BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Real Estate. Piaţa imobiliară din România: „o foaie albă, plină de potenţial”

    De la primele investiţii în România, într-o piaţă „ca o foaie albă”, la un portofoliu solid de proiecte, Patrick van den Bossche rămâne fidel ideii de dezvoltare pe termen lung. În interviul ZF Real Estate, cofondatorul companiei belgiene Liebrecht & wooD vorbeşte despre piaţa imobiliară locală, accesibilitatea locuinţelor şi viziunea din spatele proiectului Liziera de Lac.

     

    România, în 1996, era o foaie albă. O piaţă care abia începea să respire, dar în care vedeai cu ochiul liber pofta de dezvoltare – atât din partea oamenilor, cât şi din partea companiilor.” Aşa îşi aminteşte Patrick van den Bossche primul contact cu România. Fondator şi managing director al companiei Liebrecht & wooD, Van den Bossche a fost printre primii investitori imobiliari străini care au intuit potenţialul est-european într-un moment în care puţini se uitau cu adevărat spre această parte a continentului.

    Astăzi, conduce un portofoliu impresionant de proiecte în Polonia şi România – cu un focus recent asupra Lizierei de Lac, un proiect rezidenţial amplu dezvoltat în estul Bucureştiului, care propune un model de „premium lakeside living” la preţuri adaptate clasei de mijloc.

    Liebrecht & wooD a luat naştere în Belgia, la începutul anilor ‘90, cu proiecte mici pe litoral. Dar Flandra, spune el, era un teritoriu deja aglomerat: „E greu să găseşti oportunităţi noi într-o piaţă în care există deja atâţia jucători.” Aşa a început căutarea altor pieţe, iar Europa de Est era „un teritoriu nou de explo-rat”.

    A ajuns prima dată în Polonia, apoi în  România, iar în 1996 a păşit pentru prima oară în Bucureşti. Câţiva ani mai târziu, Liebrecht & wooD a început efectiv dezvoltarea de proiecte aici.

    „Suntem dezvoltatori. Cumpărăm terenuri, concepem proiectul, construim, închiriem şi apoi vindem. Cu acei bani reluăm procesul. Aşa am crescut.” Primul proiect – un centru comercial într-o zona Militari din vestul oraşului – a fost vândut prea devreme, admite el azi. „Dar am reinvestit câştigul în alte proiecte – parcuri de birouri, outleturi, parcuri de retail. Şi mai ales în idei noi.”

    Liebrecht & wooD este şi compania care a introdus în România conceptul modern de centru outlet, odată cu lansarea FASHION HOUSE Outlet Centre Militari în 2008 – primul outlet profesionist din ţară. Situat în cadrul West Park Retail, în partea de vest a Bucureştiului, proiectul a devenit un punct de refer-inţă pentru retailul cu discount.

    Al doilea proiect de acest tip, FASHION HOUSE Outlet Centre Pallady, a fost deschis în 2021, în estul Capitalei, ca parte a unei strategii de extindere într-o zonă cu acces facil dinspre autostrada A2. Cu 62 de magazine, restaurante, locuri de joacă şi peste 300 de locuri de parcare, centrul marchează o nouă etapă în dezvoltarea brandului FASHION HOUSE.

    „Outleturile sunt contraciclice. Când vremurile devin incerte, oamenii caută valoare – branduri la preţuri mai bune. Şi asta livrăm.”

     e ce Liziera de Lac? Noul proiect de suflet al lui Patrick van den Bossche este Liziera de Lac, un ansam-blu rezidenţial cu aproape 4.000 de unităţi planificate, amplasat în estul Bucureştiului, în apropierea lac-ului Tătaru. Locaţia, spune el, este esenţială: aproape de oraş, de autostrăzi, de centre comerciale – dar în acelaşi timp, în mijlocul naturii. „Am făcut multe cercetări. Am văzut o dorinţă tot mai mare în rândul bucureştenilor de a trăi în case cu grădină, în afara oraşului, dar aproape de el. Bucureştiul nu are o cali-tate a aerului grozavă, iar oamenii simt asta.”

    Proiectul vine ca o alternativă la dezvoltările concentrate în nord-estul oraşului, acolo unde preţurile au crescut considerabil. „Mulţi oameni din clasa de mijloc, profesionişti, ingineri, contabili – oameni ca cei care lucrează în compania noastră – nu îşi mai permit să cumpere în nord. Am vrut să le oferim o opţiune reală.” Preţurile pornesc de la 146.000 euro pentru o casă individuală, complet utilată, cu două dormi-toare, grădină şi loc de parcare. Unităţile mai mari ajung până la 190.000 euro. „Majoritatea cumpărătorilor sunt cupluri care fac credit pe 25 de ani. Şi funcţionează. Se vând constant.”

    „Outleturile sunt contra-ciclice. Când vremurile devin incerte, oamenii caută valoare – branduri la preţuri mai bune. Şi asta livrăm.” 

    Patrick van den Bossche, cofondator şi Managing Director al Liebrecht & wooD

    În comparaţie cu Varşovia, spune el, preţurile din Bucureşti sunt aproape la jumătate, în timp ce salariile nu sunt la fel de disproporţionate: „Varşovia e de două ori mai scumpă, dar salariile nu sunt duble. România nu e o piaţă scumpă, dacă te uiţi în context”. Proiectul include facilităţi care rivalizează cu dez-voltările din nord: grădiniţă, spaţii de coworking, centru de fitness cu echipamente Technogym, o piscină semiolimpică de 25 de metri, piste de bicicletă, străzi amenajate, parcuri.

    „Nu construim doar locuinţe. Construim o comunitate. Nu vrei să faci un hotel cu 10 camere, ci unul cu 150, ca să poţi oferi piscină, restaurant, spa. La fel e şi aici. Ai nevoie de scară.” Strategia Liebrecht & wooD este clară: investiţii pe termen lung, în pieţe pe care le cunosc bine. În România, mizează exclusiv pe zona Bucureştiului şi împrejurimi. „Suntem ataşaţi de ceea ce construim. Nu ridicăm clădiri ca să fu-gim de ele după ce le vindem. Vrem să fim mândri de ce rămâne în urmă.” Pe finalul discuţiei, Patrick van den Bossche face un apel direct: „Le spun mereu românilor şi polonezilor: nu plecaţi din ţară. Rămâneţi şi construiţi aici. Fiţi parte din schimbare.”

    El însuşi este parte dintr-o generaţie de investitori care, în urmă cu 30 de ani, a venit în Europa de Est cu dorinţa de a construi ceva durabil. „Când, peste 30 de ani, veţi vedea tinerii crescând într-o societate mai bună, veţi simţi satisfacţia pe care o simt eu acum.”    

    Carte de vizită:

    1. Patrick van den Bossche este cofondator şi Managing Director al Liebrecht & wooD, o companie inter-naţională de dezvoltare imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est;

    2. Cu o carieră de peste 25 de ani în domeniu, el este responsabil de coordonarea operaţiunilor strate-gice ale grupului şi de extinderea acestuia pe pieţe precum Polonia, România şi Belgia;

    3. În cadrul Liebrecht & wooD, Patrick a fost implicat în dezvoltarea unor proiecte mixte care includ spaţii de birouri, comerciale şi logistice. Compania este cunoscută pentru proiecte precum Fashion House Outlet Centre sau Liziera de Lac, iar activitatea sa se concentrează pe planificarea urbană, investiţii şi relaţia cu autorităţile şi partenerii locali;

    4. Patrick van den Bossche locuieşte în Belgia şi continuă să fie implicat activ în direcţiile de dezvoltare ale grupului.

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Patrick van den Bossche

    1. Ce face diferit proiectul Liziera de Lac faţă de alte proiecte rezidenţiale?

    În primul rând, locaţia. Apoi, segmentarea. Noi facem multă cercetare pentru a înţelege exact ce îşi dor-esc oamenii. Am observat că în Bucureşti există o cerere tot mai mare pentru case cu grădină, mai ales în rândul celor din clasa de mijloc. Oamenii sunt tot mai preocupaţi de calitatea aerului şi de spaţiul în care trăiesc. Toate dezvoltările rezidenţiale mari din jurul oraşului sunt concentrate în nord-est, care e o zonă mai scumpă. Dar majoritatea populaţiei – inclusiv mulţi dintre colegii noştri – nu îşi permit acele preţuri. Aşa că am identificat un teren în estul oraşului, aproape de autostrăzi, de metrou, de centre comerciale, dar şi înconjurat de natură – vii, lacuri, aer curat. Pentru că am cumpărat mai ieftin terenul, putem oferi locuinţe la un preţ adaptat acestei categorii – oameni cu venituri stabile, angajaţi white-collar, care îşi doresc o casă aproape de oraş, dar cu un stil de viaţă mai echilibrat.

    2. Cum vedeţi discuţia legată de preţurile locuinţelor – sunt prea mari pentru clasa de mijloc?

    Aud această percepţie de foarte mult timp. Când mi-am cumpărat prima casă, în urmă cu 35 de ani, oa-menii spuneau acelaşi lucru: că nu-şi permit. E un sentiment care revine în fiecare generaţie. Diferenţa e că atunci dobânzile la credite ipotecare erau de 8–10%. Fratele meu a luat un credit cu dobândă de 18%! Astăzi, în România, dobânda medie e în jur de 5,8%, iar preţurile sunt competitive în comparaţie cu alte capitale din regiune. În Varşo-via, locuinţele similare costă dublu, iar salariile nu sunt duble. La Liziera de Lac, vindem case începând cu 146.000 de euro – casă individuală, complet utilată, cu două dormitoare, grădină, loc de parcare, in-frastructură completă. Cele mai mari ajung la 190.000 euro. Majoritatea clienţilor sunt cupluri din clasa de mijloc, care iau un credit pe 25 de ani.

    3. Ce perspective vedeţi pentru piaţa imobiliară din România în anii următori?

    Piaţa rezidenţială va rămâne importantă, fără îndoială. Dar văd o revenire interesantă a segmentului de birouri – într-o formă diferită, integrată, umanizată. Birourile trebuie să creeze echipe, nu doar să adune indivizi. De aceea, noi cerem prezenţa fizică în birou patru zile pe săptămână. Spaţiile de lucru evoluează – vorbim de zone de brainstorming, de relaxare, de mobilier care te face să te simţi ca acasă. Pe lângă asta, cred în retailul fizic. Online-ul a atins un echilibru, dar oamenii încă vor să atingă, să probeze. Out-leturile noastre au succes pentru că oferă brand şi valoare – iar românii apreciază brandurile. Nu trebuie să fie de lux, dar trebuie să fie autentice şi de calitate.

     

  • Opinie Ioana Matei: Clădiri de patrimoniu cu potenţial turistic uriaş stau goale în staţiunile româneşti, în timp ce piaţa hotelieră atinge recorduri de investiţii. De ce nu devin aceste locuri următoarele destinaţii de lux ale Europei de Est?

    Vânzarea hotelului Ambasador către familia austriacă Meinl, trecerea hotelului Athénée Palace din Bucureşti, deţinut de ANA Hotels, în  admi­nis­trarea Hilton la InterContinental Hotels & Resorts, con-strucţia primului hotel de cinci stele din Poiana Braşov – sunt doar câteva exemple din ultimele luni care vorbesc despre efervescenţa unui domeniu pe care puţini ar fi pariat antepandemie. Chiar în timp ce scriam acest text, am primit un comunicat de presă (8 aprilie 2025) referitor la faptul că Handwritten Collection, o antologie de hoteluri atent selecţionate, lansată în 2023, a anunţat deschiderea Bucharest Unirii Square, marcând debutul brandului în Europa de Sud-Est. Din cele 15 noi locaţii programate pentru 2025, Bucureştiul se află în compania unor destinaţii de top precum Italia, Albania, Grecia, Franţa, Olan-da şi Mexic. Se pare că Bucureştiul, în special, atrage un val tot mai mare de branduri internaţionale, iar exemplele recente confirmă că suntem pe harta ospitalităţii globale. Într-un an în care piaţa rezidenţială începe să încetinească, iar birourile îşi caută un nou echilibru în era hibridului, un segment din imobiliare atrage din ce în ce mai mult capital: ospitalitatea. Nu mai e doar o impresie – este o tendinţă conturată clar în cifre, în tranzacţii, în construcţii şi în reţele internaţionale care îşi fac intrarea pe piaţă. În 2024, volumul investiţiilor în hoteluri din România a ajuns la 69,3 milioane de euro, în creştere cu 56% faţă de anul anterior, potrivit unei analize Fortim Trusted Advisors, parte din alianţa BNP Parisbas. Este cea mai dinamică evoluţie dintre toate clasele de active imobiliare din ţară. În Europa, ospitalitatea e deja con-siderată cea mai performantă clasă de active – cu investiţii de 20,5 miliarde de euro, în urcare cu 70% faţă de 2023. Şi Bucureştiul joacă un rol-cheie în acest nou avânt. Capitala României va înregistra, între 2024 şi 2026, cea mai mare creştere a spaţiilor hoteliere dintre capitalele Europei Centrale şi de Est – 5,8%, echivalentul a 2.400 de camere noi, potrivit Cushman & Wakefield Echinox. Media regiunii CEE-6 (Varşovia, Praga, Bratislava, Budapesta, Sofia) este de doar 3,2%. Mai mult, piaţa hotelieră din Bucureşti se diversifică: intră în scenă branduri internaţionale precum Corinthia, Mondrian sau Adagio, în timp ce hoteluri existente – precum Radisson Blu – se reinventează prin renovări şi extinderi. Rata de ocupare în prima jumătate a lui 2024 a crescut cu 3,4%, susţinută de evenimente majore precum concertul Coldplay, iar RevPAR-ul (venitul pe cameră disponibilă) a crescut cu 9,2%, depăşind media europeană. Dar, în timp ce acest avânt este vizibil în marile oraşe şi în staţiunile vedetă, România profundă rămâne, în mare parte, pe dinafară. Recent, am fost în Sinaia – un oraş care, din punct de vedere arhitectural, pare desprins dintr-o carte poştală regală. Vilele de pe vremea Regelui Carol, foste reşedinţe aristo-cratice, pensiuni cu arcade şi faţade art nouveau – toate spun o poveste. Dar prea multe dintre ele sunt lăsate în paragină, cu pancarte „De vânzare” agăţate în ferestre prăfuite. De ce nu le cumpără nimeni? De ce nu sunt renovate, repuse în circuitul turistic, transformate în boutique hoteluri, centre culturale sau spaţii de retragere pentru turişti străini? În loc să fie bijuterii ale turismului românesc, stau uitate, încremenite în timp. Sinaia nu e un caz izolat. La Băile Herculane, clădiri de o frumuseţe unică, la fel şi la Borsec şi în alte regiuni ale ţării, stau clădiri cu aceeaşi soartă. Oare nu ar putea aceste locuri să devină următoarele staruri ale turismului est-european? O vilă istorică nu trebuie să devină mall, ci poate deve-ni hotel de patrimoniu. Un fost sanatoriu balnear nu trebuie să fie lăsat pradă umezelii, ci transformat într-un centru de recuperare sau spa. Dar pentru asta e nevoie de viziune, curaj şi colaborare între ad-ministraţii locale, dezvoltatori şi comunităţi. Hotelurile au devenit noul activ preferat al pieţei imobiliare pentru că oferă mai mult decât un randament bun: oferă un context, o poveste, o experienţă. De ce nu poate fi o poveste care nu trebuie rescrisă, doar readusă la viaţă? 

