BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Coteţ rezidenţial

    Anexele de prin curte pot fi demolate sau, atunci când încap pe mâna unui arhitect cu imaginaţie, transformate. Vechi grajduri au devenit astfel garaje şi nu numai, iar mai nou de transformare au beneficiat şi cocini de porci, scrie Dezeen. Dacă în unele cazuri spaţiul utilizat cu această destinaţie a fost încorporat în clădirea principală, în altul, coteţul porcilor, situat între clădirea unei vechi ferme şi cel al găinilor, a fost transformat în locuinţă de sine stătătoare pentru a-i adăposti pe părinţii unei familii numeroase. Proiectul, realizat în Elveţia, la Chavornay, de către firma de arhitectură Madeleine Architectes, a presupus supraînălţarea şi amenajarea fostei cocini într-un spaţiu de locuit dotat cu toate cele necesare şi prevăzut cu birou şi legat de restul proprietăţii printr-un podeţ de lemn.

     

  • De ce nu va deveni România niciodată o ţară de chiriaşi?

    „Mi se pare că nu prea merită să îţi iei casă, apartament când eşti tânăr, poate la 40 de ani, dacă voi avea familie, dar dacă sunt tânără şi sunt doar eu cu mine, mi se pare că e o bătaie de cap să ai un apartament sau o casă. Apoi, dacă te muţi, trebuie să îţi baţi capul cu locuinţa respectivă, să o închiriezi, să o vinzi, iar dacă îţi schimbi serviciul, cel mai uşor este să îţi găseşti o chirie lângă serviciu”, îmi spune Mara, o elevă de 17 ani, la un liceu cu predare în limba engleză, care a venit la noi în practică pentru câteva săptămâni. Mara pare să susţină ideea celor de la Forty Management, care şi-au propus să dezvolte în România un ansamblu mixed-use imens, practic un minioraş, undeva în spatele Casei Presei din Bucureşti, care să fie destinat exclusiv închirierii, chiar dacă vorbim despre un număr mare de apartamente, de peste 400.

    „Piaţa imobiliară din România este în plină dezvoltare, deşi ni se pare că este un boom imobiliar uriaş, încă suntem cu mult în urma ţărilor din jurul nostru, mai ales a Poloniei, Ungariei, Cehiei şi această fază de maturizare ne va duce către crearea unei pieţe de închirieri. În momentul de faţă, România, care are un procentaj uriaş de proprietari, de peste 95%, nu are încă format un profil de client care să se ducă înspre închiriere, însă prin acest proiect suntem convinşi că printre altele vom reuşi să aducem şi această noutate în piaţă“, a spus Florin Suicescu, director operaţional al Forty Management, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, moderată de mine, referindu-se la unul dintre obiectivele mari ale Central District Lagoon City. Într-adevăr, chiar şi în ultimele luni, interesul pentru chirii pare să fi crescut. Potrivit datelor de la Storia.ro, românii au vizualizat cu 14% mai multe pagini cu anunţuri imobiliare şi au făcut cu 3% mai multe contactări comparativ cu luna aprilie (contactările sunt interacţiunile între chiriaşi şi cei care publică anunţuri de închiriere pe platformă). Preţurile solicitate pentru chirii au crescut, în medie, cu 16% de la un an la altul.

    „M-aş muta oriunde, acum că lucrez de acasă, doar să fie frumos”, îmi spune o altă cunoştinţă, în căutarea unei locuinţe de închiriat, care să fie nouă, spaţioasă, în principiu să aibă toate caracteristicile unei locuinţe în care să îţi facă plăcere să stai 90% din timp  şi al cărei preţ a ajuns să depăşească 700 de euroĂTVA (circa 900 de euro), chiar dacă vorbim despre în jur de 55 de metri pătraţi în două camere, în Capitală (nici măcar central). Preţul chiriilor este în creştere, trendul românilor care închiriază, la fel (unul dintre motive ţine de faptul că cei interesaţi de cumpărarea unui apartament sunt într-o stare de expectativă acum) – însă România nu va deveni niciodată o ţară majoritar de chiriaşi – asta pentru că, în primul rând, foarte puţine pieţe au ajuns acolo. Gabriel Blăniţă, asociate director în cadrul Colliers România, îmi spune că acest lucru este „foarte improbabil, spre imposibil”, având în vedere că puţine ţări europene, fie ele şi vestice, cu preţuri uriaşe când vine vorba de tranzacţii imobiliare, sunt într-o astfel de situaţie în afară de Elveţia şi Germania, în toate celelalte ţări suntem majoritar proprietari). La nivelul UE, media este de 70% proprietari, 30% chiriaşi, iar în cazul românilor, care conduc clasamentul în materie de procentajul de proprietari, statistica spune că 95% dintre locuinţe sunt deţinute de ei, iar 15% din cei care fac parte din populaţia 18-55 de ani, din oraşele mari, stau în chirie.

