceasta va include peste 700 de copaci maturi, aclimatizaţi timp de doi ani, şi o grădină japoneză. „Ne dorim să conectăm parcul urban de pe malul Someşului cu alte două parcuri recent amenajate de municipalitate, creând astfel un lanţ extins de spaţii verzi. Acest tip de integrare ecologică face parte din angajamentul nostru faţă de comunitate şi mediul înconjurător,” explică dezvoltatorii. IULIUS îşi extinde implicarea prin crearea de pepiniere, cum este cea din Constanţa, care asigură integrarea optimă a vegetaţiei mature în noile proiecte. De asemenea, se implementează soluţii inovatoare, cum ar fi faţadele înierbate, acoperişurile verzi, aleile poroase şi designul care optimizează utilizarea luminii naturale. 190 de milioane de euro sunt investiţiile pentru comunitate realizate până în prezent de IULIUS, incluzând facilităţile publice, parcurile şi soluţiile de infrastructură. „Acesta este un element de diferenţiere pentru noi, acela că suntem printre puţinii dezvoltatori care îşi asumă în bugetele de investiţii lucrări majore de reconfigurare a infrastructurii, pentru că suntem conştienţi de necesitatea de a susţine conectivitatea unei zone atunci când intervii asupra spaţiului urban şi în viaţa comunităţii”, explică Raluca Munteanu. Din punctul de vedere al IULIUS, spune Raluca Munteanu, proiectele acestea trebuie să se integreze fluid cu oraşul şi să urmărească planurile locale pe linia conectivităţii urbane: „Pentru fiecare dezvoltare nouă, ţinem cont de specificul zonei şi integrăm în conceptul de proiect soluţiile necesare, stabilite de specialişti în domeniu, astfel încât să poată fi parte asimilată a oraşului, accesibilă şi conectată la strategia de mobilitate a oraşului”. Este şi motivul pentru care optează pentru aplicarea principiilor „Oraşului de 15 minute”, integrând cât mai multe elemente necesare vieţii cotidiene, care să poată fi accesate de cât mai multe persoane, la 15 minute de mers pe jos. „Un calcul realizat ne-a arătat că 10% din populaţia urbană a oraşelor în care sunt dezvoltate proiectele noastre, în total 100.000 de locuitori, se află pe o rază de 15 minute faţă de locaţiile IULIUS, iar distanţa medie faţă de cele mai apropiate staţii de transport public este de maximum 200 de metri.” Concret, la Timişoara, odată cu inaugurarea proiectului Iulius Town, au reorganizat traficul din proximitatea sa, construind inclusiv un pasaj subteran care traversează proiectul şi care are un rol important în fluidizarea circulaţiei la nivelul întregului oraş. În plus, proiectul din Banat cuprinde şi 800 de locuri pentru biciclete şi spaţii de încărcare destinate maşinilor electrice, alături de 4.000 de locuri de parcare. De altfel, întreaga zonă a fost modernizată prin lărgirea străzilor din proximitate. Un alt proiect a fost finalizat acum un an, când, în urma unei investiţii în valoare de 1,65 milioane de euro, au inaugurat la Iaşi o nouă stradă, care conectează Palas Campus şi zona proximă cu centrul oraşului, contribuind la fluidizarea traficului din centrul oraşului. Proiectul de modernizare a infrastructurii din proximitatea  acestui nou proiect, inaugurat anul trecut, ce reprezintă cea mai mare clădire de birouri din România, ca o completare a ansamblului devenit deja reper de regenerare urbană (Palas Iaşi), a presupus investiţii totale de 4,5 milioane de euro, incluzând şi lărgirea şi modernizarea a cinci străzi perimetrale. În zonă au fost amenajate şi piste pentru bicicletă, căi de acces pietonal, parcare subterană cu două niveluri (600 de locuri) şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. „Este o direcţie de acţiune pe care o urmăm şi în noile dezvoltări. Pentru proiectul Rivus ne-am asumat poate cele mai ample demersuri privind mobilitatea şi conectivitatea, cu infrastructură amplă rutieră, pietonală şi velo: nou pod creat şi pasarele pietonale peste Someş, modernizarea străzilor adiacente, realizarea a două sensuri giratorii şi amenajarea a peste 3.200 de metri liniari de piste de biciclete pe întreg perimetrul proiectului, inclusiv pe linia Someşului, aşa cum a solicitat comunitatea.” Sunt investiţii asumate de IULIUS printr-un contract cu Municipalitatea, a cărui valoare este de aproximativ 66 milioane de euro, incluzând beneficii directe şi indirecte pentru oraş, spaţii pentru comunitate şi lucrările de infrastructură.  

    Proiectul Iulius Town include un pasaj subteran construit pentru a fluidiza traficul, 4.000 de locuri de parcare, 800 de spaţii pentru biciclete şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. Modernizarea zonei a implicat şi lărgirea străzilor din proximitate, îmbunătăţind considerabil accesibilitatea şi mobilitatea în oraş.

    Cu o investiţie totală de 4,5 mil. euro, Palas Campus din Iaşi a adus o transformare majoră în centrul oraşului. Proiectul include lărgirea şi modernizarea a cinci străzi, o parcare subterană pe două niveluri cu 600 de locuri, piste pentru biciclete, acces pietonal şi staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Noua stradă inaugurată conectează zona cu centrul oraşului, contribuind la fluidizarea traficului.

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare, IULIUS

    Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare, IULIUS: În loc să extindem oraşele în zonele rurale şi să generăm o expansiune haotică, alegem să transformăm zonele de tip brownfield. Deşi aceste zone aduc provocări semnificative, cum ar fi moştenirea de probleme de mediu, le vedem ca pe o oportunitate de a susţine dezvoltarea urbană responsabilă.

