Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Un vis mic şi scump

    România se confruntă de decenii cu o realitate dureroasă pe piaţa imobiliară: locuinţele sunt mici şi scumpe, iar accesul la spaţii adecvate pentru traiul zilnic devine tot mai dificil. Conform datelor INS şi Eurostat, suprafaţa medie a locuinţelor din România era, în 2023, de doar 63,2 de metri pătraţi, aproape la jumătate faţă de media Uniunii Europene, care este de peste 100 de metri pătraţi. Acest decalaj ne plasează pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă, cu doar 1,1 camere per persoană, comparativ cu media europeană de 1,6 camere (Eurostat, 2022).

    La prima vedere, România pare să aibă un indice de accesibilitate relativ bun. Conform unui raport realizat de Storia anul trecut, indicele de accesibilitate, calculat ca raport între preţul mediu pe metru pătrat şi salariul mediu net lunar, este de 1,44 în România, similar cu cel din Bulgaria şi mai favorabil decât în ţări precum Ungaria (1,86) sau Polonia (2,18). Totuşi, ştim că un metru pătrat şi nici măcar cinci, zece sau douăzeci nu sunt suficienţi pentru un trai decent, iar o locuinţă de dimensiuni rezonabile presupune sacrificii financiare mari, pentru cei mai mulţi dintre români.

    Pe deasupra, ne mai confruntăm cu un paradox: suntem cei mai mari proprietari din Europa, dar locuinţele noastre, moştenite în mare parte din perioada comunistă, rămân printre cele mai mici şi mai modeste ca suprafaţă. Procentul ridicat de proprietari de locuinţe în România, care depăşeşte 95%, are rădăcini adânci în cultura noastră. După 1990, locuinţele de stat au fost privatizate, iar românii au fost încurajaţi să devină proprietari ai propriilor apartamente. Această goană pentru deţinerea unei locuinţe proprii s-a tradus într-un sentiment profund de siguranţă financiară, dar şi într-o lipsă de flexibilitate a pieţei imobiliare. Însă, odată cu acest statut de „proprietari în masă”, românii au moştenit şi locuinţele comuniste, construite cu suprafeţe minime pentru a acomoda cât mai multe familii în blocuri standardizate.

    Apartamentele din acea perioadă erau concepute pentru eficienţă şi nu pentru confort. Spre exemplu, un apartament cu două camere avea rareori mai mult de 50 mp, iar unul cu trei camere nu depăşea 65-70 mp. Această moştenire arhitecturală a rămas predominantă în peisajul urban, în ciuda creşterii cererii pentru spaţii mai mari şi mai bine proiectate. De-a lungul timpului, deşi preţurile au crescut, suprafeţele nu s-au modificat prea mult.

    În decembrie 2024, preţurile apartamentelor în Bucureşti şi Cluj-Napoca au crescut simţitor. În Bucureşti, conform Storia, preţul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele vechi a ajuns la 2.075 euro, cu 24% mai mult decât în 2023, în timp ce apartamentele noi au avut un preţ mediu de 1.715 euro, cu 4% mai ridicat. Astfel, o garsonieră de 40 mp costă în medie 75.188 euro, în creştere cu peste 8.000 de euro faţă de 2023, un apartament cu două camere de 55 mp are un preţ mediu de 103.383 euro, cu 12.000 euro mai mult decât în 2023, un apartament cu trei camere de 75 mp ajunge la 140.977 euro, cu 16.000 euro mai scump decât în anul precedent.

    În Cluj-Napoca, preţul mediu pentru apartamentele noi şi vechi a fost de 2.950 euro/metru pătrat, cu 15% mai ridicat decât în 2023; o garsonieră de 40 mp costă aproximativ 118.008 euro, iar un apartament cu două camere de 55 mp ajunge la 162.261 euro.Pe lângă preţurile ridicate, calitatea construcţiilor lasă adesea de dorit. În timp ce state precum Danemarca şi Olanda prioritizează locuinţele sustenabile şi eficiente energetic, în România multe dintre clădirile noi sunt construite cu materiale ieftine, compartimentări nepractice şi izolaţii termice şi fonice slabe. Acest lucru creşte costurile de întreţinere pe termen lung şi reduce confortul locuirii. Iar dimensiunile mici şi calitatea slabă afectează direct calitatea vieţii. Conform  Eurostat, 40% dintre români trăiesc în locuinţe supraaglomerate, faţă de o medie europeană de 16%. 

    Ce putem face pentru un viitor mai bun al locuirii în România? Pentru a depăşi aceste probleme, România ar trebui să se inspire din politicile din alte ţări europene, care au adoptat reglementări stricte privind dimensiunile minime ale locuinţelor. În Franţa, de exemplu, apartamentele noi trebuie să respecte standarde clare privind spaţiul minim şi calitatea construcţiei. Stimulentele fiscale pentru construcţii de calitate sunt întâlnite în pieţele vestice: în Germania, dezvoltatorii care respectă standardele de eficienţă energetică beneficiază de reduceri fiscale.

    Şi, desigur, ceva ce pare evident, dar nu este se pare în legislaţia românească, reguli clare privind garanţiile pentru cumpărători: este esenţial ca dezvoltatorii imobiliari să fie obligaţi să livreze locuinţe la standardele promise. Pentru ca visul românilor de a avea o locuinţă să devină mai accesibil şi să nu se transforme în coşmar, este nevoie de politici publice eficiente, de o reglementare clară a pieţei şi de un angajament real din partea dezvoltatorilor pentru a prioritiza calitatea în locul profitului rapid.   

    Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

  • Mihnea Şerbănescu, director general, Cushman & Wakefield Echinox: „Provocarea este să o ţinem tot aşa”

    Mihnea Şerbănescu nu vede schimbarea ca pe o nevoie urgentă, ci ca pe o adaptare firească la context. Într-o industrie în care stabilitatea poate fi un avantaj competitiv, el îşi propune să continue consolidarea poziţiei companiei de consultanţă în imobiliare Cushman & Wakefield Echinox, să rămână atent la noile tendinţe şi să înveţe de la generaţiile mai tinere.

     

    „Firma pe care o reprezint a început ca o mică iniţiativă absolut nevinovată, fără să ştim unde mergem şi în ce di-recţie”, descrie Mihnea Şerbănescu primii paşi ai companiei sale. Cu o experienţă ce acoperă mai multe decade, el a fost martor la evoluţia de la un sector imprevizibil, marcat de inflaţie galopantă, până la un mediu de afaceri sta-bil, care se aliniază astăzi la standardele internaţionale, iar cariera lui este strâns legată de transformările pieţei imobiliare comerciale din România. Decizia de a intra pe acest segment nu a fost una strategică, ci mai degrabă influenţată de contextul de atunci: „În studenţie, motivul alegerii acestui segment a ţinut de barierele foarte reduse, spre inexistente, la intrarea în piaţă. Era suficient să ai o linie de telefon ca să ai o agenţie imobiliară şi aşa am pornit la drum”. Primele etape au fost marcate de un ritm lent de dezvoltare, reflectând starea generală a economiei româneşti: „Au fost nişte ani cu o evoluţie extrem de lentă, aşa cum a fost şi evoluţia întregii economii româneşti”. Anii ‘90 au fost, fără îndoială, un capitol provocator pentru antreprenori, în care „nu exista niciun fel de orizont de apartenenţă la nimic. Astăzi, văd că sunt discuţii despre apartenenţă, despre direcţia în care ne îndreptăm. Atunci, în schimb, ne îndreptam către nicăieri, nu aveam niciun reper clar”. Această incertitudine era amplificată de un mediu economic instabil, cu o inflaţie imprevizibilă şi dobânzi foarte mari: „Dacă ai o inflaţie mare, dar previzibilă, îţi poţi face nişte calcule pe termen mediu. Însă, la vremea respectivă, am avut şi inflaţie de trei cifre şi dobânzi foarte mari”.

    O schimbare importantă a început să se contureze în anul 2000, când economia românească a intrat pe un traseu stabil. „Din acel moment, lucrurile au început să meargă mai bine pentru întregul mediu de afaceri românesc.” Tot atunci, piaţa imobiliară comercială a început să se dezvolte, odată cu livrarea primelor clădiri de birouri instituţionale tipice: „Piaţa imobiliară modernă a început, aş spune, la începutul anilor 2000”. Primele pro-iecte de referinţă, precum World Trade Center în 1993 sau fostul sediu Bancorex în 1997, au fost iniţiative sporadi-ce, fără un cadru clar definit. În 2000, s-au construit clădirile Europe House şi Opera Center, care au fost tran-zacţionate, iar firma lui a fost implicată în ambele tranzacţii: „De atunci, piaţa imobiliară a început să se dezvolte pe un ciclu normal”. Astăzi, Cushman & Wakefield Echinox operează exclusiv pe segmentul B2B, oferind soluţii imobil-iare pentru companii. „Clienţii noştri sunt, în proporţie covârşitoare, companii. Noi deservim nevoile acestora prin soluţii imobiliare de mai multe tipuri: spaţii de birouri, spaţii logistice, spaţii comerciale sau investiţii imobiliare”, ex-plică Şerbănescu. Piaţa a cunoscut o evoluţie accelerată în ultimii ani, consolidându-se ca un sector bine definit, cu o cerere clar segmentată. Cu toate acestea, experienţa lui Mihnea Şerbănescu arată că, deşi astăzi mediul de afaceri se confruntă cu provocări noi, acestea sunt gestionabile comparativ cu incertitudinea anilor ‘90. Un alt mo-ment de cotitură pentru piaţa imobiliară din România a fost criza economică din 2008-2009. „Aceasta a urmat unui boom extrem de accelerat şi, aşa cum spunem noi, nesănătos, care a avut loc între anii 2000 şi 2008”, a explicat el. Creşterea explozivă a generat o bulă speculativă, iar falimentul Lehman Brothers din 2008 a marcat declanşarea unei crize profunde, resimţite puternic începând cu 2009. Această prăbuşire a avut un impact răsunător asupra sectorului imobiliar, determinând numeroase falimente şi restructurări. „Multe companii şi-au văzut bugetele năruite şi au fost obligate să facă reduceri drastice de costuri. Şi noi am fost nevoiţi să ne adaptăm”, a adăugat Şerbănescu.


    „Cred că anumite proiecte vor fi deblocate, pentru că există o nevoie foarte mare de spaţii de calitate (pe segmentul birourilor – n.red.). Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom vedea o creştere accentuată a chiriilor, întrucât cererea rămâne consistentă, iar oferta este limitată.”


    Efectele negative nu s-au răsfrânt doar asupra dezvoltatorilor, ci şi asupra pieţei de consultanţă. „Noi, la fel ca şi concurenţii noştri, a trebuit să ne ajustăm strategiile pentru a supravieţui acelei perioade de criză, care, din păcate, a durat mai mulţi ani în România”, a explicat el. Economia României, fiind strâns conectată la pieţele externe, a resimţit rapid impactul negativ, dar recuperarea a fost mult mai lentă decât în alte state, precum SUA. „Aş putea spune că momentul în care criza a fost depăşită la nivel local a fost undeva între 2014 şi 2015”, a precizat el, subliniind durata extinsă a efectelor recesiunii asupra României. După criza financiară din 2009, piaţa a intrat pe un trend ascendent, o creştere care continuă până astăzi. „Deşi din 2020 încoace am fost loviţi de multiple provocări – pandemia, inflaţia, războiul din Ucraina – economia României a continuat să crească”, a punctat Mihnea Şerbănes-cu. El observă cum în prezent, România are a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, după Polonia, un semn clar că integrarea europeană şi statutul de economie emergentă contribuie la stabilitatea şi dezvoltarea pe termen lung. Dacă ne uităm la reacţia bursei de valori, se observă un sentiment de stabilizare. „Deşi ne aflăm într-un an cu mari schimbări politice, există şanse ca viaţa economică să rămână pe un trend ascendent”, a explicat Şerbănescu. 

    Reflectând asupra propriului parcurs, Mihnea Şerbănescu a povestit cum a început firma fără un plan foarte coerent. „La 23 de ani, fără o cultură economică antreprenorială, nu aveam o strategie clară. Dar am început organic şi, treptat, am realizat că există potenţial”, a mărturisit acesta. Primele tranzacţii erau modeste, comisioanele fiind de doar câteva sute de dolari. „Dar iată că poţi să fii fericit şi cu puţin”, a adăugat. Prima confir-mare majoră a venit în anii 2000, odată cu parteneriatul cu DTZ, care a oferit acces la clienţi instituţionali. „Prima confirmare că suntem pe un drum bun a fost participarea la vânzarea primei clădiri de birouri instituţionale din Bucureşti, Europe House, către un fond de investiţii austriac”, a explicat acesta. De-a lungul anilor, firma a evoluat, iar parteneriatul cu DTZ a fost un pas strategic. „Am înţeles că intrarea într-o reţea internaţională îţi oferă automat acces la un alt tip de piaţă, altă experienţă, altă expunere”, a explicat el. Astăzi, după fuziunea DTZ cu Cushman & Wakefield în 2016-2017, compania continuă să fie un jucător relevant pe piaţa de consultanţă imobiliară, demon-strând că adaptabilitatea şi viziunea strategică sunt esenţiale pentru succes. „Să nu ştii pe ce drum să o apuci cred că e mai rău decât să fii pe un drum şi să te întrebi dacă nu apare un obstacol”, a concluzionat vorbitorul, reflectând asupra provocărilor din anii ’90 şi a evoluţiei businessului său până astăzi.