     

     

    Idei pentru investitori

    Sinaia este una dintre cele mai bogate staţiuni din România în clădiri istorice cu potenţial turistic uriaş, dar prea multe dintre ele zac astăzi în uitare. Vă propun cinci clădiri emblematice din Sinaia care ar putea deveni hoteluri de lux, boutique-uri culturale sau retreaturi exclusiviste – dacă ar exista interes real pentru salvarea lor:

    1. Vila Emil Costinescu

    An construcţie: începutul sec. XX

    Stil: Neoromânesc

    Status: De vânzare, vizibil degradată

    Potenţial: Cu o poziţie privilegiată, grădină generoasă şi arhitectură de epocă, ar putea deveni un bou-tique hotel, destinat turiştilor premium care caută intimitate şi autenticitate.

     

    2. Vila Take Ionescu

    An construcţie: 1895

    Stil: Eclectic cu influenţe franţuzeşti

    Status: Degradată, nelocuită

    Potenţial: Una dintre cele mai frumoase vile istorice din Sinaia, legată de o figură marcantă a istoriei României. Perfectă pentru un hotel cultural sau un centru de conferinţe istorice de lux.

    3. Vila Maria Dunca (Vila cu Lei)

    An construcţie: sfârşitul sec. XIX

    Stil: Neoclasic

    Status: Scoasă periodic la vânzare, neîngrijită

    Potenţial: Cu o faţadă impunătoare decorată cu lei sculptaţi şi o curte amplă, ar putea fi reconvertită într-un spaţiu de evenimente exclusiviste, cazare pentru retreaturi culturale sau un hotel artistic.

     4. Vila Theodoru

    An construcţie: începutul sec. XX

    Stil: Neoromânesc

    Status: Abandonată

    Potenţial: Aflată la doar câteva minute de centrul staţiunii, această vilă cu elemente arhitecturale rafinate ar putea deveni o pensiune de lux sau o galerie-hotel, cu camere tematice dedicate istoriei re-gale a Sinaiei.

    5. Vila Oteteleşeanu

    An construcţie: sec. XIX

    Stil: Clasic, cu accente romantice

    Status: Părăsită, cu urme evidente de degradare

    Potenţial: Una dintre cele mai vechi vile din Sinaia, cu o aură boemă. Ar putea fi readusă la viaţă ca un spa cultural sau hotel destinat turismului literar şi artistic.

    Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

  • HOBBY DE CEO. Jan Demeyere, cofondator, Speedwell Development: Execuţia fără pregătire duce la eşec, indiferent cât de talentat eşti

    Belgienii Didier Balcaen şi Jan Demeyere sunt asociaţi în cadrul firmei de dezvoltări imobiliare Speedwell Development şi povestesc cum pasiunile pe care le au îi ajută să găsească inspiraţie, claritate şi corespondenţe cu zona de business.

     

    „Unele proiecte au nevoie de ani de zile pentru a prinde viaţă, iar echilibrul dintre viziune şi rezilienţă este cel care ne face să mergem mai departe”, spune Jan Demeyere, cofondator al Speedwell Development. Compania de dezvoltări imobiliare din România este axată pe proiecte rezidenţiale, office, locuinţe pentru studenţi, retail şi industriale. În prezent, portofoliul companiei include peste 160.000 mp de spaţii de birouri şi retail, aproape 5.500 de unităţi rezidenţiale şi peste 23.000 mp de dezvoltări industriale, totalizând aproximativ 2 miliarde de euro. În 2024, compania s-a extins pe piaţa din Polonia, dezvoltând proiecte în Varşovia şi Gdansk. Cifra de afaceri a companiei a crecut de la 18,2 milioane de lei în 2022 la aproape 21 milioane de lei în 2023. Expansiunea a venit la pachet cu o creştere semnificativă a costurilor, în special a celor legate de materialele de construcţie, şi cu investiţii în dezvoltarea de noi proiecte, ceea ce a condus la o scădere a profitului, punctează Didier Balcaen, CEO şi par­tener, Speedwell Development. Tot el spune că firma „se concentrează pe proiecte ambiţioase, sustenabilitate şi de extindere regională. Un reper central în portofoliul dezvoltatorului este Queens District, o dezvoltare cu destinaţie mixtă situată într-o zonă căutată atât de companii cât şi de familii tinere, care caută echilibrul între viaţa personală şi profesională. Cu un mix de spaţii de birouri, retail, rezidenţial şi medical, proiectul se numără printre puţinele clădiri cu zero emisii de carbon care urmează să fie livrate în următorii doi ani.” Anul trecut, dezvoltatorul a închiriat integral SpacePlus Chitila, primul proiect logistic din portofoliul companiei dedicat IMM-urilor. Până la finalul acestui an, compania anunţă că va finaliza SpacePlus Popeşti-Leordeni, al doilea proiect logistic. Tot anul acesta dezvoltatorul pregăteşte un nou proiect mixed-use în Timişoara, pe locul fostei fabrici de textile 1 Iunie S.A., care va oferi unităţi rezidenţiale şi spaţii mici de birouri pentru IMM-uri. În Braşov, compania va demara lucrările de construcţie pentru proiectul mixt TINO, care îşi propune să devină casa unei comunităţi tinere, dinamice şi sustenabile. Anul trecut, dezvoltatorul a primit autorizaţia de construcţie pentru proiectul premium Glenwood Estate, pentru care va demara lucrările de construcţie în acest an, şi a început lucrările de construcţie pentru a treia şi ultima clădire a proiectului Triama Residence. Recent, compania i-a recrutat pe Maria Jianu, care este acum leasing director, şi Andreea Comşa, noul director comercial.

     

    Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Didier: Pasiunea mea pentru cursele de maşini a prins contur încă din adolescenţă, moment în care am descoperit farmecul vitezei, eleganţa preciziei şi emoţia competiţiei. Chiar dacă nu este deloc simplu să menţin un echilibru între viaţa profesională şi cea personală, în ultimii trei ani am reuşit să îmi dedic timpul şi energia necesare acestui vis. Pentru mine acesta nu este doar un hobby, este o modalitate de a mă autodepăşi şi de a experimenta bucuria autentică a adrenalinei şi libertăţii absolute. Fiecare clipă petrecută la volan este nepreţuită. 

    Jan: Eu îmi găsesc entuziasmul în arhitectură, urbanism şi artă contemporană. Acum ceva vreme obişnuiam să alerg la maraton, dar acum prefer activităţile care îmi aduc momente de relaxare. Gătitul, de exemplu, este de asemenea, o pasiune de-a mea care, la fel ca în cazul curselor, necesită îndemânare, răbdare şi o sincronizare perfectă. În timp ce Didier îşi perfecţionează abilităţile pe pistă, eu explorez creativitatea în moduri diferite – dar, la sfârşitul zilei, amândoi apreciem măiestria şi detaliile în ceea ce facem.

     

    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    Didier: La fel ca în cazul dezvoltărilor imobiliare şi competiţiile se bazează pe pregătire şi precizie. Succesul pe pistă depinde în primul rând, de o maşină bine calibrată, de o echipă ageră şi de înţelegerea fiecărui detaliu, de la presiunea pneurilor la condiţiile de pe pistă. Un şofer poate fi priceput, dar fără o echipă puternică la boxe, nu poate câştiga. În mod similar, în afaceri, echipa potrivită, planificarea strategică şi atenţia la detalii fac diferenţa. 

    Jan: Dezvoltarea urbană cere viziune, planificare strategică şi agilitatea de a răspunde prompt provocărilor. Fie că este vorba de arhitectură, planificare urbană sau execuţia unui proiect, micile detalii pot avea un impact enorm asupra rezultatului final. Aşa cum pregătirea temeinică este esenţială în curse, înţelegerea unui proiect înainte de execuţie devine cheia succesului în business.

     

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Didier: Absolut! Timpul pe care îl dedic pasiunii mele pentru curse îmi permite să mă deconectez, să mă reîncarc şi să găsesc mereu noi perspective de dezvoltare. De asemenea, în cazul meu, competiţiile îmi deschid oportunităţi de networking – pe pistă, întâlnesc oameni din industrii diferite, schimb idei şi chiar discut despre afaceri într-un cadru mai relaxat. Sunt de părere că, unele dintre cele mai bune conversaţii de business au loc atunci când nu eşti într-o sală de şedinţe, ci într-un mediu în care oamenii sunt cu adevărat pasionaţi de ceea ce fac. Jan şi cu mine discutăm adesea despre afaceri în afara biroului şi am observat că unele dintre cele mai bune idei apar atunci când suntem în afara biroului.

    Jan: Sunt complet de acord. Pauza de la rutina zilnică şi implicarea în activităţi diferite deschid noi perspective şi moduri de gândire. Fie că vizitez o galerie de artă, gătesc pentru prieteni sau citesc despre planificarea urbană, aceste momente devin, la finalul zilei, surse de inspiraţie şi creativitate. Aşa cum spunea şi Didier, unele dintre cele mai valoroase discuţii profesionale apar atunci când permitem ideilor să curgă liber şi natural.

     

    Ce beneficii are hobby-ul pentru voi?

    Didier: Competiţiile mă ajută să rămân concentrat, organizat şi să îmi menţin ritmul alert în ceea ce fac. În plus, mă ajută să îmi păstrez calmul sub presiune, pentru că, atunci când atingi viteze mari pe pistă, fiecare decizie poate face diferenţa, chiar şi într-o fracţiune de secundă. Această abilitate se reflectă direct în activitatea mea profesională, unde rapiditatea şi acurateţea în luarea deciziilor sunt extrem de importante. 

    Jan: Activităţile care îmi aduc bucurie îmi oferă şi un sentiment profund de echilibru. Fiind arhitect, consider că cititul cărţilor despre urbanism îmi stimulează şi mai mult creativitatea, în timp ce gătitul îmi permite să încetinesc ritmul alert şi să trăiesc cu adevărat fiecare moment, iar pasiunea pentru arta contemporană îmi păstrează mereu perspectiva proaspătă şi deschisă către inovaţie. Fie că experimentez noi arome în bucătărie, fie că descopăr noi artişti, aceste experienţe îmi influenţează în mod direct modul în care percep designul şi spaţiile.

     

    Există regulile aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    Didier: Cu siguranţă. Adaptabilitatea este extrem de importantă. Pe circuit sau în afaceri, condiţiile se pot schimba în orice moment, iar abilitatea de a reacţiona rapid face diferenţa. Un alt principiu comun este importanţa muncii în echipă; pe circuit, succesul unui pilot depinde de coor­donarea inginerilor, mecanicilor şi strategilor care lucrează la boxe pentru a asigura victoria. La fel este şi în afaceri, succesul este rezultatul unei echipe puternice, bine coordonate şi unite de un scop comun.

    Jan: În ambele domenii există o structură de urmat, dar şi loc pentru creativitate. În arhitectură şi planificare urbană este esenţial să înţelegi regulile înainte de a putea depăşi limitele. La fel, un pilot de curse experimentat ştie exact când trebuie să îşi asume riscurile, în timp ce un dezvoltator imobiliar ştie când trebuie să inoveze, păstrând, în acelaşi timp, funcţionalitatea spaţiului. Şi eu şi Didier operăm în cadrul unor sisteme bine definite, dar ceea ce face cu adevărat diferenţa este modul în care abordăm provocările.

     

    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?

    Didier: Aş puncta aici două aspecte, ambele la fel de importante: inspiraţia şi pregătirea. Inspiraţia stimulează inovaţia, în timp ce pregătirea asigură execuţia. Fie că este vorba de o cursă cu miză mare sau de un proiect de dezvoltare complex, efortul depus în prealabil este cel care deter­mină rezultatul final. Cele mai eficiente strategii, fie că sunt aplicate pe circuit sau în business apar atunci când există un echilibru între o planificare riguroasă şi creativitate.