     

    Cum arată viitorul proiectelor de reconversie şi regenerare urbană pentru IULIUS?

    Regenerarea urbană este viitoarea revoluţie a oraşelor, atât din România, cât şi din Europa, momentan fiind necesară inovarea spaţiilor publice, reorganizarea acestora şi restructurarea elementelor intruzive, astfel încât să fie în beneficiul locuitorilor săi. Procesul creează o oportunitate pentru oameni să-şi recâştige oraşul, să îl experimenteze şi să se bucure de resursele sale. În egală măsură, este maniera prin care oraşele se dezvoltă, cresc şi produc plusvaloare pentru comunitate. Din această categorie fac parte şi proiectele mixed-use IULIUS, care le oferă oamenilor motive să stea în centrul oraşelor, împreună, indiferent de activitate: pentru muncă, shopping, sport, socializare, petrecerea timpului liber. Pe de altă parte, oferă oraşelor susţinere în creşterea atractivităţii turistice, sociale şi de business, nu doar pentru prezent, ci, mai ales, pentru viitor. Din experienţa noastră, astfel de proiecte complexe au un efect multiplicator. Odată lansate, sporesc atractivitatea oraşelor şi atrag investiţii noi. Cum am mai precizat, numai în componenta office – United Business Center şi Palas Campus – la nivel naţional avem 130 de sedii ale unor companii importante din IT&C şi Automotive, parte dintre ele intrând pe piaţa din România în proiectele noastre şi dezvoltându-se ca centre principale europene. Toate aceste companii plătesc impozite la bugetele locale şi de stat, care pot fi îndreptate mai departe către proiecte care să abordeze alte probleme urbane. Un astfel de impact ne propunem să producem şi cu proiectele aflate în dezvoltare la Cluj-Napoca şi Constanţa, unde vom investi în grădini urbane, infrastructură, facilităţi publice, dar vom aduce şi un aport prin intermediul amprentei urbanistice.

    Ce investiţii aveţi planificate pe termen mediu şi lung în acest domeniu?

    Cluj-Napoca şi Constanţa sunt cele două oraşe pe care ne concentrăm acum şi avem echipe dedicate care lucrează intens la cele două proiecte, cu o valoare totală a investiţiilor ce depăşeşte 1,3 miliarde de euro. Ambele sunt concepte complexe de reconversie urbană, cu provocări diferite, în funcţie de specificul local. În cadrul proiectului de la Cluj suntem într-un stadiu avansat, cu  un concept adaptat în urma unui dialog constant cu locuitorii, administraţia locală, experţi din diverse domenii şi reprezentanţi ai societăţii civile. Acest model de lucru, nou şi pentru noi, a fost adoptat deoarece considerăm esenţial să oferim Clujului şi fostului sit industrial o soluţie relevantă, asumată de comunitate şi cu un impact real asupra dezvoltării zonei. Încă de la începutul dezvoltării conceptului, în colaborare cu renumitul birou olandez de arhitectură UNStudio, am inclus o etapă extinsă de consultare publică. Considerăm acest demers crucial, având în vedere că oraşul Cluj este deja un oraş recunoscut pentru angajamentul său faţă de neutralitatea climatică şi pentru strategiile concrete de dezvoltare sustenabilă. Proiectul vizează transformarea fostei platforme Carbochim într-un ansamblu multifuncţional, axat pe soluţii de divertisment, natură şi cultură. Vom reda oraşului o suprafaţă de aproximativ 14 hectare, dintre care doar 30% au fost utilizate activ în ultimii 25 de ani, restul fiind în diferite stadii de degradare. O etapă esenţială în acest proiect a fost relocarea şi retehnologizarea uzinei Carbochim, cel mai mare producător de abrazive profesionale, ceea ce ne-a permis să menţinem activitatea industrială în portofoliul nostru. Aceasta a fost abordarea noastră: să prioritizăm păstrarea valorii industriale existente, alături de regenerarea urbană. Înaintăm şi cu dezvoltarea unui proiect de regenerare urbană şi la Constanţa, un oraş cu un potenţial major, care nu a fost valorificat la adevărata capacitate, concluzie rezultată în urma analizelor Băncii Mondiale. De altfel, documentarea realizată de Banca Mondială şi discuţiile cu experţii instituţiei au stat la baza deciziei de a propune o investiţie de regenerarea urbană în oraşul de la malul mării. Astfel, suntem într-un parteneriat cu Oil Terminal, companie ce deţine terenul de peste 38 de hectare pe care urmează să dezvoltăm noi proiectul, având obiectivul comun de a reda oraşului o zonă industrială complet inaccesibilă în prezent. Este un teren inactiv de mai bine de un deceniu, unde dorim să dezvoltăm un proiect major, care propune un mix variat de soluţii pentru petrecerea timpului liber – cultură, divertisment, locuri de joacă -, zonă dinamică de retail şi un pol de business regional, a cărui ancoră va fi o grădină urbană amplă, un concept care se regăseşte în toate proiectele noastre de regenerare urbană. Va fi o investiţie de aproximativ 800 de milioane de euro cu focus pe ceea ce îşi doresc constănţenii şi cu o varietate de funcţiuni menite să dezvolte atractivitatea de business şi turistică, care vor da un suflu nou oraşului şi vor pune Constanţa pe harta oraşelor magnet ale ţării. Apoi, ne-am concentrat pe investiţii continue în remodelarea proiectelor noastre, pentru a le creşte atractivitatea. La Suceava, suntem în plină extindere a Iulius Mall, proces la finalul căruia vom avea cea mai mare suprafaţă de retail din nordul ţării, de peste 60.000 mp. În ceea ce priveşte Palas Iaşi, proiectul emblematic prin care am lansat direcţia regenerării urbane în România, pregătim un amplu proces de revitalizare şi reamenajare. Scopul este de a îmbunătăţi semnificativ experienţele oferite clienţilor, prin aducerea unor branduri internaţionale foarte aşteptate, concepte inovatoare de divertisment şi dining, precum şi prin actualizarea funcţiunilor-ancoră ale proiectului.

    Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntaţi în implementarea acestor proiecte şi cum intenţionaţi să le depăşiţi?

    Complexitatea proiectelor şi termenul scurt de implementare sunt sursele generatoare de provocări pentru echipă. Provocările sunt multiple şi sunt specifice fiecărui proiect. Dacă mă refer la ceea ce am dezvoltat deja, pot enumera, în cazul Palas Iaşi, condiţiile impuse de dezvoltarea în centrul istoric al oraşului; realizarea celei mai adânci parcări subterane din România şi, totodată, celei mai mari; cercetarea arheologică pe cel mai mare sit studiat până atunci din ţară şi dezvoltarea parcului, păstrând ideea de grădină a Palatului. La Palas Campus Iaşi a fost necesară comasarea a zeci de proprietăţi pentru a realiza un proiect care să restructureze o zonă subdezvoltată, deşi centrală, şi a presupus realizarea unei noi străzi pentru a o conecta cu centrul istoric. La Iulius Town Timişoara am realizat un pasaj auto subteran, astfel încât să fie legate două bulevarde importante. Iar dacă mă gândesc la proiectele în dezvoltare, la Constanţa lucrăm cu un teren de 

    38 de hectare care necesită decontaminare, pentru că a fost folosit, în urmă cu un deceniu, pentru depozitarea produselor petroliere. La Cluj-Napoca, am mutat şi modernizat mai întâi fabrica, păstrăm clădiri de importanţă ambientală şi realizăm întregul proiect astfel încât să punem cât mai mult în valoare conexiunea cu râul Someş, într-o manieră care să reflecte viziunea comunităţii. Cu toate acestea, provocările pot fi şi de altă natură, nu doar cele privind construirea. Mă refer la dezvoltarea unui concept final în care să se regăsească întreaga comunitate, care să fie acceptat, chiar şi dincolo de disconfortul produs de schimbare, şi care să fie la fel de relevant, poate chiar şi mai mult, pentru generaţiile viitoare.   

  • Real Estate. Acceleratorul educaţiei în imobiliare

    Intrarea în domeniul imobiliar vine cu aşteptări mari, dar şi cu obstacole pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu domeniul.Primele şase luni sunt de obicei cele mai dificile, iar statisticile arată că doar 20% dintre noii intraţi reuşesc să treacă de primul an. Cum ar putea fi depăşite aceste statistici de cei care îşi doresc o carieră în domeniu?

     

    Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Mulţi vin cu aşteptări mari, dar descoperă că trebuie să treacă printr-o perioadă de vale a depresiei – primele şase luni sunt foarte dificile. De exemplu, clienţii pentru case de un milion de euro sunt extrem de puţini, iar concurenţa este acerbă. Statisticile arată că doar 20% dintre cei care încep o carieră în imobiliare trec de primul an, iar mai puţin de 2% îşi construiesc o carieră de lungă durată”, a spus Alex Printz, cofondator al Acceleratorului de Performanţă în Imobiliare, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia. El a fondat alături Răzvan Marinescu acest accelerator, care are la bază un program în domeniul imobiliar, destinat să sprijine atât profesioniştii cu experienţă, cât şi pe cei aflaţi la început de drum. Cei doi antreprenori au dezvoltat anterior şi reţeaua de agenţii imobiliare Mr. Exclusivitate. Noul proiect, construit în decursul a trei ani potrivit celor doi fondatori, are ca obiectiv principal crearea unui mediu educaţional şi practic care să ajute participanţii să obţină venituri constante şi să-şi echilibreze viaţa profesională şi personală. „Când am pornit acest program, nu ne-am propus să devenim o alternativă la francize. Am început cu un curs mic, pe care l-am testat în Cluj şi Sibiu, şi am observat un interes foarte mare. De acolo, programul a crescut organic, în funcţie de feedbackul participanţilor”, a povestit Alex Printz. El explică faptul că antreprenorii din imobiliare se confruntă adesea cu provocarea de a genera venituri stabile, dar şi de a avea timp pentru ei înşişi.  „Ştiţi, până la urmă, asta este provocarea antreprenorului din ziua de azi, indiferent de domeniu: să obţină venituri constante şi să aibă timp şi pentru el. Dacă nu ai timp pentru tine şi ajungi acasă la ora 22, este o problemă – practic, nu mai eşti antreprenor, ci un «soloprenor» care lucrează neîntrerupt”, adaugă Răzvan Marinescu. Programul urmăreşte să ofere soluţii practice pentru această problemă, punând accent pe trecerea de la teorie la practică. Comunitatea formată în jurul acceleratorului este una dintre cheile succesului. Cu participanţi din România şi Republica Moldova, aceasta le oferă consultanţilor sprijinul necesar pentru a depăşi momentele dificile şi pentru a-şi menţine motivaţia. În cadrul acceleratorului, participanţii învaţă încă de la început că succesul nu vine peste noapte. „Prima lecţie este să îţi ajustezi aşteptările şi să fii pregătit psihologic. Succesul pe termen lung necesită timp şi perseverenţă”, adaugă Alex Printz. Programul include opţiuni flexibile, accesibile ca preţ, astfel încât fiecare cursant să poată alege direcţia potrivită, fie că este vorba despre franciză sau despre dezvoltarea propriei afaceri. Referindu-se la dinamica pieţei imobiliare, Răzvan Marinescu observă că 2023 a fost un an plin de provocări, dar şi de oportunităţi. În Bucureşti, de exemplu, există un deficit de peste 300.000 de unităţi locative, ceea ce indică o cerere ridicată. „Dobânzile sunt în scădere, iar salariile au crescut, creând un context favorabil pentru investiţii,” explică acesta. 