     

    Piaţa de birouri din România: ce urmează? Deşi Cluj-Napoca a depăşit Bucureştiul în ceea ce priveşte preţurile locuinţelor pe metru pătrat, acest fenomen nu se reflectă şi în piaţa de birouri. Mihnea Şerbănescu subliniază că diferenţa dintre Bucureşti şi restul oraşelor din ţară rămâne semnificativă în acest sector: „Depăşirea preţurilor s-a petrecut pe piaţa rezidenţială, dar în ceea ce priveşte birourile, decalajul economic dintre Bucureşti şi restul oraşelor din România se menţine”, explică el. Unul dintre motive este că, spre deosebire de piaţa rezidenţială, unde media preţurilor în Bucureşti este influenţată de zonele limitrofe, piaţa de birouri reflectă direct puterea economică a fiecărui oraş. În prezent, Bucureştiul rămâne de departe principalul hub de business al ţării, urmat de Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, însă fără ca aceste oraşe să rivalizeze cu Capitala în ceea ce priveşte volumul de spaţii office moderne. În ultimii ani, livrările de noi spaţii de birouri au încetinit, iar acest lucru nu este cauzat doar de difi-cultăţile legate de obţinerea autorizaţiilor. Mihnea Şerbănescu explică faptul că există mai mulţi factori care au con-tribuit la această situaţie: „Nu este doar din cauza autorizărilor, ci o sumă de factori. Inflaţia, costurile ridicate de construcţie, dobânzile mari şi atractivitatea scăzută a pieţei de birouri în urma pandemiei au descurajat dezvoltato-rii”. Pandemia a dus la o schimbare bruscă a cererii, în timp ce costurile de dezvoltare au continuat să crească. Astfel, dezvoltatorii s-au trezit în situaţia de a construi birouri mai scumpe pentru o piaţă mai prudentă, ceea ce a dus la amânarea unor proiecte. Cu toate acestea, perspectivele rămân optimiste. „Cred că anumite proiecte vor fi deblocate, pentru că există o nevoie foarte mare de spaţii de calitate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom vedea o creştere accentuată a chiriilor, întrucât cererea rămâne consistentă, iar oferta este limitată”, explică directorul Cushman & Wakefield Echinox. Mihnea Şerbănescu observă o schimbare importantă şi în priorităţile chiriaşilor: „Dacă în criza financiară din 2009-2014, companiile încercau să reducă costurile cu birourile, acum preocuparea principală este să creeze un mediu de lucru atractiv, care să motiveze angajaţii. Salariul rămâne factorul principal în atragerea resursei umane, dar calitatea biroului este al doilea cel mai important aspect”. 

    În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, studiile realizate de Cushman & Wakefield Echinox arată că Bucureştiul este un oraş încă accesibil comparativ cu alte capitale europene. „Preţurile pe metru pătrat sunt mai accesibile raportat la venitul mediu, ceea ce indică un potenţial de creştere pe termen mediu”, subliniază Mihnea Şerbănescu. „Cred că este rezonabil să presupunem că preţurile locuinţelor din Bucureşti se vor dubla în următorii 5 ani”, anticipează el evoluţia pieţei imo-biliare, subliniind tendinţele ascendente ale pieţei rezidenţiale din Capitală. Această predicţie reflectă creşterea continuă a cererii, scăderea ofertei de locuinţe noi şi inflaţia care a influenţat costurile materialelor de construcţie. În plus, ritmul de dezvoltare a oraşului şi interesul crescut pentru proprietăţi centrale vor contribui la această evoluţie a preţurilor. În ceea ce priveşte activitatea Cushman & Wakefield Echinox, Mihnea Şerbănescu subliniază că anul 2023 s-a încheiat cu venituri de 12 milioane de euro, iar perspectivele pentru 2024 erau moderate (în decem-brie 2024, când a avut loc acest interviu n.red.): „Este posibil ca 2024 să aducă o uşoară creştere, însă în fiecare an bugetăm prudent, având în vedere provocările pieţei”. Acest pragmatism vine în contextul unui climat economic incert, dar şi al nevoii de adaptare la noile cerinţe ale pieţei. „Am încheiat un an mai bun decât precedentul. Sper ca la fel să fie şi în 2025”, adaugă el.


    „Poate peste 5 ani vom avea nu doar tineri români care se întorc, ci şi expaţi vestici care vin să lucreze aici. România are o oportunitate enormă în regiune şi în dinamica economică globală.”


    Cât de importantă este schimbarea pentru un lider? Privind retrospectiv asupra parcursului său profesional, Mihnea Şerbănescu consideră că stabilitatea într-o companie nu înseamnă stagnare, ci o evoluţie constantă. „Am un traseu profesional destul de atipic, în sensul că nu mi-am schimbat niciodată primul loc de muncă. Dar acest traseu a fost complet lipsit de plictiseală”, spune el. Un-ul dintre principalele sale motoare de dezvoltare a fost interacţiunea cu noile generaţii: „Lucrez cu oameni din ce în ce mai tineri şi mai diferiţi, dar care, în ciuda diferenţelor, sunt uniţi de anumite valori comune. Încerc să le fiu mentor, dar învăţ şi foarte multe de la ei”. Experienţa acumulată l-a ajutat să vadă schimbările profunde prin care au trecut atât economia, cât şi mentalităţile: „Am asistat la schimbări de generaţii cu particularităţi comportamentale diferite. Este extraordinar să trăieşti astfel de tranziţii în cariera ta”. Mihnea Şerbănescu observă, de exemplu, o schimbare radicală în raportarea tinerilor la bunurile materiale. „Dacă până acum câţiva ani, deţinerea unei maşini era un must, acum maşina nu mai este un scop în sine, ci doar un mijloc”, explică el. Aceeaşi tendinţă este vizibilă şi pe piaţa imobiliară: „Pentru noile generaţii, o locuinţă poate fi un vehicul investiţional, nu neapărat o necesitate de cumpărare. Cred că tot mai mulţi vor prefera să stea în chirie, fără a simţi nevoia de a deveni proprietari”. Această schimbare de mentalitate este vizibilă mai ales în marile oraşe, unde mobilitatea profesională şi accesul la servicii sunt mai importante decât posesia unui bun imobiliar. Cu toate acestea, liderul Cushman & Wakefield Echinox re-marcă şi unele puncte slabe ale tinerelor generaţii. „Un defect pe care îl observ este o anumită superficialitate, o lejeritate în a adopta cultura. Generaţiile mai vechi vedeau cultura ca pe un antrenament al minţii – cititul, teatrul, muzica erau un fel de fitness intelectual”, spune el. Această tendinţă de consum rapid al informaţiei ar putea avea implicaţii pe termen lung asupra nivelului intelectual şi al capacităţii de analiză a noilor generaţii.

    Un alt aspect care a observat că îi îngrijorează pe antreprenori este scăderea motivaţiei pentru muncă. „Prosperitatea a făcut ca o parte din tineri să devină blazaţi faţă de muncă. Mulţi antreprenori îmi spun acelaşi lucru: ‘Tinerii români nu mai vor să muncească’”, afirmă Mihnea Şerbănescu.  De altfel, în viziunea lui, educaţia ar trebui să fie prioritatea numărul unu a oricărui guvern. „Ţările care nu au resurse naturale, dar au investit în resursa umană, sunt cele mai dezvoltate. Marea Britanie, Japonia, Olanda – toate s-au bazat pe oameni, nu pe resurse naturale”, explică el. În acest context, România trebuie să înţeleagă că viitorul economic solid nu poate exista fără o strategie clară în educaţie. „Dacă ai şi resurse naturale, şi resurse umane bine educate, lucrurile pot merge foarte bine”, crede el. Un fenomen tot mai prezent în România este creşterea influenţei creatorilor de conţinut din domeniul imobiliar. „Există foarte mulţi in-fluenceri care oferă sfaturi despre imobiliare şi foarte mulţi tineri îi urmăresc. Este şi aceasta o formă de educaţie”, observă Mihnea Şerbănescu. Cu toate acestea, el subliniază că există o diferenţă între abordarea mainstream şi noile tendinţe: „Noi suntem sistemul, noi suntem pe vechi, am crescut într-un ansamblu de valori care trebuie per-petuat”. Totuşi, această diferenţă nu trebuie să fie un conflict, ci un punct de integrare. 

    „Mi-ar plăcea să cred că între mainstreamul imobiliar şi zona tânără nu este un clash, ci, dimpotrivă, poate exista o integrare la un moment dat”, concluzionează el.

    Întrebat cum se autodescrie ca lider, Mihnea Şerbănescu subliniază că succesul său şi al companiei se bazează pe oameni. „Sunt un lider care consideră că afacerea pe care o conduce este preponderent bazată pe calitatea resur-sei umane, dar şi pe interacţiunea între membrii echipei şi pe păstrarea unui echilibru între satisfacţiile materiale şi cele profesionale”, spune el. Acest echilibru, crede el, este reflectat şi în structura echipei. „În prezent, suntem 60 de oameni. Mediana de vârstă? Probabil peste 30, poate 33-35”, afirmă el, subliniind că longevitatea angajaţilor în firmă este un indicator al unui mediu de lucru sănătos. „Mulţi dintre colegi sunt cu noi de peste 15 ani, iar unii au ajuns chiar la 20-25 de ani. În industria noastră, asta este ceva remarcabil”, adaugă el. Reflectând asupra carierei sale, Mihnea Şerbănescu mărturiseşte că, dacă ar trebui să aleagă un alt domeniu, ar opta pentru publicitate. „Ad-vertising. Mai mulţi bani”, spune el cu umor. Totuşi, recunoaşte că fiecare industrie are provocările sale şi că există mereu tentaţia de a privi alte domenii ca fiind mai atractive. „Tot timpul iarba e mai verde de partea cealaltă a gardu-lui”, adaugă el. Pentru perioada următoare, liderul Cushman & Wakefield Echinox îşi propune să continue pe acelaşi drum, consolidând poziţia companiei. „Pe termen foarte scurt, obiectivul este să depăşim noile provocări: pandemia a trecut, inflaţia s-a calmat, dar avem o schimbare politică şi un context geopolitic incert”, explică el. Pe termen lung, compania îşi doreşte să îşi extindă serviciile de consultanţă, inclusiv în direcţia sustenabilităţii şi ad-ministrării de proprietăţi. „Ne dorim să creştem partea de consultanţă. Facem certificări, consultanţă pe sustena-bilitate, reducerea emisiilor de carbon, administrare de proprietăţi. Organizăm evenimente care să facă viaţa an-gajaţilor din clădiri cât mai plăcută”, spune Şerbănescu. Privind în viitor, Mihnea Şerbănescu recunoaşte că, deşi mulţi lideri sunt mereu în căutarea unor noi provocări, el îşi doreşte continuitate: „Mă întristez un pic când îmi dau seama că nu urmăresc nicio schimbare fundamentală. Dar poate că acesta este un scop în sine – când ai un par-curs foarte bun”. Această viziune a sa arată că stabilitatea poate fi la fel de valoroasă ca schimbarea radicală. „No news is good news?”, întreabă el retoric. „Provocarea este să o ţinem tot aşa”, adaugă el.

    Un aspect care îl preocupă pe Mihnea Şerbănescu este viitorul tinerilor români plecaţi la studii în străinătate, inclu-siv propriul său fiu, care studiază economia în Marea Britanie: „El e în faza de definire a drumului, dar vede o şansă bună în a reveni în România. Noi avem ambiţia de a atrage oameni înapoi în ţară”. Mihnea Şerbănescu vede această tendinţă ca pe o posibilă schimbare de paradigmă: „Mi-ar plăcea să văd din ce în ce mai mulţi tineri care au acest plan pe termen lung”. Mai mult, el face o predicţie îndrăzneaţă pentru următorii ani: „Poate peste 5 ani vom avea nu doar tineri români care se întorc, ci şi expaţi vestici care vin să lucreze aici. România are o oportunitate enormă în regiune şi în dinamica economică globală”.   

     

    Carte de vizită 

    Mihnea Şerbănescu, director general, Cushman & Wakefield Echinox

    1. Are 30 de ani de experienţă în industria imobiliară, cu un accent pe dezvoltarea terenurilor şi consultanţa re-zidenţială, coordonând echipe şi departamente;

    2. În 1993, a fondat Echinox Consulting, o companie de consultanţă imobiliară din România, care, după nouă ani de activitate, a încheiat un parteneriat cu firma multinaţională DTZ, devenind biroul local al acesteia sub numele DTZ Echinox;

    3. În 2017, după fuziunea globală dintre DTZ şi Cushman & Wakefield, compania a fost rebranduită ca Cushman & Wakefield Echinox. Noua entitate a continuat să ofere servicii de consultanţă şi intermediere imobiliară, extinzân-du-şi activitatea pe piaţa locală. Mihnea Şerbănescu are experienţă în toate segmentele pieţei imobiliare;

    4. Este licenţiat în Administrarea Afacerilor şi Matematică, ambele diplome fiind obţinute la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

     

     

    Sfaturi pentru tinerii profesionişti: 

    Întrebat ce sfat şi-ar da lui însuşi, cel de acum 20 de ani, Mihnea Şerbănescu oferă trei recomandări esenţiale pentru tinerii profesionişti:

    Alege un drum clar

    „Eu am început «din întâmplare», dar drumul trebuie ales conştient.”

    Perfecţionează-te constant

    „Odată ce ai ales drumul, încearcă să-l parcurgi mai repede, prin educaţie continuă.”

    Nu insista pe o fundătură

    „Dacă vezi că drumul duce spre o fundătură, renunţă la el! La 25 de ani ai timp să o iei de la capăt, la 45 poate fi prea târziu.”

  • Mihnea Şerbănescu, director general, Cushman & Wakefield Echinox: „Provocarea este să o ţinem tot aşa”

    Mihnea Şerbănescu nu vede schimbarea ca pe o nevoie urgentă, ci ca pe o adaptare firească la context. Într-o industrie în care stabilitatea poate fi un avantaj competitiv, el îşi propune să continue consolidarea poziţiei companiei de consultanţă în imobiliare Cushman & Wakefield Echinox, să rămână atent la noile tendinţe şi să înveţe de la generaţiile mai tinere.

     

    „Firma pe care o reprezint a început ca o mică iniţiativă absolut nevinovată, fără să ştim unde mergem şi în ce di-recţie”, descrie Mihnea Şerbănescu primii paşi ai companiei sale. Cu o experienţă ce acoperă mai multe decade, el a fost martor la evoluţia de la un sector imprevizibil, marcat de inflaţie galopantă, până la un mediu de afaceri sta-bil, care se aliniază astăzi la standardele internaţionale, iar cariera lui este strâns legată de transformările pieţei imobiliare comerciale din România. Decizia de a intra pe acest segment nu a fost una strategică, ci mai degrabă influenţată de contextul de atunci: „În studenţie, motivul alegerii acestui segment a ţinut de barierele foarte reduse, spre inexistente, la intrarea în piaţă. Era suficient să ai o linie de telefon ca să ai o agenţie imobiliară şi aşa am pornit la drum”. Primele etape au fost marcate de un ritm lent de dezvoltare, reflectând starea generală a economiei româneşti: „Au fost nişte ani cu o evoluţie extrem de lentă, aşa cum a fost şi evoluţia întregii economii româneşti”. Anii ‘90 au fost, fără îndoială, un capitol provocator pentru antreprenori, în care „nu exista niciun fel de orizont de apartenenţă la nimic. Astăzi, văd că sunt discuţii despre apartenenţă, despre direcţia în care ne îndreptăm. Atunci, în schimb, ne îndreptam către nicăieri, nu aveam niciun reper clar”. Această incertitudine era amplificată de un mediu economic instabil, cu o inflaţie imprevizibilă şi dobânzi foarte mari: „Dacă ai o inflaţie mare, dar previzibilă, îţi poţi face nişte calcule pe termen mediu. Însă, la vremea respectivă, am avut şi inflaţie de trei cifre şi dobânzi foarte mari”.

