BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Inovaţie 2024. Alesonor Real Estate Development: Amber Forest AGORA

    Dezvoltatorul rezidenţial Alesonor, care are peste 21 de ani de experienţă în România şi construieşte Amber Forest, prima suburbie completă din România, a inclus în cadrul acestui proiect Amber Forest Agora. Aceasta îşi propune să îmbogăţească viaţa rezidenţilor printr-o gamă variată de facilităţi sportive, recreaţionale, educaţionale, comerciale, medicale şi de lucru.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Amber Forest AGORA îşi propune să ofere un stil de viaţă echilibrat şi activ printr-un mix de facilităţi sportive, recreaţionale, educaţionale, comerciale, medicale şi de lucru. Dezvoltată pe o suprafaţă totală de 42.000 mp, Amber Forest Agora cuprinde – centru sportiv care oferă o gamă largă de facilităţi sportive şi de agrement, dezvoltat în parteneriat cu Pescariu Sports & Spa, servicii educaţionale de calitate superioară dezvoltate în parteneriat cu Verita International School & Kindergarten, o zonă comercială cu restaurante, cafenele, piaţă, supermarket, brutărie şi magazine, co-working hub, cinema în aer liber, precum şi servicii medicale. Amber Forest Agora răspunde nevoilor unei comunităţi moderne complete şi se adresează în special familiilor cu copii şi persoanelor care pun accent pe sustenabilitate, calitatea vieţii, socializare, sport şi educaţie, precum şi un mediu de trai sănătos şi conectat la natură. 

     

    Elementul de noutate:

    Amber Forest AGORA este primul proiect nZEB din România care oferă gama completă de servicii sportive, recreaţionale, educaţionale, comerciale, medicale şi de lucru, fiind de asemenea primul proiect din România pre-certifcat LEED Community Platinum. Mai mult, proiectul integrează prima şcoală nZEB din România – campusul Verita International School, punând accent pe eficienţa energetică, dar şi pe beneficiile pentru sănătate, precum aer proaspăt, lumină naturală, vopsele fără compuşi organici volatili etc. Campusul Verita International School din Amber Forest va fi dezvoltat în două etape, pe o suprafaţă de 15.000 mp, găzduind şcoală, grădiniţă şi afterscool, pentru copiii cu vârste cuprinse între 2,5 şi 18 ani. Cu doar 20% din suprafaţa terenului dedicată construcţiei, majoritatea spaţiului va fi rezervat terenurilor de sport, parcurilor şi zonelor verzi, urmând principiile de dezvoltare ale suburbiei Amber Forest. Astfel, Campusul Verita International School dn cadrul Amber Forest va fi prima şcoală verde din România.  

    Efectele inovaţiei:

    Amber Forest AGORA are un impact semnificativ asupra comunităţii Amber Forest, fiind unul dintre motivele principale pentru care clienţii Amber Forest aleg o locuinţă în cadrul proiectului. De asemenea, gama completă de facilităţi comerciale, sociale, sportive şi recreative, educaţionale şi medicale din cadrul suburbiei verzi Amber Forest va fi disponibilă şi celor care nu locuiesc în comunitate, dar îşi doresc să aibă acces la facilităţi şi servicii de înaltă calitate concepute pentru un stil de viaţă modern şi sustenabil. Crearea unei comunităţi complete, care oferă, pe lângă un stil de viaţă sustenabil într-o locuinţă nZEB, şi toate facilităţile pentru educaţie, sport, sănătate, socializare şi relaxare în natură, atrage atenţia asupra importanţei unui stil de viaţă echilibrat, influenţând preferinţele consumatorilor şi creând cerere pentru proiecte similare.

  • Inovaţie 2024. Spaţiul MASIA deţinut de COS

    În urma unei investiţii de 1,6 milioane de euro, COS a lansat anul trecut primul concept de spaţii de lucru premium cu funcţionalitate multiplă, care explorează conceptul de birou al viitorului. Spaţiul de 2.000 mp din zona de nord a Bucureştiului este primul mediu de lucru din România cu funcţionalitate multiplă – birouri în sistem shared offices şi co-working, showroom şi sediu de birouri al companiei COS, deservind în acelaşi timp şi funcţiunea de centru de cercetare şi dezvoltare. 

     

    Descrierea inovaţiei:

    COS este printre primii jucători de pe piaţa locală de fit-out (activitatea de furnizare de soluţii integrate de consultanţă, concept, design, furnizare şi/sau producţie de mobilier şi amenajare completă a spaţiilor interioare) care a abordat designul interior al spaţiilor de birouri în relaţie directă cu utilizatorul de spaţiu, înţelegând că starea de bine a utilizatorilor de birou este direct corelată cu performanţa acestora. 

    În 2017, COS a creat prima iteraţie a propriului concept de design – TrueFlex, o abordare rafinată a biroului viitorului, bazată pe trei piloni: flexibilitate, mobilitate şi adaptabilitate. 

    Această abordare permite amenajări de spaţiu reconfigurabile în limite predefinite, promovând medii dinamice şi receptive. Simultan, conceptul promovează spaţii multifuncţionale, asigurând versatilitate şi eficienţă, dar şi elemente care asigură mobilitate sau tranziţii fără întreruperi între spaţii. Astfel, conceptul TrueFlex este o soluţie cuprinzătoare care urmăreşte să depăşească barierele fizice, tehnologice şi sociale. Scopul este de a susţine potenţialul de dezvoltare, implicare şi performanţă individuală, dar şi la nivel de echipe şi companii.  

    Astfel, în 2020, COS a lansat Stables la Cluj, primul spaţiu propriu deţinut de companie, ce îndeplinea funcţiuni multiple – spaţii de co-working, fiind în acelaşi timp şi sediu şi showroom pentru COS în zona de vest a ţării. O fostă facilitate de producţie construită în urmă cu peste 200 de ani transformată într-un spaţiu de birouri modern de aproape 1.000 mp, Stables a devenit în scurt timp un brand de referinţă pentru spaţiile de co-working, permiţând companiei să continue iterarea conceptului TrueFlex. În doar 3 ani de la lansare, Stables a ajuns la un grad de ocupare de 95%.

    Următorul pas a fost rafinarea conceptului în Bucureşti, prin lansarea spaţiului MASIA în 2023. În urma unei investiţii de 1,6 milioane de euro, spaţiul de 2.000 mp în zona de nord a Bucureştiului este primul mediu de lucru din România conceput să funcţioneze ca spaţiu care deserveşte chiriaşi, dar este şi un spaţiu de explorare pentru viitoarele configuraţii de lucru ale clienţilor COS. 

    MASIA are o capacitate totală de 145 de posturi de lucru (birouri private, dedicate şi comune) şi pune la dispoziţie chiriaşilor nouă săli pentru întâlniri, un centru de conferinţe şi learning, zone pentru colaborare şi socializare, asigurând în acelaşi timp cel mai înalt nivel de confort. Spaţiul beneficiază de mobilier premium, ergonomic, de la furnizori precum Steelcase şi staţii de lucru cu birouri reglabile pe înălţime.  

    Din punctul de vedere al designului interior, MASIA este conceput ca o galerie de artă, cu finisaje neutre ale pereţilor şi surse de lumină subtile, care încurajează creativitatea. 

    Nu în ultimul rând, spaţiile de lucru ale viitorului sunt spaţii sustenabile. De aceea, angajamentul COS pentru sustenabilitate este evidenţiat la MASIA prin utilizarea de materiale ecologice în designul spaţiului interior, precum soluţiile de pardoseală profesionale de la Interface care reduc semnificativ impactul asupra mediului. Designul biofilic, care integrează elemente naturale în mediul de lucru, contribuie la starea de bine a utilizatorilor, îmbunătăţeşte calitatea aerului, conexiunea cu natura, precum şi atractivitatea estetică. 

    MASIA este mai mult decât un spaţiu de birouri şi un showroom, este şi o comunitate de oameni din diverse sectoare de activitate, preocupaţi de inovaţie şi valoare adăugată reală, care înţeleg că mediul de lucru trebuie să ofere cea mai bună experienţă atât din punct de vedere fizic, cât şi cognitiv şi emoţional.