    Pe termen mediu şi lung, potrivit previziunilor Colliers însă, vom tinde înspre 25-30% procentaj al populaţiei care va sta în chirie. Pe de altă parte însă, rata unui credit ipotecar a ajuns să fie întrecută cu mult de aceste preţuri la chirii (iar conceptul că dai bani pentru ceva al tău este unul care va mai persista în mentalitatea noastră – chiar dacă ceva al nostru ne va da mai multă bătaie de cap). În România, în general, oamenii îşi doresc să devină proprietari de locuinţe. Această mentalitate este înrădăcinată în istoria şi cultura ţării, iar achiziţionarea unei case este adesea considerată un obiectiv important în viaţă. Apoi, în România, legislaţia şi sistemul juridic oferă protecţie proprietarilor şi stabileşte drepturi şi obligaţii clare pentru chiriaşi. Odată cu modificarea uşoară a procentajului celor care aleg să stea în chirie însă, şi cu maturizarea pieţei, probabil se va schimba şi genul de locuinţe cumpărate de români: dacă în trecut tinerii sau părinţii tinerilor obişnuiau să cumpere garsoniere în blocuri vechi, la oraş, doar ca ei să nu plătească o chirie, probabil că în viitor va evolua şi trendul clădirilor dezvoltate exclusiv în scopul închirierii, care să le ofere acestora mai multă flexibilitate, mai mult confort, locuinţe mai frumoase şi servicii mai bune, similare unui hotel.

    Iar la 40 de ani însă, când vor avea şi familii, vor investi şi în locuinţa mult visată, fără să schimbe anterior sau să închirieze trei apartamente, cum se întâmplă deseori acum. Dar, per ansamblu, românii vor visa mereu la locuinţa proprie. 

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • Oraşul care devine noul campion al României şi este considerat polul de business şi de talente al ţării noastre. Acesta lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică.

    Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează.

    Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Meta Estate Trust investeşte în proiecte imobiliare din Bucureşti, Ilfov şi alte cinci oraşe şi mizează pe lichiditate vs. investiţiile clasice în imobile

    Diversificarea portofoliului investiţional poate aduce randamente nete de 10-14%, având în vedere plasarea capitalului atât în apartamente, cât şi în spaţii comerciale, birouri sau proiecte logistice.

     

    Meta Estate Trust (simbol bursier MET), companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar şi prezentă pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, mizează pe diversificarea portofoliului investiţional astfel încât acesta să includă atât apartamente pe care să le vândă la finalizarea proiectului sau pe care să le închirieze, dar şi investiţii în proiecte comerciale care să genereze venituri din chirii. „Meta investeşte sub diverse forme şi instrumente. La început, acum doi ani, compania investea în apartamente în faza de construcţie în proiecte care urmau a fi gata în următorii doi ani. Imediat cum obţineau autorizaţia de construire şi demarau lucrările, noi cumpăram şi plăteam un avans cât mai redus, pentru ca la finalizare să existe o apreciere a apartamentului. Acesta era planul în 2021. Pe lângă acestea, există şi parteneriatele cu dezvoltatorii cu două sisteme – de a deveni acţionar minoritar în companie şi să finanţăm compania respectivă cu un randament investiţional. O altă strategie reprezintă achiziţia unui număr mare de apartamente direct de la dezvoltator, cu un preţ mult scăzut, iar dezvoltatorul îşi rezervă dreptul să le răscumpere la un preţ stabilit“, a spus Oriol Casellas Deig,  CEO al Meta Estate Trust, în cadrul emisiunii ZF Investiţii Smart, un proiect ZF şi Meta Estate Trust.

     

    „Poate dura şi o lună vânzarea unui apartament, dar şi între trei şi şase luni. Şi în piaţa de capital există momente de lichiditate mică, sau cu acţiuni cu preţ în scădere în urma influenţelor efectelor emoţionale. În medie, bursa este mai lichidă decât o proprietate imobiliară deţinută direct.”