    Jan: Şi de aceea punem întotdeauna accentul pe planificare în activitatea noastră. Execuţia fără pregătire duce la eşec, indiferent cât de talentat eşti. O altă regulă cheie? Perseverenţa. Unele proiecte au nevoie de ani de zile pentru a prinde viaţă, iar echilibrul dintre viziune şi rezilienţă este cel care ne face să mergem mai departe.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată? 

    Didier: Nu rezonez şi nu am înţeles niciodată sporturile care nu implică concentrare absolută sau spirit competitiv. Dacă nu există nicio provocare, niciun obiectiv spre care să mă îndrept, atunci îmi pierd repede interesul. Competitivitatea este cea care mă motivează în business sau atunci când sunt pe circuit. Cu toate acestea, trebuie să recunosc că admir profund răbdarea şi atenţia lui Jan. În timp ce eu prefer deciziile rapide şi acţiunea imediată, capacitatea lui de a analiza în profunzime şi de a gândi strategic pe termen lung este un aspect pe care îl respect şi îl consider esenţial în colaborarea noastră.

    Jan: Aşa cum punctam anterior, eu prefer hobby-urile care îmi oferă spaţiu pentru reflecţie. Totuşi, am un respect profund pentru perspectivele şi abordările noastre diferite. Cine ştie, poate într-o zi vom face schimb de roluri – deşi mă îndoiesc că aş putea rezista unui tur de circuit, iar Didier nu cred că ar avea răbdarea să urmărească un curs de arhitectură!   

     

    BIO Jan Demeyere

    Œ A absolvit Universitatea Sint Lucas Ghent din Belgia în 1991, ca arhitect specializat în planificare urbană, iar în prezent are o experienţă de peste 20 de ani pe piaţa internaţională a construcţiilor şi imobiliarelor, dintre care peste 15 ani în România. 

     În 2014, împreună cu Didier Balcaen, a fondat compania de dezvoltare imobiliară Speedwell.

    Ž Este implicat în fiecare etapă a procesului şi lucrează îndeaproape cu echipa internă de arhitecţi pentru a se asigura că fiecare clădire este unică, sustenabilă, are un design în ton cu standardele arhitecturale din secolul XXI şi este proiectată punând nevoile comunităţii în prim plan. Deşi Jan este la bază arhitect, gândeşte ca un dezvoltator.

    BIO Didier Balcaen

    Œ Cu o experienţă de aproape 30 de ani pe piaţa internaţională a construcţiilor şi a imobiliarelor, din care 17 ani i-a petrecut în România, este CEO şi partener în cadrul Speedwell Development.

     A lucrat timp de cinci ani în domeniul contractării în Belgia şi a explorat pieţe globale precum Emiratele Arabe Unite, Singapore, Arabia Saudită, Indonezia, Qatar şi Mauritius. După această perioadă, a preluat rolul de director de operaţiuni în dezvoltarea imobiliară în Polonia, Rusia şi, în cele din urmă, România, unde, în 2014 a fondat Speedwell Development.

  • Real Estate. Lux, locaţie, lipsă. Cei trei „L” care definesc piaţa rezidenţială premium

    Piaţa rezidenţială premium din Capitală nu este doar despre metri pătraţi, preţuri-record sau zone exclusiviste. Este despre aspiraţii, despre stil de viaţă şi, mai ales, despre alegeri care combină raţionalul cu emoţionalul. Mihaela Pană, Partner, Private InvestmentS, Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, explică din interiorul acestei pieţe complexe cum arată, de fapt, profilul cumpărătorului de lux şi ce direcţie urmează acest segment într-un Bucureşti cu stoc în scădere şi cerere constantă.

     

    La o primă vedere, funcţia Mihaelei Pană – partner, private investments, capital markets la Cushman & Wakefield Echinox – pare una cu multe faţete şi un limbaj tehnic sofisticat. Însă, aşa cum chiar ea spune, lucrurile sunt mai simple decât par: „Practic, discutăm de o divizie de private investments, care se traduce prin investiţiile pe care le fac investitorii locali în diverse proprietăţi din zona de retail, din zona de birouri – mici clădiri, butic, vile istorice. Înseamnă achiziţii şi diversificări de portofolii care se fac din partea acestor investitori”. Şi, mai important, aceste investiţii reflectă o schimbare de mentalitate. Dacă în urmă cu un deceniu, majoritatea plasamentelor se concentrau pe segmentul rezidenţial, cu accent pe proprietăţi premium, de la apartamente la vile istorice, pandemia a fost un moment de inflexiune. Începând cu 2020, spune Mihaela Pană, investitorii au început să-şi diversifice portofoliile. „Pentru că yieldurile erau mai mici în zona aceasta rezidenţială premium, au început să se uite spre randamente mai bune şi au început să achiziţioneze proprietăţi din zona de retail şi zona de birouri.” Această realiniere a strategiei de investiţii vine şi pe fondul apariţiei unor alternative atractive, precum titlurile de stat sau produsele bancare. Totuşi, imobiliarele rămân o constantă – iar cele premium, în special, un teren sigur, dar nu lipsit de provocări. O astfel de provocare ţine chiar de natura pieţei: dezechilibrul tot mai vizibil între cerere şi ofertă. În zona rezidenţială premium din Bucureşti, proiectele noi sunt rare, autorizaţiile întârzie, iar stocul existent se epuizează treptat. „Avem o cerere constantă şi o ofertă tot mai redusă. Nu avem proiecte noi, autorizaţiile lipsesc şi nici nu avem semnale că se va întâmpla ceva curând. Motiv pentru care stocul este din ce în ce mai mic.” Această presiune pe ofertă duce în mod natural la o creştere constantă a preţurilor. „Nu cred că vom asista la ajustări de preţuri în jos. Dimpotrivă, cred că vor fi creşteri de preţuri în continuare.” Pe fondul acestui dezechilibru, vilele istorice din zonele centrale ale Capitalei – precum Primăverii, Dorobanţi, Kiseleff sau Floreasca – au devenit un bun imobiliar extrem de râvnit, atât pentru locuit, cât şi pentru investiţii. Dar disponibilitatea acestor proprietăţi este extrem de scăzută: „În zonele premium din Bucureşti cred că sunt, în total, câteva zeci de vile disponibile. În fiecare zonă bună – Primăverii, Dorobanţi, Kiseleff – nu cred că sunt mai mult de 10-15 vile disponibile în acest moment”. Chiar şi aşa, cererea există. Mulţi dintre cumpărători caută vile istorice nerenovate, pe care să le poată transforma conform propriilor gusturi – însă asta presupune nu doar resurse financiare semnificative, ci şi timp, răbdare, şi un grad de anduranţă birocratică. „Sunt proprietăţi care pot ajunge la 6-7 milioane de euro şi care presupun consolidare, renovare completă, obţinerea tuturor autorizaţiilor. Poţi aloca doi, trei, chiar patru ani pentru un astfel de proiect.” Piaţa rezidenţială premium nu înseamnă însă doar vile. Există şi categoria imobilelor butic – clădiri cu 8–12 apartamente, în zonele centrale, cu arhitectură aparte, compartimentări generoase şi finisaje de top. Iar în vârful piramidei, la propriu, se află penthouse-urile. În mod surprinzător, spune Mihaela Pană, „sunt chiar mai rare decât vilele”. Într-un imobil mic, există de regulă un singur penthouse, care ocupă tot ultimul etaj, iar numărul acestor locuinţe este extrem de redus. „Cele care se vând acum nu vin din proiecte noi – pentru că nu există proiecte – ci din revânzări.” Pe acest fundal, preţurile au atins noi maxime. Dacă apartamentele vechi, din blocuri construite în jurul anilor 2000, încep de la 4.000–4.500 euro/mp, pentru cele mai exclusiviste locuinţe se ajunge şi la 10.000 euro/mp – sau chiar mai mult. Un penthouse de 200 mp poate costa între 1,5 şi 2 milioane de euro, în timp ce vilele istorice, renovate sau nu, pot trece de 6–7 milioane. „Cel mai mare cost este dat de locaţie. Apoi vin suprafaţa, compartimentarea, finisajele şi dotările. Dar preţul se face, în primul rând, pe poziţie.” Cumpărătorii, spune Mihaela Pană, nu sunt nici investitori de portofel, nici visători. Sunt oameni extrem de bine informaţi, care vin însoţiţi de arhitecţi, avocaţi, consultanţi, şi care ştiu exact ce vor: „De obicei, cumpărătorii aceştia ştiu ce caută, ştiu valoarea proprietăţilor şi sunt extrem de pretenţioşi – pe bună dreptate.” Mai mult decât atât, uneori aceşti clienţi plătesc sume impresionante pentru locuinţe finisate, doar pentru a le reamenaja complet după gustul propriu. Şi, în ciuda tuturor incertitudinilor din ultimii ani – pandemie, crize geopolitice, blocaje administrative – piaţa a continuat să crească. „De vreo patru ani, tot aud că anul acesta va fi cel mai greu. Şi totuşi, piaţa a rămas stabilă. Chiar mai mult, preţurile au crescut, şi cresc în continuare.” Explicaţia este simplă: cererea e mare, oferta e mică, iar perspectivele nu anunţă schimbări rapide. Nu doar din cauza autorizaţiilor întârziate, ci şi pentru că în zonele consacrate – Primăverii, Dorobanţi – nu mai este efectiv loc să se construiască. „Probabil că vom rămâne cu proprietăţile existente şi, ocazional, vor mai apărea anumite produse butic în centrul Capitalei. Altfel, lucrurile se vor muta în afară.” În paralel cu segmentul rezidenţial de lux, Mihaela Pană observă şi o creştere a interesului pentru proprietăţile individuale destinate birourilor – în special din partea companiilor de avocatură, consultanţă, arhitectură sau clinici medicale private. „Am sesizat o cerere tot mai mare după pandemie pentru vile care pot deveni sedii reprezentative. Frumosul contează – şi la interior, şi la exterior. Iar o proprietate cu istorie este o carte de vizită puternică.”   

     

    Carte de vizită:

    1. Mihaela Pană conduce departamentul de agenţie rezidenţială al Cushman & Wakefield Echinox de peste 20 de ani. A acumulat o experienţă de aproape 30 de ani în domeniul imobiliar, participând astfel la evoluţia pieţei încă din primele sale etape;

    2. A fost implicată în numeroase tranzacţii importante pe piaţa rezidenţială de lux şi oferă servicii de consultanţă premium pentru vânzare, cumpărare şi închiriere, adresate unui portofoliu variat de clienţi;

    3. Lucrând cu o clientelă extrem de selectă pentru a răspunde cerinţelor lor rezidenţiale, s-a implicat treptat şi în zona de investiţii private, asistându-şi clienţii în achiziţia de spaţii comerciale, portofolii rezidenţiale sau clădiri de birouri tip boutique.

    Sursa: site-ul companiei

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Mihaela Pană

    1. Cum arată în acest moment piaţa rezidenţială premium din Bucureşti şi care sunt principalele provocări?

    Există un dezechilibru clar între cerere şi ofertă. Oferta este redusă şi cred cu tărie că va fi şi mai mică în perioada care vine, din cauza lipsei proiectelor noi şi a întârzierilor în obţinerea autorizaţiilor. Stocul disponibil este din ce în ce mai mic, în timp ce cererea rămâne constantă sau chiar creşte. În acest context, preţurile sunt într-o continuă creştere şi nu cred că vom asista la ajustări în jos, dimpotrivă.

    2. Cum s-au schimbat preferinţele investitorilor în ultimii ani?

    Până în 2020, investitorii preferau în special proprietăţi rezidenţiale premium – apartamente sau vile istorice. Dar odată cu pandemia, aceştia au început să-şi diversifice portofoliile, orientându-se spre proprietăţi din zona de retail şi birouri, unde randamentele erau mai atractive. A fost momentul în care am înţeles că piaţa se schimbă şi că trebuie să ne adaptăm la noile cerinţe.

    3. Cine sunt cumpărătorii acestor proprietăţi premium? Le putem face un profil?

    Majoritatea sunt antreprenori români sau persoane care au avut businessuri şi le-au lichidizat. Sunt foarte bine informaţi, ştiu exact ce îşi doresc şi vin însoţiţi de arhitecţi, avocaţi sau consultanţi. Cumpără aceste proprietăţi fie pentru uz personal, fie pentru a le transforma în sedii de firmă.

  • Pariul pe Estul Capitalei

    Zona de Miazăzi a Bucureştiului este ÎN proces continuu de transformare şi va cunoaşte o dezvoltare accelerată în următorii 5-10 ani. Această parte a oraşului va deveni un pol urban de referinţă, cu centre comerciale şi spaţii de birouri moderne, zone rezidenţiale bine conectate şi un peisaj urban marcat de dezvoltare durabilă. Investiţiile în infrastructură, educaţie şi spaţii publice vor contribui la consolidarea Estului Capitalei ca un nou centru de interes pentru viaţa urbană, în care locuitorii vor putea îmbina armonios dinamismul unui oraş european cu beneficiile unei comunităţi bine structurate, afirmă Ionuţ Negoiţă, CEO şi fondator al HILS Development, companie care are în portofoliu şase proiecte rezidenţiale în Estul Capitalei.

    „Vânzările HILS Development din primele două luni ale anului au înregistrat un volum uşor crescut faţă aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru toate proiectele rezidenţiale (finalizate – HILS Brauner, HILS Splai şi HILS Pallady sau în diverse etape de dezvoltare – HILS Republica, HILS Sunrise şi HILS Titanium)”, declară Ionuţ Negoiţă, CEO şi fondator al HILS Development. În condiţiile în care, completează el, în luna ianuarie s-au vândut cu 17% mai puţine imobile faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la nivelul întregii ţări, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Totuşi, în luna februarie, vânzările au crescut, iar scăderea raportată faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024 este de doar 3,5%. Această evoluţie trebuie pusă şi în contextul începutului de an. „Fiind o decizie pe termen lung, achiziţia unei locuinţe este o decizie care implică o analiză atentă şi un comportament precaut din partea cumpărătorilor la început de an, în contextul evoluţiei economice naţionale şi regionale. În următoarele luni, vom putea avea date mai concludente”, punctează Ionuţ Negoiţă. 

    În 2024 faţă de anul anterior, compania a avut o creştere de aproximativ 30% pe doi indicatori importanţi. „Am vândut cu 28% mai multe apartamente noi şi am înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 32% în 2024 faţă de anul precedent. Numărul maxim de unităţi vândute într-o singură tranzacţie a fost de 50 de apartamente la HILS Sunrise, 39 la HILS Republica, urmate de 30 de apartamente vândute în HILS Titanium, ceea ce denotă menţinerea la un nivel crescut al interesului investitorilor în piaţa rezidenţială din Bucureşti”, completează Ionuţ Negoiţă. HILS Development are în portofoliu şase proiecte rezidenţiale în zona de Est a Capitalei, dintre care trei finalizate – HILS Pallady, HILS Brauner şi HILS Splai – şi trei în diverse etape de construcţie – HILS Republica, HILS Sunrise şi HILS Titanium. HILS Splai şi HILS Pallady sunt în acest moment sold-out. „În 2024, compania a continuat să dezvolte noi proiecte rezidenţiale bine conectate la reţeaua de transport în comun (în special metrou) şi facilităţi esenţiale pentru viitorii locatari – HILS Republica, HILS Titanium şi HILS Sunrise”, mai spune fondatorul şi CEO-ul companiei. 

    HILS Republica, adaugă tot el, este cel mai amplu proiect de regenerare urbană de tip mixed-use ce redă comunităţii o fostă zonă industrială din estul Capitalei, abandonată de peste 30 ani. „Ansamblul va funcţiona ca un «oraş în oraş», pe o suprafaţă de 180.000 mp, respectiv un concept mixed-use unde aducem într-un singur loc facilităţile necesare pentru un trai confortabil: strip-mall cu spaţii comerciale, o clinică medicală, spaţii verzi şi de relaxare, sala de sport. Proiectul se află la 750 de metri de staţia de metrou Republica, pe Şoseaua Industriilor nr. 2V”, detaliază Ionuţ Negoiţă. 

    HILS Sunrise este primul proiect rezidenţial precertificat Green Homes din zona de est a Bucureştiului şi primul de acest tip din portofoliul HILS Development. Demersul precertificării a presupus o investiţie în tehnologii şi facilităţi necesare pentru a corespunde standardului Green Homes, certificarea ajungând la un total de 3 milioane de euro. „Precertificarea Green Homes reprezintă o inovaţie în portofoliul HILS Development, marcând astfel un moment important în evoluţia noastră de 20 de ani ca dezvoltator de proiecte imobiliare complexe”, adaugă Ionuţ Negoiţă. Proiectul revitalizează un teren industrial dezafectat şi aduce inovaţii în utilizarea energiei regenerabile produse de panourile fotovoltaice, eficienţă energetică sporită prin montarea faţadei ventilate şi a tâmplăriei de calitate superioară, utilizarea apelor pluviale în procesul de irigare, parcări echipate cu staţii de încărcarcare electrice. „Materialele utilizate au un conţinut redus de compuşi organici volatili, asigurând un mediu sănătos pentru locuitori. Complexul va dispune de grădini private, iar sistemele avansate de monitorizare a energiei vor menţine costurile lunare la un nivel accesibil. HILS Sunrise îmbină beneficiile unei vieţi urbane – cu acces imediat la metrou Anghel Saligny (450 de metri), situarea în imediata vecinătate a unui campus educaţional şi a celui mai divers pol comercial dezvoltat în Bucureşti – cu beneficiile spaţiilor verzi chiar lângă casă, pentru o viaţă echilibrată”, declară Ionuţ Negoiţă. 

    HILS Titanium este un proiect lansat în februarie 2024, cu un design urban inovator, iar în momentul finalizării va găzdui aproximativ 2.500 de locuitori în şapte blocuri cu 1.194 locuinţe. Proiectul integrează suprafeţe vitrate extinse (geam tripan) pentru un aport maxim de lumină naturală, încălzire în pardoseală şi grădini individuale pentru apartamentele de la parter. „Comunitatea HILS Titanium va beneficia de peste 10.000 mp de spaţii verzi, locuri de joacă, zone de relaxare şi alei pietonale, fără acces auto între blocuri. În acelaşi timp, oferă locuitorilor acces rapid şi conexiuni bune cu restul oraşului, fiind poziţionat la 500 de metri de staţia de metrou Nicolae Teclu. În toamna anului 2025 ne propunem să finalizăm faza 1, cu trei blocuri şi 496 de locuinţe noi. Proiectul a câştigat în 2024 premiul Best Residential Large Scale la Gala European Property Awards de la Londra, o distincţie de referinţă pentru industria real estate de la nivel global. În viitor, vizăm extinderea ofertei de locuinţe care oferă un trai de calitate şi în alte zone ale Bucureştiului”, conform lui Ionuţ Negoiţă.  

    Andrei Ciobotaru, Director Dezvoltare în cadrul HILS Development, spune că strategia companiei este de a răspunde nevoii clienţilor de a se muta imediat, prin urmare există permanent un stoc de apartamente finalizate. „Momentan, avem un stoc de aproximativ 160 de apartamente gata de mutat în HILS Brauner, dintr-un total de 1.336 de locuinţe noi. Începând din toamna acestui an vor deveni disponibile şi cu mutare rapidă alte 370 de locuinţe noi în HILS Republica. La acestea se adaugă 1.200 de locuinţe în diverse stadii de construcţie din HILS Sunrise (faza 1 cu 704 apartamente, pe o suprafaţă de 15.000 mp) şi HILS Titanium (faza 1 cu 496 apartamente), care vor fi intra în stocul apartamentelor gata de mutat în 2026. În cazul HILS Pallady, proiectul este deja sold-out, alături de HILS Splai.” 

     

    Principiile oraşului de 15 minute

    Ionuţ Negoiţă spune că în dezvoltarea proiectelor, HILS a mizat pe construirea ansamblurilor rezidenţiale conform conceptului „oraş de 15 minute”. Principiile acestui concept presupun asigurarea unui acces rapid şi facil la tot ceea ce înseamnă viaţa urbană la maximum 15 minute de mers pe jos: şcoli, grădiniţe, centre comerciale, transport în comun, centre medicale şi de petrecere a timpului liber pentru viitorii proprietari de locuinţe. „Apoi, ne concentrăm pe a oferi un trai echilibrat în interiorul ansamblului, oferind spaţii verzi, facilităţi de petrecere a timpului liber, acces la centre comerciale mari şi servicii care fac viaţa zilnică mai uşoară. Mai mult, susţinem consolidarea comunităţilor prin iniţiative care sprijină comunicarea, interacţiunea la evenimente dedicate lor şi spiritul de comunitate.”

    Dezvoltarea proiectelor rezidenţiale este susţinută, conform lui Ionuţ Negoiţă, în principal din profitul reinvestit al companiei şi mult mai puţin din avansurile încasate de la clienţi sau finanţări bancare. „O altă componentă diferenţiatoare a strategiei noastre este abordarea integrată, care ne permite să menţinem un control riguros asupra calităţii pe tot parcursul procesului de construcţie şi ne asigură un ritm de dezvoltare constant. Echipa noastră internă numără aproximativ 500 de angajaţi, iar alături de echipele externe de constructori, arhitecţi şi alţi specialişti din domeniu, totalizăm peste 1.000 de profesionişti, toţi parte dintr-o echipă 100% românească. Această structură ne permite să finalizăm 1.000 de apartamente noi pe an”, punctează Ionuţ Negoiţă. 

     

    Iulia Iana, Director Marketing, HILS Development

    „Comunitãţile din ansamblurile dezvoltate de HILS prind viaţă odată cu fiecare proiect finalizat. În prezent, cele trei proiecte finalizate – HILS Pallady, HILS Brauner şi HILS Splai – gãzduiesc aproximativ 9.000 de rezidenţi, iar odatã cu livrarea noilor ansambluri HILS Republica (Faza 1), HILS Sunrise şi HILS Titanium comunitatea HILS va ajunge la circa 24.000 de locuitori.”

    Pe termen scurt şi mediu, HILS îşi propune să continue acest ritm susţinut de dezvoltare, „punând accent pe eficienţă şi accesibilitate. Compania îşi doreşte nu doar să extindă portofoliul de locuinţe, ci şi să creeze ansambluri rezidenţiale sigure şi confortabile, amplasate strategic în apropierea mijloacelor de transport, a instituţiilor educaţionale şi medicale, a zonelor comerciale şi a spaţiilor de recreere. 

    Un alt obiectiv major este creşterea echipei, atragerea de noi specialişti atât pentru şantiere, cât şi pentru poziţiile administrative, precum şi implementarea unor soluţii digitale inovatoare, care să optimizeze experienţa clienţilor de la vizionarea apartamentelor până la serviciile postvânzare. În plus, HILS îşi propune să îşi consolideze poziţia pe piaţă prin implicarea în proiecte de sustenabilitate, educaţie şi sprijinirea comunităţilor urbane”, susţine Ionuţ Negoiţă. 

    Comunităţile din ansamblurile dezvoltate de HILS prind viaţă odată cu fiecare proiect finalizat, afirmă Iulia Iana, Director Marketing în cadrul HILS Development. În prezent, cele trei proiecte finalizate – HILS Pallady, HILS Brauner şi HILS Splai – găzduiesc aproximativ 9.000 de rezidenţi, iar odată cu livrarea noilor ansambluri HILS Republica (Faza 1), HILS Sunrise şi HILS Titanium comunitatea HILS va ajunge la circa 24.000 de locuitori. „Pentru a susţine această dezvoltare, HILS Development pune accent pe crearea unui mediu echilibrat, în care locatarii să beneficieze de infrastructură completă şi facilităţi diverse. Echipe dedicate se ocupă constant de întreţinerea zonelor comune şi de organizarea unor activităţi care contribuie la coeziunea comunităţii, de la evenimente educaţionale pentru copii şi părinţi, opţiuni de petrecere a timpului liber. Accesibilitatea este un alt factor esenţial, iar ansamblurile sunt situate strategic în apropierea transportului public, asigurând o conexiune rapidă cu oraşul”, conform Iuliei Iana. Tot ea adaugă că un element definitoriu al proiectelor HILS este integrarea spaţiilor comune şi a zonelor verzi. Terenurile de sport, locurile de joacă şi parcurile din interiorul complexurilor oferă rezidenţilor ocazia de a socializa şi de a petrece timp în aer liber. În plus, în conformitate cu reglementările care impun ca 30% din suprafaţa ansamblurilor rezidenţiale să fie dedicată spaţiilor verzi, HILS depăşeşte acest standard, investind în sustenabilitate şi protecţia mediului. În proiectele deja finalizate există peste 25.000 mp de spaţii verzi, suprafaţă care ar urma să crească odată cu noile dezvoltări. 

    „Din studiul pe care l-am realizat în luna noiembrie pe comunitatea HILS din proiectele locuite, Brauner, Pallady şi Splai, reiese că peste 90% din clienţii noştri sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de apartamentul pe care l-au ales. Un număr semnificativ dintre tranzacţiile din 2024 – 37,6% – au fost realizate de actualii rezidenţi HILS sau prin intermediul recomandărilor acestora”, declară Iulia Iana. Ea adaugă că peste 90% dintre locatari au o experienţă pozitivă în cadrul ansamblurilor rezidenţiale HILS. 

    Piaţa imobiliară înregistrează o creştere semnificativă a cererii pentru apartamente noi, adaugă Iulia Iana. Conform celei mai recente analize realizate de Imobiliare.ro, în trimestrul 4 al anului trecut cererea a crescut cu 33% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, iar un studiu realizat de HILS Development împreună cu Imobiliare.ro arată că, faţă de 2020, interesul pentru locuinţele din Bucureşti aproape s-a dublat. „O tendinţă notabilă este creşterea cererii pentru apartamente situate în zone bine conectate, precum Pallady, unde se află o mare parte din portofoliul nostru, iar interesul pentru locuinţe cu preţuri între 100.000 şi 150.000 de euro a crescut cu 94%”, conform Iuliei Iana. Apartamentele cu trei camere sunt din ce în ce mai căutate, conform analizei companiei. În plus, cumpărătorii sunt din ce în ce mai bine informaţi şi mai atenţi la detalii precum finisajele, facilităţile disponibile în ansamblu şi în împrejurimi, dar şi la potenţialul de dezvoltare al zonei. 

     

    Tot pe plus

    Preţul mediu pe metru pătrat pentru locuinţele noi din Bucureşti a înregistrat o creştere permanentă în ultimii ani, reflectând interesul tot mai mare al cumpărătorilor pentru acest segment de piaţă, conform lui Andrei Ciobotaru. Conform analizei Noua Capitală realizată împreună cu Imobiliare.ro, un apartament nou se vinde în prezent cu 1.993 euro/mp, în creştere cu 17% faţă de septembrie 2023, când preţul era de 1.704 euro/mp. Comparativ cu septembrie 2020, preţul mediu a crescut cu 43%, ceea ce subliniază o tendinţă ascendentă susţinută. 

    În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor în proiectele HILS, apartamentele din HILS Pallady au înregistrat o creştere de 42% în ultimii patru ani, depăşind media zonei Theodor Pallady, unde preţurile au crescut cu 28% în aceeaşi perioadă. 