    Elementul de noutate:

    Cu o experienţă de peste 26 de ani în segmentul local al amenajărilor de birouri, COS a lansat în 2023 un concept nou pe piaţa de birouri: MASIA, un spaţiu de lucru premium, cu funcţionalitate multiplă – birouri în sistem shared offices (spaţii de lucru deservite) şi co-working, showroom şi sediu de birouri al companiei COS, deservind în acelaşi timp şi funcţiunea de centru de cercetare şi dezvoltare (R&D). 

    Ideea principală care stă la baza inovaţiei este că, pentru a putea dezvolta birourile viitorului şi medii de lucru care să susţină în mod real performanţa de business, este nevoie de observaţie continuă, de corelarea dinamicii dintre spaţiul de lucru, nevoile reale ale utilizatorilor şi obiectivele de business, iar componenta de R&D, testare şi pilotare este diferenţiatoare în acest sens.  

    COS este una dintre primele companii de fit-out din România, fondată în 1998, iar astăzi cumulează un număr total de peste 2.850 de clienţi şi un portofoliu de peste 20.000 de proiecte de amenajare interioară completă. 

    Efectele inovaţiei:

    2024 reprezintă primul an complet de la lansarea MASIA la Bucureşti, iar principalele efecte ale inovaţiei se traduc în cifre: 70% grad de ocupare de către chiriaşii spaţiilor de co-working şi shared offices, în doar 12 luni de la lansare. Un alt efect este oglindit de portofoliul divers de companii mari care utilizează spaţiile de co-working de la MASIA: peste 20 de firme, din domenii precum e-commerce, IT&C, producţie industrială, farmaceutice, servicii profesionale, lanţuri fast food (QSR), real estate. Cifra de afaceri din activitatea de co-working a fost de 0,6 mil. euro în 2023.

  • ZF Real Estate. Cât ne costă zenul din locuinţe?

    Standardele de eficienţă energetică impun utilizarea materialelor locale şi a soluţiilor eficiente, astfel că sustenablitatea se transformă dintr-un trend într-o necesitate. În plus, românii investesc tot mai mult în spaţii dedicate wellnesului şi relaxării, inclusiv în piscine. Toate acestea însă, ridică şi preţurile locui-nţelor, deja crescute în contextul socio-economic actual. 

     

    Pe lângă sustenabilitate, care a devenit un „must”, din raţiuni de costuri mai ales,  tendinţele de design indică o dorinţă tot mai mare a oamenilor de a avea locuinţe care să ofere confort şi relaxare, a observat Elena Ştefănescu, arhitect şi cofondator al Studio ae, în una dintre emisiunile recente ZF Real Estate by Storia. „Oamenii îşi doresc case mai zen, mai conectate cu natura, mai luminoase”, a explicat Ştefănes-cu. Acest lucru se traduce prin folosirea materialelor naturale, a culorilor neutre şi a luminii naturale pentru a crea un spaţiu echilibrat. 

    De asemenea, interesul pentru zone de relaxare în interiorul locui-nţelor a crescut. „Vedem o atenţie sporită pentru băi, unde apar din ce în ce mai des saune şi lumina-toare. Practic, locuinţele devin adevărate spa-uri personale”, a spus arhitecta. Întrebată despre tendinţa construcţiei de piscine în România, Ştefănescu a confirmat că există o creştere a interesului pentru astfel de investiţii, deşi nu la nivelul ţărilor precum Franţa. „Există firme specializate care oferă servicii complete pentru piscine, iar interesul pentru well-being şi relaxare este tot mai mare”, a spus ea. In-vestiţia minimă într-o piscină de dimensiuni medii (6×12 metri), cu sisteme corect implementate, este de aproximativ 30.000 de euro. „Evident, preţul poate varia în funcţie de finisaje, sisteme de filtrare şi metode de încălzire, însă există soluţii eficiente energetic, precum pompele de căldură pentru piscine”, a adăugat Ştefănescu. 

    Tehnologia schimbă de asemenea modul în care construim şi locuim, iar casele in-teligente nu mai sunt doar un concept futurist, ci devin realitate prin integrarea unor sisteme avansate de automatizare. „Tehnologia joacă un rol esenţial în fiecare etapă a construcţiei, de la proiectare digi-tală şi optimizarea execuţiei, până la monitorizarea consumului de energie în timp real”, a explicat Ştefănescu. 

    Automatizarea inteligentă permite gestionarea eficientă a resurselor, ajustând, de exemplu, temperatura şi iluminatul în funcţie de prezenţa locatarilor. „Un exemplu concret este optimizarea con-sumului în clădirile de birouri, unde senzorii pot detecta lipsa de activitate şi ajusta automat parametrii de funcţionare”, a subliniat arhitecta. Astfel, dacă în trecut designul era un aspect opţional, astăzi devine o necesitate. „Sustenabilitatea înseamnă să gândim pe termen lung. Nu este doar un trend, este moştenirea pe care o lăsăm generaţiilor viitoare”, a punctat Elena Ştefănescu. Când vine vorba de provocări, ea a observat: „Principala provocare a anului sunt preţurile”. 

    Arhitecta a explicat că piaţa construcţiilor este puternic influenţată de factori economici şi legislativi. Inflaţia, criza materialelor de con-strucţie şi modificările fiscale au contribuit la creşterea costurilor. „Toate aceste schimbări creează un cumul de factori care, într-un final, se transformă într-un buget mai mare pe care îl au de plătit atât dezvoltatorii, cât şi clienţii finali”, a explicat ea. Un aspect esenţial legat de evoluţia industriei este şi pro-cesul de autorizare, care durează între şase luni şi un an, în funcţie de complexitatea proiectului. „Ceea ce proiectăm acum va fi construit în anii următori, iar modificările legislative impun o adaptare con-stantă”, a punctat Ştefănescu. 

    Legislaţia impune deja standarde ridicate de eficienţă energetică, ceea ce schimbă modul în care se proiectează şi se construiesc clădirile. „Standardele privind eficienţa ener-getică sunt clare, metodologia de calcul a fost aprobată, astfel că nu mai există necunoscute”, a spus arhitecta. Utilizarea materialelor locale şi a soluţiilor eficiente energetic nu mai reprezintă astfel doar un avantaj, ci şi o necesitate, iar astfel, sustenabilitatea nu mai rămâne doar o opţiune. „A construi susten-abil înseamnă a construi mai bine şi mai eficient. E o oportunitate şi pentru producătorii de materiale din România, care pot deveni furnizori de încredere în acest sector”, a spus Ştefănescu. Pe lângă costuri, o preocupare majoră a beneficiarilor este găsirea unor echipe de construcţie competente. „Cea mai frecventă întrebare pe care o primesc clienţii este: cine execută? Pentru că, într-adevăr, execuţia trebuie să fie detaliată, precisă, iar materialele şi sistemele folosite sunt o investiţie importantă”, a explicat arhitecta. Soluţia? O proiectare riguroasă. „Un proiect bine făcut, cu detalii clare şi cantităţi precise, face ca execuţia să fie mai uşor de gestionat şi de explicat. Fiecare desen şi detaliu este o instrucţiune clară pentru constructori, ceea ce reduce riscurile”, a punctat ea. 

    Carte de vizită: 

    Elena Ştefănescu, fondatoare şi CEO, Studio ae:

    1. A studiat Arhitectură şi Urbanism la École d’Architecture de Paris-Val-de-Seine, unde a obţinut un Master of Architecture (M.Arch.) (2009-2010).

    2. Crede în educaţia continuă, ceea ce a determinat-o să urmeze un Executive MBA la WU Executive Academy în Bucureşti (2018-2020).

    3. A absolvit programul în mai 2020, la începutul pandemiei, iar cunoştinţele acumulate au ajutat-o să conducă echipa cu determinare într-o perioadă de schimbări imprevizibile.