    Ilinca Păun, cofondator al Bravva Angels şi membru în consiliul de administraţie al Meta Estate Trust

    Meta Estate Trust mizează pe lichiditatea soluţiei de investiţie, în condiţiile în care acţiunile sale pot fi tranzacţionate mai uşor decât vânzarea unui imobil, iar acţiunile pot fi vândute parţial şi nu tot pachetul odată. „Fiecare tip de piaţă – de acţiuni, bursă, sau de tranzacţii imobiliare – are diverse cicluri de oportunitate, dar şi momente de blocaj. Piaţa imobiliară are un ciclu când există mai multă cerere decât ofertă şi unul cu mai multă ofertă decât cerere. Este bine să cumperi când piaţa este jos şi să vinzi când este sus, dar nu este ceva uşor de făcut. Dar sunt momente în care nu poţi vinde un apartament – este mai ieftin decât la achiziţie, sau piaţa este blocată, nu mai există vânzări în urma unor reglementări. Poate dura şi o lună vânzarea unui apartament, dar şi între trei şi şase luni. Apartamente din blocuri noi, în proiecte de calitate şi unde returnul este cel mai bun. Şi în piaţa de capital există momente de lichiditate mică, sau cu acţiuni cu preţ în scădere în urma influenţelor efectelor emoţionale. În medie, bursa este mai lichidă decât o proprietate imobiliară deţinută direct“, a explicat Ilinca Păun, cofondator al Bravva Angels şi membru în consiliul de administratie al Meta Estate Trust. Bravva Angels este o comunitate de investitori de tip business angel din România dedicată susţinerii start-up-urilor cu cel puţin o femeie fondator. Propunerea companiei şi modelul de business reprezintă flexibilitatea. „Pentru a fi acţionar în companie sunt două momente – când face o majorare de capital – şi intenţionăm să facem una pe an, sau a doua, să cumpere acţiuni de pe bursă, compania fiind listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Orice persoană doreşte poate cumpăra acţiuni de la BVB. Noi propunem ca persoana care istoric ar fi cumpărat un apartament pe care să îl închirieze să investească la noi – o companie condusă de o echipă profesionistă, care are cunoştinţe despre piaţă. Astfel, investitorul nu mai realizează el analiza pieţei şi nici nu mai trebuie să fie cel responsabil de apartament. Mai mult, când el va dori să vândă apartamentul, operaţiunea poate dura câteva luni şi nu poate fi realizată parţial. La noi poate să vândă o parte din acţiuni“, a explicat CEO-ul companiei. În general Meta Estate Trust achiziţionează pachete de cel puţin 10 apartamente. „Totul depinde însă şi de condiţiile de piaţă. Dacă cumpărăm 10 de 100.000 de euro cu 15% avans, înseamnă 150.000 de euro avans. O tranzacţie relativ mică. Maximul ar fi de 30 deoarece vrem şi să diversificăm portofoliul, să nu concentrăm riscul într-un singur proiect, zonă sau oraş. Noi cumpărăm şi vile, garsoniere, apartamente premium, apartamente de lux, de două, trei camere – o diversificare mult mai mare faţă de o persoană care investeşte într-un singur apartament sau două pe care le închiriază“, a spus Oriol Casellas Deig. El a subliniat că în vizorul Meta Estate nu este doar Bucureştiul. „Avem în prezent în portofoliu imobile din Braşov, Constanţa, Neptun, Iaşi şi Sibiu, în afară de Bucureşti şi Ilfov, unde avem şi vile şi apartamente. Căutăm să cumpărăm şi spaţii comerciale şi vorbim de săptămâni sau luni până la prima astfel de achiziţie.“ La majorarea de capital investitorul poate alege să investească de la circa 1.000 – 2.000 de lei, iar la bursă poate cumpăra o singură acţiune. Astfel acesta nu trebuie să plaseze 100.000 de euro pentru a investi în imobiliare. „În acest moment compania investeşte în proiecte cu randamente de peste 20% – randamente brute. Aici mai există şi cheltuieli, dar randamentele nete sunt de peste 10%, poate chiar spre 14%“, a explicat Oriol Casellas Deig.Pasul următor este extinderea portofoliului.

     

    „Pentru a fi acţionar în companie sunt două momente – când face o majorare de capital – şi intenţionăm să facem una pe an, sau să cumpere acţiuni de pe bursă, compania fiind listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Orice persoană doreşte poate cumpăra acţiuni de la BVB. Noi propunem ca persoana care istoric ar fi cumpărat un apartament pe care să îl închirieze să investească la noi – o companie condusă de o echipă profesionistă, care are cunoştinţe despre piaţă.”