    O schimbare importantă a început să se contureze în anul 2000, când economia românească a intrat pe un traseu stabil. „Din acel moment, lucrurile au început să meargă mai bine pentru întregul mediu de afaceri românesc.” Tot atunci, piaţa imobiliară comercială a început să se dezvolte, odată cu livrarea primelor clădiri de birouri instituţionale tipice: „Piaţa imobiliară modernă a început, aş spune, la începutul anilor 2000”. Primele pro-iecte de referinţă, precum World Trade Center în 1993 sau fostul sediu Bancorex în 1997, au fost iniţiative sporadi-ce, fără un cadru clar definit. În 2000, s-au construit clădirile Europe House şi Opera Center, care au fost tran-zacţionate, iar firma lui a fost implicată în ambele tranzacţii: „De atunci, piaţa imobiliară a început să se dezvolte pe un ciclu normal”. Astăzi, Cushman & Wakefield Echinox operează exclusiv pe segmentul B2B, oferind soluţii imobil-iare pentru companii. „Clienţii noştri sunt, în proporţie covârşitoare, companii. Noi deservim nevoile acestora prin soluţii imobiliare de mai multe tipuri: spaţii de birouri, spaţii logistice, spaţii comerciale sau investiţii imobiliare”, ex-plică Şerbănescu. Piaţa a cunoscut o evoluţie accelerată în ultimii ani, consolidându-se ca un sector bine definit, cu o cerere clar segmentată. Cu toate acestea, experienţa lui Mihnea Şerbănescu arată că, deşi astăzi mediul de afaceri se confruntă cu provocări noi, acestea sunt gestionabile comparativ cu incertitudinea anilor ‘90. Un alt mo-ment de cotitură pentru piaţa imobiliară din România a fost criza economică din 2008-2009. „Aceasta a urmat unui boom extrem de accelerat şi, aşa cum spunem noi, nesănătos, care a avut loc între anii 2000 şi 2008”, a explicat el. Creşterea explozivă a generat o bulă speculativă, iar falimentul Lehman Brothers din 2008 a marcat declanşarea unei crize profunde, resimţite puternic începând cu 2009. Această prăbuşire a avut un impact răsunător asupra sectorului imobiliar, determinând numeroase falimente şi restructurări. „Multe companii şi-au văzut bugetele năruite şi au fost obligate să facă reduceri drastice de costuri. Şi noi am fost nevoiţi să ne adaptăm”, a adăugat Şerbănescu.


    „Cred că anumite proiecte vor fi deblocate, pentru că există o nevoie foarte mare de spaţii de calitate (pe segmentul birourilor – n.red.). Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom vedea o creştere accentuată a chiriilor, întrucât cererea rămâne consistentă, iar oferta este limitată.”


    Efectele negative nu s-au răsfrânt doar asupra dezvoltatorilor, ci şi asupra pieţei de consultanţă. „Noi, la fel ca şi concurenţii noştri, a trebuit să ne ajustăm strategiile pentru a supravieţui acelei perioade de criză, care, din păcate, a durat mai mulţi ani în România”, a explicat el. Economia României, fiind strâns conectată la pieţele externe, a resimţit rapid impactul negativ, dar recuperarea a fost mult mai lentă decât în alte state, precum SUA. „Aş putea spune că momentul în care criza a fost depăşită la nivel local a fost undeva între 2014 şi 2015”, a precizat el, subliniind durata extinsă a efectelor recesiunii asupra României. După criza financiară din 2009, piaţa a intrat pe un trend ascendent, o creştere care continuă până astăzi. „Deşi din 2020 încoace am fost loviţi de multiple provocări – pandemia, inflaţia, războiul din Ucraina – economia României a continuat să crească”, a punctat Mihnea Şerbănes-cu. El observă cum în prezent, România are a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, după Polonia, un semn clar că integrarea europeană şi statutul de economie emergentă contribuie la stabilitatea şi dezvoltarea pe termen lung. Dacă ne uităm la reacţia bursei de valori, se observă un sentiment de stabilizare. „Deşi ne aflăm într-un an cu mari schimbări politice, există şanse ca viaţa economică să rămână pe un trend ascendent”, a explicat Şerbănescu. 

    Reflectând asupra propriului parcurs, Mihnea Şerbănescu a povestit cum a început firma fără un plan foarte coerent. „La 23 de ani, fără o cultură economică antreprenorială, nu aveam o strategie clară. Dar am început organic şi, treptat, am realizat că există potenţial”, a mărturisit acesta. Primele tranzacţii erau modeste, comisioanele fiind de doar câteva sute de dolari. „Dar iată că poţi să fii fericit şi cu puţin”, a adăugat. Prima confir-mare majoră a venit în anii 2000, odată cu parteneriatul cu DTZ, care a oferit acces la clienţi instituţionali. „Prima confirmare că suntem pe un drum bun a fost participarea la vânzarea primei clădiri de birouri instituţionale din Bucureşti, Europe House, către un fond de investiţii austriac”, a explicat acesta. De-a lungul anilor, firma a evoluat, iar parteneriatul cu DTZ a fost un pas strategic. „Am înţeles că intrarea într-o reţea internaţională îţi oferă automat acces la un alt tip de piaţă, altă experienţă, altă expunere”, a explicat el. Astăzi, după fuziunea DTZ cu Cushman & Wakefield în 2016-2017, compania continuă să fie un jucător relevant pe piaţa de consultanţă imobiliară, demon-strând că adaptabilitatea şi viziunea strategică sunt esenţiale pentru succes. „Să nu ştii pe ce drum să o apuci cred că e mai rău decât să fii pe un drum şi să te întrebi dacă nu apare un obstacol”, a concluzionat vorbitorul, reflectând asupra provocărilor din anii ’90 şi a evoluţiei businessului său până astăzi.

     

    Piaţa de birouri din România: ce urmează? Deşi Cluj-Napoca a depăşit Bucureştiul în ceea ce priveşte preţurile locuinţelor pe metru pătrat, acest fenomen nu se reflectă şi în piaţa de birouri. Mihnea Şerbănescu subliniază că diferenţa dintre Bucureşti şi restul oraşelor din ţară rămâne semnificativă în acest sector: „Depăşirea preţurilor s-a petrecut pe piaţa rezidenţială, dar în ceea ce priveşte birourile, decalajul economic dintre Bucureşti şi restul oraşelor din România se menţine”, explică el. Unul dintre motive este că, spre deosebire de piaţa rezidenţială, unde media preţurilor în Bucureşti este influenţată de zonele limitrofe, piaţa de birouri reflectă direct puterea economică a fiecărui oraş. În prezent, Bucureştiul rămâne de departe principalul hub de business al ţării, urmat de Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, însă fără ca aceste oraşe să rivalizeze cu Capitala în ceea ce priveşte volumul de spaţii office moderne. În ultimii ani, livrările de noi spaţii de birouri au încetinit, iar acest lucru nu este cauzat doar de difi-cultăţile legate de obţinerea autorizaţiilor. Mihnea Şerbănescu explică faptul că există mai mulţi factori care au con-tribuit la această situaţie: „Nu este doar din cauza autorizărilor, ci o sumă de factori. Inflaţia, costurile ridicate de construcţie, dobânzile mari şi atractivitatea scăzută a pieţei de birouri în urma pandemiei au descurajat dezvoltato-rii”. Pandemia a dus la o schimbare bruscă a cererii, în timp ce costurile de dezvoltare au continuat să crească. Astfel, dezvoltatorii s-au trezit în situaţia de a construi birouri mai scumpe pentru o piaţă mai prudentă, ceea ce a dus la amânarea unor proiecte. Cu toate acestea, perspectivele rămân optimiste. „Cred că anumite proiecte vor fi deblocate, pentru că există o nevoie foarte mare de spaţii de calitate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom vedea o creştere accentuată a chiriilor, întrucât cererea rămâne consistentă, iar oferta este limitată”, explică directorul Cushman & Wakefield Echinox. Mihnea Şerbănescu observă o schimbare importantă şi în priorităţile chiriaşilor: „Dacă în criza financiară din 2009-2014, companiile încercau să reducă costurile cu birourile, acum preocuparea principală este să creeze un mediu de lucru atractiv, care să motiveze angajaţii. Salariul rămâne factorul principal în atragerea resursei umane, dar calitatea biroului este al doilea cel mai important aspect”. 

    În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, studiile realizate de Cushman & Wakefield Echinox arată că Bucureştiul este un oraş încă accesibil comparativ cu alte capitale europene. „Preţurile pe metru pătrat sunt mai accesibile raportat la venitul mediu, ceea ce indică un potenţial de creştere pe termen mediu”, subliniază Mihnea Şerbănescu. „Cred că este rezonabil să presupunem că preţurile locuinţelor din Bucureşti se vor dubla în următorii 5 ani”, anticipează el evoluţia pieţei imo-biliare, subliniind tendinţele ascendente ale pieţei rezidenţiale din Capitală. Această predicţie reflectă creşterea continuă a cererii, scăderea ofertei de locuinţe noi şi inflaţia care a influenţat costurile materialelor de construcţie. În plus, ritmul de dezvoltare a oraşului şi interesul crescut pentru proprietăţi centrale vor contribui la această evoluţie a preţurilor. În ceea ce priveşte activitatea Cushman & Wakefield Echinox, Mihnea Şerbănescu subliniază că anul 2023 s-a încheiat cu venituri de 12 milioane de euro, iar perspectivele pentru 2024 erau moderate (în decem-brie 2024, când a avut loc acest interviu n.red.): „Este posibil ca 2024 să aducă o uşoară creştere, însă în fiecare an bugetăm prudent, având în vedere provocările pieţei”. Acest pragmatism vine în contextul unui climat economic incert, dar şi al nevoii de adaptare la noile cerinţe ale pieţei. „Am încheiat un an mai bun decât precedentul. Sper ca la fel să fie şi în 2025”, adaugă el.


    „Poate peste 5 ani vom avea nu doar tineri români care se întorc, ci şi expaţi vestici care vin să lucreze aici. România are o oportunitate enormă în regiune şi în dinamica economică globală.”


    Cât de importantă este schimbarea pentru un lider? Privind retrospectiv asupra parcursului său profesional, Mihnea Şerbănescu consideră că stabilitatea într-o companie nu înseamnă stagnare, ci o evoluţie constantă. „Am un traseu profesional destul de atipic, în sensul că nu mi-am schimbat niciodată primul loc de muncă. Dar acest traseu a fost complet lipsit de plictiseală”, spune el. Un-ul dintre principalele sale motoare de dezvoltare a fost interacţiunea cu noile generaţii: „Lucrez cu oameni din ce în ce mai tineri şi mai diferiţi, dar care, în ciuda diferenţelor, sunt uniţi de anumite valori comune. Încerc să le fiu mentor, dar învăţ şi foarte multe de la ei”. Experienţa acumulată l-a ajutat să vadă schimbările profunde prin care au trecut atât economia, cât şi mentalităţile: „Am asistat la schimbări de generaţii cu particularităţi comportamentale diferite. Este extraordinar să trăieşti astfel de tranziţii în cariera ta”. Mihnea Şerbănescu observă, de exemplu, o schimbare radicală în raportarea tinerilor la bunurile materiale. „Dacă până acum câţiva ani, deţinerea unei maşini era un must, acum maşina nu mai este un scop în sine, ci doar un mijloc”, explică el. Aceeaşi tendinţă este vizibilă şi pe piaţa imobiliară: „Pentru noile generaţii, o locuinţă poate fi un vehicul investiţional, nu neapărat o necesitate de cumpărare. Cred că tot mai mulţi vor prefera să stea în chirie, fără a simţi nevoia de a deveni proprietari”. Această schimbare de mentalitate este vizibilă mai ales în marile oraşe, unde mobilitatea profesională şi accesul la servicii sunt mai importante decât posesia unui bun imobiliar. Cu toate acestea, liderul Cushman & Wakefield Echinox re-marcă şi unele puncte slabe ale tinerelor generaţii. „Un defect pe care îl observ este o anumită superficialitate, o lejeritate în a adopta cultura. Generaţiile mai vechi vedeau cultura ca pe un antrenament al minţii – cititul, teatrul, muzica erau un fel de fitness intelectual”, spune el. Această tendinţă de consum rapid al informaţiei ar putea avea implicaţii pe termen lung asupra nivelului intelectual şi al capacităţii de analiză a noilor generaţii.

    Un alt aspect care a observat că îi îngrijorează pe antreprenori este scăderea motivaţiei pentru muncă. „Prosperitatea a făcut ca o parte din tineri să devină blazaţi faţă de muncă. Mulţi antreprenori îmi spun acelaşi lucru: ‘Tinerii români nu mai vor să muncească’”, afirmă Mihnea Şerbănescu.  De altfel, în viziunea lui, educaţia ar trebui să fie prioritatea numărul unu a oricărui guvern. „Ţările care nu au resurse naturale, dar au investit în resursa umană, sunt cele mai dezvoltate. Marea Britanie, Japonia, Olanda – toate s-au bazat pe oameni, nu pe resurse naturale”, explică el. În acest context, România trebuie să înţeleagă că viitorul economic solid nu poate exista fără o strategie clară în educaţie. „Dacă ai şi resurse naturale, şi resurse umane bine educate, lucrurile pot merge foarte bine”, crede el. Un fenomen tot mai prezent în România este creşterea influenţei creatorilor de conţinut din domeniul imobiliar. „Există foarte mulţi in-fluenceri care oferă sfaturi despre imobiliare şi foarte mulţi tineri îi urmăresc. Este şi aceasta o formă de educaţie”, observă Mihnea Şerbănescu. Cu toate acestea, el subliniază că există o diferenţă între abordarea mainstream şi noile tendinţe: „Noi suntem sistemul, noi suntem pe vechi, am crescut într-un ansamblu de valori care trebuie per-petuat”. Totuşi, această diferenţă nu trebuie să fie un conflict, ci un punct de integrare. 

    „Mi-ar plăcea să cred că între mainstreamul imobiliar şi zona tânără nu este un clash, ci, dimpotrivă, poate exista o integrare la un moment dat”, concluzionează el.

    Întrebat cum se autodescrie ca lider, Mihnea Şerbănescu subliniază că succesul său şi al companiei se bazează pe oameni. „Sunt un lider care consideră că afacerea pe care o conduce este preponderent bazată pe calitatea resur-sei umane, dar şi pe interacţiunea între membrii echipei şi pe păstrarea unui echilibru între satisfacţiile materiale şi cele profesionale”, spune el. Acest echilibru, crede el, este reflectat şi în structura echipei. „În prezent, suntem 60 de oameni. Mediana de vârstă? Probabil peste 30, poate 33-35”, afirmă el, subliniind că longevitatea angajaţilor în firmă este un indicator al unui mediu de lucru sănătos. „Mulţi dintre colegi sunt cu noi de peste 15 ani, iar unii au ajuns chiar la 20-25 de ani. În industria noastră, asta este ceva remarcabil”, adaugă el. Reflectând asupra carierei sale, Mihnea Şerbănescu mărturiseşte că, dacă ar trebui să aleagă un alt domeniu, ar opta pentru publicitate. „Ad-vertising. Mai mulţi bani”, spune el cu umor. Totuşi, recunoaşte că fiecare industrie are provocările sale şi că există mereu tentaţia de a privi alte domenii ca fiind mai atractive. „Tot timpul iarba e mai verde de partea cealaltă a gardu-lui”, adaugă el. Pentru perioada următoare, liderul Cushman & Wakefield Echinox îşi propune să continue pe acelaşi drum, consolidând poziţia companiei. „Pe termen foarte scurt, obiectivul este să depăşim noile provocări: pandemia a trecut, inflaţia s-a calmat, dar avem o schimbare politică şi un context geopolitic incert”, explică el. Pe termen lung, compania îşi doreşte să îşi extindă serviciile de consultanţă, inclusiv în direcţia sustenabilităţii şi ad-ministrării de proprietăţi. „Ne dorim să creştem partea de consultanţă. Facem certificări, consultanţă pe sustena-bilitate, reducerea emisiilor de carbon, administrare de proprietăţi. Organizăm evenimente care să facă viaţa an-gajaţilor din clădiri cât mai plăcută”, spune Şerbănescu. Privind în viitor, Mihnea Şerbănescu recunoaşte că, deşi mulţi lideri sunt mereu în căutarea unor noi provocări, el îşi doreşte continuitate: „Mă întristez un pic când îmi dau seama că nu urmăresc nicio schimbare fundamentală. Dar poate că acesta este un scop în sine – când ai un par-curs foarte bun”. Această viziune a sa arată că stabilitatea poate fi la fel de valoroasă ca schimbarea radicală. „No news is good news?”, întreabă el retoric. „Provocarea este să o ţinem tot aşa”, adaugă el.

    Un aspect care îl preocupă pe Mihnea Şerbănescu este viitorul tinerilor români plecaţi la studii în străinătate, inclu-siv propriul său fiu, care studiază economia în Marea Britanie: „El e în faza de definire a drumului, dar vede o şansă bună în a reveni în România. Noi avem ambiţia de a atrage oameni înapoi în ţară”. Mihnea Şerbănescu vede această tendinţă ca pe o posibilă schimbare de paradigmă: „Mi-ar plăcea să văd din ce în ce mai mulţi tineri care au acest plan pe termen lung”. Mai mult, el face o predicţie îndrăzneaţă pentru următorii ani: „Poate peste 5 ani vom avea nu doar tineri români care se întorc, ci şi expaţi vestici care vin să lucreze aici. România are o oportunitate enormă în regiune şi în dinamica economică globală”.   

     

    Carte de vizită 

    Mihnea Şerbănescu, director general, Cushman & Wakefield Echinox

    1. Are 30 de ani de experienţă în industria imobiliară, cu un accent pe dezvoltarea terenurilor şi consultanţa re-zidenţială, coordonând echipe şi departamente;

    2. În 1993, a fondat Echinox Consulting, o companie de consultanţă imobiliară din România, care, după nouă ani de activitate, a încheiat un parteneriat cu firma multinaţională DTZ, devenind biroul local al acesteia sub numele DTZ Echinox;

    3. În 2017, după fuziunea globală dintre DTZ şi Cushman & Wakefield, compania a fost rebranduită ca Cushman & Wakefield Echinox. Noua entitate a continuat să ofere servicii de consultanţă şi intermediere imobiliară, extinzân-du-şi activitatea pe piaţa locală. Mihnea Şerbănescu are experienţă în toate segmentele pieţei imobiliare;

    4. Este licenţiat în Administrarea Afacerilor şi Matematică, ambele diplome fiind obţinute la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

     

     

    Sfaturi pentru tinerii profesionişti: 

    Întrebat ce sfat şi-ar da lui însuşi, cel de acum 20 de ani, Mihnea Şerbănescu oferă trei recomandări esenţiale pentru tinerii profesionişti:

    Alege un drum clar

    „Eu am început «din întâmplare», dar drumul trebuie ales conştient.”

    Perfecţionează-te constant

    „Odată ce ai ales drumul, încearcă să-l parcurgi mai repede, prin educaţie continuă.”

    Nu insista pe o fundătură

    „Dacă vezi că drumul duce spre o fundătură, renunţă la el! La 25 de ani ai timp să o iei de la capăt, la 45 poate fi prea târziu.”

  • Real Estate. Optimism, dar cu moderaţie, în imobiliarele româneşti

    Perspectivele pieţei imobiliare din România sunt moderat optimiste, cu un ritm de creştere susţinut în segmentele – birouri, retail modern şi logistică. Comparativ cu media europeană, piaţa locală beneficiază de factori favorabili precum consumul intern ridicat, dezvoltarea infrastructurii şi un interes constant din partea investitorilor.

     

    Perspectivele, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional în România, sunt unele moderat optimiste, poate chiar mai optimiste decât media la nivel continental. În România, observăm că toate cele trei segmente principale de piaţă în care activăm – piaţa de birouri, retailul modern şi depozitele industrial-logistice – îşi vor continua, într-un fel sau altul, ritmul de creştere din ultimii ani. Desigur, aceste ritmuri de creştere vor varia de la un segment la altul”, a observat Vlad Săftoiu în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia. Mallurile şi parcurile de retail rămân un punct central al vieţii economice şi sociale în România, în absenţa unor reţele dezvoltate de retail stra-dal. După restricţiile din 2020, acest segment a revenit puternic, cu vânzări în 2022-2023 peste nivelurile pre-pandemice 

    „România suferă de o lipsă de spaţii stradale funcţionale de retail, ceea ce face ca mallurile să fie pref-erate de români. Deşi aceste proiecte moderne nu au o istorie îndelungată – doar 25 de ani –, ele au reuşit să atragă volume tot mai mari de consum,” a explicat Săftoiu. Pe lângă malluri, parcurile de retail au devenit un element cheie al pieţei. „Parcurile de retail, cu suprafeţe mai mici de 10.000-15.000 mp, s-au dovedit un succes în oraşele mai mici. Ele oferă acces rapid la supermarketuri şi alte servicii esenţiale, atrăgând rapid chiriaşi şi consumatori,” a mai adăugat Săftoiu. Mai mult, marii retaileri au înregistrat creşteri impresionante. „Retailerii au raportat o creştere a vânzărilor de 14-15% în 2022, depăşind cu mult nivelurile de dinainte de pandemie. Este o evoluţie care demonstrează puterea consumului intern şi atractivitatea acestui segment,” a subliniat expertul. Poziţia geografică strategică şi proiectele de infrastructură, cum ar fi autostrada ce va lega Bucureştiul de Moldova, deschid noi oportunităţi pentru dezvoltarea logistică. Cu toate acestea, provocările precum preţurile crescute ale terenurilor rămân un obstacol. „Există puţine terenuri disponibile în zonele de interes pentru dezvoltatori, iar acest lucru a dus la o creştere considerabilă a preţurilor. Totuşi, ne aşteptăm ca o majorare treptată a chiriilor să compenseze aceste costuri, facilitând astfel expansiunea,” a explicat Vlad Săftoiu. 

    România are un stoc logistic total de 7,5 milioane mp, considerabil mai mic decât cel al Poloniei, care depăşeşte 35 de milioane mp. „Deşi populaţia Poloniei este de două ori mai mare, stocul logistic este de aproape cinci ori mai mare. Acest decalaj evidenţiază oportunitatea semnificativă pe care o are România,” a spus Săftoiu. Iar intrarea României în Schengen ar putea accelera dezvoltarea. „Accesul în Schengen va elimina barierele logistice şi va atrage noi dezvoltatori internaţionali, unii dintre ei având deja intenţii clare de a intra pe piaţă,” a mai subliniat el. De asemenea, infrastructura regională va juca un rol important. „Autostrada spre Moldova, o regiune care în prezent are doar 2-3% din stocul logistic naţional, va contribui de asemenea la reducerea decalajelor şi va atrage noi investiţii,” a explicat expertul. Deşi segmentul birourilor a fost afectat de tranziţia către munca hibridă, revenirea treptată a angajaţilor la birou aduce stabilitate. Bucureştiul, care deţine 75-80% din stocul naţional, rămâne lider, dar există oportunităţi şi pentru oraşele regionale. „În România, angajaţii s-au întors la birou într-un ritm mai rapid decât în alte ţări. Datele despre numărul de călători din staţiile de metrou din proximitatea polurilor de birouri indică o revenire la 70-75% din nivelurile prepandemice,” a precizat Vlad Săftoiu. 

    Totuşi, livrările noi de birouri au încetinit. „Abia în 2026 vom vedea un nou val de proiecte în Bucureşti şi alte oraşe mari. Chiriaşii rămân interesaţi de clădiri moderne, certificate energetic, care oferă condiţii optime de lucru,” a explicat el. S-au înregistrat şi reconfigurări interesante ale spaţiilor de birouri. „Am văzut companii care şi-au optimizat spaţiile sau au renunţat la o parte din acestea. În acelaşi timp, spaţiile de birouri au fost transformate în clinici medicale sau şcoli, ceea ce subliniază flexibilitatea acestor clădiri moderne,” a punctat Săftoiu. Un alt aspect major care va modela viitorul pieţei este importanţa certificărilor verzi. „Clădirile noi sau recent renovate, care respectă standardele ESG, vor atrage finanţări mai avantajoase şi chiriaşi mai bine pregătiţi să investească pe termen lung,” a spus Vlad Săftoiu. Per ansamblu, crede specialistul, piaţa imobiliară din România rămâne una dintre cele mai promiţătoare din Europa Centrală şi de Est, susţinută de creşteri economice moderate şi de interesul constant al investitorilor. „România are un potenţial mare de creştere, iar acest lucru se vede în dezvoltările recente din oraşele mari şi mai mici. Sperăm să profităm de fondurile europene şi să continuăm acest ritm de dezvoltare,” a încheiat Vlad Săftoiu.   

     

    Carte de vizită:

    Vlad Săftoiu, head of research, Cushman & Wakefield Echinox

    1. Coordonează activitatea departamentului de Research al Cushman & Wakefield Echinox, fiind responsabil de elaborarea rapoartelor publice privind piaţa imobiliară, precum şi a studiilor personalizate pentru clienţii corporativi şi privaţi ai companiei;

    2. Lucrează la Cushman & Wakefield Echinox din septembrie 2017, fiind numit research analyst în martie 2019 şi head of research în ianuarie 2022;

    3. Are o diplomă de licenţă în Relaţii Internaţionale la University of Essex şi un master în Securitate Internaţională la University of Warwick, în Regatul Unit.

    Sursa: site-ul companiei

     

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Vlad Săftoiu

     

    1. Vor exista nume noi de investitori care aleg România ca destinaţie pentru spaţii de retail?

    Ţinând cont de acest nivel încă scăzut de dezvoltare raportat la alte pieţe, eu cred că pe toate segmentele vom ve-dea jucători noi. Acum contează şi modul prin care aceştia aleg să intre pe piaţa din România, pentru că, deşi aceasta este, cum am spus, destul de subdezvoltată pe toate segmentele, totuşi există stocuri semnificative de 4-5 milioane mp în aproape orice sector, iar pentru un dezvoltator internaţional reputat este foarte greu să intre doar prin dezvoltare. De multe ori, intrarea acestora implică achiziţii de active sau de portofolii de active, aşa cum am avut un exemplu major acum un an. Vedem că acel investitor îşi va continua expansiunea tot prin achiziţii mo-mentan. Aşadar, acest fenomen este unul la care ne aşteptăm şi, aşa cum am menţionat, se va manifesta pe toate segmentele.

    2. Sunt chiriile în retail pe măsura vânzărilor sau nivelul acestora este în continuare mai scăzut decât în alte regiuni ale Europei?

    Nivelul chiriilor este, fără discuţie, unul relativ scăzut în România. Acest aspect se menţine constant pe toate seg-mentele pieţei imobiliare. Desigur, majoritatea proiectelor existente sunt funcţionale şi rentabile pentru dezvoltato-ri. Foarte mulţi chiriaşi ajung să plătească chirii procentuale, deoarece înregistrează vânzări foarte bune, peste an-umite praguri menţionate în contracte. Însă, per total, atât nivelul chiriilor prime – de referinţă pentru spaţiile-cheie de la parterul centrelor comerciale dominante –, cât şi cel al chiriilor medii sunt semnificativ sub media Europei Centrale şi de Est, cu excepţia a trei-patru proiecte din Bucureşti şi din ţară. Cât despre Europa de Vest, nici nu are rost să mai vorbim.

    3. Care sunt tendinţele pe piaţa de birouri, în contextul în care, cel puţin la nivel internaţional, se vorbeşte tot mai mult despre o întoarcere forţată a angajaţilor la birou?