    În concluzie, cei doi fondatori au încurajat persoanele interesate să înceapă o carieră în imobiliare chiar acum. „Este momentul perfect. Legislaţia în curs de implementare va profesionaliza piaţa, iar cu educaţia şi mentorii potriviţi, poţi avea succes,” afirmă Răzvan. Alex completează, subliniind că această meserie oferă satisfacţii atât financiare, cât şi emoţionale, dacă este abordată cu seriozitate şi asumare. Răzvan Marinescu adaugă că programul îşi propune să transforme consultanţii imobiliari în adevăraţi „superstaruri” ale industriei, oferindu-le o gamă largă de cursuri, de la tehnici de vânzare consultativă la utilizarea inteligenţei artificiale, storytelling şi copywriting. Prin colaborarea cu traineri de top, acceleratorul asigură o educaţie completă, menită să răspundă cerinţelor pieţei actuale şi să anticipeze tendinţele viitoare. Referindu-se la felul în care a evoluat piaţa rezidenţială, prin prisma experienţei lor cu agenţia Mr. Exclusivitate, care este un business nişat, de reprezentare exclusivă,  cei doi spun că anul 2024, chiar şi 2023, au fost nişte ani incredibili pentru piaţa imobiliară din România în ansamblu: „Am trecut printr-o perioadă foarte ciudată după pandemie încoace. O perioadă de recul, o perioadă de revenire, o perioadă de absorbţie uriaşă a produselor imobiliare şi o perioadă de reticenţă în achiziţii imobiliare”. Alex Printz observă că există cerere mare, deficit de livrare mare, ceea ce înseamnă potenţial pe termen lung: „Asistăm acuma la dobânzi care din câte ştiu, au scăzut sub 5%, ceea ce ce înseamnă o creditare cu potenţial mai mare înseamnă achiziţii mai multe pe piaţa imobiliară”. Ce va urma? „Cred că urmează cel puţin trei-cinci ani de creştere dacă nu se întâmplă nimic cataclismic din punct de vedere economic, război şi tot felul de nebunii. Deci dacă trendul e OK, putem face un pariu că vor urma 5 ani de de creştere susţinută”.   

     

    Carte de vizită Răzvan Marinescu:

    1. Este un antreprenor şi mentor în domeniul imobiliar, cu experienţă de peste 15 ani în imobiliare, brokeraj de credite şi asigurări;

    2. Cofondator al Acceleratorului Imobiliar şi Mr. Exclusivitate, coordonează programe de educaţie şi dezvoltare profesională pentru agenţi imobiliari.

    Sursa: LinkedIn

    Un sfat pentru cei care îşi doresc să devină agenţi/consultanţi imobiliari?

    Răzvan Marinescu: Eu am fost în mai multe domenii, am fost şi în producţie şi în vânzări, în zona de televiziune, ziar, tipografie, construcţii ş.a.m.d. Am avut foarte mulţi oameni în subordine, am avut multe afaceri pe care le-am gestionat şi pot spune cu mâna pe inimă că acest domeniu imobiliar cumva îţi satisface două lucruri foarte importante pentru tine. Este vorba despre partea emoţională când vezi bucurie omului care îţi mulţumeşte că l-ai ajutat, când nu ştie ce să-ţi mai facă, să-ţi cumpere o floare, o ciocolată etc, dar şi satisfacţia financiară. 

    Carte de vizită Alex Printz:

    1. Este mentor şi antreprenor cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul imobiliar, financiar şi al educaţiei profesionale;

    2. Cofondator al Acceleratorului de Performanţă în Imobiliare şi al Mr. Exclusivitate,  spune că susţine dezvoltarea profesională a agenţilor prin programe de mentorat, modele de afaceri testate şi soluţii integrate;

    3. Autor al cărţilor „Cum să ai succes în imobiliare” şi „Pune produse pe raft”, promovează educaţia şi inovaţia ca piloni ai succesului antreprenorial.

    Sursa: LinkedIn

    Un sfat pentru cei care îşi doresc să devină agenţi/consultanţi imobiliari?

    Alex Printz: Este unul din cele mai bune momente să intri în businessul de real estate şi spun că e unul din cele mai bune momente pentru că ne apropiem de implementarea legislaţiei agentului imobiliar. Există super cursuri, nu doar al nostru, super traineri în domeniul imobiliar, super programe de pregătire în domeniul imobiliar şi, culmea, super afaceri în domeniul imobiliar care funcţionează cu antreprenori de top, nu doar noi, care au construit modele de succes, unde oamenii vin şi construiesc businessuri de succes. Aşadar, dacă e să te decizi să intri în imobiliare, acum e cel mai bun moment înainte de a porni tot vălul cu toate legile şi  businessurile care se construiesc în continuare.

  • Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi

    Horia Bălan şi Dragoş Buliga sunt doi antreprenori din lumi diferite – cea a imobiliarelor şi cea a filmului – care şi-au reunit forţele într-un business ce explorează o nişă cu tot mai mult apetit pentru dezvoltare, cea a caselor modulare. Sub numele Dwellii, ei fac case pasive cu scopul de a uşura viaţa celor care se tem de corvoada construirii unei locuinţe clasice, de la zero.

    Horia Bălan a coordonat, în ultimii peste cincisprezece ani, suficiente proiecte imobiliare încât să-şi dea seama cât de complicat poate fi să construieşti o casă, chiar şi atunci când ai toate resursele necesare. Bugetul şi termenele sunt greu de prevăzut, iar găsirea unei echipe de specialişti reprezintă mereu o provocare.