    Oriol Casellas Deig, CEO al Meta Estate Trust

    „Ne uităm să avem în portofoliu o serie de produse de tip income producing assets, active generatoare de venit, care oferă o vizibilitate şi o predictibilitate companiei. Apartamentele se pot vinde mai bine într-o lună şi mai slab în alta, în timp ce veniturile din chirii pot genera venituri stabile. Este un element dorit de investitor, dar şi de băncile finanţatoare, care vor să vadă componenta de venituri recurente. La apartamente închiriate vorbim de randamente de 5-6% din chirii, iar la birouri, logistică, putem vedea şi de 8,5% – 9%, în funcţie de activ şi calitatea chiriaşului. Atunci când dobânzile vor scădea, şi acele yielduri vor scădea şi ele şi va exista o apreciere în valoarea activului achiziţionat pe o perioadă de 3-5 ani“, a subliniat executivul. Meta Estate Trust şi-a atins ţinta de profit brut anunţată în singurul IPO de pe BVB din 2022, ajungând la circa 7,2 milioane de lei în 2022. Compania a avut venituri din exploatare de 18,5 mil. lei în 2022, faţă de 3,06 mil. lei în 2021, respectiv cheltuieli de exploatare de 14 mil. lei, faţă de 5,5 mil. lei în anul precedent. „Mulţi îşi doresc să investească în apartamente, de obicei sume decente, nu milioane de euro. De obicei, cine strânge 100.000 – 300.000 de euro primul gând care îi vine în minte este să cumpere 1-2 apartamente pe care să le închirieze ulterior. Deşi pare simplu, nu este deloc. Cea mai mare problemă este managementul chiriaşului. Pe lângă mobilare şi contracte de utilităţi, trebuie să oferi săptămânal câteva ore chiriaşului. Sunt şi firme de property management care se pot ocupa de imobile, dar costă şi implicit reduc profitul. De obicei tocmai din acest motiv investitorii apelează la fonduri, tocmai pentru că ei vor să se ocupe de businessul lor, nu de managementul a două apartamente. Eu investesc în Meta Estate Trust pentru că trebuie să mă ocup de Bravva Angels sau să predau, tocmai că aduc mai multă valoare decât să întreţin sau să mă ocup de mentenanţa unui apartament“, a spus Ilinca Păun.

    Ea a explicat că spre deosebire de investiţia într-un apartament, cea într-un pachet de acţiuni în cadru unei companii de investiţii imobiliare o reprezintă faptul că nu necesită timp suplimentar acordat investiţiei, aceasta fiind una pasivă, nu activă. „Altă modalitate de a investi este prin asumarea unui risc mai mare – dezvoltarea imobiliară, investiţie prin achiziţia unui teren şi construirea unui proiect – birouri sau apartamente. Dar este o investiţie activă. Dar mulţi nu sunt dispuşi să investească activ ca dezvoltator, ci vor să aibă 1-20 de apartamente într-un portofoliu fie direct, fie printr-un fond. Investiţiile imobiliare pornesc de la achiziţii simple precum un apartament şi fie este folosit, fie închiriat, cu speranţa că valoarea sa va creşte în timp şi va putea fi vândut mai scump peste un număr de ani. O alternativă este o companie precum Meta Estate Trust în cadrul căreia pot fi cumpărate acţiuni. Meta Estate Trust cumpără apartamente pe baza unei strategii, emite acţiuni şi investitorii devin acţionari. Nu este un model nou pentru Europa, dar în România este un produs inovator“, a explicat Ilinca Păun.  

    ZF Investiţii Smart, un proiect ZF şi Meta Estate Trust

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Raluca Drăgan, CFO, Meta Estate Trust

    Cifră de afaceri (2022): 10,45 mil. lei   /   Profit net: 6,5 mil. lei   /   Număr de angajaţi: 7

    Raluca Drăgan are o experienţă de peste 18 ani în aria financiară, atât în consultanţă, unde a condus echipe de audit, cât şi ca CFO în industria de real estate. A fost senior manager în EY şi group CFO la One United Properties. În 2022, cifra de afaceri a Meta Estate Trust a fost de 10,45 mil lei, conform datelor preliminare, de cinci ori mai mare faţă de 2021.

    „A susţine ceea ce consider că este corect într-un mod constructiv, a avea prilejul de a alege şi a crea un mediu propice şi pentru ceilalţi colegi pentru a face aceste lucruri sunt pentru mine expresia libertăţii pe plan profesional.”

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Cremona Maria Andrei, Vicepreşedinte, SVN Romania

    Cifră de afaceri (2021): 38,15 mil. lei   /   Profit net: 5,4 mil. lei   /   Număr de angajaţi*: 60

    * compania are şi peste 100 de brokeri şi consultanţi, activitatea profesională desfăşurată pe forme de organizare fiscală de tipul IMM, PFA, SRL fiind specifică sectorului imobiliar

    „Privind în urmă la anii în care încă descopeream cine sunt ca om, recunosc că am fost motivată de spiritul de supravieţuire într-o lume de business în care puţine femei ocupau un loc în top management. Acum continuă să mă motiveze rezultatele obţinute datorită implicării mele totale în orice fac, împreună cu dorinţa ca mâine să fiu mai bună decât cine eram ieri”, spune Cremona Maria Andrei, care are o experienţă de aproape 15 ani în consultanţă şi dezvoltare imobiliară. Ocupă din 2019 funcţia de vicepreşedinte al companiei de consultanţă imobiliară SVN Romania, anterior activând în cadrul Coldwell Banker şi GTC Romania. A oferit consultanţă imobiliară pentru proiecte cu o valoare de investiţie de peste 500 de milioane de euro, în toate fazele şi pe întreg ciclul de dezvoltare, şi a coordonat tranzacţionarea a peste 6.000 de locuinţe din proiecte rezidenţiale noi. A fost membru fondator al holdingului imobiliar Meta Estate Trust, din care a realizat exitul în 2023.