    Conform lui Andrei Ciobotaru, investiţia într-un apartament nou în Bucureşti s-a dovedit a fi rentabilă în ultimii ani, mai ales în zona Theodor Pallady, unde cererea este în creştere constantă. Datele din studiul Noua Capitală, realizat împreună cu Imobiliare.ro, arată că un apartament de două camere din HILS Pallady, care în 2020 avea un preţ cuprins între 60.000 şi 65.000 de euro, este evaluat în prezent la aproximativ 100.000 de euro, ceea ce reprezintă o apreciere de peste 60%. 

    „Interesul pentru apartamentele situate în intervalul de preţ 80.000-100.000 de euro a crescut semnificativ, iar zona Pallady s-a clasat pe locul trei în Bucureşti în ceea ce priveşte cererea, cu un avans de 63%. De asemenea, apartamentele cu trei camere, situate în segmentul 100.000-150.000 de euro, au devenit tot mai căutate, cererea aproape dublându-se în ultimii ani (Ă90%)”, afirmă Andrei Ciobotaru. Pe segmentul chiriilor, zona a înregistrat o creştere medie de 40% în ultimii patru ani, ceea ce a contribuit la randamente brute atractive, de peste 7% pentru investitori. Andrei Ciobotaru spune că în prezent, chiria pentru o garsonieră în Theodor Pallady ajunge la 400 de euro, pentru un apartament de două camere se situează între 500 şi 550 de euro, iar pentru trei camere depăşeşte 600 de euro. 

    „Un alt aspect care face investiţia în această zonă foarte atractivă este rapiditatea cu care se tranzacţionează apartamentele. Dacă media pieţei rezidenţiale este de aproximativ două luni pentru vânzarea unei locuinţe noi, în Theodor Pallady un apartament se vinde în 42 de zile. Acest ritm accelerat este rezultatul unui dezechilibru favorabil investitorilor: cererea pentru locuinţe în zonă a crescut cu 50%, în timp ce oferta este mai limitată”, afirmă Andrei Ciobotaru. În ceea ce priveşte profilul cumpărătorilor HILS, majoritatea sunt utilizatori finali, care achiziţionează apartamente pentru locuire proprie. Totuşi, un segment semnificativ dintre clienţi sunt investitori, atraşi de potenţialul de creştere al zonei, de randamentele la închiriere şi de cererea susţinută, conform reprezentantului companiei. Tot el adaugă că sunt mai mulţi factori care determină preţul final al unui apartament, începând cu factorii economici şi sociali care afectează raportul cerere – ofertă şi costurile din piaţă. Dincolo de aceşti factori, principalul cost este cel de construcţie, care cuprinde materialele, manopera, echipamentele şi toate subcontractările necesare – iar toate aceste elemente sunt influenţate de fluctuaţiile din economie şi din alte industrii.  Un alt aspect important este poziţionarea proiectului. 

    În prezent, cererea pentru apartamente se concentrează în special pe unităţile de două camere, conform Iuliei Iana. „Acestea sunt cele mai căutate de către tinerii care vin la facultate în Bucureşti sau îşi încep viaţa de familie şi aleg să se stabilească în comunităţile noastre. Anul trecut, 60% din vanzarile noastre au fost apartamente de două camere. Totuşi, în analiza noastră internă, am observat că jumătate dintre cei care caută o locuinţă nouă sunt interesaţi şi de apartamentele mai spaţioase, de trei camere”, completează directorul de marketing al companiei. 

    Andrei Ciobotaru completează că studiile realizate de HILS Development relevă că jumătate dintre cei care caută o locuinţă nouă doresc apartamente cu o suprafaţă mai generoasă. „În ansamblurile noastre, majoritatea locatarilor sunt tineri şi familii cu copii, care caută un mediu propice pentru o viaţă liniştită, într-un complex sigur, cu facilităţi, spaţii verzi şi o comunitate dinamică. Aflându-se oarecum în etape similare ale vieţii, în astfel de comunităţi locatarii au multe în comun şi pot împărtăşi experienţe, fie că vorbim de creşterea copiilor sau de alte aspecte ale vieţii cotidiene. Ansamblurile rezidenţiale moderne contribuie la crearea unui spirit de comunitate, unde oamenii se cunosc, leagă prietenii şi construiesc amintiri împreună.” 

    Andrei Ciobotaru, Director Dezvoltare, HILS Development

    „Preţul mediu pe metru pătrat pentru locuinţele noi din Bucureşti a înregistrat o creştere constantă în ultimii ani, reflectând interesul tot mai mare al cumpărătorilor pentru acest segment de piaţă. Preţurile din proiectele HILS, apartamentele din HILS Pallady au înregistrat o creştere de 42% în ultimii patru ani, depăşind media zonei Theodor Pallady, unde preţurile au crescut cu 28% în aceeaşi perioadă.”

    Cât priveşte factorii care influenţează decizia de achiziţie a unui apartament, Andrei Ciobotaru spune că sunt mai mulţi şi variază în funcţie de priorităţile fiecărei persoane. Cu toate acestea, există câţiva factori fundamentali care rămân constant relevanţi pe parcursul anilor. „Unul dintre cele mai importante criterii este amplasarea cartierului rezidenţial. Proximitatea faţă de locul de muncă, şcoli, zone comerciale, dar şi accesul rapid la infrastructură şi transport public sunt esenţiale pentru majoritatea cumpărătorilor.” În acest context, creşte tot mai mult interesul pentru conceptul de „oraş de 15 minute”.

    Un alt factor care influenţează semnificativ decizia este designul ansamblului rezidenţial şi compartimentarea apartamentului. Clienţii caută locuinţe moderne, funcţionale şi bine gândite, care să răspundă nevoilor lor zilnice. Dotările suplimentare, cum ar fi spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii, parcările sau serviciile comerciale disponibile în zona respectivă, sunt factori care diferenţiază proiectele şi atrag cumpărătorii. 

    „Un alt aspect foarte important este reputaţia dezvoltatorului. Recomandările primite din partea altor locatari sau a celor care au avut deja experienţa unui proiect finalizat pot juca un rol major în procesul de decizie. La HILS, o treime dintre clienţi ne aleg datorită recomandărilor pozitive venite de la actualii locatari.” 

    Calitatea construcţiei rămâne un factor constant de importanţă, adaugă Andrei Ciobotaru. Materialele durabile, finisajele de calitate şi respectarea normelor tehnice sunt esenţiale pentru siguranţa şi confortul locuinţei, ceea ce asigură o valoare pe termen lung pentru investiţie. Clienţii sunt din ce în ce mai conştienţi de importanţa acestor aspecte. 

    În final, facilităţile legate de achiziţie, precum opţiunile financiare flexibile (credite, rate direct la dezvoltator), pot face diferenţa, mai ales pentru clienţii care pun un accent deosebit pe accesibilitatea financiară şi pe uşurinţa procesului de cumpărare. 

    „În ansamblu, ceea ce s-a schimbat în timp este o accentuare a importanţei locaţiei şi a unui stil de viaţă mai convenabil, cu acces rapid la toate facilităţile necesare. Totodată, oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi de integrarea în comunităţi rezidenţiale, aspect care a evoluat odată cu creşterea gradului de confort şi funcţionalitate al apartamentelor moderne”, punctează directorul de dezvoltare al companiei. 

     

    Despre 2025 şi 2035

    Ionuţ Negoiţă spune că impactul majorării salariilor brute pentru a compensa eliminarea facilităţilor fiscale se va resimţi, fără îndoială, în bugetul companiei, într-un mod semnificativ. „Estimăm că acest impact va fi de aproximativ 5 milioane de euro pentru acest an. Această măsură a fost aleasă pentru a proteja angajaţii HILS Development şi a asigura o echitate salarială, având în vedere eliminarea facilităţilor fiscale din domeniul construcţiilor.”

    În ceea ce priveşte efectele asupra preţurilor apartamentelor, este foarte posibil ca aceste schimbări să influenţeze, pe termen lung, costurile de vânzare ale locuinţelor. Totuşi, punctează Ionuţ Negoiţă, este dificil de spus exact când şi cum vor fi resimţite aceste modificări în preţurile finale ale apartamentelor, deoarece depind de evoluţia pieţei şi de alţi factori economici, dar este de aşteptat ca impactul să fie gradual. 

    Cât priveşte evoluţia pieţei imobiliare pe termen lung, conform studiului realizat de HILS Development împreună cu 

    Imobiliare.ro, în trimestrul 3 al anului 2024 cererea pentru apartamente noi în Bucureşti a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. „Mai mult, interesul pentru pentru apartamente cu preţuri cuprinse între 100.000 şi 150.000 situate în zona Pallady, unde se află momentan cea mai mare concentrare a portofoliului nostru, a crescut cu 94%. Această evoluţie ne face să credem că potenţialul de creştere rămâne ridicat pentru dezvoltatorii competitivi, atenţi la tendinţele şi cerinţele pieţei. Desigur, ca multe sectoare economice, piaţa rezidenţială va întâmpina provocări, însă nevoia de spaţii moderne, transformarea prin sustenabilitate, digitalizare şi inovaţie reprezintă surse de creştere pentru piaţa imobiliară pe termen mediu şi lung”, adaugă Ionuţ Negoiţă. 

    Trecând într-un cadru mai punctual, el declară că Estul Capitalei este într-un proces continuu de transformare şi va cunoaşte o dezvoltare accelerată în următorii 5-10 ani. „Această zonă beneficiază deja de proiecte imobiliare ample, precum cele dezvoltate de HILS Development, care reconfigurează foste zone industriale şi le transformă în cartiere moderne, oferind locuitorilor un stil de viaţă echilibrat, cu acces la spaţii verzi, facilităţi comerciale, infrastructură de transport şi zone de recreere.” În următorii 5 ani, Estul Bucureştiului va deveni tot mai atractiv pentru familii şi investitori, datorită extinderii reţelei de transport public, modernizării infrastructurii şi creşterii numărului de servicii disponibile în zonă. Proiectele rezidenţiale vor continua să integreze elemente sustenabile, iar conceptul oraşului de 15 minute va deveni tot mai relevant, oferind locuitorilor acces rapid la tot ceea ce au nevoie pentru un trai confortabil. 

    „Pe termen lung, în următorii 10 ani, această parte a oraşului va deveni un pol urban de referinţă, cu centre comerciale şi spaţii de birouri moderne, zone rezidenţiale bine conectate şi un peisaj urban marcat de dezvoltare durabilă. Investiţiile în infrastructură, educaţie şi spaţii publice vor contribui la consolidarea Estului Capitalei ca un nou centru de interes pentru viaţa urbană, în care locuitorii vor putea îmbina armonios dinamismul unui oraş european cu beneficiile unei comunităţi bine structurate”, conchide Ionuţ Negoiţă.    

     

    Proiecte în curs de dezvoltare, cu termen de predare faza 1 în 20225 şi 2026

    1. HILS Republica

    Debut: 2023

    Faza 1: recepţie în luna iunie 2025  (2 blocuri, 370 apartamente)

    DESCRIERE:  Proiect major de regenerare urbană  de tip mixed use din zona Republica care va cuprinde diverse facilităţi în complex. Suprafaţa finală a proiectului rezidenţial: 180.000 mp

    Parcări: subterane şi supraterane

    Spaţii verzi: peste 30% din suprafata terenului

    Metrou Republica:la 750 de metri

    2. HILS Sunrise

    Debut: 2023

    Faza 1: în construcţie, finzalizare în 2026

    DESCRIERE: HILS Sunrise este primul proiect pre-certificat Green Homes din estul Capitalei. 4 blocuri, 704 apartamente, include cafenea, magazin alimentar de proximitate

    Parcări: subterane şi supraterane

    Spaţii verzi: peste 30% din suprafata terenului

    Metrou Anghel Saligny: la 400 de metri

    3. HILS Titanium

    Debut: 2023

    Faza 1: în construcţie, finalizare în primăvara 2026

    DESCRIERE:  3 blocuri, 496 apartamente, include cafenea, magazin alimentar de proximitate

    Parcări: subterane şi supraterane

    Spaţii verzi: peste 30% din suprafata terenului

    Metrou Nicolae Teclu la 500 de metri

     

    Proiecte finalizate

    4. HILS Brauner

    Debut: 2021

    Finalizat în 2024

    DESCRIERE:  8 blocuri, 1.336 apartamente (disponibile spre vânzare cca 300 de locuinţe)

    Parcări: 218 subterane şi 1.145 în parcare etajată

    Spaţii verzi: 37.249 mp

    Metrou Nicolae Teclu: la 500 de metri

    5. HILS Pallady

    Debut: 2019

    Finalizat în 2023

    DESCRIERE:  12 blocuri, 1.908 apartamente (disponibile spre vânzare 6 locuinţe), 5.265 mp de spaţii comerciale şi birouri

    Parcări: 714 terane şi 1.196 în parcare etajată

    Spaţii verzi: 63.000 mp

    Metrou Anghel Saligny: la 50 de metri

    Proiectul este sold-out

    6. HILS Splai

    Debut: 2022

    Finalizat în 2023

    DESCRIERE:  1 bloc, 111 apartamente 

    Parcări: 142 

    Spaţii verzi: 7.500 mp

    Localizare: Cheiul Dâmboviţei 22, la 5 minute cu maşina de Autovit 

    Proiectul este sold-out

  • Strategie de dezvoltare cu miză pe termen lung

    46 de milioane de euro a investit în modernizarea clădirilor şi optimizarea echipamentelor la nivel de grup Globalworth, cel mai mare investitor şi proprietar de birouri din Europa Centrală şi de Est. Care sunt elementele cheie din strategia grupului pentru 2025 dar şi pe termen lung, ce rol joacă tehnologia, energia din surse regenerabile şi serviciile digitale pentru chiriaşi povesteşte Ema Iftimie, managing director al Globalworth Romania.