    Într-adevăr, piaţa de birouri a fost mulţi ani vedeta sectorului imobiliar, atât în ceea ce priveşte cererea efectivă, cât şi proiectele noi finalizate. Dacă ne referim strict la Bucureşti, observăm că, spre deosebire de alte segmente, unde stocul de spaţii este distribuit relativ uniform, în cazul birourilor, capitala deţine aproximativ 75-80% din totalul naţional. Prin urmare, Bucureştiul joacă un rol mult mai important în această piaţă decât restul oraşelor, deşi acest lucru s-ar putea schimba în viitor. În prezent, Bucureştiul are un stoc relativ tânăr, cu o medie de vârstă a clădirilor de aproximativ 11 ani. O simplă comparaţie cu regiunea arată că, în Varşovia sau Praga, media este între 15 şi 17 ani, iar în marile oraşe din Europa de Vest depăşeşte 25 de ani.

  • Ce ne aşteaptă în complicatul an 2025?

    În lunile ianuarie şi februarie, reprezentanţii de top ai mediului de afaceri continuă să răspundă invitaţiei noastre de a semnala cele mai importante evenimente din 2024 pentru companie şi domeniul în care activează şi de a împărtăşi aşteptările pentru anul care începe acum. Citiţi în această ediţie răspunsurile Roxanei Cristea, Partner & COO, STC Partners.

     

    Elemente cheie în 2024 

    Pentru companie:

    1. Livrarea proiectului rezidenţial Quartier Azuga Faza 1 la timp şi în spectrul de calitate ţintit, spre satisfacţia clienţilor şi îndeplinirea angajamentului nostru.

    2. Creşterea sănătoasă a afacerii noastre printr-o nouă achiziţie şi începerea construirii ansamblului rezidenţial Quartier Ferdinand.

    3. Extinderea echipei noastre, având în vedere că şi businessul nostru a crescut.

    ► Pentru domeniul de activitate:

    1. Gestionarea incertitudinii de pe piaţa de real estate, determinată inclusiv de falimentul unui important dezvoltator imobiliar.

    2. Cooptarea unei forţe de muncă de top şi, în acelaşi timp, menţinerea sub control a bugetului pentru construirea ansamblurilor rezidenţiale.

    3. Încrederea investitorilor noştri în STC Partners şi în proiectele noastre, datorită rezultatelor scontate care au confirmat obiectivele stabilite prin planurile de afaceri prezentate încă de la început.

     

    Previziuni pentru 2025 

    ► Pentru companie:

    1. Având în vedere frumoasa echipă pe care am construit-o şi pe care continuăm să o dezvoltăm, dorim să gestionăm principalele sarcini viitoare spre satisfacţia clienţilor noştri, menţinând standardele termenelor şi calităţii cu care i-am obişnuit şi pe care le aşteaptă de la noi, acestea fiind angajamentele noastre.

    2. Creşterea constantă a afacerii STC Partners prin focusul pe următoarea achiziţie de teren, pentru a continua să oferim tuturor părţilor interesate (investitori, clienţi finali, angajaţi) mişcarea şi motivaţia necesare unei afaceri sănătoase.

    3. Sustenabilitatea va rămâne foarte importantă şi va deveni şi mai relevantă pentru cumpărătorii de locuinţe, investitori şi bănci; prin urmare, suntem deja înaintea pieţei pentru a atrage clienţi şi a-i convinge să se îndrepte către proiectele noastre durabile, apoi pentru a atrage investitorii şi, de asemenea, băncile să investească în afacerea noastră, deoarece oferim produsul potrivit pentru certificarea verde.

    ► Pentru domeniul de activitate::

    1. Aprecierea moderată a preţului proprietăţii: se anticipează că valorile proprietăţilor vor creşte cu aproximativ 3% până la 7%, comparativ cu nivelurile din 2024.

    2. Cererea susţinută în real estate, determinată de creşterea economică.

    3. Accent sporit asupra dezvoltărilor moderne şi sustenabile.

  • Real Estate. Zona Pipera, mereu cu potenţial?

    Segmentul rezidenţial premium din zona de nord a Capitalei continuă să atragă atenţia cumpărătorilor sofisticaţi. Victor Terheş, director de vânzări al proiectului Bellemonde, subliniază potenţialul acestei regiuni în cadrul emisiunii ZF Real Estate by Storia, prezentând un proiect ambiţios lansat anul trecut şi programat spre finalizare în vara anului 2026. 

     

    Segmentul caselor din zona de nord este unul dintre cele mai dinamice şi atractive pe piaţa imobiliară din Bucureşti”, spune Victor Terheş, director de vânzări, Bellemonde, în una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia. Într-o discuţie despre tendinţele pieţei imobiliare, Terheş a vorbit atât despre potenţialul zonei Pipera, cât şi despre avantajele proiectului rezidenţial Bellemonde. Acesta se află pe strada Vasile Alecsandri din Pipera şi se desfăşoară pe un teren de peste 40.000 mp. Proiectul integrează 164 de unităţi locative, dintre care 93 sunt case şi 79 sunt apartamente. „Ne poziţionăm ca un cartier low-density, oferind un stil de viaţă exclusivist într-o comunitate închisă. Proiectul nostru este gas-free şi include tehnologii de ultimă generaţie, precum pompe de căldură şi faţade ventilate, totul pentru a răspunde nevoilor rezidenţilor moderni”, a explicat Terheş.

    Preţurile locuinţelor din Bellemonde reflectă poziţionarea premium a proiectului, începând de la 395.000 de euro pentru case şi ajungând la peste 750.000 de euro pentru unităţile individuale de top. „Deşi casele individuale cele mai scumpe din portofoliul nostru s-au vândut deja, cererea pe segmentul premium este constantă şi puternică”, a adăugat el. Discutând despre tendinţele pieţei, Victor Terheş a subliniat că segmentul premium continuă să performeze bine, în ciuda unor incertitudini macroeconomice: „Cererea pentru locuinţe premium este una constantă, iar în zonele de nord, proximitatea faţă de şcoli şi mediile de business rămâne un factor decisiv pentru clienţi.” Totuşi, situaţia nu este la fel de favorabilă pentru segmentele accesibile, unde lipsa programelor guvernamentale de sprijin şi dobânzile ridicate pot influenţa negativ ritmul tranzacţiilor. „Pe segmentul low, viteza de vânzare este afectată de finanţarea bancară dificilă, dar scăderi de preţuri nu vor exista, având în vedere costurile ridicate ale construcţiei”, a explicat acesta.

    Terheş a descris cumpărătorii din segmentul premium drept clienţi experimentaţi şi bine informaţi: „Majoritatea celor care cumpără case în proiectul nostru nu sunt la prima achiziţie. Sunt antreprenori, profesionişti liberali sau manageri de top, cu familii tinere, care pun accent pe calitate, proximitate faţă de şcoli şi facilităţi premium.” Aproximativ 80% dintre clienţii Bellemonde preferă achiziţiile din surse proprii, ceea ce demonstrează o stabilitate financiară solidă a acestui segment. În plus, 25% dintre cumpărători sunt investitori, atraşi de randamentele mai mari pe care casele le oferă faţă de apartamente. „O casă în Pipera poate genera o chirie de 3.000-3.500 de euro pe lună, oferind un randament de 7-8%, comparativ cu 4-5% în cazul apartamentelor”, a declarat Terheş. Proiectul Bellemonde este programat să fie finalizat în vara anului 2026, dar planurile de extindere sunt deja în desfăşurare. 

    „Suntem în faza de due diligence pentru achiziţia unui teren adiacent, pe care intenţionăm să dezvoltăm alte 80 de unităţi locative şi facilităţi suplimentare, precum un teren multifuncţional de sport sau o nouă piscină”, a dezvăluit Terheş. Totodată, Bellemonde va lansa în curând un nou proiect rezidenţial în Pipera, care va fi anunţat oficial în luna februarie. „Ne dorim să ne consolidăm poziţia pe segmentul premium, răspunzând cererii tot mai mari pentru locuinţe de calitate, integrate în comunităţi moderne şi bine gândite”, a concluzionat Victor Terheş.   

  • Ce înseamnă locuinţa premium a anului 2025?

    Piaţa rezidenţială premium se află într-o continuă transformare, dictată de nevoile clienţilor moderni, care caută mai mult decât un spaţiu de locuit. Astăzi, confortul, proximitatea faţă de diverse facilităţi, tehnologia integrată şi sustenabilitatea sunt cerinţe esenţiale pentru locuinţele de top. Răzvan Brasla, CEO, Cloud9 Residence, detaliază modul în care aceste tendinţe conturează proiectele companiei, cu accent pe inovaţie, comunitate şi un stil de viaţă în armonie cu nevoile contemporane. 

     

    „Piaţa rezidenţială premium este în continuă evoluţie şi dezvoltare” descrie Răzvan Brasla, CEO, Cloud9 Residence, piaţa pe care el o reprezintă, în contextul începutului de 2025, subliniind faptul că acest segment al pieţei imobiliare atrage un interes tot mai mare din partea clienţilor care prioritizează proximitatea, sustenabilitatea şi integrarea tehnologiilor moderne în locuinţele lor. Cloud9 Evolution, dezvoltat pe o suprafaţă de 3,2 hectare în Capitală, este un proiect ce va include 612 apartamente de 1, 2, 3 sau 4 camere, alături de peste 700 de locuri de parcare, alei pietonale, zone verzi şi facilităţi diverse, teren de sport, locuri de joacă, spaţii comune, o şcoală şi un centru comercial.

    Apartamentele, cu dimensiuni variind de la 50 mp până la 390 mp, se adresează unei clientele care apreciază un stil de viaţă modern, într-un spaţiu contemporan, cu finisaje rafinate şi dotări moderne de ultimă oră, spun reprezentanţii companiei. Valoarea totală a investiţiei pentru faza a doua a proiectului Cloud9 Residence este de 90 de milioane de euro, cu un termen estimat de finalizare în trimestrul al patrulea din 2026. „Cererea rămâne ridicată, iar beneficiarii pun din ce în ce mai mult accent pe calitate. Vor locuinţe care să îndeplinească cele mai înalte standarde, folosind materiale premium şi tehnologii eficiente energetic”, subliniază Răzvan Brasla. În acest context, Cloud9 Evolution îşi propune să răspundă nevoilor pieţei prin proiecte care îmbină componenta rezidenţială cu facilităţi comerciale şi educaţionale. „Un trend semnificativ pe care l-am observat este creşterea ansamblurilor mixte. Acestea oferă locuitorilor un stil de viaţă urban modern, cu acces facil la toate serviciile esenţiale – supermarketuri, restaurante, zone de recreere şi chiar instituţii de învăţământ, toate aproape de casă. În cazul nostru, proiectul Cloud9 Evolution include o şcoală construită în interiorul complexului, pentru că educaţia şi proximitatea sunt esenţiale pentru comunitatea pe care o construim.”

    Tehnologia joacă un rol esenţial în definirea locuinţelor de lux, iar Cloud9 îmbrăţişează din plin această tendinţă. „Smart Home nu mai este o idee a viitorului. Este o cerinţă a prezentului,” spune Răzvan Brasla. „Am integrat aceste soluţii inteligente în proiectele noastre, permiţând controlul de la distanţă al echipamentelor, economisirea resurselor şi o experienţă locativă personalizată.”Astfel, proiectele Cloud9 îşi propun să ofere nu doar spaţii de locuit, ci ecosisteme complet funcţionale, gândite pentru a răspunde stilului de viaţă contemporan. „Suntem dedicaţi să redefinim conceptul de locuire urbană. Nu construim doar clădiri, ci creăm comunităţi. În complexul nostru, locatarii vor avea acces la teren de sport, locuri de joacă, spaţii verzi generoase şi alte facilităţi, inclusiv o şcoală. Scopul nostru este să le oferim un stil de viaţă complet, fără să fie nevoie să plece departe de casă pentru nevoile lor zilnice.”

    În ceea ce priveşte tendinţele actuale din piaţă, Răzvan Brasla observă că „tot mai mulţi clienţi caută locuinţe care îmbină designul inovator cu tehnologiile moderne şi respectă standardele de sustenabilitate. Cererea pentru proprietăţi eco-friendly şi locuinţe multifuncţionale a crescut considerabil. Flexibilitatea în amenajarea spaţiilor, personalizarea interioarelor şi focusul pe wellness sunt, de asemenea, criterii importante.”Proiectul Cloud9 Evolution reflectă toate aceste tendinţe. „Noi ne concentrăm pe integrarea materialelor premium şi a tehnologiilor moderne. De exemplu, faţadele ventilate, spaţiile vitrate generoase, terasele mari şi sistemele smart home sunt doar câteva dintre caracteristicile care ridică standardele de confort şi eficienţă energetică în ansamblurile noastre.” Răzvan Brasla rezumă viziunea Cloud9 cu un mesaj clar: „Ne dorim să le oferim locatarilor noştri nu doar locuinţe, ci un stil de viaţă în armonie cu nevoile lor. Proximitatea, confortul, tehnologia şi sustenabilitatea sunt pilonii pe care construim fiecare proiect. Scopul nostru este să redefinim ce înseamnă locuirea urbană în România.”

    Planurile Grupului Alfa: Expansiune, sustenabilitate şi inovaţie în piaţa imobiliară din România

    Mihai Măcelaru, CEO al Grupului Alfa, detaliază viziunea şi obiectivele pe termen mediu şi lung ale companiei, subliniind în special direcţiile de dezvoltare în ceea ce priveşte proiectele rezidenţiale şi de birouri. „Grupul Alfa s-a consacrat drept un dezvoltator imobiliar premium, realizând în ultimii ani proiecte rezidenţiale caracterizate printr-o calitate ireproşabilă a construcţiei. De asemenea, grupul a dezvoltat şi o serie de clădiri de birouri, având în prezent în portofoliu patru astfel de clădiri, în locaţii centrale din Bucureşti,” explică Măcelaru. În ceea ce priveşte paşii următori, Mihai Măcelaru anunţă integrarea complexului Iride Business Park în portofoliul Grupului Alfa, un proiect care a obţinut la sfârşitul anului trecut toate aprobările necesare. „Vom continua noi dezvoltări, în principal pe segmentul rezidenţial, pe numeroasele terenuri pe care Grupul Alfa le deţine în Bucureşti.”