    4. După finalizarea EMBA-ului, Studio ae a crescut şi a finalizat proiecte din ce în ce mai complexe; biroul şi-a lărgit aria de expertiză, dezvoltând un departament nou, specializat pe proiecte rezidenţiale şi clădiri eficiente energetic.

    Sursa: LinkedIn, ZF

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Elena Ştefănescu

    1. Care sunt principalele tendinţe în arhitectură şi construcţii la început de an?

    Studioul nostru a observat o creştere a interesului pentru clădiri cu eficienţă energetică ridicată şi case pasive, care consumă doar 10% din energia unei case obişnuite. Aceste locuinţe sunt proiectate pentru a oferi confort sporit, spaţii luminoase şi sănătoase. De asemenea, tendinţele actuale includ şi designul sustenabil, utilizarea materialelor locale şi integrarea tehnologiilor inteligente pentru un consum redus de resurse.

    2. Cum afectează noile cerinţe de sustenabilitate şi eficienţă energetică costurile construcţiilor?

    Sustenabilitatea nu mai este doar o opţiune, ci o obligaţie conform noilor reglementări. Aceasta influ-enţează costurile deoarece presupune selectarea atentă a materialelor, utilizarea unor echipamente eficiente energetic şi o execuţie detaliată şi precisă. Totuşi, investiţia iniţială într-o construcţie sustena-bilă se traduce în reducerea consumului de resurse pe termen lung, atât în timpul şantierului, cât şi în utilizarea zilnică a locuinţei.

    3. Ce îşi doresc clienţii atunci când îşi construiesc sau renovează o locuinţă?

    În ultima perioadă, clienţii sunt tot mai preocupaţi de execuţia lucrărilor. O întrebare recurentă este “Cine execută?”, deoarece eficienţa energetică şi sustenabilitatea necesită o execuţie atentă şi profe-sionistă. De asemenea, clienţii caută design care să le ofere relaxare şi confort, iar casele devin tot mai zen, punând accent pe texturi naturale, lumină naturală şi spaţii de well-being. Am observat o creştere a interesului pentru saune, spa-uri şi băi concepute ca zone de relaxare, ceea ce arată o schimbare în felul în care oamenii îşi imaginează locuinţele ideale.

  • CSR 2024. One United Properties: One Gallery – Renaşterea fostei fabrici Ford într-un hub modern de business şi cultură

    Motivaţie:

    Fosta fabrică Ford, un monument arhitectural de clasa A, reprezintă un vârf al arhitecturii industriale interbelice în România. Clădirea, situată în cadrul dezvoltării One Floreasca City a One United Properties, a fost prima fabrică Ford cu o linie de asamblare operaţională din Europa de Est. Terenul pe care a fost construită fabrica a fost cumpărat la începutul anilor 1930 chiar de către Henry Ford. Fabrica s-a deschis în 1936, având 100 de angajaţi. Aproximativ 2.500 de vehicule au fost asamblate în fabrică an de an, până în 1948, când fabrica a fost închisă după ce România a intrat sub influenţa sovietică.  Prin restaurarea sa, dezvoltatorul readuce la viaţă imobilul, dându-i funcţiuni moderne şi transformându-l într-o veritabilă agora contemporană, cu terase, un food market unic pe piaţa locală, supermarket, birouri moderne şi o zonă dedicată evenimentelor culturale. Toate acestea vor anima viaţa socială a cartierului şi a oraşului. Este un gest foarte important pentru că repune în circuitul comercial şi public un element de valoare. Hala Ford are toate atributele pentru a crea acel element polarizator de cartier, necesar la nivelul secolului XXI. De asemenea, dincolo de impactul economic al acestor restaurări, ele au rolul şi de a educa vizual, pentru că publicul învaţă să perceapă şi arhitectura istorica a oraşului. 

    Descrierea proiectului:

    Achiziţionată în 2022, fosta hală Ford din Bucureşti este supusă unui amplu proces de restaurare, coordonat de X Architecture & Engineering. După finalizarea lucrărilor, clădirea va deveni One Gallery, un spaţiu mixed-use care va găzdui birouri moderne, un concept de food market unic, un supermarket, şi o zonă culturală dedicată evenimentelor. În cadrul One Gallery va fi amenajat şi un muzeu care va celebra istoria acestui imobil. Valoarea brută de dezvoltare este estimată la 100 de milioane de euro, fiind cea mai mare investiţie privată din România în restaurarea unui imobil istoric.

     

    Rezultate:

    One Gallery va readuce la viaţă un imobil abandonat, contribuind la moştenirea culturală a oraşului şi revitalizând zona Floreasca. Fabrica Ford, construită în anii 1930, a fost prima fabrică din Europa de Est cu linie de asamblare Ford. Restaurarea acestui spaţiu nu doar că oferă o nouă destinaţie pentru afaceri şi cultură, dar şi educă publicul cu privire la istoria arhitecturală a Bucureştiului. Proiectul va atrage turişti, va susţine economia locală şi va crea un impact pozitiv asupra vieţii sociale şi culturale a Capitalei.

  • Real Estate. Ce înseamnă un cartier perfect?

    Aceasta este întrebarea pe care arhitecţii Irina Niculescu şi Alexandru Belenyi, fondatorii studioului BAAB, şi-au pus-o în colaborare cu Storia, în cadrul unui proiect ambiţios menit să redefinească spaţiul urban din România. Într-un interviu pentru emisiunea ZF Real Estate by Storia, cei doi arhitecţi au expli-cat viziunea lor asupra unui nou model de locuire, bazat pe accesibilitate, interacţiune şi un mediu mai prietenos cu toţi locuitorii săi.

     

    Conceptul de Cartier Perfect nu este doar un ideal îndepărtat, ci un model urban realist, construit pe date concrete. Studiul TRAI, realizat de Storia, a analizat patru factori esenţiali pentru calitatea vieţii într-un cartier: traficul, reperele urbane, aerul şi imobiliarele. Pe baza acestui studiu şi a sondajului Vocea Car-tierelor, la care au participat peste 

    100.000 de oameni, arhitecţii au putut identifica priorităţile locuitorilor. „Pentru noi, ca urbanişti şi arhitecţi, acest eşantion este extrem de important, pentru că, de obicei, lucrăm cu date de la 10.000 de oameni. Aici am putut colecta informaţii directe despre ce îşi doresc oamenii în cartierele lor”, explică arhitecta Irina Niculescu. De multe ori, proiectele urbane încep cu planificarea clădirilor, iar spaţiul pub-lic rămâne secundar. Arhitecţii de la BAAB propun o schimbare de perspectivă. „Cartierele trebuie să fie proiectate dinspre stradă către clădiri. Mai întâi trebuie să ştim cum arată spaţiul comun, unde ne întâlnim, unde ieşim din casă, şi abia apoi să vină clădirile”, explică şi Alexandru Belenyi. Un astfel de model poate părea contraintuitiv pentru dezvoltatori, însă el pune accent pe calitatea vieţii şi pe inter-acţiunea dintre oameni. Problema principală a cartierelor rezidenţiale actuale, mai ales în marile oraşe, este că au fost gândite ca dormitoare urbane, lipsite de spaţii comune generoase, unde locuitorii să poată socializa şi să se simtă parte dintr-o comunitate. „Cartierul Perfect nu este o utopie, ci un spaţiu în care viaţa la comun este prioritizată. Ne uităm la spaţiul dintre clădiri, la spaţiul public şi încercăm să modelăm această idee de perfecţiune, care poate fi aplicată oriunde, indiferent de cultură sau de carac-teristicile zonei”, adaugă Irina Niculescu. O componentă interesantă a proiectului este faptul că se ba-zează pe elemente preluate din cartierele socialiste. Deşi acestea au fost adesea criticate pentru as-pectul lor monoton, ele au şi câteva atuuri importante, cum ar fi distanţele generoase dintre clădiri şi prezenţa unor spaţii verzi. „În multe cartiere socialiste, distanţa dintre clădiri permite existenţa unor zone verzi şi a unor spaţii de joacă. Spre deosebire de noile ansambluri rezidenţiale, unde clădirile sunt înghesuite, aceste cartiere mai vechi oferă o calitate mai bună a vieţii prin simplul fapt că permit crearea unor spaţii comune aerisite”, explică Alexandru Belenyi. Un aspect esenţial al proiectului este ideea de cartier prietenos cu copiii. Această alegere nu a fost întâmplătoare, ci reflectă un principiu urbanistic solid: atunci când un oraş este gândit pentru copii, el devine automat accesibil pentru toată lumea. „Ne-am ales ca «client» copilul. Dar nu ne referim doar la copiii mici, ci la întreg spectrul de vârstă, de la 0 la 18 ani. Ne-am gândit la locurile de joacă, la spaţiile pentru adolescenţi, care sunt adesea ignorate în planificarea urbană. Un trotuar suficient de lat pentru un cărucior de copil este şi un trotuar accesibil pentru o persoană în scaun cu rotile sau pentru un vârstnic”, mai spune Irina Niculescu. Această abordare se bazează pe exemple de succes din alte ţări. De exemplu, după Al Doilea Război Mondial, Amsterdamul a investit în 700 de locuri de joacă răspândite strategic în oraş, pentru a reconstrui relaţia locuitorilor cu spaţiul public. Acest proiect a avut un impact uriaş asupra calităţii vieţii urbane şi este astăzi un model pentru multe oraşe europene. O altă idee inovatoare din proiect este redefinirea rolului şcolii în cartier. În loc să fie un punct periferic, la care părinţii trebuie să ajungă cu maşina, şcoala ar trebui să fie un element central, uşor accesibil pe jos. „În multe oraşe din România, părinţii îşi înscriu copiii la şcoli din alte cartiere, ceea ce generează trafic şi haos. În Cartierul Perfect, şcoala este nucleul comunităţii. Dacă părinţii şi copiii pot ajunge uşor la şcoală, se reduce poluarea, scade stresul cotidian, iar copiii au un mediu mai sănătos în care să crească”, spune Alexandru Belenyi.