     

    „Pentru mine, libertatea este şansă. Şansa de a fi ambiţioasă, de a crea eu pentru mine viaţa pe care mi-o doresc, de a lucra într-un domeniu care îmi permite sa fiu versatilă şi care mă provoacă să fiu curajoasă şi mereu în căutarea de noi oportunităţi.”


     

  • Povestea unui tânăr care, inspirat de dorinţa de fi „şofer de tren” când era mic, a ajuns să lucreze cu tatăl său într-o afacere de milioane de euro în ţara noastră

    Găzduiesc infrastructura IT pe care rulează aplicaţiile utilizate deopotrivă de oameni şi companii, de la site-uri web, social media şi video streaming la e-mail şi platforme de videocolaborare. Sunt clădiri proiectate şi construite special în acest scop şi integrează sisteme complexe de alimentare şi răcire a echipamentelor IT – servere, unităţi de stocare, echipamente de reţea –, precum şi de protecţie împotriva incidentelor, de la incendii şi cutremure la furt şi nu numai. Se numesc data centere, iar în România formează o piaţă în valoare de 50 mil. euro, potrivit estimărilor constructorului de profil Tema Energy. Şi se anunţă un an cu noi proiecte.

    Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. Proiectele aflate în curs de implementare reflectă, de altfel, activităţile principale ale companiei noastre: proiectarea şi construcţia de data centere la cheie, precum şi integrarea de sisteme şi infrastructuri critice (Power Systems, Railway, Power Back-up). Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, companie românească înfiinţată în 2002, specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport.

    Piaţa de data centere din România a evoluat constant în ultimii ani, a punctat Mihai Manole, având în 2022 o valoare estimată de Tema Energy de peste 50 milioane euro, în urma investiţiilor semnificative care au fost realizate în ultimii ani. „Spre exemplu, anii trecuţi am avut proiecte dezvoltate de Cluster Power, Telekom, Orange, M247, GTS, NX Data, Kyndryl (fostul IBM), iar anul acesta au fost deja anunţate mai multe proiecte noi de dimensiuni mari şi medii.”

    Similar, spune că şi în mediul public autorităţile au investit în mai multe centre de date pentru susţinerea proceselor de digitalizare. „De pildă, cele patru centre de date asociate cloudului guvernamental, plasate în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Timiş, au un buget total de aproximativ 2,2 miliarde de lei, care va fi însă alocat pe mai mulţi ani. Astfel de investiţii contribuie la dezvoltare pieţei pe toate palierele: experţi, certificări profesionale, instalarea unor tehnologii de ultimă generaţie etc. Asistăm şi la o distribuire geografică mai diversă, multe dintre proiectele noi fiind plasate acum în afara Capitalei.”

    Potrivit estimărilor din Data Center Construction Central & Eastern Europe Market Report, piaţa de data centere din regiune va înregistra o creştere liniară de 10,64% în intervalul 2022-2028, în timp ce piaţa de profil din România va creşte peste această cifră, consideră reprezentantul Tema Energy, bazându-şi estimările atât pe existenţa unor proiecte noi deja anunţate cât şi pe finanţările prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă).

     

    O paralelă între energie şi IT

    Mihai Manole, care are o experienţă de peste 12 ani în cadrul Tema Energy, spune despre data centere că reprezintă esenţa economiei şi societăţii digitale, iar obiectivul acestora este să asigure o disponibilitate cât mai mare a serviciilor IT oferite, dar cu precădere a celor critice, precum procesarea tranzacţiilor financiare, telecomunicaţii, acces la date medicale şi aşa mai departe. „Centrele de date pot fi deţinute şi utilizate intern de o companie sau organizaţie (o bancă sau un minister, spre exemplu) sau operate de un furnizor de servicii (o companie de telecomunicaţii) şi disponibile mai multor clienţi. Ele reprezintă fundaţia a ceea ce numim cloud computing. Aşa cum electricitatea este produsă într-o centrală (termo, hidro, solară) şi ulterior distribuită consumatorilor, similar serviciile digitale sunt generate într-un centru de date şi ulterior distribuite prin internet către milioane de utilizatori. Societatea şi economia digitală nu se pot dezvolta fără existenţa unor centre de date performante, atât în mediul privat cât şi în cel public”, a explicat Mihai Manole. Potrivit lui, proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a unui centru de date reprezintă un proces care durează, de regulă, între şase luni şi doi ani, în funcţie de dimensiune, complexitate şi alţi factori. Practic, explică executivul, centrele de date sunt proiecte complexe care includ: lucrări de construcţii şi amenajare; instalaţii de electroalimentare; instalaţii hidraulice; echipamente de power back-up şi climatizare; sisteme de protecţie împotriva incendiilor; sisteme de securitate fizică; sisteme seismice; rack-uri IT, precum şi softuri de management şi control.