    Planurile pentru Iride Business Park includ un concept inovator care va pune accent pe spaţii comerciale, spaţii verzi şi rezidenţiale, ceea ce va consolida poziţia Alfa Group ca lider pe piaţa imobiliară premium din România. Mihai Măcelaru menţionează: „Este o investiţie care va aduce un impact pozitiv asupra pieţei locale şi ne va permite să continuăm să livrăm proiecte inovatoare şi sustenabile”. În ceea ce priveşte expansiunea în alte oraşe din România, factorii care au influenţat alegerea celor 5 oraşe vizate includ preferinţele consumatorilor, cererea în creştere pentru locuinţe de calitate premium, infrastructura existentă, oportunităţile economice, accesibilitatea şi potenţialul de dezvoltare urbană.

    „Vom integra în portofoliul nostru complexul Iride Business Park, pentru achiziţionarea căruia am primit la sfârşitul anului trecut toate aprobările necesare de la autorităţi. De asemenea, vom continua noi dezvoltări (în principal pe segmentul rezidenţial) pe numeroasele terenuri pe care Grupul Alfa le deţine în Bucureşti.”

    Mihai Măcelaru, CEO, Alfa Group


    Pentru evoluţia Cloud9 Residence, compania îşi propune să aducă inovaţii în design şi să crească facilităţile disponibile rezidenţilor. „În tot ceea ce facem, ne vom asigura că proiectele noastre sunt în linie cu filozofia, viziunea şi principiile care ne ghidează modelul de business: respectarea legislaţiei europene, transparenţă în relaţiile cu clienţii noştri, focus pe inovaţie şi standarde de calitate ridicată,” declară reprezentanţii Cloud9. În privinţa tendinţelor pe care le observă în sectorul imobiliar din România, Mihai Măcelaru subliniază faptul că, în perioada următoare, se vor dezvolta tot mai mult proiecte mixte sustenabile şi eficiente energetic, cu un accent puternic pe integrarea tehnologiilor. „Vor apărea tot mai multe proiecte mixte rezidenţiale şi de birouri, cu zone comerciale şi unităţi de învăţământ, iar clienţii vor căuta amenajări moderne, durabile şi accesibile,” adaugă acesta.

    În ceea ce priveşte provocările legate de gestionarea dezvoltării proiectelor rezidenţiale de mari dimensiuni, Mihai Măcelaru explică faptul că gestionarea complexităţii presupune o planificare riguroasă şi colaborare între echipele de proiectare, execuţie, construcţie şi management. „Metodele pe care le folosim sunt planificarea detaliată cu termene şi obiective clare, managementul riscurilor şi al investiţiei, managementul operaţional, respectând şi evaluând în permanenţă toate normele şi standardele proiectului,” spune CEO-ul Grupului Alfa. Mihai Măcelaru oferă şi o viziune despre evoluţia pieţei imobiliare din Bucureşti şi din alte oraşe mari din România în următorii 5-10 ani. „În următorii ani, cererea pentru locuinţe moderne şi sustenabile amplasate în zone cheie ale oraşului va creşte. Se va pune din ce în ce mai mare accent pe integrarea tehnologiei în dezvoltările imobiliare şi pe amenajările publice de calitate, cum ar fi parcurile, spaţiile de joacă şi zonele de recreere,” explică Măcelaru.În ceea ce priveşte strategia Cloud9 pentru dezvoltarea altor zone din Bucureşti, compania are în vedere crearea unor proiecte rezidenţiale moderne care să fie aliniate tendinţelor de urbanizare. Un concept important pe care îl promovează este cel al „oraşului de 15 minute,” care încurajează dezvoltarea de proiecte imobiliare care oferă acces rapid la toate serviciile de bază. „Timpul este preţios, iar oraşul de 15 minute promovează dezvoltarea de locuinţe care să fie la mai puţin de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta de parcuri, şcoli, grădiniţe şi magazine,” spune Măcelaru.

     

    Perspective asupra recrutării, educaţiei şi managementului strategic în sectorul imobiliar

    Potrivit reprezentanţilor companiei, Grupul Alfa pune un accent important şi pe valorile şi abilităţile pe care le caută atunci când recrutează noi membri pentru echipa sa imobiliară. Răzvan Brasla, CEO al Cloud9, subliniază că „valorile şi abilităţile pe care le căutăm sunt integritatea, onestitatea, determinarea, comunicarea eficientă, gândirea critică, colaborarea în echipă şi creativitatea. Restul se învaţă”. Aceste trăsături sunt esenţiale pentru a menţine un mediu de lucru coeziv şi pentru a asigura succesul pe termen lung al proiectelor dezvoltate de Grupul Alfa.

    În ceea ce priveşte formarea şi educaţia viitorilor profesionişti din domeniul construcţiilor, Grupul Alfa colaborează strâns cu instituţiile academice, cum ar fi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti (UTCB). „Am înţeles necesitatea oferirii de oportunităţi educaţionale pentru a motiva tinerii talentaţi. Organizăm periodic sesiuni de practică pe şantierele proiectelor pe care le avem în lucru, cu studenţii din cadrul universităţilor/facultăţilor de specialitate,” spune Brasla. În cadrul acestor sesiuni, studenţii sunt implicaţi activ în procesele de concepere şi planificare a lucrărilor, având ocazia să înveţe despre tehnologiile de execuţie utilizate, să observe diverse etape ale construcţiei şi să dobândească o înţelegere practică a teoriei învăţate la cursuri. „Discutăm despre dificultăţile şi provocările întâmpinate pe parcursul execuţiei proiectului şi despre managementul resurselor, soluţionarea problemelor neprevăzute care apar pe şantier,” adaugă acesta.

    Experienţa echipei în proiectele internaţionale are un impact şi asupra metodelor şi soluţiilor aplicate în proiectele din România. „Această experienţă ne oferă oportunitatea de a adopta cele mai bune practici şi tehnologii, care sunt esenţiale pentru a asigura eficienţa şi sustenabilitatea proiectelor noastre,” afirmă Brasla. Acesta subliniază că, în plus faţă de adaptarea la inovaţii, echipa lucrează constant pentru a îmbunătăţi procesul de execuţie, având în vedere standardele internaţionale în domeniu. Legat de respectarea termenelor şi standardelor de calitate, Cloud9 Residence aplică o metodă riguroasă de planificare şi monitorizare a progresului proiectelor. „Două obiective esenţiale pentru noi sunt livrarea proiectelor la timp şi respectarea standardelor de calitate înalte promise,” explică Brasla. „Aceste obiective sunt atinse printr-o planificare detaliată, monitorizarea constantă a progresului şi implementarea unor procese de control al calităţii pe parcursul întregului ciclu de viaţă al proiectului.”

    Astfel, echipa este bine pregătită pentru a face faţă provocărilor şi pentru a livra proiecte conform celor mai înalte standarde. Provocările întâmpinate în dezvoltarea proiectelor sunt diverse, iar echipa este pregătită să le depăşească prin evaluări constante ale riscurilor şi formare profesională continuă. „Fluctuaţiile pieţei, reglementările legale şi gestionarea resurselor sunt printre cele mai mari provocări. Echipa noastră se pregăteşte pentru a le face faţă prin formare constantă şi prin colaborare strânsă cu partenerii şi autorităţile,” adaugă Brasla. Acest proces de pregătire continuă şi de adaptare rapidă permite echipei să facă faţă provocărilor dintr-o piaţă imobiliară în continuă schimbare. Expertiza echipei este extrem de importantă contribuie considerabil la îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei construcţiilor. „Pentru a continua să oferim soluţii inovatoare şi sustenabile, expertiza echipei în domeniul tehnologiilor de execuţie este extrem de importantă. Ne adaptăm rapid la schimbările tehnologice şi la evoluţiile economice, iar echipa noastră a dezvoltat o serie de softuri pentru a facilita comunicarea între membrii echipei şi pentru a asigura accesul la informaţii de ultimă oră,” spune Brasla. Implementarea acestor noutăţi nu doar că îmbunătăţeşte eficienţa, dar şi permite dezvoltarea unor proiecte mai sustenabile şi mai inovative.

    În ceea ce priveşte managementul strategic şi operaţional al proiectelor, Cloud9 Residence pune un accent puternic pe coordonarea resurselor şi evaluarea riscurilor. „Planificarea şi coordonarea resurselor, analiza de piaţă şi evaluarea riscurilor, gestionarea eficientă a timpului şi bugetului sunt esenţiale pentru succesul proiectelor noastre,” explică Răzvan Brasla. Acesta subliniază că implementarea unor sisteme de monitorizare şi raportare riguroase ajută la o gestionare mai eficientă a fiecărei faze a proiectului, asigurându-se astfel că toate etapele sunt livrate conform aşteptărilor. Pe termen lung, investiţiile în formarea profesională şi educaţia tinerelor talente din domeniul construcţiilor sunt esenţiale pentru succesul Grupului Alfa. „Pe măsură ce activitatea imobiliară s-a diversificat şi a crescut în complexitate, a devenit şi mai importantă nevoia ca sistemul educaţional să formeze specialişti cu abilităţi şi competenţe relevante pentru piaţa muncii,” declară Brasla. „Transferul de cunoştinţe, organizarea de programe de practică şi formare continuă sunt moduri prin care contribuim la transformarea sistemului educaţional şi la menţinerea unui nivel ridicat de apreciere a capitalului uman.” 

    „Am înţeles necesitatea oferirii de oportunităţi educaţionale pentru a motiva tinerii talentaţi. Organizăm periodic sesiuni de practică pe şantierele proiectelor pe care le avem în lucru, cu studenţii din cadrul universităţilor/facultăţilor de specialitate. ”  – Răzvan Brasla, CEO, Cloud9 Residence


    Profil de lider în piaţa locuinţelor premium

    Cu o experienţă de peste 15 ani în piaţa de profil, Răzvan Brasla, CEO al Cloud9 Residence, se autodescrie ca fiind un lider care promovează un stil de conducere participativ, caracterizat de o profundă încredere în echipa sa şi o orientare puternică către autonomie. „Stilul meu de leadership este participativ cu multă orientare către autonomie. Premisa mea de bază este încrederea în capacitatea fiecăruia dintre noi de a se dezvolta în mediul potrivit”, explică Răzvan. Acesta subliniază faptul că succesul companiei este legat de un mediu în care fiecare angajat este încurajat să găsească soluţii personalizate pentru clienţii Cloud9, iar încrederea reciprocă joacă un rol esenţial în acest proces. Conform afirmaţiilor sale, încrederea este fundamentul performanţei şi al dezvoltării continuate. Într-o industrie imobiliară extrem de competitivă şi în continuă schimbare, calităţile unui lider eficient sunt esenţiale pentru a conduce echipele către succes. Răzvan Brasla consideră că un lider trebuie să combine viziunea cu integritatea, pasiunea, curajul şi empatia. „Este important ca liderul să fie un model de echilibru, să creeze în companie o atmosferă de stabilitate şi motivare”, spune Răzvan, subliniind că abilitatea de a relaţiona şi de a înţelege echipa este esenţială pentru un lider din acest domeniu.

    În aceste momente provocatoare, un lider trebuie să inspire şi să sprijine echipa să depăşească orice obstacol. În faţa incertitudinilor economice şi a provocărilor externe, Răzvan ştie că un lider trebuie să menţină un climat de încredere şi performanţă. El subliniază că „o companie este suma oamenilor ei, iar dacă oamenii se simt motivaţi, acest lucru se va reflecta automat în mediul de lucru şi în productivitatea companiei.” La Cloud9, acest principiu se aplică zilnic, potrivit lui, echipa fiind încurajată să comunice deschis şi să colaboreze pentru a găsi soluţii eficiente. „Evoluăm împreună, învăţăm împreună, depăşim obstacole împreună”, adaugă el, oferind un exemplu clar despre cum succesul individual devine un catalizator pentru succesul întregii echipe. În ceea ce priveşte luarea deciziilor strategice, Răzvan afirmă că nu există o „reţetă” fixă, dar ceea ce contează este deschiderea şi transparenţa în procesul decizional. „Adoptăm decizii permanent. Este important să fim deschişi şi corecţi şi să comunicăm cu maximă transparenţă deciziile strategice”, explică Răzvan. De altfel, mai spune el, la Cloud9, succesul nu se măsoară doar în termeni financiari, ci şi în capacitatea de a construi un mediu de lucru profesionist şi colaborativ.


    Miza pe transformare

    Cloud9 Evolution face parte din grupul antreprenorial Alfa Group, care reuneşte mai multe companii de referinţă pentru industriile lor de profil, cele mai cunoscute fiind OSCAR Downstream (Petrol & Gaze), Akcent Development (Imobiliare) şi Onix Asigurări (Asigurări de garanţii corporate). Toate companiile din Alfa Group sunt aliniate la aceeaşi viziune clară pentru un viitor mai bun prin inovaţie, transformare digitală, politici sustenabile, respect şi bune practici şi un management prudent, spun reprezentanţii companiei. Bloom Project Management este o companie formată dintr-o  echipă de profesionişti care au peste 20 de ani de experienţă în dezvoltarea unor  proiecte locale si internaţionale de referinţă, cu  peste 2.000.000 mp coordonaţi pe toate specialităţile de inginerie  şi care oferă soluţii integrate pentru managementul strategic şi operaţional, gestionând complexitatea dezvoltării rezidenţiale şi contribuind la realizarea proiectului Cloud9 Evolution.


    Răzvan subliniază importanţa valorilor precum promovarea individualităţii şi recunoaşterea meritelor. „Cred în promovarea individualităţii, recunoaşterea meritelor, stimularea mentală a echipei, valorizarea iniţiativei şi dezbaterile eficiente. Toate acestea într-un climat care încurajează sprijinul reciproc şi cooperarea.” Astfel, dezvoltarea unei culturi organizaţionale bazate pe încredere şi cooperare este cheia pentru succesul pe termen lung al proiectelor majore, cum ar fi Cloud9 Evolution. Pentru a atrage şi păstra talentele cheie într-o industrie imobiliară extrem de competitivă, Răzvan Brasla adoptă o abordare bazată pe crearea unui cadru stabil şi motivant. „Cele mai bune rezultate sunt obţinute atunci când oamenii potriviţi sunt la locul potrivit şi, mai ales, când le place ceea ce fac”, afirmă Răzvan. În acest sens, Cloud9 investeşte constant în dezvoltarea profesională a angajaţilor săi, ghidându-i şi sprijinindu-i în programele de formare şi dezvoltare continuă. „Succesul lor devine, într-o oarecare măsură, şi succesul meu”, explică Răzvan, recunoscând importanţa colaborării şi sprijinului reciproc în echipa sa. În faţa unei expansiuni rapide şi a diversificării proiectelor, Răzvan se asigură că echipa de management şi angajaţii sunt aliniaţi la viziunea companiei prin promovarea unui leadership care stimulează inovaţia şi dialogul. „Cred foarte mult în ideea de construcţie, de creştere a echipei, de încurajare a dialogului şi a feedback-ului constructiv.” Acesta subliniază faptul că succesul nu depinde doar de realizările individuale, ci şi de sentimentul de evoluţie personală a fiecărui angajat. „Punem mare preţ pe recunoaşterea meritelor angajaţilor noştri şi îi susţinem să evolueze.” 

    Mediul economic şi piaţa imobiliară sunt în continuă schimbare, iar Răzvan Brasla consideră că adaptabilitatea şi flexibilitatea sunt esenţiale în acest context. „Este nevoie de o mai mare flexibilitate şi adaptabilitate în luarea deciziilor, de echipe performante şi atente la rezultate, adaptabile la schimbări.” Răzvan subliniază că, în acest climat volatil şi incert, ceea ce face diferenţa este deschiderea şi colaborarea. „Nimic nu e dificil, dacă ai o minte deschisă şi eşti susţinut de profesionişti de elită şi de încredere.” Iar pentru tinerii care îşi încep cariera în domeniul imobiliar în România, Răzvan Brasla le oferă un sfat important: „Trebuie să ne trăim atât viaţa personală cât şi cea profesională bazându-ne pe un set foarte clar de valori în care credem.” De asemenea, acesta subliniază importanţa educaţiei şi dezvoltării continue pentru a putea evolua într-un domeniu aflat într-o continuă transformare. „Lumea se schimbă cu o viteză fără precedent şi cred că un tânăr trebuie să fie deschis la schimbări şi la încercări care să îi asigure experienţe diferite.”   

    „Adoptăm decizii permanent. Este important să fim deschişi şi corecţi şi să comunicăm cu maximă transparenţă deciziile strategice.”” 

    Răzvan Brasla, CEO, Cloud9 Residence

     

     

    7 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Brasla, CEO, Cloud9 Residence

    1. Care sunt planurile de expansiune ale diviziei de imobiliare a Grupului Alfa în alte oraşe din România? Ce factori au influenţat alegerea celor 5 oraşe cu cel mai mare număr de locuitori pentru dezvoltarea noilor proiecte?

    Piaţa imobiliară continuă să fie una cu multe oportunităţi de dezvoltare, fiind totodată şi cea mai accesibilă pentru cumpărare din punct de vedere al raportului preţ/venituri, iar Cloud9 are planuri de extindere a activităţii şi în ţară. Factorii care au influenţat alegerea oraşelor din ţară sunt, în principal, preferinţele consumatorilor şi cererea în creştere pentru locuinţe de calitate premium, dar şi factori precum infrastructura existentă, oportunităţile economice, accesibilitatea şi potenţialul de dezvoltare urbană.

    2. Care sunt tendinţele cheie pe care le observaţi în sectorul imobiliar din România şi cum se aliniază aceste tendinţe cu strategia pe care o adoptaţi pentru viitoarele dezvoltări?

    Sunt câteva tendinţe pentru perioada următoare, şi anume: se vor dezvolta tot mai mult proiecte mixte sustenabile şi eficiente energetic, cu focus pe tehnologie, care integrează spaţii mixte rezidenţiale & office, având zone comerciale şi unităţi de învăţământ, plus o nevoie crescută din partea clienţilor pentru amenajări moderne, durabile şi accesibile.

    3. Cum vedeţi evoluţia pieţei imobiliare din Bucureşti şi alte oraşe mari din România în următorii 5-10 ani, şi ce strategii aveţi pentru a vă menţine în fruntea acestui sector în continuă schimbare?

    În următorii ani, continuă creşterea cererii pentru locuinţe moderne şi sustenabile, amplasate în zone cheie ale oraşului. Se va pune din ce în ce mai mare accent pe integrarea tehnologiei în dezvoltările imobiliare şi se va acorda o atenţie sporită amenajărilor publice de calitate, cum ar fi parcurile, spaţiile de joacă, zonele de recreere etc. – acestea contribuind la creşterea calităţii vieţii în comunitate şi, prin urmare, la atractivitatea acestora pentru potenţialii locatari sau cumpărători. Cloud9 mizează pe punctele sale forte, şi anume: proiecte inovative şi sustenabile, adaptate cererii, exploatarea oportunităţilor care vor apărea în piaţă şi diversificarea portofoliului.

    4. Care consideraţi că sunt cele mai importante calităţi ale unui lider eficient în industria imobiliară şi cum le aplicaţi în activitatea zilnică la Cloud9?

    Viziune, integritate, pasiune, curaj, disciplină, empatie şi concentrarea pe relaţionarea cu echipa. În această perioadă, este important ca liderul să fie un model de echilibru, să creeze în companie o atmosferă de stabilitate şi motivare.

    5. În faţa provocărilor şi incertitudinilor economice, cum reuşiţi să motivaţi echipa şi să menţineţi un climat de încredere şi performanţă?

    O companie este suma oamenilor ei şi, dacă oamenii se simt motivaţi, acest lucru se va reflecta automat în mediul de lucru, în atmosferă, în felul în care circulă informaţia, se găsesc soluţii şi, desigur, în productivitate şi în rezultatele finale ale companiei. Oamenii au nevoie să fie ascultaţi, auziţi, iar la rândul lor vor face la fel. La Cloud9, oferim un mediu de lucru atractiv şi dinamic, unde oamenii comunică deschis şi primesc sprijin ori de câte ori au nevoie. Evoluăm împreună, învăţăm împreună, depăşim obstacole împreună, iar mecanismul de creştere a business-ului face ca succesul unuia să reprezinte un motor de creştere pentru cei din jur. Astfel, succesul tău devine o oportunitate pentru cei din echipa ta şi nu un obstacol.

    6. În contextul unei pieţe imobiliare în continuă schimbare, care sunt lecţiile importante pe care le-aţi învăţat în cariera dumneavoastră de lider şi cum le aplicaţi în viziunea Cloud9 pe termen lung?

    Mediul de business şi forţa de muncă trec prin schimbări profunde. Activăm într-un context dinamic, incert, volatil, care a reconfigurat aşteptările şi cerinţele de leadership. Este nevoie de o mai mare flexibilitate şi adaptabilitate în luarea deciziilor, de echipe performante şi atente la rezultate, adaptabile la schimbări. Nimic nu e dificil, dacă ai o minte deschisă şi eşti susţinut de profesionişti de elită şi de încredere. Totul se învaţă, deciziile se iau împreună, iar colaborarea este fundamentul.

    7. Care este sfatul dumneavoastră pentru un tânăr care îşi începe cariera în domeniul imobiliar în România?

    Cred foarte mult că trebuie să ne trăim atât viaţa personală, cât şi cea profesională, bazându-ne pe un set foarte clar de valori în care credem. Lumea se schimbă cu o viteză fără precedent şi cred că un tânăr la început de carieră în domeniul imobiliar, şi nu numai, trebuie să fie deschis la schimbări şi la încercări care să îi asigure experienţe diferite. Educaţia şi dezvoltarea continuă sunt esenţiale pentru a fi cât mai bine pregătiţi şi a avea o evoluţie în cariera aleasă.

  • Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio: Bridge-ul îmbunătăţeşte gândirea critică, capacitatea de a lua decizii echilibrate şi rezilienţa în faţa provocărilor

    „Este o modalitate excelentă de a-ţi dezvolta autocontrolul şi de a-ţi păstra echilibrul mental, aspecte cu impact pozitiv în modul în care gestionezi afacerile”, spune reprezentantul Workspace Studio.

     

    Jocul de cărţi preferat şi de alţi exponenţi ai mediului de afaceri, între care poate cei mai celebri sunt Bill Gates şi Warren Buffett, are multiple valenţe dar cultivă şi calităţi deopotrivă necesare în practicarea sa dar şi în lumea de afaceri, punctează Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio, companie care oferă servicii de amenajare a spaţiilor de birouri. El povesteşte că practicarea acestui hobby i-a îmbunătăţit capacitatea de a lua decizii mai bune, bazate pe analiză şi strategie.

    Compania pe care o conduce a bifat anul trecut o creştere estimată de 20% faţă de 2023, depăşind 24 de milioane euro. Workspace Studio am avut de câştigat de pe urma avantajelor sale competitive, iar Horaţiu Didea enumeră: orientarea către calitate, ergonomie, abordarea turn-key şi designul budget-centric, adică de a oferi cea mai bună calitate a soluţiilor de amenajare şi a serviciilor într-un buget dat şi obsesia pentru respectarea promisiunii comerciale. Astfel, echipa a lucrat la proiecte de amenajare multiple, „cu succese notabile atât pe partea de mobilier şi produse arhitecturale, cât şi pe cea de lucrări de construcţii. A fost un an cu câteva proiecte mari, care s-au întins pe perioada întregului an şi care au necesitat schimbări în zona de procese interne şi operaţional.” Horaţiu Didea de declară foarte mulţumit de faptul că a dezvoltat capacitatea companiei de a oferi viteză şi performanţă de execuţie pe proiecte gigant, păstrând aceeaşi atenţie la detalii şi calitate.

    În plus, pe parcursul anului trecut, a fost dezvoltat semnificativ portofoliul de produse distribuite. Pe lângă liderii mondiali pe mobilier de birou MillerKnoll, compania a consolidat distribuţia a peste 20 de producători noi de mobilier, acustice şi produse arhitecturale, nume notabile fiind Maars pe partiţii de sticlă, Kartell şi Muuto pe mobilier. „Astfel am crescut diferenţierea de competiţie prin capacitatea de a oferi o soluţie turn-key premium în care fiecare componenta a amenajării sa fie de o calitate market-leading, să aibă certificări de sustenabilitate de prim rang, totul într-un buget de distribuitor direct.”

     

    1. Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă? 

    Unul dintre hobby-urile mele este bridge-ul, un joc pe care l-am descoperit în tinereţe şi care mi-a marcat parcursul profesional într-o etapă importantă a vieţii mele. După ce am terminat facultatea, la începutul anilor 2000, am plecat în Statele Unite pentru a explora noi oportunităţi. Acolo, timp de doi ani, am reuşit să mă întreţin din pasiunea mea pentru bridge, atât jucând competitiv, cât şi predând acest joc.

    Acum îi aloc timp ocazional, nu atât de mult cât mi-ar plăcea, dar este o activitate la care mă întorc adesea, în special în perioadele stresante în care simt nevoia de a lua o pauză sau de a mă deconecta de la activităţile zilnice. . 

    2. Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri? 

    Bridge-ul şi afacerile au multe în comun. Jocul dezvoltă abilităţi asociativ cognitive prin analizarea rapidă a informaţiilor incomplete, similar cu luarea deciziilor în afaceri. 

    Aspectele precum planificarea strategică, cooperarea dintre parteneri, anticiparea strategiilor adversarilor şi optimizarea rezultatelor în funcţie de probabilităţi sunt centrale în bridge. Această abordare strategică este similară cu aplicarea teoriei jocurilor în negocieri, competiţie sau colaborare din domeniul afacerilor.

    În bridge ai nevoie de o viziune clară şi de a gândi mai mulţi paşi înainte, o abilitate indispensabilă în business. De asemenea, deciziile bazate pe probabilităţi şi statistică în bridge sunt direct aplicabile în gestionarea riscurilor şi evaluarea oportunităţilor în afaceri. 

    3. Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere? 

    În primul rând, te ajută pe plan personal: îţi îmbunătăţeşte gândirea critică, capacitatea de a lua decizii echilibrate şi rezilienţa în faţa provocărilor. Este o modalitate excelentă de a-ţi dezvolta autocontrolul şi de a-ţi păstra echilibrul mental, aspecte cu impact pozitiv în modul în care gestionezi afacerile. 

    În plus, orice hobby, inclusiv bridge-ul, are un rol esenţial în menţinerea echilibrului între viaţa profesională şi personală. Practicarea unui hobby te scoate din contextul adesea copleşitor al activităţilor de business de zi cu zi, oferindu-ţi un moment de respiro şi deconectare. Este o oportunitate să ieşi din rutina stresantă, să îţi relaxezi mintea.

    Bridge-ul, prin natura sa, îţi captivează atenţia şi te provoacă să te concentrezi exclusiv pe strategie şi joc, ceea ce îţi oferă o pauză mentală de la problemele de afaceri. Aceste momente de relaxare nu doar că reduc stresul, ci te ajută să revii la activităţile profesionale cu o perspectivă proaspătă şi mai multă claritate.

    Pe de altă parte, bridge-ul, ca hobby, poate fi un liant pentru relaţiile de afaceri. Deşi nu des, există momente în care poţi crea legături autentice cu persoane din diverse industrii, cum ar fi IT sau banking, domenii unde bridge-ul este popular. Un exemplu faimos este Bill Gates, care promovează bridge-ul ca o activitate intelectuală valoroasă.  Un alt exemplu este Warren Buffett, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori din lume, care este un jucător avid de bridge şi partener frecvent al lui Gates în competiţii. 

    Amândoi au vorbit despre cum bridge-ul le-a îmbunătăţit gândirea strategică, capacitatea de a lua decizii şi abilitatea de a lucra în echipă, elemente esenţiale şi în succesul lor în afaceri.

    Bridge-ul este un joc care se joacă mai degrabă în cercuri private, deci oferă oportunităţi subtile de networking. 

    4. Ce beneficii are hobby-ul pentru dvs.?

    În primul rând, mă relaxează şi îmi oferă o evadare din stresul operaţional al activităţilor zilnice. Este o modalitate eficientă de a-mi distrage atenţia de la presiuni şi de a-mi regăsi echilibrul. În acelaşi timp, bridge-ul mă ajută să fiu mai disciplinat şi concentrat, calităţi esenţiale atât în joc, cât şi în afaceri. Practicarea acestui hobby mi-a îmbunătăţit capacitatea de a lua decizii mai bune, bazate pe analiză şi strategie. 