    Irina Niculescu, arhitect, cofondator, BAAB: „Ne-am ales ca «client» copilul. Dar nu ne referim doar la copiii mici, ci la întreg spectrul de vârstă, de la 0 la 18 ani. Ne-am gândit la locurile de joacă, la spaţiile pentru adolescenţi, care sunt adesea ignorate în planificarea urbană. Un trotuar suficient de lat pentru un cărucior de copil esten şi un trotuar ac-cesibil pentru o persoană în scaun cu rotile sau pentru un vârstnic.”

    Într-un oraş aglomerat precum Bucureştiul, ideea de Cartier Perfect poate părea un vis greu de realizat. Cu toate acestea, arhitecţii de la BAAB sunt convinşi că schimbarea este posibilă, dacă oraşele sunt gâ-ndite pornind de la nevoile reale ale locuitorilor. „Nu trebuie să acceptăm ideea că oraşul este o junglă urbană unde fiecare trebuie să se descurce singur. Putem proiecta cartiere care să fie mai prietenoase, mai sigure şi mai plăcute pentru toată lumea, de la copii la vârstnici”, crede rina Niculescu.

    Proiectul Cartierului Perfect pleacă de la nevoile locuitorilor săi şi îşi propune să creeze o reţea urbană funcţională, bazată pe accesibilitate şi proximitate. Oamenii trebuie să aibă în apropiere tot ce le este necesar pentru o viaţă confortabilă, fără să fie nevoiţi să depindă de maşină sau să se simtă izolaţi în propriul cartier.

    30% dintre români regretă achiziţia unei locuinţe: unde greşim? Unul dintre cele mai interesante as-pecte discutate a fost gradul ridicat de insatisfacţie al celor care cumpără locuinţe în România. 30% din-tre cumpărători regretă decizia luată, iar un motiv major este lipsa unei vieţi de cartier bine conturate. Proiectul Cartierului Perfect îşi propune să reducă acest procent, oferind un ghid de educaţie imobiliară, care să ajute cumpărătorii să facă alegeri informate. Alegerea unei locuinţe nu înseamnă doar o in-vestiţie într-un apartament, ci într-un întreg ecosistem urban care îţi va defini viaţa de zi cu zi. Un punct central al discuţiei a fost despre posibilitatea replicării acestui model în mai multe oraşe. Răspunsul a fost pozitiv: da, Cartierul Perfect este replicabil, iar multe dintre soluţiile propuse pot fi implementate rapid, cu investiţii minime, dacă există voinţă politică şi sprijin din partea comunităţii. „Nu este nevoie de bugete imense. Multe dintre schimbările despre care vorbim – mobilier urban, plantări de copaci, ex-tinderea trotuarelor – pot fi realizate cu fonduri mici, dar impactul lor este uriaş”, crede Alexandru Belenyi. Un aspect important este finanţarea, care nu ar trebui să vină exclusiv de la autorităţi sau de la dezvoltatori imobiliari, ci din parteneriate public-private şi chiar proiecte de urbanism finanţate prin crowdfunding de către comunitate.

    Deşi multe iniţiative urbane sunt inspirate din modelele vestice, Cartierul Perfect nu îşi propune să cop-ieze, ci să valorifice ce avem deja. Cartierele construite în perioada comunistă au fost gândite pentru o viaţă comunitară activă, cu spaţii verzi, pieţe, magazine şi transport public bine integrat. „Avem deja această bază. Nu trebuie să construim ceva nou de la zero, ci doar să adaptăm, să refacem, să îmbunătăţim ceea ce există deja”, observă Irina Niculescu. Astfel, Cartierul Perfect nu este o utopie, ci un proiect realist, bazat pe îmbunătăţirea oraşului pas cu pas, într-o strategie pe termen lung. Cine trebuie să se implice? Primăriile, dezvoltatorii sau comunităţile? 

    Un alt punct esenţial discutat a fost rolul fiecărui actor în dezvoltarea urbană. Momentan, relaţia dintre administraţie, dezvoltatorii imobiliari şi grupurile civice nu este clar definită, ceea ce îngreunează im-plementarea unor proiecte coerente. „Primăriile sunt responsabile pentru oraş, dar dezvoltatorii trebuie să colaboreze mai strâns cu administraţia. Trebuie să existe un dialog clar, organizat, între toţi actorii im-plicaţi”, crede Alexandru Niculescu.  Un exemplu de bună practică este modelul oraşului Praga, unde primăria a creat Institutul de Proiectare 

    Urbană, cu peste 200 de angajaţi – arhitecţi, urbanişti, sociologi – care lucrează împreună pentru planifi-carea inteligentă a oraşului. Rezultatul? 

    Un oraş cu standard ridicat de viaţă, infrastructură bine gândită şi transport public eficient. În România, primăriile au departamente de urbanism subdimensionate, cu doar câţiva specialişti, ceea ce face im-posibilă gestionarea eficientă a oraşului. Soluţia propusă este extinderea acestor departamente şi crearea unor structuri administrative capabile să planifice dezvoltarea oraşului pe termen lung.  ■

     

    Carte de vizită:

    1. Alexandru Belenyi şi Irina Niculescu sunt cofondatorii biroului de arhitectură şi urbanism BAAB.

    2. Alexandru Belenyi a absolvit în 2010 programul de master în arhitectură la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda. Între 2011 şi 2015, a lucrat în Londra în domeniul planificării urbane la Chora Architecture and Urbanism, iar ulterior la Aecom Bucureşti. 

    3. În noiembrie 2015, şi-a susţinut teza de doctorat intitulată „Educaţia în arhitectură. Dinamica dintre cadru şi conţinut”. Paralel cu practica profesională, este implicat în mediul academic din 2011 până în prezent. 

    4. Irina Niculescu a efectuat în 2009 un stagiu profesional la Mecanoo Architects în Delft, Olanda, şi a absolvit în 2011 programul de master în arhitectură la aceeaşi universitate. Între 2012 şi 2015, a activat în domeniul cinematografiei în Bucureşti. 

    5. Împreună, Alexandru şi Irina conduc echipa tânără de arhitecţi de la BAAB, asumându-şi rolul de aliaţi ai fiecărui client în drumul spre materializarea unui ideal. Ei asigură un proces riguros care conduce la realizarea unor obiecte construite de calitate. 

    Sursa: baab.ro

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din discuţia cu Irina Niculescu şi Alexandru Belenyi: 

     

    1. Cât de realistă este implementarea modelului urban de cartier perfect în România?

    Alexandru Belenyi: Nu doar că e replicabil, dar l-am gândit în aşa fel încât o parte din proiectele din el pot fi făcute oriunde mâine. Cu o minimă voinţă politică şi o sumă destul de mică, aceste schimbări pot fi implementate rapid.

    2. Cine ar trebui să finanţeze astfel de proiecte urbane?

    Irina Niculescu: Banii ar trebui să provină din parteneriate mai complexe, nu doar dintr-o singură sursă. Se pot face colaborări între autorităţi, dezvoltatori şi chiar comunităţi, prin proiecte de urbanism fi-nanţate prin crowdfunding.

    3. Ce obstacole există în dezvoltarea unui astfel de proiect?

    Alexandru Belenyi: Mai degrabă o prejudecată legată de dezvoltarea spaţiului public mi se pare mai prob-lematică. Primăriile au fonduri pentru astfel de schimbări, dar colaborarea între administraţie, dezvolta-tori şi comunităţi este încă deficitară.

    4. Ce schimbări ar trebui să se facă la nivelul administraţiei locale pentru a sprijini astfel de iniţiative?

    Alexandru Belenyi: Primăriile din România sunt masiv subdimensionate. Au nevoie de departamente de planificare urbană cu mult mai mulţi specialişti – arhitecţi, urbanişti, sociologi – care să lucreze îm-preună la dezvoltarea oraşului.

    5. Există exemple internaţionale de administraţii care funcţionează mai eficient?

    Irina Niculescu: Un exemplu foarte bun este Praga. Primăria are Institutul de Proiectare Urbană cu peste 200 de angajaţi, care asigură o planificare coerentă a oraşului. Asta se traduce printr-un standard ridicat de viaţă, un transport public eficient şi un oraş uşor de iubit.




     

     

  • CSR 2024. Colliers Romania: Campania Scrisori către Moş Crăciun

    Motivaţie:

    O altă iniţiativă derulată de Colliers în colaborare cu United Way România a fost campania Scrisori către Moş Crăciun, derulată în decembrie 2023. 

     

    Descrierea proiectului:

    „Am sprijinit campania Scrisori către Moş Crăciun destinată copiilor din satul Runcu, judeţul Dâmboviţa. Echipa Colliers a contribuit cu 1.500 euro, iar compania a adăugat aceeaşi sumă sub formă de sponsorizare”, conform reprezentanţilor companiei. Aceste donaţii, colectate cu ajutorul United Way România, au adus resurse educaţionale şi bucurie celor 24 de copii din programul „Aventură prin lectură”, ajutându-i să rămână pe drumul educaţional şi să evite abandonul şcolar.

    Campania a fost realizată în colaborare cu United Way România şi a vizat copiii vulnerabili, provenind din familii defavorizate, care au nevoie de suport pentru prevenirea abandonului şcolar şi pentru a le oferi o şansă la o educaţie de calitate.

     

    Rezultate:

    Donaţiile din cadrul campaniei au adus bucurie şi sprijin copiilor din Runcu, îmbunătăţind accesul acestora la resurse educaţionale şi contribuind la prevenirea abandonului şcolar. Efectele se reflectă în creşterea motivaţiei şcolare şi în reducerea riscurilor legate de sărăcie şi excluziune socială.




     

     

  • CSR 2024. Colliers Romania: Participare la maraton

    Motivaţie:

    Colliers, în colaborare cu United Way România, a fost implicată în iniţiative recente care vizează sprijinul comunităţilor vulnerabile şi promovarea educaţiei şi integrării socio-profesionale a tinerilor. Unul dintre acestea este participarea la OMV Petrom Bucharest Half Marathon, în perioada 11-12 mai 2024, unde echipa Colliers a participat cu 18 membri şi a contribuit cu 2.000 de euro. Fondurile obţinute au fost destinate programului „InnoMate – Inovaţie pentru viitor”, care beneficiază de sprijinul United Way România. Acest program se concentrează pe dezvoltarea profesională a tinerilor din medii defavorizate, ajutându-i să îşi dezvolte competenţe esenţiale şi să îşi planifice un viitor profesional mai bun.

    Descrierea proiectului:

    În cadrul OMV Petrom Bucharest Half Marathon, campania a fost iniţiată de Colliers în colaborare cu United Way România, ca parte a strategiei de CSR a companiei. Echipa Colliers a participat la evenimentul sportiv şi a sprijinit strângerea de fonduri pentru programul InnoMate.

    „Ideea a venit din dorinţa de a susţine tinerii aflaţi în dificultate prin promovarea unui stil de viaţă activ şi implicarea noastră în activităţi de voluntariat. Grupul ţintă au fost tinerii din programul «InnoMate – Inovaţie pentru viitor», care se confruntă cu dificultăţi socio-economice şi au nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta abilităţi profesionale”, declară reprezentanţii companiei.

     

    Rezultate:

    Fondurile strânse în cadrul OMV Petrom Bucharest Half Marathon au contribuit la dezvoltarea profesională a tinerilor din medii vulnerabile, îmbunătăţind şansele acestora de integrare socio-profesională şi sprijinindu-i să îşi depăşească dificultăţile socio-economice. Aceasta a avut un impact pozitiv asupra comunităţii, oferind tinerilor resurse esenţiale pentru dezvoltarea personală şi profesională.

    Bugetul a alocat proiectului a fost de 2.000 de euro, fonduri provenite din contribuţiile companiei.

  • Real Estate. Accesibilitatea locuinţelor în România, între mit şi realitate

    Într-o perioadă în care preţurile locuinţelor continuă să crească, iar puterea de cumpărare a românilor este pusă la încercare de inflaţie şi costuri ridicate ale vieţii, se pune tot mai des întrebarea: sunt locuinţele din România atât de accesibile pe cât spun statisticile? Georgian Marcu, broker şi fondator al agenţiei imobiliare Green Angels, consideră că răspunsul depinde de modul în care analizăm datele şi de transparenţa pieţei imobiliare.

     