    „Cele mai mari provocări ale construcţiei unui centru de date sunt, de regulă, în primul rând, proiectarea corectă a instalaţiilor şi sistemelor acestuia, astfel încât să funcţioneze armonios, iar centrul de date să fie rezilient şi protejat în toate scenariile; iar în al doilea rând, este vorba despre integrarea corectă a tuturor sistemelor şi echipamentelor de infrastructură, astfel încât acestea să funcţioneze în condiţii optime, în mod unitar şi fără întreruperi.”

    Carte de vizită

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    1. A urmat Facultatea de Drept şi Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, în timpul căreia s-a înscris ca voluntar la ASLS – Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Limbi Străine, unde a avut iniţiativa de a organiza evenimente de carieră pentru studenţi – Career Days, târguri de joburi, prezentări de companii şi a colaborat cu multinaţionale şi agenţii de HR în vederea recrutării de studenţi şi proaspăt absolvenţi;

    2. Ulterior, alături de un prieten şi o specialistă în resurse umane, a înfiinţat o agenţie de recrutare şi a organizat târgurile de carieră JOBfest (2006-2008), Târgul de Cariere Bucureşti (2007) şi evenimentul de stagii de practică şi conferinţe inspiraţionale „Internship”;

    3. O altă experienţă antreprenorială a fost activitatea la o firmă de publicitate şi marketing online, în perioada 2009-2010;

    4. În 2010, la propunerea fondatorilor Tema Energy – respectiv tatăl lui Mihai Manole şi prietenul lui de familie, Papadopoulos – Mihai Manole s-a alăturat echipei din cadrul companiei înfiinţate în 2002, în calitate de director general şi acţionar;

    5. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

     

    Tehnologie românească pentru europeni

    Compania are în prezent birouri în mai saşe oraşe din ţară – la Bucureşti, Sibiu, Sebeş, Craiova, Cluj şi Timişoara, însă, chiar dacă activitatea businessului a început la nivel local, în timp, serviciile şi produsele Tema Energy au depăşit graniţele României, intrând în Republica Moldova, Ungaria şi Grecia, iar mai nou fiind căutată şi de actori de pe alte pieţe internaţionale, ca Germania şi Franţa. Pe fondul interesului crescut al vesticilor pentru produsele Tema Energy, în special pentru data centere mobile sau sisteme de monitorizare, compania investeşte în produse şi aplicaţii software de management de data centere, dar şi în produse „în care considerăm că suntem competitivi şi pe care le putem exporta şi instala în Europa de Vest, în principal data centere modulare containerizate”, produse la cheie în fabrica din Bucureşti.

    În prezent, portofoliul de clienţi al Tema Energy numără peste 600 de companii şi peste 100 de proiecte de centre de date dezvoltate.

     

    Afacere de familie

    Când era mic, Mihai Manole şi-a dorit, pe rând, să fie „şofer de tren” – mecanic de locomotivă, apoi jucător de tenis, om de afaceri (fiind inspirat de tatăl său), avocat şi apoi ambasador. Însă, după ce a terminat Facultatea de Drept şi pe cea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi după ce şi-a „satisfăcut pofta” de a fi antreprenor, a dat curs invitaţiei tatălui său – în 2010 – de a se alătura acestora în Tema Energy, pe care tatăl o fondase în 2002 alături de un prieten de familie. „Aş putea să spun că acest domeniu m-a ales pe mine, într-un fel.

    Fondatorii companiei – tatăl meu şi prietenul lui – mi-au făcut propunerea de a mă alătura acestei afaceri de familie, într-un moment în care firma atinsese deja o oarecare maturitate, implementase primele proiecte de centre de date şi telecomunicaţii, dar avea nevoie de un suflu şi o viziune noi. Deşi nu am o educaţie tehnică, totuşi am fost pasionat de matematică, şi în şcoala generală, şi în liceu, pe de o parte, dar şi de logică, psihologie, filosofie şi economie. Fiind înconjurat de o echipă de ingineri talentaţi, pornind de la tatăl meu şi domnul Papadopoulos şi continuând cu zeci de ingineri din companie, dar totodată eu însumi fiind pasionat de tot ce înseamnă tehnologie, comunicaţii şi IT, am avut norocul să formăm un mix care s-a dovedit a fi productiv. La acestea s-au adăugat şi experienţele mele antreprenoriale, dar şi backgroundul solid pe care îl aveam deja în vânzări, marketing, resurse umane şi evenimente”, a povestit Mihai Manole.