    1 miliard de euro este suma investită de Globalworth în ultimii 12 ani în portofoliul românesc, cu foscus atât pe dezvoltarea şi achiziţia de proprietăţi premium, cât şi pe modernizarea portofoliului, „astfel încât să fim mereu aliniaţi noilor standarde ESG. Planurile noastre de investiţii vizează extinderea portofoliului prin proiecte durabile, care reduc impactul asupra mediului şi sunt adaptate cerinţelor actuale ale pieţei şi nevoilor chiriaşilor şi partenerilor noştri. Putem vorbi aici despre proiecte precum Green Court D, Globalworth West sau Luterana, pregătite pentru viitor încă din stadiul de schiţă, reprezentând o nouă generaţie de spaţii de birouri durabile”, declară Ema Iftimie.

    Tot ea povesteşte că evoluţia companiei în România a fost influenţată de o strategie orientată spre investiţii care aduc valoare adăugată portofoliului, o schimbare reală în comunitate, dar şi în activitatea clienţilor, investiţii care sunt adaptate nevoilor pieţei locale. Compania a mizat pe dezvoltarea unor proiecte imobiliare de înaltă calitate, situate în locaţii-cheie, ceea ce a consolidat poziţia de lider pe piaţa de birouri din Europa Centrală şi de Est. „De asemenea, angajamentul faţă de sustenabilitate şi eficienţă energetică reprezintă un aspect important în evoluţia noastră ca actor principal al pieţei de real estate, fiind un diferenţiator important pentru partenerii noştri. Globalworth Tower, clădire simbol cu certificare LEED Platinum dar şi Globalworth Square care a obţinut BREEAM Outstanding cu un scor de 99%, reflectă pe deplin dedicarea noastră pentru excelenţă şi inovaţie. Faţă de anul trecut, la nivel de portofoliu se observă ajustarea valorii de aproximativ 13%, determinată de vânzarea unor active secundare ce ţin de portofoliul logistic, în linie cu strategia noastră de consolidare a activelor de bază”, adaugă reprezentanta companiei.

    Cum piaţa imobiliară cunoaşte o dinamică accentuată, compania s-a adaptat continuu la tendinţele pieţei, concentrându-se, conform Emei Iftimie, pe sustenabilitate, tehnologie şi bunăstarea partenerilor şi a angajaţilor lor. Au fost implementat soluţii inovatoare în clădirile din portofloiul companiei pentru a crea medii de lucru eficiente şi plăcute. „Ne propunem să fim cel mai tehnologizat jucător de pe piaţa de birouri din Europa Centrală şi de Est şi ne asigurăm că noile noastre clădiri integrează soluţii de birouri inteligente, sisteme de management al clădirilor bazate pe IoT şi servicii digitale pentru chiriaşi.” Toate clădirile de birouri din România deţin certificate verzi, majoritatea BREEAM Excellent sau LEED Platinum. În plus, în prezent, sută la sută din energia utilizată de prorietăţile Globalworth provine din surse regenerabile. „Investim constant în portofoliul Globalworth, pentru a ne asigura că menţinem standardele ridicate. În 2024, de exemplu, 46 milioane de euro au reprezentat investiţii în modernizarea clădirilor şi optimizarea echipamentelor la nivel de grup”, punctează Ema Iftimie.  

    În opinia sa, în ciuda incertitudinilor macroeconomice, perspectivele pentru piaţa imobiliară comercială din România rămân optimiste. „Vedem o rezilienţă remarcabilă, mai ales în ceea ce priveşte industria real estate a spaţiilor de birouri şi mixed-use de înaltă calitate, unde cererea a rămas constantă.” Cu toate acestea, oferta limitată de noi spaţii, în special în zonele centrale, a condus la o creştere a chiriilor şi la o competiţie mai acerbă pentru locaţiile premium. „Credem cu tărie că o clădire de birouri este mai mult decât o sumă a metrilor pătraţi închiriabili; este un spaţiu care trebuie să inspire, să susţină performanţa şi să creeze valoare pentru angajaţi şi angajator”, spune reprezentanta companiei. Ea adaugă că, de-a lungul anilor, compania a mizat pe adopţia rapidă a inovaţiilor din domeniu, fiind printre primii care au implementat tehnologii de birouri inteligente, soluţii flexibile de lucru şi facilităţi moderne menite să îmbunătăţească experienţa utilizatorilor. „În plus, prin oferta noastră de birouri, 100% certificate WELL şi cu utilizarea exclusivă a energiei regenerabile, Globalworth aduce plus valoare, combinând sustenabilitatea cu un mediu de lucru optimizat pentru sănătatea şi bunăstarea angajaţilor. De-a lungul timpului, nu doar că am răspuns tendinţelor emergente, dar am reuşit să le anticipăm, dezvoltând spaţii care evoluează în paralel cu nevoile partenerilor noştri”, punctează Ema Iftimie. 

    Piaţa imobiliară din România traversează o perioadă de transformare, influenţată de factori precum digitalizarea, sustenabilitatea şi schimbările în modul de lucru hibrid. Provocările majore includ creşterea costurilor materialelor de construcţie, reglementările tot mai stricte privind eficienţa energetică şi nevoia de adaptare a spaţiilor de birouri la noile cerinţe ale chiriaşilor. „Globalworth rămâne un pionier al industriei, investind continuu în proprietăţi adaptate standardelor ESG, care oferă stabilitate pentru investitori, eficienţă pentru chiriaşi şi stimulează creşterea sustenabilă a sectorului imobiliar”, declară reprezentanta companiei. Ea subliniază că tehnologia joacă un rol crucial în deciziile strategice ale Globalworth, influenţând fiecare aspect al dezvoltării şi administrării portofoliului – de la eficienţa energetică a clădirilor şi optimizarea consumului de resurse, până la soluţiile avansate de birouri inteligente, managementul eficient al spaţiilor. „În viitor, vom continua să accelerăm investiţiile în soluţii digitale şi infrastructură smart care să permită mai multă flexibilitate şi durabilitate, aliniindu-ne tendinţelor globale ale pieţei imobiliare.”

    Clădirile viitorului vor pune un accent tot mai mare pe eficienţa energetică, integrarea tehnologiilor inteligente şi adaptabilitatea la nevoile în continuă schimbare ale chiriaşilor. În ceea ce priveşte piaţa de birouri, companiile vor căuta spaţii care să ofere mai mult decât simple locuri de muncă – vor dori huburi moderne, conectate digital şi concepute pentru a maximiza colaborarea şi productivitatea. În ceea ce priveşte zona de retail, spaţiile care oferă o experienţă reală şi integrarea omnichannel vor devin din ce în ce mai importante, vom vedea mai mult accent pe experienţa în sine de shopping, care va deveni mai interactivă, mai personalizată.

    „Globalworth pune sustenabilitatea în centrul strategiei sale, iar acest lucru se reflectă în toate proiectele noastre. Avem un portofoliu de clădiri certificate verde, utilizăm energie 100% regenerabilă şi integrăm tehnologii pentru reducerea amprentei de carbon. Printre acestea se numără şi sistemul digital WasteTracker, implementat în Globalworth Tower, care optimizează gestionarea deşeurilor în clădirile de birouri, contribuind la un mediu mai curat şi mai eficient. Dezvoltarea sustenabilă nu este doar un obiectiv, ci un angajament pe termen lung pentru noi”, afirmă Ema Iftimie. De fapt, strategia de sustenabilitate a companiei influenţează fiecare etapă a dezvoltării noilor proiecte, de la concept şi design până la implementare şi operare. Într-o piaţă în continuă schimbare, fiecare nouă proprietate este concepută pentru a reduce amprenta de carbon, pentru a integra tehnologii verzi şi pentru a oferi un mediu de lucru sănătos şi eficient pentru chiriaşi. „În acelaşi timp, ţinem cont de cerinţele pieţei imobiliare, oferind soluţii flexibile şi inovatoare. Astfel, reuşim să îmbinăm obiectivele de sustenabilitate cu cerinţele operaţionale.”

    Credem cu tărie că o clădire de birouri este mai mult decât o sumă a metrilor pătraţi închiriabili; este un spaţiu care trebuie să inspire, să susţină performanţa şi să creeze valoare pentru angajaţi şi angajator.

    Compania colaborează cu organizaţii internaţionale şi locale pentru a promova standardele ESG şi pentru a sprijini iniţiativele sustenabile. „De asemenea, lucrăm îndeaproape cu chiriaşii noştri pentru a implementa soluţii eficiente energetic şi pentru a dezvolta comunităţi de business care să contribuie la un mediu de lucru sănătos şi productiv”, susţine reprezentanta companiei. Ea adaugă că Globalworth derulează constant dialoguri cu autorităţile pentru a susţine reglementările care favorizează dezvoltarea sustenabilă a pieţei. „De asemenea, participăm la iniţiative locale care vizează îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi a eficienţei energetice. Globalworth este un facilitator al ecosistemului de business din România. Suntem mai mult decât un furnizor de spaţii de birouri – suntem un partener strategic pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile noastre. Prin evenimentele noastre de networking, spaţiile de co-working moderne şi parteneriatele strategice, creăm oportunităţi de colaborare şi inovare pentru companiile cu care colaborăm”, afirmă reprezentanta companiei.    

    Pe termen lung, obiectivul companiei este consolidarea poziţiei de lider şi partener de încredere. „Vrem să continuăm investiţiile în clădiri care nu doar respectă standardele ESG, ci şi contribuie activ la crearea unor comunităţi de afaceri prospere. De asemenea, ne propunem să extindem portofoliul de proprietăţi şi să dezvoltăm soluţii care să răspundă cerinţelor viitoare ale pieţei”, conchide Ema Iftimie.

     

    CARTE DE VIZITĂ

    1. Ema Iftimie este managing director la Globalworth România de la 1 decembrie 2023 şi are o experienţă de peste 26 de ani în sectorul imobiliar. 

    2. În ultimii zece ani, ea a contribuit la dezvoltarea Globalworth pe piaţa locală prin proiecte de referinţă precum Globalworth Square, Globalworth Tower şi Globalworth Campus. 

    3. Este membru în boardul Fundaţiei Globalworth, rol din care participă activ la susţinerea diverselor iniţiative de CSR ale companiei, care au un impact semnificativ asupra comunităţii locale. 

    4. Este licenţiată în sociologie – psihologie la Universitatea Bucureşti.

    De vorbă cu Ema Iftimie

    Care a fost momentul decisiv care te-a inspirat să urmezi o carieră în domeniul imobiliar şi care au fost paşii până la rolul actual?

    Cariera mea în real estate a început din pasiunea pentru dinamismul acestui domeniu şi dorinţa de a avea un impact real în dezvoltarea unor spaţii funcţionale şi atractive. În urmă cu peste 20 de ani, la început de drum, absolvisem psihologia şi lucram în departamentul de leasing al unui centru comercial. Îmi amintesc cu drag de complexitatea acelui rol, care îmbina operaţiuni, marketing şi relaţii cu clienţii. Am realizat însă ulterior că 

    leasing-ul înseamnă mai mult, nu doar tranzacţii, ci parteneriate strategice şi crearea unor spaţii care susţin dezvoltarea afacerilor. Am avut norocul să fiu parte din povestea Globalworth încă de la început, să contribui la dezvoltarea şi creşterea companiei în România, să construiesc echipe puternice şi să implementez strategii de leasing personalizate. Iar toate aceste caracteristici duc la construirea unor relaţii solide cu partenerii noştri. 

    La finalul lui 2023, am preluat rolul de managing director al Globalworth România. Cred cu tărie că în business nu trebuie ratate oportunităţile, mai ales că suntem angrenaţi într-o societate în continuă schimbare. Este vitală crearea unor spaţii de lucru care să îmbine eficienţa cu estetica şi sustenabilitatea alături de dezvoltarea unor proiecte care pun accent pe inovaţie. Să nu uităm că o clădire e mai mult decât un spaţiu de birouri şi co-working, din acest motiv wellbeingul angajaţilor şi al partenerilor noştri este vital. 

    Ce consideri că te-a ajutat cel mai mult în parcursul profesional pentru a ajunge în această poziţie?

    Am credinţa că perseverenţa, adaptabilitatea şi orientarea către rezultate au fost fundamentul evoluţiei mele în carieră şi consider că este vital să nu ne oprim din învăţat şi experimentat, mai ales când industria de real estate este atât de complexă şi evoluează constant. Dar indiferent de acest ritm rapid, e important să ne implicăm şi în rezolvarea frământărilor sociale. Mă inspiră şi mă ghidează în parcursul meu ideea de a construi ceva care să dureze, să aibă impact. În decizii, mă ghidez după principiul de a acţiona ca şi cum fiecare proiect pe care îl dezvoltăm ar fi o moştenire pentru generaţiile viitoare. Am avut norocul să învăţ de la lideri excepţionali de-a lungul carierei mele, iar stilul meu de leadership este influenţat de oamenii care au reuşit să creeze valoare prin integritate, viziune şi curaj.

    Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în carieră şi cum le-ai depăşit?

    Una dintre provocările majore a fost gestionarea schimbărilor rapide din piaţa imobiliară şi adaptarea la noile cerinţe ale clienţilor. Prin inovare, înţelegerea profundă a pieţei şi colaborarea strânsă cu echipa, am reuşit să transformăm aceste provocări în oportunităţi de creştere.

    Ce crezi că face un lider să fie cu adevărat o sursă de inspiraţie?