    În 2024, piaţa imobiliară din România a continuat să crească, însă într-un ritm inegal, cu majorări semnificative de preţ în zonele centrale şi ultracentrale ale marilor oraşe şi o expansiune a dezvoltărilor rezidenţiale spre periferii. Potrivit lui Georgian Marcu, broker şi fondator al agenţiei imobiliare Green Angels, acest fenomen a dus la o polarizare a pieţei, cu locuinţe tot mai inaccesibile în zonele premium şi o creştere accelerată a construcţiilor în zonele limitrofe. Înainte de a analiza tendinţele pentru 2025, Georgian Marcu subliniază că este esenţial să privim retrospectiv la ceea ce s-a întâmplat în 2024. „Din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, conform datelor publicate de către ANCPI, la nivel naţional avem 169.000 de tranzacţii efectuate, undeva cu 7% peste 2023, dar sub anii 2021-2022. Aceşti doi ani au fost cei mai buni din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, pe fondul interesului crescut generat de pandemie pentru achiziţia de proprietăţi”, explică Marcu. La nivelul Capitalei şi al zonei Ilfov, datele arată o creştere sub nivelul mediei naţionale. „În Bucureşti am avut 50.844 de tranzacţii, ceea ce reprezintă o creştere de 5% faţă de anul precedent, în timp ce Ilfovul a înregistrat o creştere mult mai accelerată, de 27%, cu aproximativ 9.500 de tranzacţii. Este clar că dezvoltarea se mută spre periferie”, adaugă brokerul. Unul dintre cele mai importante fenomene observate în 2024 a fost creşterea bruscă a preţurilor apartamentelor noi în zonele centrale şi ultracentrale. „Zilele trecute a apărut un raport care ne arată că, în aceste zone, preţurile au crescut cu 20 până la 40%, în funcţie de cartier. Aceasta este o creştere extrem de mare, mai ales dacă o comparăm cu ritmul obişnuit al pieţei din ultimii ani, care varia între 3% şi 7-8%, rareori ajungând la 10%”, explică Georgian Marcu. Această dinamică a dus la un sentiment tot mai puternic de inaccesibilitate în rândul cumpărătorilor. „Clienţii simt că preţurile sunt foarte ridicate, mai ales în oraşe precum Bucureşti şi Cluj, unde locuinţele au devenit prohibitive pentru o mare parte a populaţiei”, adaugă Marcu. O altă tendinţă observată este faptul că noile dezvoltări se concentrează tot mai mult pe zonele periferice, în timp ce în centrul oraşelor se construieşte din ce în ce mai puţin. „Dacă ne uităm la ceea ce se construieşte acum, vedem că se dezvoltă foarte mult pe partea de periferie, cel puţin în Bucureşti şi Ilfov, şi mai puţin în zonele centrale şi semicentrale. Este o strategie contrară principiilor de urbanism sănătos, care spun că ar trebui să dezvoltăm centrul, unde avem deja infrastructură – şcoli, spitale, parcuri, mijloace de transport – şi să păstrăm o densitate mai redusă la periferie”, afirmă Marcu. Această orientare a pieţei are multiple efecte: pe de o parte, oferă soluţii mai accesibile pentru cumpărători, dar pe de altă parte pune presiune pe infrastructura insuficient dezvoltată a zonelor periferice. „Expansiunea rapidă a construcţiilor în afara oraşului poate genera probleme de trafic, acces limitat la servicii publice şi o calitate a vieţii mai redusă pentru locuitorii din aceste cartiere noi”, avertizează expertul imobiliar.

    Unul dintre indicatorii utilizaţi la nivel internaţional pentru a măsura accesibilitatea locuinţelor este raportul dintre veniturile medii şi preţul pe metru pătrat al unei locuinţe. „Dacă ne raportăm la acest calcul, poţi să îţi cumperi un apartament în Bucureşti în aproximativ şapte ani. Din această perspectivă, piaţa noastră pare una dintre cele mai accesibile”, explică Georgian Marcu. Însă această metodologie ridică mai multe probleme. „Problema mea cu acest tip de calcul este că, la nivel de Bucureşti, piaţa nu este transparentă. Noi nu avem suficiente date referitoare la preţurile reale de tranzacţionare, iar acest lucru afectează orice concluzie despre accesibilitate”, subliniază brokerul imobiliar. O provocare majoră în analiza pieţei imobiliare din Bucureşti, de pildă, este modul în care sunt raportate şi promovate proprietăţile. „Se construieşte foarte mult în zonele de periferie şi în oraşele din jurul Capitalei. Însă dacă intri pe un portal imobiliar şi cauţi proprietăţi în zona Aviaţiei, vei vedea că 30-40% dintre anunţurile promovate ca fiind în Aviaţiei sunt, de fapt, în Pipera. Dacă faci aceeaşi căutare în Militari, procentul creşte şi mai mult, pentru că majoritatea ofertelor sunt în Chiajna, Roşu sau alte zone limitrofe”, explică Marcu. Această confuzie nu este întâmplătoare. Proprietăţile din periferie sunt promovate sub denumiri mai atractive pentru a atrage clienţi, ceea ce duce la o raportare artificială a preţurilor. „Din acest motiv, media preţurilor raportate în diverse studii de piaţă este puternic influenţată de aceste practici. Preţurile cerute în anunţuri nu sunt aceleaşi cu preţurile de tranzacţionare, iar această diferenţă creează o imagine distorsionată asupra pieţei”, explică brokerul imobiliar. Una dintre soluţiile care ar putea creşte transparenţa pieţei imobiliare din România ar fi implementarea unui sistem similar celor din Franţa, Belgia, Marea Britanie, Statele Unite sau Canada. „În aceste ţări, prin platforme oficiale precum e-proprietatea, preţurile reale de tranzacţionare sunt publice. Asta înseamnă că oricine poate vedea exact cu cât s-a vândut o proprietate, nu doar preţul solicitat de vânzător. În România, vorbim de studii de piaţă care se bazează pe date incomplete sau eronate, iar concluziile devin, inevitabil, greşite”, spune Georgian Marcu. Această lipsă de transparenţă explică şi de ce unele oraşe par mai scumpe decât Bucureştiul. „Deseori auzim că Braşovul este mai scump decât Bucureştiul sau că Clujul are preţuri mai ridicate. Motivul este simplu: în Cluj, proprietăţile sunt promovate ca fiind în Cluj, iar cele din Floreşti sunt listate separat. În Bucureşti, în schimb, multe proprietăţi din zonele limitrofe sunt prezentate ca fiind parte din Capitală, ceea ce afectează media preţurilor”, explică brokerul. Dacă analizăm corect datele, Bucureştiul rămâne mai scump decât alte oraşe mari din România. „Dacă am lua în considerare doar inelul central al Bucureştiului şi l-am compara cu Clujul sau Braşovul, am vedea că preţurile sunt considerabil mai mari. Însă, din cauza modului în care sunt raportate datele, Bucureştiul pare mai accesibil decât este în realitate”, concluzionează Georgian Marcu. Pentru ca piaţa imobiliară să devină mai clară şi mai predictibilă, ar fi necesară o mai mare transparenţă a datelor. „O megaoportunitate în 2025 ar fi să implementăm un sistem care să facă publice preţurile reale de tranzacţionare. Acest lucru ar oferi o imagine reală a pieţei şi ar permite cumpărătorilor să ia decizii mai informate”, consideră brokerul. 

    În concluzie, accesibilitatea locuinţelor în România este o problemă complexă, influenţată nu doar de nivelul veniturilor şi de preţurile locuinţelor, ci şi de lipsa de transparenţă a pieţei imobiliare. Implementarea unor soluţii precum publicarea preţurilor reale de tranzacţionare ar putea oferi o imagine mai clară asupra pieţei şi ar permite atât cumpărătorilor, cât şi investitorilor să ia decizii bazate pe date reale.

    Ce urmează în 2025? Pentru a avea o imagine mai clară asupra pieţei din 2025, Georgian Marcu recomandă urmărirea datelor oficiale privind livrările de locuinţe. „În martie, între 12 şi 15, INS va raporta numărul de unităţi livrate, iar acest indicator va fi esenţial pentru a înţelege cum s-a dezvoltat fiecare oraş şi fiecare zonă”, explică acesta. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, brokerul consideră că ritmul de creştere din 2024 nu poate fi susţinut pe termen lung. „Creşterile de 20-40% în zonele centrale nu sunt sustenabile. Este posibil să vedem o temperare a acestora, dar va depinde şi de contextul economic general, de politica băncilor privind creditarea şi de nivelul cererii”, precizează Marcu.   

     

    Cum ar schimba transparenţa piaţa imobiliară?

    Ar ajuta cumpărătorii să ia decizii informate. Acum, preţurile raportate în studii sunt afectate de faptul că anunţurile de vânzare includ şi proprietăţi din zone limitrofe Bucureştiului, promovate ca fiind parte din Capitală. Dacă am avea acces la datele reale de tranzacţionare, am putea vedea cu adevărat cât costă locuinţele în diferite zone. De exemplu, oamenii se întreabă de ce Braşovul sau Clujul par mai scumpe decât Bucureştiul. Răspunsul este simplu: în Cluj, anunţurile sunt despre Cluj, iar Floreştiul este listat separat. În Bucureşti, multe locuinţe din Chiajna sau Roşu sunt promovate ca fiind în Militari, iar acest lucru distorsionează preţurile medii. Dacă transparenţa ar creşte, cumpărătorii ar şti exact cât valorează o proprietate, iar piaţa ar fi mult mai corectă şi echilibrată. Sper ca în 2025 să facem paşi importanţi în această direcţie.