    5. Există reguli aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care? 

    Da, există reguli din bridge care se aplică şi în afaceri. Disciplina este fundamentală în ambele contexte, fie că e vorba de respectarea regulilor jocului sau de urmărirea unui plan de afaceri bine structurat. Planificarea este la fel de importantă, fie pentru a câştiga o mână dificilă în bridge, fie pentru a atinge obiectivele strategice ale unei afaceri.

    Analiza bayesiană şi utilizarea probabilităţilor sunt comune în ambele domenii. În bridge, deciziile se bazează pe informaţii incomplete şi pe actualizarea constantă a probabilităţilor în funcţie de ceea ce observi – exact ca în business, unde strategiile se ajustează pe baza datelor şi a contextului de piaţă. În final, capacitatea de a lua decizii statistice optime este un principiu care asigură succesul atât la masa de joc, cât şi în lumea afacerilor.

    6. Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?  

    În sport, hobby şi afaceri, există reguli obligatorii care asigură succesul şi performanţa. Disciplina este fundamentală indiferent de sport sau hobby, iar în afaceri face adesea diferenţa dintre a livra un serviciu la un standard de excelenţă, sau nu. Respectarea regulilor, a promisiunii şi angajamentul faţă de obiectivele stabilite sunt esenţiale. De asemenea, fair play-ul este extrem de important în toate ariile, promovând respectul pentru competitori şi etica în fiecare acţiune. 

    De asemenea, colaborarea eficientă se bazează pe dezvoltarea încrederii în partenerii de joc, la jocul în echipă, sau în colegi, când vine vorba de organizaţie, precum şi pe comunicare eficientă şi deschisă. 

    Apoi, planificarea este vitală, permiţând anticiparea posibilelor scenarii şi pregătirea unor strategii eficiente, corelată cu înţelegerea holistică a contextului, care permite analiza de ansamblu, dar şi a detaliilor critice, necesare pentru decizii bine informate. Analiza statistică şi utilizarea datelor ajută la evaluarea riscurilor şi la adoptarea unor decizii optime. În final, un strop de fler poate aduce acel avantaj subtil, completând strategia cu intuiţie bine fundamentată. Aceste reguli creează un cadru solid pentru succes atât în hobby, cât şi în afaceri.

    7. Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată? De ce? 

    Nu aş practica niciodată paraşutism, pentru că prefer activităţile care îmi menţin picioarele pe pământ. Deşi admir curajul celor care îl practică, nu mă atrage ideea de a mă avânta în gol; găsesc mult mai multă linişte şi satisfacţie în hobby-uri care îmi oferă un sentiment de stabilitate şi control.

  • Real Estate. Pariul franţuzesc pe Craiova

    Grupul Catinvest, cunoscut pentru proiectele sale de retail şi spaţiile de birouri, a continuat să îşi extindă investiţiile şi în sectorul turismului, cu un proiect de aparthotel în Craiova în care a investit 12 milioane de euro. De ce mizează grupul cu origini franceze pe oraşul din sud-vestul ţării?

     

    Grupul Catinvest a realizat investiţii de 36 de milioane de euro în retail şi în dezvoltarea de spaţii de birouri, iar următoarea etapă a fost proiectul de aparthotel, un pas important în maturizarea grupului. Ne dorim să demon-străm că suntem o companie stabilă pe piaţa din România şi că avem intenţia de a rămâne aici. România este în prezent una dintre cele mai importante pieţe de dezvoltare pentru noi, având în vedere că mai avem centre şi în Cehia şi Ungaria”, a declarat Odile Leoveanu, reprezentant de marketing şi comunicare al Catinvest, în cea mai re-centă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia. Unul dintre cele mai recente proiecte ale grupului este un apartho-tel de lux în Craiova, inaugurat în noiembrie 2024, în urma unei investiţii de 12 milioane de euro. „Aparthotelul a fost deschis cu puţin timp înainte de perioada sărbătorilor pentru a ne asigura că totul funcţionează corect şi că oferim o experienţă deosebită vizitatorilor. În luna decembrie, aparthotelul a fost închiriat în proporţie de 90%. 

    Acest proiect se remarcă prin apartamente de minimum 55 de metri pătraţi, până la apartamente de 80-85 de metri pătraţi, toate oferind facilităţi care permit oaspeţilor să se simtă ca acasă, chiar dacă sunt departe de locuinţa lor permanentă”, a adăugat Leoveanu. 

    Proiectată de designerul Pascal Delmotte, construcţia cuprinde 60 de apartamente, complet echipate. În ceea ce priveşte tipologia clienţilor, Leoveanu a explicat că profilul acestora este în continuare în formare, dar că se observă un interes din partea familiilor, oamenilor din business din Craiova şi turiştilor. „Ne adresăm tuturor, având facilităţi pentru fiecare dintre aceste categorii”, a spus ea. 

    Preţurile pentru un apartament variază între 100 de euro pentru un apartament cu un dormitor şi 200 de euro pentru unul cu două dormitoare, iar tarifele pot fi mai mici în funcţie de durata şederii. Investiţia de 12 milioane de euro a fost destinată construcţiei şi asigurării unor standarde înalte de calitate, folosind materiale premium, inclusiv lemn de cea mai bună calitate. „Ne dorim să aducem în Craiova o senzaţie de lux şi rafinament, un loc unde oamenii nu se aşteaptă să găsească astfel de facilităţi”, a precizat Leoveanu. 

    Grupul Catinvest, cu rădăcini în Franţa, deţine 38 de clădiri rezidenţiale şi de retail în Paris, inclusiv proprietăţi de lux cu vedere la Turnul Eiffel. Pe piaţa locală, grupul a investit în centrul comercial Tom din Constanţa, Carrefour Orhi-deea din Capitală, precum şi Electroputere Parc din Craiova, şi continuă să se axeze pe dezvoltarea proiectelor din Craiova. În Europa de Est, portofoliul său include centrele Savoya Park din Budapesta şi Borska Pole din Plzen. În total, Catinvest gestionează peste 525.000 de metri pătraţi de spaţii în Franţa şi Europa de Est. 

    În ceea ce o priveşte pe Odile Leoveanu, ea a lucrat în marketing mult timp, iar ulterior a evoluat înspre BTL şi organ-izare de evenimente. De acolo a ajuns în domeniul comunicării pentru centre comerciale; în echipa Catinvest ac-tivează de 10 ani. „Este o industrie care se dezvoltă, o industrie în care există foarte multă putere de inovaţie, în care poţi să aduci tehnologii noi, în care poţi să integrezi idei noi şi să le faci să funcţioneze, sunt audienţe imense cu care tu poţi să te joci. Este un domeniu foarte dinamic şi este un nivel de muncă cu care va trebui să te obişnuieşti. Dar odată ce îţi intri în ritmul acesta şi începi să îl vezi nu ca pe ceva care te restricţionează şi din contră, îţi creează un spaţiu de a crea lucruri noi, cred că totul se transformă.”    

     

    Două întrebări şi răspunsuri din interviul cu Odile Leoveanu, reprezentant marketing şi comunicare, Catin-vest:

    Cum vezi piaţa din România comparativ cu cea din Franţa?

    Din zona aceasta de rezidenţial, cred că preţurile sunt încă, evident, la un alt nivel acolo; vorbim de cu totul alt fel de proiecte şi vorbim de cu totul alt nivel economic al ţării, dar ce pot să spun este că România creşte şi putem să vedem cu toţii asta. Începem să ne aliniem la nişte standarde europene şi din punct de vedere al calităţii serviciilor pe care le avem şi din punct de vedere al preţurilor. Din păcate, câteodată asta nu este foarte uşor, dar sperăm că şi veniturile vor fi la aceste niveluri, dacă munca va fi una susţinută şi vom susţine economia, cred că şi nivelul salar-iilor va ajunge la nivelul acesta. 

    Spune-mi ce ţi-ai propus tu pentru 2025 sau cum crezi că se va schimba domeniul acesta în care lucrezi?

    Aşteptările mele sunt să creştem în continuare, să aducem mai mulţi clienţi. Dacă economia merge, înseamnă că oamenii merg la cumpărături şi sunt fericiţi. Deci îmi doresc asta pentru România, ca oamenii să-şi permită să-şi cumpere ceea ce îşi doresc, să poată să facă ceea ce vor, fără să fie restricţionaţi de bugete.

     

    Carte de vizită:

    1. A lucrat îndelung în marketing; a evoluat ulterior spre domeniul BTL şi organizarea de evenimente;

    2. A continuat cariera în comunicare, specializându-se pe centre comerciale.

    3. A absolvit Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, specializarea Communication & Public Relations.




     

     

  • Ce ne aşteaptă în complicatul an 2025?

    În lunile ianuarie şi februarie, reprezentanţii de top ai mediului de afaceri continua să răspundă invitaţiei noastre de a semnala cele mai importante evenimente din 2024 pentru companie şi domeniul în care activează şi de a împărtăşi aşteptările pentru anul care începe acum. Citiţi în ediţia aceasta răspunsurile lui Adinel Tudor, CEO, Evo Properties.

    Elemente cheie în 2024 

    ► Pentru companie:

    Anul acesta am adoptat noul branding şi am facut tranziţia de la RIVER TOWER PROJECT către EVO PROPERTIES. Rebrandingul EVO PROPERTIES reprezintă o transformare strategică esenţială pentru consolidarea poziţiei companiei pe piaţă ca dezvoltator cu o viziune clară şi ambiţioasă pentru crearea unor comunităţi durabile şi interconectate. 

    ► În domeniu:

    Piaţa imobiliară de birouri a traversat un an complex, caracterizat de o activitate redusă şi de o dinamică neconstantă. Putem puncta faptul că prin contextul actual sunt scoase  în evidenţă câteva tendinţe şi provocări cheie. Pentru început, în 2024, volumul livrărilor de clădiri de birouri a atins un minim istoric, cu doar o singură clădire, de aproximativ 16.000 mp, planificată pentru livrare în Bucureşti. Aceasta reprezintă o creştere de doar 0,05% a stocului total, estimat la 3,4 milioane mp. Această scădere accentuată a livrărilor reflectă o combinaţie de factori: incertitudini economice, reticenţa dezvoltatorilor de a iniţia noi proiecte şi lipsa cererii consistente. În contextul unei economii globale volatile, multe companii îşi reevaluează strategiile de spaţiu, preferând contracte pe termen scurt sau soluţii mai flexibile, cum ar fi spaţiile coworking. În ciuda acestor provocări, piaţa poate găsi oportunităţi prin diversificare şi inovare. Din acest motiv, integrarea tehnologiilor „smart building” şi adaptarea clădirilor la standardele ESG (Environmental, Social, Governance), care asigură o eficienţă sporită şi un impact pozitiv asupra mediului, reprezintă un avantaj competitiv pentru creşterea cererii faţă de proiectele EVO PROPERTIES. 

     

    Previziuni pentru 2025.

    Pentru companie:

    Principalul obiectiv pentru anul 2025 este ca suprafaţa închiriabilă în clădirile London şi Oslo, de peste 31,000 m.p. să fie realocată conform noilor funcţionalităţi, astfel: aproximativ 50%-60% din suprafaţa închiriabilă va fi dedicată birourilor moderne, între 20-25% va găzdui servicii de ospitalitate,  între 10-15% vor fi alocaţi serviciilor medicale şi de well-being, restul suprafeţei fiind deja ocupat de Centrul Cultural Lumina, care funcţionează deja în clădirea Oslo, cu sala plină la fiecare spectacol susţinut. Merită menţionat că una dintre cele mai semnificative noi funcţionalităţi este finalizarea şi operaţionalizarea unui apart-hotel de patru stele, care va ocupa patru etaje în cadrul clădirii London. Acest proiect este în fază avansată de negociere, operatorul hotelier având deja semnat un contract de franciză cu un brand internaţional de prestigiu şi are un rol principal în a întregi mixul funcţional al clădirilor Această colaborare va asigura atât un standard ridicat al serviciilor, cât şi acces la o reţea globală de distribuţie, maximizând gradul de ocupare. Hotelul va oferi 110 camere, o sală de conferinţe cu o capacitate de 70-80 de persoane şi facilităţi care răspund nevoilor chiriaşilor actuali şi viitori. Strategia pentru 2025 include şi explorarea altor oportunităţi de investiţii şi parteneriate, menţinând focusul pe adaptabilitate, sustenabilitate şi răspuns la cerinţele dinamice ale pieţei. Încrederea noastră în aceste direcţii se bazează pe experienţa acumulată şi pe o înţelegere profundă a nevoilor clienţilor noştri. Cel mai probabil că la finalul anului viitor sau chiar începutul lui 2026 va fi momentul când ne vom uita la alte proiecte în piaţă care să corespundă viziunii EVO PROPERTIES, respectiv aceea de a creea spaţii multifuncţionale care să ajute cu adevărat la creşterea şi evoluţia chiriaşilor respectiv locatarilor. Pe termen lung, EVO Properties îşi propune să exploreze noi proiecte multifuncţionale, create pentru a răspunde nevoilor unei industrii aflate într-o continuă transformare, prioritizând flexibilitatea, sustenabilitatea şi crearea unor spaţii integrate care să îmbine eficient funcţionalităţile ospitaliere, comerciale şi de birouri, în beneficiul comunităţilor şi al partenerilor săi.

    ► În domeniu:

    După un 2024 marcat de livrări minime şi tranzacţii speculative, 2025 ar putea aduce o creştere treptată a cererii, în special în segmentele de spaţii de birouri flexibile şi sustenabile. Pe măsură ce economia globală se stabilizează, companiile vor investi în sedii care să reflecte noile realităţi ale muncii hibride. În acelaşi timp, spaţiile flexibile şi modelul de coworking vor continua să câştige teren, iar clădirile care integrează funcţionalităţi mixte (birouri, hoteluri, retail, evenimente) vor fi preferate. În cazul nostru, integrarea hotelului, a unei cafenele Boutique şi a unei săli moderne de fitness în proiect reprezintă un avantaj competitiv semnificativ.Rata de ocupare va rămâne un indicator esenţial. Crearea de spaţii adaptate nevoilor reale ale companiilor şi capacitatea de a le închiria rapid vor determina succesul pe piaţă. Strategia noastră este să anticipăm aceste evoluţii, să ne poziţionăm în mod flexibil şi să continuăm să oferim soluţii care răspund nevoilor clienţilor noştri şi cerinţelor unei industrii în schimbare.