     Un lider inspiraţional este cel care creează o viziune clară, îi motivează pe ceilalţi prin exemplu şi oferă sprijin echipei pentru a-şi atinge potenţialul maxim. În industria imobiliară, unde adaptabilitatea şi inovaţia sunt esenţiale, un lider trebuie să fie nu doar un bun strateg, ci şi un facilitator al dezvoltării profesionale a echipei sale. Cred că autenticitatea, comunicarea deschisă şi capacitatea de a lua decizii informate sunt aspecte esenţiale pentru a construi o echipă performantă.

    Ce sfaturi ai oferi tinerilor la început de drum?

    Tinerii trebuie să îşi dezvolte o mentalitate de învăţare continuă şi să fie deschişi la noi provocări. Piaţa muncii este într-o continuă schimbare, iar flexibilitatea şi dorinţa de a acumula cunoştinţe sunt factori esenţiali pentru succes. În plus, aş recomanda tinerilor să îşi construiască o reţea profesională solidă, să fie curioşi şi să caute mereu să îşi depăşească limitele.

    Care sunt proiectele majore ale Globalworth în domeniul sustenabilităţii şi inovaţiei?

    Printre proiectele noastre se numără modernizarea clădirilor existente pentru a îndeplini cele mai înalte standarde de eficienţă energetică, dezvoltarea de huburi sustenabile şi implementarea soluţiilor smart pentru monitorizarea şi reducerea consumului de resurse.

    Care este rolul Fundaţiei Globalworth şi care este impactul său asupra comunităţii locale?

    Fundaţia Globalworth sprijină proiecte educaţionale, culturale şi sociale, având un impact pozitiv asupra comunităţilor locale. Ne concentrăm pe iniţiative care aduc valoare reală şi contribuie la dezvoltarea sustenabilă a societăţii. Un exemplu de parteneriat durabil şi prin intermediul căruia reuşim să schimbăm parcursul în viaţă al copiilor ce provin din medii defavorizate este cel pe care îl avem cu Asociaţia Casa Bună. Alături de ei, ne străduim să identificăm şi să răspundem nevoilor acestor copii, asigurându-ne că au un start pozitiv în viaţă. În plus, cum am menţionat deja, dezvoltarea sustenabilă reprezintă un obiectiv major pentru Globalworth, de aceea, în fiecare an ne implicăm activ şi în activităţi de împădurire şi protejare a biodiversităţii. Nu în ultimul rând, susţinem activitatea creativă şi educaţională a celor aproximativ 200 de copii ucraineni care vin zilnic în spaţiul oferit de noi în căldirea Globalworth BOC. 

    Ce iniţiative dedicate bunăstării angajaţilor şi partenerilor aţi dezvoltat şi aveţi în derulare?

    Am implementat programe dedicate sănătăţii şi bunăstării angajaţilor noştri, inclusiv spaţii de lucru ergonomice, facilităţi wellness şi evenimente care promovează echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, precum Clubul de Carte trimestrial sau şedinţele de yoga săptămânale. Mai mult, pe 31 martie, am organizat o nouă campanie de donare de sânge cu ajutorul partenerilor noştri de la Asociaţia HEM. Donarea de sânge e mai mult decât un simpu gest, este o formă de sprijin pentru cei care au cu adevărat nevoie. De aceea, ne implicăm activ în astfel de iniţiative, care sunt recurente în cadrul locaţiilor Globalworth. No Car Day este o altă iniţiativă de care suntem mândri, pentru că ne ajută să reducem amprenta de carbon, optând pentru mijloace de transport sustenabile, precum mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau transportul public. De asemenea, investim în dezvoltarea profesională a echipei noastre, oferindu-le acces la programe de training şi mentoring, şi susţinem tinerii la început de drum în lumea real estate, prin programe de internship menite să îi ajute să acumuleze cât mai multe informaţii despre această industrie.

  • Bucureşti vs. Ilfov: un „dans” al preţurilor pe piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară din Bucureşti şi Ilfov continuă să crească în 2025, în ciuda contextului economic dificil. Potrivit unui raport recent al IOPartners, discutat în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia, toate segmentele pieţei – cererea, oferta şi preţurile – au înregistrat plusuri importante. Totuşi, experţii avertizează că ritmul de creştere ar putea să se tempereze în 2025, pe fondul unor provocări economice şi fiscale.

     

    Piaţa imobiliară din Bucureşti şi Ilfov a cresct în 2024, în ciuda contextului economic dificil. Potrivit unui raport recent al iO Partners, discutat în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia, toate segmentele pieţei – cererea, oferta şi preţurile – au înregistrat plusuri importante. Totuşi, experţii avertizează că ritmul de creştere ar putea să se tempereze în 2025, pe fondul unor provocări economice şi fiscale. „Numărul tranzacţiilor rezidenţiale a crescut cu 5% în Bucureşti şi cu 26% în Ilfov, ceea ce reflectă un interes crescut pentru locuinţele din zonele periurbane. Ilfovul este pe val şi se dezvoltă din ce în ce mai mult, ajutat fiind şi de infrastructură şi de conceptul de muncă hibrid. Vedem o tendinţă clară a cumpărătorilor care caută mai mult spaţiu, mai multă linişte şi preţuri mai accesibile comparativ cu Bucureştiul”, a explicat Andreea Hamza, head of residential advisory la iO Partners. Aceasta a adăugat că în Bucureşti, oferta de locuinţe noi este redusă, iar cele existente devin din ce în ce mai scumpe şi mai greu accesibile. Inflaţia, creşterea economică redusă şi majorarea taxelor sunt factori care influenţează direct preţurile locuinţelor. Conform raportului, preţul mediu pe metru pătrat util a ajuns la 1.927 de euro în Bucureşti, marcând o creştere de 20% faţă de anul anterior. Dacă ni se par preţurile mari, nu este doar o impresie – chiar aşa sunt. „Piaţa a evoluat rapid, iar în ultimii ani, cererea a depăşit oferta, ceea ce a dus la aceste creşteri accelerate”, a subliniat Hamza. Sectorul 1 rămâne cel mai scump, cu preţuri de aproximativ 3.500 de euro/mp, urmat de sectorul 2 cu 2.350 de euro/mp şi sectorul 3 cu 2.225 de euro/mp. La polul opus, sectorul 6 este cel mai accesibil, cu un preţ mediu de 1.650 de euro/mp. Deşi 2024 a fost un an de creştere accelerată, finalul anului trecut a marcat o scădere a numărului de tranzacţii, care a continuat în luna ianuarie 2024 cu o reducere de 20% faţă de anul precedent. „Observăm deja primele semne de încetinire. Lunile noiembrie şi decembrie 2024 au indicat o scădere treptată a numărului de tranzacţii, ceea ce arată că piaţa devine mai precaută”, a explicat Hamza. În plus, preţurile pentru apartamentele noi au scăzut uşor în ianuarie faţă de decembrie, iar în februarie s-au stabilizat. În schimb, apartamentele vechi şi-au menţinut sau chiar şi-au crescut valoarea, ceea ce se datorează în principal amplasării acestora în zone cu infrastructură bine dezvoltată, apropiate de metrou şi centre comerciale. Chiar şi cu aceste fluctuaţii, experţii nu cred că ne aflăm într-o situaţie comparabilă cu cea din 2008. Preţurile au crescut bazat pe cererea reală, nu pe investiţii speculative. „Apartamentele care s-au construit au fost adaptate nevoilor cumpărătorilor, nu achiziţionate în masă de investitori, cum se întâmpla înainte de criza din 2008”, a mai spus specialista. „Ilfovul devine din ce în ce mai atractiv, mai ales pentru cei care caută case pe teren. Vedem o migrare continuă către Ilfov, mai ales în zonele în care infrastructura s-a îmbunătăţit. Cu toate acestea, transportul public rămâne o provocare, iar traficul poate deveni o problemă serioasă pentru cei care fac naveta zilnic în Bucureşti. Deşi locuinţele sunt mai accesibile ca preţ, trebuie să luăm în considerare şi costurile suplimentare pe care le presupune mutarea într-o zonă periurbană”, a avertizat Hamza. În ceea ce priveşte diferenţele de preţ, o comparaţie realizată de iO Partners arată că o locuinţă situată la periferia Bucureştiului poate fi cu 20-30% mai scumpă decât una similară situată în Ilfov. Cu cât ne apropiem de centru, diferenţele devin şi mai mari, putând ajunge la 100-200%. Piaţa chiriilor a fost marcată de creşteri proporţionale cu inflaţia, datorită cererii crescute. Tot mai mulţi cumpărători amână achiziţia unei locuinţe şi preferă să stea în chirie până la clarificarea situaţiei economice. „În plus, vedem din ce în ce mai mulţi tineri care nu mai au convingerea că trebuie neapărat să deţină o locuinţă, ci preferă flexibilitatea”, a remarcat Hamza. Această schimbare de mentalitate este o tendinţă nouă faţă de generaţiile anterioare, unde deţinerea unei locuinţe era un obiectiv primordial. Tinerii preferă mai multă mobilitate, vor să experimenteze diverse oraşe, să călătorească şi să nu fie legaţi de un credit ipotecar timp de 30 de ani, a explicat expertul. Ce urmează? „Piaţa rezidenţială din Bucureşti şi Ilfov este în continuare activă, dar semnele de temperare pentru 2025 sunt evidente. Nu putem ghici într-un glob de cristal, dar putem observa tendinţele şi să ne pregătim pentru schimbările care vor veni. Factorii economici şi fiscali vor influenţa direct evoluţia pieţei, aşa că cei interesaţi să cumpere sau să investească ar trebui să fie atenţi la aceste modificări,” a concluzionat Hamza. Printre factorii care ar putea influenţa piaţa se numără creşterea TVA-ului de la 5% la 9% pentru anumite categorii de locuinţe, modificările fiscale aplicabile sectorului construcţiilor şi potenţiala  

    În acest context, Hamza recomandă prudenţă. „Dacă cineva vrea să cumpere o locuinţă pentru uz personal, să o facă, pentru că pe termen lung preţurile vor continua să crească. Pe de altă parte, pentru cei care cumpără în scop investiţional, este esenţial să analizeze atent piaţa, pentru că nu toate zonele vor avea aceleaşi rate de apreciere sau cerere de închiriere”, a sfătuit expertul.    

     

    Carte de vizită Andreea Hamza, head of residential advisory, iO Partners

    1. Andreea Hamza este o profesionistă cu o experienţă de peste 20 de ani în tranzacţionarea proprietăţilor rezidenţiale, specializată în consultanţă pentru cumpărare şi vânzare pentru numeroşi dezvoltatori şi investitori, elaborarea strategiilor de marketing şi vânzare şi a analizelor de piaţă aprofundate;

    2. Din 2019, ea a condus Departamentul de Living al JLL România, actuala iO Partners, fiind responsabilă de toţi clienţii rezidenţiali ai companiei. 

    3. De-a lungul carierei, Andreea a realizat şi a coordonat vânzarea a peste 2.700 de unităţi rezidenţiale, a căror valoare totală depăşeşte 250 de milioane de euro, pentru clienţi precum Patron Capital, GTC, Technical Olympic, Oracle, OMV-Petrom, Coca-Cola, ABN Amro Bank, American International School of Bucharest, Electrolux, Unilever, Philip Morris, KPMG şi Carrefour. 

    4. Pe plan profesional, Andreea consideră că cea mai mare motivaţie vine în primul rând din pasiunea pentru ceea ce faci, apoi din satisfacţia dobândită în urma reuşitelor profesionale şi din dorinţa continuă de a evolua şi de a-ţi depăşi limitele şi aşteptările.

    Sursa: bmag.ro

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Andreea Hamza, Head of Residential Advisory, iO Partners

     

    1. Care au fost principalele tendinţe observate pe piaţa rezidenţială din Bucureşti şi Ilfov în 2024?

    Anul 2024 a mers foarte bine, în ciuda contextului economic, politic şi social destul de delicat. Am înregistrat creşteri pe toate segmentele – cerere, ofertă şi preţuri. Numărul de tranzacţii a crescut cu aproximativ 5% în Bucureşti şi cu aproximativ 26% în Ilfov, ceea ce arată o accelerare semnificativă în această zonă. Ilfovul continuă să fie atractiv datorită infrastructurii îmbunătăţite şi a muncii în regim hibrid, care face ca deplasarea să nu mai fie o problemă atât de mare.

    2. Cum au evoluat preţurile locuinţelor în Bucureşti în 2024?

    Preţul mediu pe metru pătrat util în Bucureşti a ajuns la aproximativ 1.900 de euro, cu o creştere medie de 20% faţă de anul precedent. Cel mai scump sector rămâne sectorul 1, cu un preţ mediu de 3.500 de euro pe metru pătrat, urmat de sectorul 2 cu 2.350 de euro şi sectorul 3 cu 2.225 de euro. La polul opus, sectorul 6 este cel mai accesibil, cu un preţ mediu de 1.650 de euro pe metru pătrat.

    3. Cum influenţează modificările fiscale piaţa imobiliară?

    În 2024 şi 2025, ne aşteptăm la creşterea impozitelor şi a taxelor, dar şi la eliminarea unor beneficii fiscale pentru angajaţii din construcţii, ceea ce va duce la creşterea costurilor de dezvoltare şi, implicit, a preţurilor locuinţelor. În plus, creşterea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% se va resimţi începând cu 2025, ceea ce ar putea duce la o încetinire a livrărilor. Aceste modificări fiscale vor influenţa atât preţurile, cât şi ritmul tranzacţiilor.