     

    Carte de vizită:

    1. Georgian Marcu este consultant şi proprietar al agenţiei imobiliare Green Angels, având titlul de Realtor® şi Certified Residential Specialist®;

    2. A dobândit peste 17 ani de experienţă în real estate, axându-se pe piaţa rezidenţială;

    3. S-a implicat în peste 1.000 de proiecte de la închirieri de câteva sute de euro, până la investiţii de milioane de euro.

    Sursa: site-ul companiei, LinkedIn

     

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Georgian Marcu, broker şi proprietar al agenţiei imobiliare Green Angels

     

    Cine mai poate cumpăra locuinţe în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării?

    În Bucureşti, probabil doar cei cu venituri foarte mari. Este din ce în ce mai complicat pentru un om cu venituri medii să îşi achiziţioneze o locuinţă, ceea ce este foarte grav. Eu, ca consultant imobiliar, nu îmi doresc preţuri mari. O să vezi peste tot că agenţii imobiliari sunt acuzaţi că au mărit preţurile, dar realitatea este alta. Eu nu vreau să fac două tranzacţii la 200.000 de euro, eu vreau să fac 100 de tranzacţii la 100.000 de euro. Îmi doresc ca piaţa să fie cât mai accesibilă, astfel încât să existe un volum mai mare de tranzacţii. În momentul de faţă, numărul de tranzacţii este în scădere, iar comisioanele rezultate din diferenţele de preţ nu acoperă ce se făcea înainte din volum.

    Dar în comparaţie cu alte capitale europene, Bucureştiul nu este mai accesibil?

    Bineînţeles că preţurile sunt mai mici decât în Paris sau Londra, dar şi veniturile sunt mai mici. Parisul este un caz special, fiind un oraş turistic, unde cumpărătorii vin din toată lumea, aşa că dinamica pieţei este diferită. Dar dacă comparăm Bucureştiul cu alte capitale din Europa Centrală şi de Est, pare că suntem mai accesibili. Doar că acest lucru este o iluzie. Motivul pentru care Bucureştiul pare accesibil este că în medie preţurile sunt trase în jos de proiectele dezvoltate în periferie, care sunt mult mai ieftine. Dacă ne uităm la segmentul premium sau la locuinţele din centrul Capitalei, situaţia arată cu totul altfel.

    De ce nu există transparenţă în preţurile locuinţelor din România?

    Nu este deloc complicat să avem transparenţă. În Franţa, Belgia, Marea Britanie, Statele Unite şi Canada, toate preţurile de tranzacţionare sunt publice. În Marea Britanie, de exemplu, intri pe portalul echivalent al ANCPI-ului nostru şi poţi verifica orice adresă, văzând toate tranzacţiile efectuate cu acea proprietate din 1994 până în prezent. Practic, poţi vedea exact la ce preţ s-a cumpărat şi vândut o locuinţă de-a lungul timpului. În prezent, şi Franţa a făcut paşi mari în direcţia transparenţei, iar ceea ce este cu adevărat frustrant este că inclusiv ţările din Orientul Mijlociu investesc masiv în acest aspect. În Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită, de exemplu, poţi introduce numărul cadastral al unei proprietăţi şi vezi toate detaliile referitoare la tranzacţii. În România, nu se vrea acest lucru. Poate că acum clasa politică începe să se maturizeze puţin şi poate că şi rezultatele recente ale alegerilor sunt un semnal de alarmă că trebuie să existe mai multă transparenţă. De exemplu, prin proiectul e-Proprietatea, care este dezvoltat împreună cu Banca Mondială, ar trebui să avem acces la preţurile reale de tranzacţionare. Scopul proiectului e-Proprietatea este de a impozita locuinţele la valoarea reală de piaţă. Dar nu ar fi corect să primeşti un impozit fără să ştii clar care este această valoare reală. Statul spune că valoarea de piaţă va fi determinată prin analiza proprietăţilor comparabile – câte apartamente s-au vândut pe o anumită stradă, la ce preţ şi ce suprafeţe au avut. Dacă aceste date sunt disponibile pentru autorităţi, ar trebui să fie disponibile şi pentru noi, nu?

    Ce impact vor avea noile construcţii din Ilfov asupra traficului din Bucureşti?

    Traficul din Bucureşti se va înrăutăţi de la an la an, este inevitabil. Pentru a rezolva această problemă, ar fi necesare măsuri nepopulare, precum taxarea accesului auto în centru şi scumpirea parcărilor, dar şi investiţii masive în transportul public, astfel încât oamenii să fie încurajaţi să-l folosească. Anul trecut, în Pipera s-au construit 3.000 de locuinţe noi, fără dezvoltarea corespunzătoare a şcolilor publice şi a mijloacelor de transport. Aceasta înseamnă aproximativ 5.000 de maşini în plus pe străzile oraşului. Dacă multiplicăm acest scenariu cu cele 10-15 localităţi din jurul Bucureştiului, vedem cât de gravă este situaţia. Pe lângă problemele de trafic, mă aştept ca anul acesta să crească şi preţurile terenurilor, deoarece se epuizează suprafeţele cu PUZ-uri aprobate înainte de 2020. Din 2020 până în prezent, nu a fost dezbătut niciun nou PUZ în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. De ce? Nu pot răspunde la această întrebare, dar cred că Primăria Bucureştiului ar trebui să ofere explicaţii.

  • Cum ar fi dacă ai putea porni cu propria casă la plimbare pe mare? O companie a creat un asemenea proiect şi acum face paşi concreţi pentru a-l transforma în realitate

    Chiar dacă doar două dintre navele rezidenţiale anunţate în ultimii ani, The World şi Villa Vie Odyssey, au şi pornit în călătoria pe ape, noi proiecte nu încetează să apară. Un astfel de proiect, scrie The Telegraph, este The Dark Island. În lungime de aproape 230 de metri, aceasta va avea trei restaurante, teatru, spa, sală de fitness, bibliotecă şi piscină printre altele. Nava propusă de compania Clydebuilt ar trebui construită în zona Glasgow, iar investiţia necesară pentru The Dark Island se situează la echivalentul a 1,4 miliarde de euro. Lansarea la apă a complexului rezidenţial plutitor este programată pentru 2028, dacă toate merg bine. 

    Prima călătorie a navei ar trebui să dureze trei ani, trecând prin locuri prin care au trecut exploratori precum Cristofor Columb, Fernando Magellan, Francis Drake sau James Cook. 

    The Dark Island şi-a găsit deja investitori, afirmă directorul companiei Clydebuilt, Tommy McGinn. La bord este loc pentru 724 de pasageri, care vor putea locui într-unul din cele 236 de apartamente. Până să treacă la construcţie, compania doreşte să vândă deja 60 la sută dintre acestea unor cumpărători ultrabogaţi şi unor mari corporaţii. Preţurile pornesc de la echivalentul a 5 milioane de euro şi ajung până la 49 de milioane de euro pentru cel mai mare şi mai luxos apartament, la care se adaugă taxe de servicii în valoare de circa 1.400 până la 3.800 de euro pe noapte.

  • Real Estate. Cum treci de la fotbal la investiţii imobiliare?

    Fostul fotbalist László Sepsi şi-a transformat pasiunea pentru sport într-o carieră de succes în imobiliare. Deşi nu îşi planificase iniţial acest drum, o investiţie oportună în terenuri l-a condus treptat către dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale de amploare. Cum faci tranziţia de la sport la business, ce provocări aduce piaţa imobiliară din Târgu-Mureş şi care sunt lecţiile pe care le-a adus din cariera sportivă în lumea afacerilor?