    Prin Dwellii, el şi Dragoş Buliga şi-au propus să elimine incertitudinea legată de buget şi timp de execuţie, reducând implicarea pe şantier la minimum. Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi. Tot procesul de producţie se desfăşoară într-o fabrică din Braşov, iar casele sunt gândite pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic, cu materiale care au impact şi asupra costurilor de întreţinere.

    „Avem două tipuri principale de clienţi: persoane fizice care deţin un teren şi îşi doresc o casă premium – fie pentru locuit permanent, fie ca destinaţie de vacanţă – şi investitori din domeniul ospitalităţii sau imobiliar, care au nevoie de soluţii rapide şi de încredere”, spune Horia Bălan.

    Pe lângă clienţii finali, Dwellii vizează, de asemenea, şi piaţa B2B, în special investitorii din turism, oferindu-le posibilitatea de a avea unităţi de cazare gata să primească oaspeţi în aproximativ treizeci de zile, dacă au deja terenul pregătit.

    Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi.

    Investiţia a fost făcută din fondurile proprii ale fondatorilor, iar în iulie conceptul Dwellii a ajuns şi în Germania, la New Housing, cel mai mare târg de profil din Europa. Germania este, de altfel, un etalon în ceea ce priveşte construcţiile modulare şi standardele de eficienţă.

    „Până acum am investit 600.000 de euro pentru a lansa acest concept pe piaţa românească. Investiţia a acoperit dezvoltarea, proiectarea fluxurilor de producţie şi prototiparea a şapte modele diferite. Cu toate acestea, este un proiect care necesită investiţii continue.”

    Până la finalul anului, cei doi parteneri îşi doresc să livreze 15-20 de case şi să amenajeze un parc-showroom la Râşnov, proiect pe care l-au început deja. Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc. Dincolo de consolidarea brandului, fondatorii Dwellii au de lucrat şi pentru a schimba percepţia generală cu privire la casele pe care le propun.

    „Probabil cea mai mare provocare în acest moment pe piaţa din România este percepţia despre calitatea caselor modulare. Privite de multe ori ca o soluţie de compromis, nu sunt considerate o alternativă viabilă pentru cele tradiţionale.”

    Pentru amenajarea caselor, Horia Bălan şi Dragoş Buliga colaborează cu arhitecţi şi birouri de arhitectură cu experienţă pe piaţa locală, precum Cristian Corvin, Eliza Yokina, Craftr, LAMA Arhitecture sau Sigurd Larsen.

    „Din experienţa antreprenorială de până acum, am învăţat câteva lecţii esenţiale care ne-au ajutat să evoluăm şi să ne consolidăm businessul. În primul rând, este vital să fii în contact constant cu nevoile şi aşteptările clienţilor tăi. Să înţelegi cu adevărat ce îşi doresc şi ce îi motivează.”   

    Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Form MuSic Therapy – cabinet de muzicoterapie (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristina Chiosea

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului, în apropiere de Romexpo

    La Grisha – punct gastronomic local (jud. Constanţa)

    Fondatoare: Ioana Matei

    Investiţii: 40.000 de euro

    Venituri: 2.000 – 3.000 de euro pe săptămână

    Prezenţă: Ghindăreşti, jud. Constanţa

    Excursii din Caiac – închiriere de caiace (jud. Cluj)

    Fondator: Alex Asztalos

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 60.000 de lei (12.000 de euro)

    Prezenţă: judeţul Cluj

    Massif – atelier de mobilă (Timişoara)

    Fondator: Daniel Miljkovic

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 900.000 de lei (180.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională, în special în Irlanda

    Upvision Media – creare de site-uri web (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Stanciu şi Teodor Ferendino

    Investiţie iniţială: 3.000 de lei (600 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • 100 tineri manageri de top. Dana Radoveneanu, Cushman & Wakefield Echinox: Învăţarea continuă este cheia ca să rămâi relevant şi să te dezvolţi profesional şi personal

    Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox, 38 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 12,3 mil. euro

    Profit: 2,03 mil. euro

    Număr de angajaţi: 35

    „Învăţarea continuă este cheia ca să rămâi relevant şi să te dezvolţi profesional şi personal. Pe lângă cursurile pe care le organizează compania, citesc, ascult podcasturi şi sunt în contact permanent cu colegii mei din birourile Cushman & Wakefield din lume pentru a împărtăşi experienţe, noutăţi.”

    În calitatea de head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox, Dana Radoveneanu se concentrează pe consolidarea portofoliului de clienţi şi oferă consultanţă strategică pentru dezvoltatorii şi chiriaşii spaţiilor de retail.

  • Real Estate. Piaţa rezidenţială în 2024: între optimism şi prudenţă

    Anul 2024 a fost unul complex pentru piaţa imobiliară din România, marcat de contraste puternice şi evoluţii impre-vizibile. Cum a modelat cocktailul de dobânzi ridicate, dinamica atipică a pieţei muncii şi factorii globali piaţa re-zidenţială?