     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 75 – Ionuţ Negoiţă, CEO, HILS Development

    „Activez în domeniul imobiliar de mai bine de 20 de ani şi îmi propun să continui cel puţin încă pe-atât. Am cochetat, de-a lungul timpului, cu diferite domenii: HoReCa, media, entertainment, sport. Într-un fel sau altul fiecare domeniu mi-a plăcut. Nu mă feresc să spun că fotbalul este un microb de care n-ai cum să mai scapi odată ce te-a prins, este un domeniu ce implică foarte multă pasiune şi sunt mândru că am avut şi eu o contribuţie”, afirmă Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO al HILS Development, care are aproximativ 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 90 milioane de euro în 2022. „De la început, mi-am dorit să creez comunităţi, nu doar locuinţe. Ne mândrim cu cele peste 11.000 de locuinţe construite, dar nu ne oprim aici. Continuăm să creăm locuinţe şi comunităţi în care oamenii să se simtă acasă.” 

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    În domeniul imobiliar simţi cu adevărat că laşi ceva în urma ta şi asta îmi doresc să fac în primul rând. Este un domeniu precis, din ce în ce mai bine structurat şi reglementat şi în România şi un domeniu în care cred că pot avea o contribuţie consistentă. În prezent, business-ul pe care mă concentrez este HILS Development, care are un plan de dezvoltare pe următorii 10-15 ani.




     

  • Strategie şi consolidare, cuvintele cheie pentru 2025

    Pentru DRS Architects, expansiunea dincolo de Bucureşti devine o direcţie strategică, pe fondul dificultăţilor legislative din Capitală, iar proiecte majore în oraşe precum Bacău sau Sfântu Gheorghe reflectă această adaptare la noile realităţi ale pieţei. În paralel, sectorul de retail şi modernizarea centrelor comerciale rămân o prioritate, alături de analiza oportunităţilor din domeniul reconversiei spaţiilor de birouri.

     

    Am avut patru ani consecutivi cu creşteri mari, inclusiv dublări ale cifrei de afaceri, dar în 2025 dorim să ne concentrăm pe stabilitate şi consolidare”, a declarat Andrei Lefter, fondatorul şi managing partnerul DRS-Architects, în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Real Estate by Storia. Într-un context economic marcat de instabilitate şi blocaje administrative în Bucureşti, DRS-Architects îşi concentrează eforturile pe optimizarea portofoliului existent şi consolidarea echipei. Planul pentru acest an include finalizarea proiectelor aflate în dezvoltare şi o monitorizare atentă a evoluţiei pieţei pentru a putea lua decizii strategice în a doua jumătate a anului. „Avem un portofoliu solid de proiecte în desfăşurare, iar obiectivul nostru principal este consolidarea acestora. Suntem prudenţi, dar pregătiţi pentru o eventuală revenire a pieţei”, a adăugat Lefter. 

    Din cauza dificultăţilor legislative şi birocratice din Capitală, DRS Ar-chitects a ales să-şi diversifice proiectele în afara oraşului. „Majoritatea proiectelor noastre a fost în 2024 în afara Bucureştiului, unde dinamica investiţiilor este vizibil mai ridicată decât în Capitala afectată de blocaje administrative. Cererea există, însă lipsa de decizii împiedică înaintarea acestora într-un ritm natural. În acest context, am profitat de oportunităţile din alte zone ale ţării, unde investitorii sunt activi, iar proiectele au avansat mai rapid”, a precizat Andrei Lefter. Cea mai mare creştere a DRS-Arhitects a fost înregistrată în 2024 pe segmentul comercial, care se reflectă în 45% din cifra de afaceri a compa-niei. Cel mai de amploare proiect la care a lucrat echipa DRS-Architects în 2024 este extinderea Arena Mall Bacău, care îşi va mări suprafaţa actuală cu 70%. 

    Lucrările la acest complex comercial au început în a doua parte a anului trecut şi sunt estimate să se încheie în 2026. Extinderea mallului din Bacău reprezintă însă doar o parte a acestui amplu proiect de investiţie, care include şi dezvoltarea a două an-sambluri rezidenţiale, precum şi a primului hotel de lanţ internaţional din regiune, sub brandul Mercure. Valoarea totală a investiţiei se ridică la aproximativ 65 milioane de euro şi se va desfăşura etapizat.  În ceea ce priveşte segmentul rezidenţial, în Bucureşti, echipa a continuat să lucreze la proiecte de con-solidare şi reabilitare a clădirilor istorice. 

    Unul dintre aceste proiecte, o casă construită în 1942 în car-tierul Dorobanţi, a fost premiat în cadrul Anualei de Arhitectură. Reabilitarea clădirilor istorice şi aduc-erea lor în contemporaneitate este o alternativă reală pentru Capitală. Însă cu un astfel de proiect nu schimbăm faţa Bucureştiului. Este nevoie de o strategie coerentă în acest sens, dar, din păcate, astfel de planuri lipsesc, la fel ca perspectivele concrete privind evoluţia proiectelor noi, a precizat Andrei Lefter.  De asemenea, proiectele din zonele periferice ale Bucureştiului, cum ar fi sudul Capitalei, devin tot mai atractive. Cererea pentru cartiere de case individuale şi ansambluri rezidenţiale în oraşe precum Sfântu Gheorghe indică o tendinţă de dezvoltare urbanistică dinamică în afara marilor centre urbane. Un aspect esenţial al pieţei imobiliare, care pare să marcheze anul acesta, ţine de evoluţia preţurilor. Lefter confirmă o creştere a costurilor între 2023 şi 2024, dar explică că aceasta este justificată atât de creşterea cererii, cât şi de blocajele administrative din Bucureşti, care limitează numărul de proiecte noi.

    „Există un deficit de apartamente de calitate, iar preţurile cresc din cauza lipsei de proiecte noi şi a reglementărilor stricte din Capitală”, explică Lefter. „Totuşi, această creştere vine şi cu o îmbunătăţire a calităţii spaţiilor locative.” Sectorul de retail rămâne, de asemenea,  un segment cheie pentru DRS-Architects. Studioul continuă colaborările cu branduri internaţionale precum Primark şi Penny (REWE), având în dezvoltare mai multe proiecte de modernizare şi reamenajare a centrelor comerciale. „Vom ve-dea o expansiune a reţelelor de retail, în special în afara Bucureştiului, unde investitorii văd un potenţial mai mare de creştere”, spune Lefter. Un alt trend analizat este reconversia spaţiilor de birouri, pe fondul scăderii cererii pentru aceste imobile. Cu toate acestea, Andrei Lefter consideră că nu asistăm la o tendinţă masivă de conversie în rezidenţial, ci mai degrabă la reconfigurarea anumitor clădiri pentru funcţiuni publice sau instituţionale.  

    Carte de vizită Andrei Lefter:

    1. Este fondator şi arhitect principal al DRS-Architects, birou de arhitectură românesc fondat în 2014 sub numele Droid Studio;

    2. Absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, cu diplomă de licenţă în arhitectură (B.Arch.), promoţia 2002 – 2008;

    3. A fost senior partner la Lef Proiect (2008-2018), unde a coordonat biroul din Bucureşti şi a supervizat proiecte majore;

    4. A dezvoltat Droid Studio ca o companie independentă, specializată în randări arhitecturale realiste şi aplicaţii de realitate virtuală pentru mari investitori imobiliari; în 2017, a extins activitatea studioului pentru a include proiectare de clădiri, colaborând cu investitori privaţi pentru proiecte de dimensiuni mai mici.

    5. În 2018, a condus procesul de transformare prin care Lef Proiect Bucureşti a devenit o entitate inde-pendentă, preluând echipa şi proiectele locale.

    5. A fuzionat Lef Proiect Bucureşti şi Droid Studio sub noua identitate DRS-Architects, combinând ex-pertiza în proiectare arhitecturală cu tehnologiile inovatoare în domeniu.

    • A contribuit la un portofoliu de peste 100 de proiecte în România, incluzând: 

    • Extinderea City Park Mall Constanţa

    • Vulcan Value Center şi Mega Mall Bucureşti

    • Modernizarea sediului British Council

    • Clădiri rezidenţiale şi hoteluri

    • Proiecte complexe precum Hotelul Aeroport Tuzla

    Sursa: LinkedIn, site-ul companiei

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Andrei Lefter, fondator, DRS-Architects

    1. Cum a fost activitatea DRS-Architects în 2024 şi cum anticipaţi că va fi în 2025?

    Activitatea noastră a fost foarte intensă în 2024 şi continuă în acelaşi ritm şi în 2025. Am avut mai multe proiecte de mari dimensiuni, în special în afara Bucureştiului, într-o dezvoltare accelerată. În principal, ne concentrăm pe proiecte de retail, dar avem şi multe proiecte rezidenţiale. În prezent, avem un număr considerabil de proiecte în dezvoltare, ceea ce indică o continuare a creşterii pe segmentele în care ac-tivăm.

    2. Cum afectează blocajul autorizaţiilor din Bucureşti activitatea DRS-Architects?

    Bucureştiul este, în prezent, blocat din punct de vedere al autorizaţiilor, ceea ce a determinat o parte dintre proiectele noastre să se dezvolte în afara capitalei. Ca arhitect, consider că este necesară o reglementare clară pentru a opri dezvoltarea fără o viziune de ansamblu asupra oraşului. Acest blocaj duce la o stagnare a dezvoltării urbane şi direcţionează piaţa către alte oraşe. Cu toate acestea, avem câteva proiecte interesante în Bucureşti, iar investitorii sunt în continuare interesaţi de proiecte aici, aşteptând clarificarea reglementărilor.

    3. Credeţi că inteligenţa artificială va avea un impact semnificativ asupra arhitecturii?

    Da, inteligenţa artificială este un instrument extrem de util şi ne ajută să ne eficientizăm procesele de proiectare. În biroul nostru, avem chiar un proiect pilot dezvoltat în colaborare cu un cercetător de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, prin care testăm integrarea unor soluţii de AI pentru automa-tizarea anumitor procese. De exemplu, putem genera rapid texte, imagini şi chiar iteraţii de proiecte, ac-celerând procesul de luare a deciziilor. Nu cred că arhitecţii vor fi înlocuiţi, ci mai degrabă că munca no-astră va deveni mai specializată, iar AI ne va ajuta să ne concentrăm mai mult pe creativitate şi inovaţie.  

  • Inovaţie 2024. Storia: Indexul T.R.A.I. – Vocea Cartierelor

    În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., un instrument inovator care oferă o perspectivă detaliată asupra bunăstării în cartierele din România. Iniţial, platforma s-a bazat pe date obiective, precum nivelul traficului, calitatea aerului, reperele din proximitate şi costurile locuinţelor, utilizând date din Google, Airly şi Storia. Pentru a completa indexul, începând cu 2024, Storia a adăugat şi o componentă de date subiective, colectate de la peste 100.000 de locuitori din întreaga ţară. Această etapă a introdus 13 noi indicatori esenţiali pentru evaluarea calităţii vieţii în cartiere, precum siguranţa, curăţenia şi accesul la transportul public printre altele.

     

    Descrierea inovaţiei:

    În martie 2024, Storia a lansat „Vocea Cartierelor”, o etapă importantă în dezvoltarea indexului T.R.A.I., menită să integreze perspectiva locuitorilor în evaluarea calităţii vieţii din cartierele din România. Această etapă a integrat, pentru prima dată, date subiective colectate de la peste 100.000 de români, completând analiza bazată pe datele obiective cu indicatori importanţi privind percepţia locuitorilor din cartiere în legătură cu: siguranţa, accesul la locuri de parcare, piste de biciclete, transport în comun, apa curentă, sistemul de alimentare gaze, sistemul de încălzire, curăţenie, linişte, sistemul de salubrizare, sistemul de canalizare, dar şi costul general al vieţii şi gradul de mulţumire. Pentru implementarea acestui proiect, Storia a colaborat cu Digitas, Publicis şi MSL The Practice, alocând o investiţie de peste 100.000 EUR pentru dezvoltarea şi promovarea platformei. Lansarea din martie 2024 a fost urmată de actualizări constante, precum introducerea datelor istorice, care permit utilizatorilor să analizeze evoluţia calităţii cartierelor în timp. Indexul T.R.A.I. se adresează în principal persoanelor aflate în căutarea unei locuinţe, oferindu-le informaţii detaliate şi relevante despre cartierele în care ar putea să se mute. Astfel, cei interesaţi pot afla cum este percepută zona de către cei care locuiesc deja acolo, obţinând o imagine completă care îi ajută să ia decizii informate şi adaptate preferinţelor lor.

    Elementul de noutate:

    Indexul T.R.A.I. este, probabil, cel mai amplu studiu despre calitatea vieţii în cartierele din România realizat până acum, bazându-se pe opiniile a peste 100.000 de respondenţi. 

    Un alt element de noutate îl reprezintă introducerea datelor istorice, care permit utilizatorilor să analizeze cum a evoluat scorul unui cartier în timp, pentru cei care îşi doresc o perspectivă dinamică asupra dezvoltării zonelor de interes.

     

    Efectele inovaţiei:

    Vocea Cartierelor a adunat date subiective de la peste 100.000 de locuitori şi include peste 500 de cartiere evaluate, consolidându-şi poziţia ca o resursă de referinţă pentru cei interesaţi de calitatea vieţii în cartierele din România. Implementarea etapei „Vocea Cartierelor” a generat un impact semnificativ atât în media, cât şi în rândul utilizatorilor. Cu peste 301 menţiuni în presă, iniţiativa a demonstrat că indicatorii prezentaţi reprezintă un subiect de interes. Popularitatea şi utilitatea platformei sunt confirmate de cercetările de piaţă ale brandului, care arată că indexul T.R.A.I. are o notorietate de 67%, iar 37% dintre cei care îl cunosc l-au folosit pentru decizii informate legate de locuinţe sau cartiere.