    În 2010, când a preluat rolul de director general şi acţionar al companiei, Tema Energy însemna o echipă de 23 de persoane şi un business de 3 milioane de lei. În timp compania s-a dezvoltat, iar în prezent echipa a ajuns la 65 de ingineri, proiectanţi, specialişti de service şi electricieni, iar cifra de afaceri se situează în jurul a 12,7 mil. euro la finalul lui 2022. „Am reuşit să creştem de la o companie mică la una medie şi să fim cunoscuţi şi bine reputaţi pentru tot ceea ce am dezvoltat în aceşti ani de la înfiinţare. Am reuşit să contribuim la creşterea pieţei de data centere din România, construind unele dintre cele mai mari şi mai performante centre de date locale, dar şi prin prezentări, întâlniri cu investitori români şi străini, certificări internaţionale şi, începând cu anul 2017, prin organizarea evenimentului dedicat acestei industrii: DataCenter Forum România, ajuns anul acesta la a cincea ediţie – cu doi ani de pauză în pandemie şi care este un eveniment care se desfăşoară atât fizic, cât şi online. Pentru anul 2023 ne-am propus o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2022, având în vedere proiectele ample pe care le derulăm, dar şi faptul că suntem în diferite etape de ofertare sau licitaţii şi pentru alte contracte”, spune executivul.

    „Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. (…) Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari.”

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    În paralel cu activitatea şi dimensiunea Tema Energy a crescut şi Mihai Manole, care în prezent are o agendă încărcată. De-a lungul zilei petrece destul de mult timp întâlnindu-se cu clienţi şi parteneri – la o cafea, la prânz. Încearcă, de asemenea, să se vadă şi să discute măcar câteva minute pe zi cu asociaţii şi directorii companiei şi, constant, cu angajaţii de la birou, comunicările telefonice şi prin e-mail consumându-i destul de mult timp. „O dată la câteva săptămâni vizitez cele mai importante lucrări şi şantiere în execuţie. Mă implic, în paralel, şi în activităţile de marketing, în organizarea evenimentului DataCenter Forum, în strategia şi analiza vânzărilor. Săptămânal avem o şedinţă de management de 2-3 ore. După program, merg acasă şi petrecem timp în familie (jocuri, lecţii, ne plimbăm pe jos, vorbim cu copiii ce au făcut la şcoală/grădiniţă etc). Pregătim copiii pentru culcare, apoi citesc câteva pagini de carte (de regulă de dezvoltare personală, psihologie sau beletristică) sau văd un film, un meci. De regulă dorm între 7 şi 8 ore pe noapte”, a mai povestit Mihai Manole, adăugând că printre hobbyurile lui se numără călătoriile şi city-breakurile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

    În opinia lui, unui lider nu ar trebui să îi lipsească autenticitatea, căci consideră că un lider care se manifestă şi comunică doar după tipare şi care nu reuşeşte să fie dezinvolt, deschis şi sincer cu echipa sa nu poate fi un lider până la capăt şi nu îi va inspira pe colegii săi să îşi atingă potenţialul maxim şi să se dezvolte cu adevărat ca indivizi şi ca echipă. „Când avem interviuri pentru angajări noi, căutăm în oameni valori precum onestitatea, proactivitatea, deschiderea spre dezvoltare şi inovare, perseverenţa, inteligenţa emoţională şi cognitivă”, este de părere reprezentantul companiei româneşti.

     

    Nevoia de un mindset diferit

    În continuare, planurile Tema Energy vizează dezvoltarea şi extinderea atât a echipei, cât şi a portofoliului de clienţi şi proiecte. „Dintre planurile Tema Energy pentru anii următori, menţionăm să continuăm să creştem echipa de specialişti, ingineri şi tehnicieni şi să obţinem certificări internaţionale în domeniu, astfel încât să putem acoperi dezvoltările tot mai mari şi mai complexe. Vrem să ajungem la 70 de angajaţi în 2023. Vom continua să facem investiţii în cercetare şi dezvoltare de produse şi soluţii noi, precum şi în eficientizarea si optimizarea produselor şi soluţiilor existente. Diversificarea portofoliului de produse şi servicii al Tema Energy este un alt obiectiv important, pentru că ne asigură rezilienţa businessului în momente de instabilitate economică. Ieşirea pe pieţele externe în anii următori este un obiectiv îndrăzneţ, dar realizabil. Iar digitalizarea companiei noastre este de asemenea un obiectiv important, deoarece ne va ajuta să alocăm mai eficient resursele şi să creştem în mod mai accelerat”, a punctat Mihai Manole.