     

    Nu pot spune că m-am gândit neapărat că voi deveni investitor imobiliar. Eram jucător activ şi am avut oportunitatea de a cumpăra nişte terenuri, deşi nu ştiam exact ce voi face cu ele. Erau preţuri foarte bune la momentul respectiv, aşa că am decis să investesc. Practic, de acolo a început toată aventura mea în imobiliare”, a povestit László Sepsi în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia. Anterior rolului de antreprenor în imobiliare, el a avut o carieră profesionistă în fotbal, atât în ţară, cât şi în străinătate, la cluburi precum Benfica sau FC Nürnberg. Primul pas spre business l-a făcut încă din 2010, pe vremea când era fotbalist activ. Ulterior, în 2012, a început primul său proiect rezidenţial, dezvoltând iniţial duplexuri, iar mai apoi extinzându-se treptat, până la construirea a peste 300 de apartamente în Târgu Mureş. „Eu eram concentrat pe fotbal la acel moment. După aceea, am cumpărat un teren mai mare, am construit un bloc, apoi încă unul. Afacerea s-a dezvoltat treptat, iar astăzi avem mai multe proiecte în derulare.” Cariera sa sportivă s-a încheiat prematur, la 32 de ani, din cauza unor probleme medicale şi personale, dar şi dintr-o nevoie urgentă de a se ocupa direct de businessul familiei, după decesul tatălui său în 2019. „Aveam deja această afacere pornită în perioada în care eram jucător, însă tatăl meu era cel care supraveghea şantierele. Când l-am pierdut pe el, am fost nevoit să mă ocup personal de business. Iniţial, am vrut să iau o pauză scurtă de la fotbal, însă acea pauză s-a transformat într-o tranziţie definitivă spre imobiliare. După o anumită vârstă, e foarte greu să revii în sport la acelaşi nivel.” Sepsi subliniază că mulţi sportivi se confruntă cu dificultăţi după retragere, fiind nepregătiţi pentru viaţa postcarieră. „Când eşti sportiv, este greu să te dedici şi altor lucruri, să înveţi o meserie nouă. De aceea, mulţi sportivi nu ştiu ce direcţie să aleagă după retragere. Am avut norocul să mă adaptez rapid şi să învăţ acest domeniu, iar acum mă dedic 100% imobiliarelor.” Cel mai recent proiect al său, Unirii Green, continuă o dezvoltare anterioară şi va include 160 de apartamente. „Am avut un proiect între 2018 şi 2021, care s-a vândut complet, iar acum construim încă 160 de apartamente în aceeaşi zonă. Prima etapă include 40 de apartamente, iar livrarea primelor unităţi este programată pentru sfârşitul anului 2025 – începutul lui 2026.” Cele 40 de unităţi vor fi distribuite în patru clădiri şi vor fi rezultatul unei investiţii cuprinse între 2 şi 2,5 milioane de euro.  Cu o poziţionare avantajoasă la marginea oraşului Târgu-Mureş, proiectul vine ca răspuns la cererea crescută de locuinţe de calitate. „Nu suntem într-un cartier de lux, dar este o zonă foarte bună pentru dezvoltare. În Târgu-Mureş, terenurile centrale sunt din ce în ce mai greu de găsit pentru construcţii noi.” Sepsi remarcă şi creşterea semnificativă a preţurilor în ultimii ani: „În 2018, preţurile erau de 800-900 euro/mp, iar acum au ajuns la 1.400-1.500 euro/mp. Evident, acest lucru este influenţat de creşterea costurilor materialelor şi a forţei de muncă.” Pe lângă dezvoltările imobiliare, Sepsi a lansat şi un showroom de pardoseli premium în Cluj, care furnizează materiale pentru proiectele sale şi pentru alţi clienţi din întreaga ţară. „Am pornit această afacere acum trei ani, plecând de la nevoia de a oferi soluţii de calitate pentru amenajările interioare. Vindem în toată ţara, iar următorul pas ar putea fi deschiderea unui showroom la Bucureşti.” Fostul fotbalist consideră că viaţa de antreprenor este mai dificilă decât cea de sportiv, din cauza multiplelor variabile şi responsabilităţi. „În sport, trebuie să te menţii în formă, să te odihneşti şi să dai randament. Dar în business există mult mai multe necunoscute. În fiecare zi apar probleme noi pe care trebuie să le rezolvi, iar când conduci o companie, trebuie să ai grijă de angajaţi şi de stabilitatea firmei.” Întrebat despre lecţiile preluate din sport, Sepsi subliniază importanţa perseverenţei şi a seriozităţii. „Munca este întotdeauna răsplătită, mai devreme sau mai târziu. Trebuie să fii serios, să nu cedezi niciodată, iar dacă eşti constant în ceea ce faci, pe termen lung vei avea succes.” În ceea ce priveşte viitorul, dezvoltatorul îşi propune să finalizeze proiectele actuale şi să exploreze noi oportunităţi, fie în sectorul imobiliar, fie în turism. „Mai avem multe de construit în următorii 3-4 ani. Vedem ce oportunităţi ne va aduce piaţa, dar sigur voi rămâne în acest domeniu.”   

     

    Carte de vizită László Sepsi:

    1. Este un fost fotbalist român, născut la 7 iunie 1987 în Luduş, România. După o carieră sportivă în care a evoluat ca fundaş stânga pentru echipe precum Gaz Metan Mediaş, Gloria Bistriţa, SL Benfica, Santander şi 1. FC Nürnberg, Sepsi s-a retras din activitatea fotbalistică;

    2. Ulterior, el şi-a canalizat energia şi pasiunea către sectorul imobiliar, devenind un investitor de succes. El e fondatorul proiectelor rezidenţiale Uirii Green Properties şi Lavandei Residence în Târgu-Mureş, precum şi al companiei V-Floor & Decor.

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu  László Sepsi: 

    1 . În ce constau planurile de dezvoltare a afacerii în continuare?

    Construim 40 de apartamente. Asta înseamnă patru clădiri cu câte 10 apartamente, fiecare având cinci garaje. În ceea ce priveşte utilităţile, trebuie să realizăm toată infrastructura necesară. Investiţia se ridică undeva între 2 milioane şi 2.500.000 de euro. Cred că pe aici o să ajungem cu costurile. Dar, dacă materialele se scumpesc, aşa cum s-a mai întâmplat, atunci este posibil să fie şi mai mare.

    2. Cum este piaţa din Târgu-Mureş pentru afacerile imobiliare?

    Eu consider că piaţa imobiliară din Târgu Mureş este destul de activă. Sunt mai mulţi dezvoltatori care construiesc în diferite cartiere, în zone mai bune sau mai puţin bune, dar, per ansamblu, cred că oraşul are potenţial. Este un oraş în plină dezvoltare, iar de doi ani este conectat la Europa prin autostradă, ceea ce îi oferă un avantaj important. Bineînţeles, la început nu ştiam toate aceste lucruri. Am investit aici pentru că sunt de aici, cunosc bine zona, dar nu ştiam foarte bine oraşul. Pe parcurs, analizând piaţa, mi-am dat seama că este o zonă cu potenţial. Cererea de apartamente este ridicată. Cred că este o piaţă destul de bună. Acum, probabil că nu ne putem compara cu oraşe precum Cluj, Iaşi, Bucureşti sau Timişoara, dar nici nu suntem foarte departe. Aşa este peste tot. Dacă eşti serios în ceea ce faci şi munceşti foarte mult, se pot face lucruri frumoase oriunde. Bineînţeles, Bucureştiul este o piaţă foarte mare, cu oameni care au un potenţial financiar ridicat. Tocmai de aceea ne-am gândit să ducem acest produs şi în Bucureşti, dar momentan vrem să ne consolidăm afacerea aici, în zona noastră. Iar următorul pas va fi, probabil, acesta.

    3. Este mai grea viaţa de sportiv sau cea de om de afaceri?

    Cred că viaţa de om de afaceri este mult mai grea. Ca sportiv, nu ai atâtea griji. Trebuie doar să te antrenezi, să te menţii sănătos, să te odihneşti şi, bineînţeles, să ai talent pentru a putea face performanţă la cel mai înalt nivel. În afaceri, în schimb, există foarte multă imprevizibilitate, multe necunoscute. În lumea businessului te confrunţi zilnic cu probleme pe care trebuie să le rezolvi. În plus, atunci când eşti administrator, ai şi angajaţi de care trebuie să ai grijă. Trebuie să te asiguri că firma îşi poate plăti salariile, indiferent dacă afacerea merge bine sau nu. De aceea, eu cred că este mult mai greu să fii om de afaceri.