    Piaţa a fost una cu două jumătăţi,” a explicat Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Col-liers România, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia, referindu-se la evoluţia atipică a pieţei rezidenţiale din ultimele luni. „În prima parte a anului 2024, am avut mai mult optimism, dar pe măsură ce lunile au trecut, ne-am confruntat cu realitatea unei economii globale nesigure şi a dobânzilor care nu au scăzut aşa cum ne-am fi dorit. Conceptul de high for longer – dobânzi ridicate pe termen lung – a rămas prezent pe tot par-cursul anului, afectând atât revenirea economică, cât şi sectorul rezidenţial. Această incertitudine economică a dus la o prudenţă sporită în rândul cumpărătorilor, care au devenit mai atenţi şi mai reticenţi în a lua decizii rapide”, a observat el. Continuând să explice influenţele externe, Blăniţă a subliniat că economia globală a avut un efect profund asupra pieţei locale: „Mediul global a influenţat puternic economia românească. Partenerii noştri comer-ciali, precum Germania, se află într-o perioadă dificilă de un an şi jumătate, ceea ce a impactat direct exporturile noastre. La acestea se adaugă şi inflaţia persistentă din România, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Euro-peană, care a împiedicat Banca Naţională să reducă dobânzile. În acest context, vedem cum prudenţa băncii cen-trale a reverberat pe piaţa rezidenţială, unde oamenii sunt mult mai atenţi la deciziile financiare.” De asemenea, specialistul de la Colliers a explicat cum aceste condiţii economice au afectat comportamentul cumpărătorilor: „Dobânzile nu au scăzut aşa cum ne-am aşteptat, iar acest lucru a avut un impact direct asupra procesului de cumpărare. Oamenii au devenit mai precauţi, iar deciziile de a închiria sau cumpăra o locuinţă durează mai mult decât acum câţiva ani. Dacă înainte o decizie putea fi luată într-un interval de câteva săptămâni, acum poate dura câteva luni. Chiar dacă piaţa rezidenţială continuă să fie activă în ceea ce priveşte cererile, vizitele şi discuţiile, rit-mul deciziilor s-a schimbat considerabil. Oamenii se uită din ce în ce mai mult la alternative, la bugete şi la posibil-ităţi. Deciziile de închiriere sau de cumpărare nu se mai iau la fel de repede ca acum doi-trei ani, iar timpul necesar pentru a analiza o decizie s-a prelungit,” a explicat Blăniţă. El a confirmat că piaţa rămâne activă, dar este influ-enţată de incertitudinea economică. „Se întâmplă tranzacţii, dar nu la fel de multe ca acum doi ani. Totuşi, piaţa nu este blocată; oamenii sunt activi în căutări şi discuţii, doar că impredictibilitatea economică îi face să fie mai pre-cauţi şi să analizeze mai îndelungat fiecare detaliu înainte de a se angaja într-o tranzacţie,” a adăugat el. Acest cli-mat de prudenţă nu este specific doar pieţei rezidenţiale, ci se extinde şi la alte tipuri de active imobiliare, unde in-vestitorii aşteaptă să vadă mai multe „piese din puzzle” pentru a înţelege pe deplin contextul înainte de a lua decizii de investiţie. Astfel, deşi piaţa nu este blocată, ritmul deciziilor este încetinit de multiplele incertitudini economice.

    Privind spre 2025, Gabriel Blăniţă a vorbit şi despre provocările specifice începuturilor de an. Cu doar o lună şi jumătate rămasă până la finalul anului 2024, piaţa imobiliară din România se confruntă cu o atmosferă de incerti-tudine fiscală care încetineşte dinamismul investiţional. Un sentiment de prudenţă se simte printre cumpărători şi investitori, care amână deciziile majore în aşteptarea clarificărilor legate de eventualele modificări ale taxelor. „În acest an mai avem cam o lună şi jumătate până la final şi încă nu ştim dacă sau cum se vor modifica taxele, ceea ce creează şi mai multă impredictibilitate,” a mai observat Gabriel Blăniţă.  „Oamenii nu pot lua o decizie atât timp cât nu ştiu cum va arăta orizontul.” Această incertitudine împiedică piaţa imobiliară să fie la fel de dinamică precum ar putea fi în condiţii de claritate fiscală, determinând o încetinire a ritmului tranzacţiilor. Expectativele pentru anul viitor sunt departe de a aduce un climat de stabilitate, iar creşterea taxelor pare tot mai probabilă. „Aşteptările sunt pentru creştere de taxe, chiar de la 1 ianuarie,” a explicat Blăniţă, menţionând că aceste majorări ar putea pune o presiune semnificativă pe bugete şi, implicit, pe numărul de tranzacţii. Dacă acest scenariu se concretizează, 2025 ar putea începe într-un mod similar cu anii precedenţi, cu o activitate redusă pe piaţa imobiliară în primele luni, urmând o posibilă revenire abia în a doua jumătate a anului. În ciuda acestor provocări, există şi veşti pozitive. „Chi-ar dacă creşterea economică a încetinit faţă de ceea ce previzionam la începutul anului – de la o prognoză iniţială de 3% la aproximativ 1,5-2% – această cifră rămâne una bună,” a remarcat Blăniţă. Economia României continuă să genereze locuri de muncă, iar o piaţă a muncii robustă contribuie la un fundament economic relativ solid. „O creştere economică, chiar dacă mai mică, dar pozitivă, va crea premisele unei evoluţii bune pe termen mediu,” a adăugat el.
    Un alt factor cheie în dinamica pieţei rezidenţiale este piaţa muncii. „Piaţa imobiliară este strâns legată de ce se întâmplă pe piaţa muncii,” a explicat Blăniţă. „Pentru majoritatea oamenilor, salariul este cel mai important factor atunci când se gândesc să achiziţioneze o locuinţă. Cu toate acestea, în ultimele luni, am observat o schimbare importantă.  De exemplu, sectorul construcţiilor a continuat să creeze locuri de muncă, în special în infrastructură, însă sectorul IT nu a mai performat la fel de bine. Vedem cum piaţa muncii, care înainte era foarte dezechilibrată în favoarea angajatului, începe să se echilibreze, iar acest lucru pune presiune pe creşterea salariilor.” Blăniţă a subliniat, de asemenea, impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei muncii: „Creşterea productivităţii prin utiliz-area AI aduce o altă dinamică pe piaţa muncii. Cineva care foloseşte eficient tehnologia poate fi mai productiv, ceea ce duce la presiuni asupra salariilor, în special în domeniile de white-collar jobs. Însă această productivitate sporită vine la pachet cu o ajustare a valorii muncii, iar pe termen lung, vom vedea o recalibrare a pieţei.”

    Deşi numărul tranzacţiilor imobiliare a încetinit, preţurile continuă să fie reziliente: „Preţurile au continuat să creas-că, deşi nu la nivelul inflaţiei. În oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, vedem o creştere între 5 şi 10%,” a declarat Blăniţă. „Această rezistenţă a preţurilor este susţinută de o cerere puternică, chiar dacă tran-zacţiile sunt mai lente. Clujul, de exemplu, a depăşit de mult timp Bucureştiul în privinţa preţurilor, şi asta pentru că cererea este extrem de mare, iar oferta este limitată. Asta face ca preţurile să rămână ridicate, chiar şi în contextul unei economii mai prudente.” Referindu-se la diferenţele dintre zonele din Bucureşti, Blăniţă a explicat: „În nordul Bucureştiului, preţurile sunt semnificativ mai mari decât în sud, şi acest lucru se datorează unei cereri mai mari şi proiectelor imobiliare de calitate mai înaltă. Nordul capitalei rămâne preferat pentru accesul la centrele de afaceri, şcoli private şi infrastructura modernă, ceea ce face ca investiţiile imobiliare să fie mai atractive aici.” În ceea ce priveşte creditarea, Blăniţă a oferit o perspectivă detaliată: „Dobânzile ridicate sunt influenţate direct de inflaţie şi de riscul de ţară. România are un deficit bugetar ridicat, iar acest lucru nu se corectează peste noapte. De aceea, costurile de finanţare rămân mari. În Polonia sau Cehia, riscul de ţară este mai mic, deci şi dobânzile sunt mai mici. În România, deficitul bugetar continuă să pună presiune pe finanţare, făcând creditarea imobiliară mai scumpă şi inaccesibilă pentru o parte importantă a populaţiei.” Ce urmează? „Piaţa imobiliară rămâne dinamică şi se adaptează continuu la contextul macroeconomic. Vedem prudenţă din partea cumpărătorilor, dar şi o rezilienţă a preţurilor în oraşele mari. Pe termen mediu, presiunea asupra preţurilor va continua, mai ales dacă oferta de locui-nţe noi rămâne scăzută.”    

    Carte de vizită

    Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services, Colliers România:

    1. Şi-a început cariera la Colliers International România în 2010, în calitate de evaluator imobiliar. Pe parcursul acestei perioade, a fost implicat în evaluarea unor portofolii ipotecare mari, specializându-se ulterior în evaluarea apartamentelor, caselor cu teren şi a terenurilor;

    2. Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Econom-ice din Bucureşti, unde a obţinut o diplomă de licenţă în Finanţe în 2011. De asemenea, deţine un master în Man-agement Bancar, finalizat în 2013.

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Gabriel Blăniţă:

    1 . Cum a evoluat piaţa rezidenţială în 2024?

    Piaţa a fost una cu două jumătăţi. Dacă ne raportăm la întregul an 2024, vedem că a reflectat ceea ce s-a întâmplat în economie. La începutul anului era mai mult optimism, dar dobânzile nu au scăzut aşa cum ne aşteptam. Con-ceptul de ‘high for longer’ – dobânzi ridicate pe termen mai lung – a afectat atât revenirea economică, cât şi piaţa rezidenţială, care este strâns legată de piaţa muncii. În a doua parte a anului, pe măsură ce creşterea economică a încetinit, numărul tranzacţiilor a scăzut, deşi per total, numărul de tranzacţii pe primele 10 luni este cu circa 10% mai mare faţă de anul trecut, chiar dacă sub recordurile de acum doi ani.

    2. Care sunt cauzele principale ale încetinirii tranzacţiilor?

    Mediul global are o influenţă majoră asupra economiei, iar anul acesta a fost marcat de multe incertitudini, inclusiv alegeri importante în diverse ţări. Situaţia economică a partenerilor comerciali ai României, cum ar fi Germania, care trece printr-o perioadă dificilă de un an şi jumătate, afectează exporturile. În plus, inflaţia din România este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce a frânat scăderea dobânzilor. Prudenţa Băncii Naţionale se vede şi în piaţa rezidenţială, unde oamenii sunt mai atenţi la deciziile de investiţii, iar procesul de a închiria sau cumpăra o locuinţă durează mai mult decât acum câţiva ani.

    3. De ce sunt dobânzile la credite mai ridicate la noi decât în alte ţări din Europa?

    Inflaţia joacă un rol important. Dobânzile mari înseamnă că mulţi oameni nu îşi permit să cumpere cu credit, pentru că riscul de ţară este mare. România are un deficit bugetar ridicat, iar echilibrarea acestuia va dura ani. În Polonia sau Cehia, riscul de ţară este mai mic, aşa că şi dobânzile sunt mai mici. Deficitul bugetar de la noi pune presiune pe finanţare şi face creditarea mai scumpă.

  • Urmează deceniul chiriilor

    Nimeni nu mai înţelege cum funcţionează piaţa imobiliară. Deşi tranzacţiile scad, preţurile cresc, oferta de aparta-mente noi se reduce pentru că sunt emise mai puţine autorizaţii – în Bucureşti mai deloc, în Cluj nu mai există loc.

    Tranzacţiile scad pentru că oamenii au percepţia că preţurile sunt mari pentru România, asta comparativ cu ce preţuri erau acum 10 ani.

    Sunt proiecte noi unde apartamentele încă nu s-au vândut, dar preţurile nu scad. Conform datelor statistice, în Bucureşti piaţa imobiliară este ieftină având în vedere indicatorul folosit ca termen de comparaţie – numărul de ani în care îţi poţi cumpăra un apartament de două camere cu salariul mediu. Acum ne situăm la şase ani, având în ve-dere că salariul mediu a depăşit 1.000 de euro. În Bucureşti, unde salariul mediu se plasează la 1.200-1.300 de eu-ro, numărul de ani este chiar sub şase.

    Aceasta este situaţia la zi.

    Lucian Azoiţei, de la Forty Management, un dezvoltator imobiliar cu 600 de apartamente construite şi vândute, spu-ne că în Bucureşti preţurile vor creşte, iar ceea ce este acum 4.000 de ero pe metrul pătrat şi pare mult se va duce mult mai sus, şi asta din cauza faptului că oferta de apartamente noi se reduce, având în vedere că primarul Capi-talei nu mai eliberează autorizaţii noi de construcţie.

    Pentru că preţurile vor creşte, pentru că oferta va fi mai redusă, noile generaţii nu prea îşi vor mai permite să-şi achiziţioneze un apartament, care este etalonul de bază în România. Noi suntem cei mai mari proprietari ai Euro-pei, 95% dintre apartamente fiind în proprietate, faţă de 50-60% în Germania.

    Odată ce preţurile apartamentelor vor creşte, lumea tânără va fi nevoită să stea în chirie, aşa cum se întâmplă în pieţele vestice. Aşadar, urmează deceniul chiriei, de fapt deceniile chiriei.

    Ceea ce se întâmplă în Cluj anunţă deja ceea ce se va întâmpla în viitor în toată România, cel puţin în oraşele mari, care reuşesc să atragă oameni tineri.
    Până acum, achiziţia unui apartament, plata unei rate la bancă, chiria, nu erau foarte mari, cel puţin din 2009/2010 încoace, de când s-a prăbuşit piaţa imobiliară, după explozia preţurilor din perioada 2005-2008.

    Corecţia de atunci care a urmat crizei, programul Prima Casă, dezvoltările ulterioare de proiecte noi, ţinerea preţurilor într-o marjă rezonabilă au dat posibilitatea multor tineri să-şi achiziţioneze o locuinţă fără să plătească prea mult, fără să se îngroape în datorii.

    Acum un deceniu, puteai să iei 40.000-50.000 de euro de la bancă, dar acum trebuie să iei pentru acelaşi aparta-ment 70.000-100.000 de euro. Chiar dacă salariile s-au dublat sau chiar triplat, sumele care trebuie împrumutate pentru achiziţia unui apartament au crescut semnificativ.

    Este adevărat că foarte multe tranzacţii se fac cu bani cash, pentru că s-au strâns foarte mulţi bani în ultimii 15 ani din câştigurile obţinute în străinătate, din Bursă, din criptomonede, din videochat, din moşteniri etc. Pentru cei care au bani economisiţi de investit, achiziţia unui apartament este în topul investiţiilor.

    Pentru că preţurile apartamentelor vor creşte, pentru că metrul pătrat construit se scumpeşte, pentru că ofertele de apartamente noi vor scădea ca număr dar nu au cum să scadă ca preţ, piaţa imobiliară va creşte din punctul de ve-dere al preţurilor. Pe acest fond, cererea pentru a sta în chirie va creşte, chiriile vor creşte, iar achiziţia unui aparta-ment nu va mai fi atât de la îndemână.

    La fel s-a întâmplat şi în celelalte capitale europene din zonă. În oraşele puternice nu va mai fi atât de uşor să achiziţionezi o locuinţă dintr-un salariu mediu. Va trebui să ai un salariu mult mai mare pentru acest lucru.

    Oraşele mari deja sunt aglomerate, numărul terenurilor disponibile pentru construcţii noi se reduce, autorizaţiile de construcţie vor fi date din ce în ce mai greu sau chiar deloc (vedem cazul din Bucureşti), presiunea locativă va creşte – adică oamenii trebuie să stea undeva, mai ales noile generaţii de tineri care vin în oraşele mari la şcoală sau să muncească, iar toate aceste lucruri vor pune o presiune pe achiziţia apartamentelor, pe preţuri, pe chirii.

    Pentru noile generaţii, şansa de achiziţie a unui apartament se va reduce, aşa că urmează deceniul, deceniile de chirie.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Povestea tânărului din România a cărui afacere mizează pe redefinirea conceptului de locuinţă în ţara noastră

    100 tineri manageri de top. Sorin Lăpădatu, NEXO Group: Obiectivul meu şi al grupului NEXO este de a redefini conceptul de locuinţă prin construcţia şi transformarea caselor în locuinţe verzi şi sustenabile

    Sorin Lăpădatu, Fondator, NEXO Group, 37 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 20 mil. lei

    Profit net: 1 mil. lei

    Număr de angajaţi: 70

    „Obiectivul meu şi al grupului NEXO este de a redefini conceptul de locuinţă prin construcţia şi transformarea caselor în locuinţe verzi şi sustenabile, integrând tehnologii inteligente pentru un consum redus de energie şi o calitate superioară a vieţii. Vizăm dezvoltarea continuă a liniilor noastre de business şi ne propunem să atingem o cifră de afaceri de 100 milioane euro până în 2035.”

    Din 2011, Sorin Lăpădatu contribuie la dezvoltarea pieţei de soluţii de construcţie şi instalaţii. NEXO Group este o companie de construcţii şi instalaţii axată pe reducerea consumului de energie care, prin tehnologii moderne, construieşte proiecte imobiliare complexe şi locuinţe individuale axate pe independenţa energetică şi pe îmbunătăţirea calităţii vieţii.