    Întrebat ce ar schimba la industria în care activează, reprezentantul Tema Energy a răspuns că, la întregul mediu de business din România, ar schimba mindsetul, dintr-unul orientat spre competiţie şi critică, înspre cooperare şi competitivitate. „Acestea sunt două concepte care nu se exclud şi cred că avem mare nevoie să dialogăm, să cooperăm între noi, atât ca oameni cât şi la nivel de organizaţii şi companii, pentru a evolua în mod real şi accelerat.”  

     

    Un an bun pentru piaţa „imobiliară” tehnologică (cele mai importante proiecte ale Tema Energy în 2023)

     
    1. HUB Servicii M.A.I.” – Data Center la cheie, Shelter comunicaţii şi instalaţii clădire; Beneficiar: Ministerul de Interne; Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare

    2. Reproiectare Data Center; Beneficiar: Bancă (nume confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    3. Centru de Comandă şi Data Center CFR; Beneficiar: Alstom; Locaţie: Braşov; Status: în curs de proiectare şi execuţie

    4. Extindere Data Center; Beneficiar: IT (confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de proiectare

    5. Parc fotovoltaic 1 MW; Beneficiar: Industrie (confidenţial); Locaţie: Sibiu; Status: în curs de finalizare

    6. Data Centere la cheie; Beneficiar: ONRC; Locaţie: Bucureşti şi Constanţa; Status: finalizate recent

    7.  Data Center Mobil la cheie; Beneficiar: IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări); Locaţie: Braşov; Status: în implementare

    8. Sisteme de infrastructură critică – Reabilitare cale ferată; Beneficiar: Alstom, respectiv Thales; Locaţie: Braşov – Sighişoara respectiv Feteşti – Ciulniţa; Status: în implementare

    9. Server Room la cheie; Beneficiar: Administraţia Prezidenţială; Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    10. Server Room şi instalaţii clădire; Beneficiar: CERT (Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare.

  • Misterul din cutia de scrisori

    Cutiile de scrisori sunt, aşa cum le arată şi numele, pentru corespondenţă. Uneori însă, pe lângă aceasta, în cutie mai apar şi surprize, cum ar fi păpuşi care „decid” să-şi mute locuinţa, aşa cum s-a întâmplat în Orchard Village, din apropiere de oraşul Detroit din SUA. Mai precis, proprietarii unei case din zonă care-şi instalaseră o cutie poştală sub forma casei lor în miniatură au găsit în aceasta două mici păpuşi aşezate pe o canapea şi însoţite de un bileţel semnat Mary şi Shelley, în care anunţau că au decis să locuiască acolo. Proprietarul cutiei, Don Powell, şi-a întrebat vecinii încercând să afle de la cine sunt păpuşile, dar, nereuşind să elucideze misterul, a decis să le lase unde le-a găsit ca să vadă ce se întâmplă. După câteva zile, acestea nu numai că nu dispăruseră, ci primiseră mobilă nouă (o măsuţă), un covor şi o pernă, în următoarele luni apărând o un pat, o sobă, un tablou şi chiar animale de companie, iar de Crăciun păpuşile au avut brad şi cadouri. La aproape un an de când au apărut, acestea au acum chiar şi propria lor cutie miniaturală de scrisori, montată acolo de proprietarul locuinţei.


     

     

  • Cadoul inedit făcut de o firmă de arhitectură căţelului companiei

    Cum efectul benefic al aducerii animalelor de companie la birou s-a dovedit deja, o firmă de arhitectură londoneză s-a gândit să recompenseze căţelul care-i ajută pe angajaţi să se relaxeze cu un loc potrivit de odihnă. Astfel, Coffey Architects i-a creat căţelului Lucky o cuşcă aparte, construită dintr-un material cu altă întrebuinţare în mod normal. Mai precis, cuşca este făcută dintr-un gabion (coş de plasă de metalică de obicei umplut cu pietre şi folosit la protecţia malurilor) care a fost umplut cu mingi de tenis şi prevăzut cu un spaţiu la bază în care să se adăpostească animalul de companie, scrie Dezeen. Mingile de tenis pot fi folosite de cei care vor să se joace cu Lucky, iar cuşca lui a fost înscrisă la un concurs de proiecte arhitecturale pentru câini, Barkitecture.

     

  • Care este oraşul ce este considerat polul de business şi de talente al României, care lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL