BusinessMagazin

Category: Arta si societate

  • Povestea unui broker

    Ce este cautarea fericirii? Un regizor italian, Muccino, si un star afroamerican de blockbustere, impreuna cu fiul acestuia, se intalnesc in jurul unei povesti americane cu morala universala, unde orice asemanare cu faptele reale nu e deloc intamplatoare.

     

    Un film emotionant, „The Pursuit of Happyness“/„In cautarea fericirii“ este o poveste despre succesul atins in ciuda oricaror obstacole, despre perseverenta dusa la extrem si o reusita atinsa cu imensa satisfactie a celui care n-a precupetit niciun efort. Si daca mai adaugam ca protagonistul povestirii a pornit de la zero pentru a deveni un broker faimos si ca, peste ani, si-a vandut o parte din companie pentru o suma cu mult mai multe zerouri decat cea de la care a pornit…

     

    Chris Gardener (Will Smith) este un vanzator de aparate de radiografie. Cu mari probleme financiare, pentru ca toate spitalele considera respectivul aparat un lux inutil, Chris are mari probleme in a-si intretine familia: pe fiul Christopher (Jade Christopher Syre Smith, fiul real al actorului) si pe sotia lui, Linda (Thandie Newton). Cand Chris obtine un stagiu de intern la o importanta companie de brokeraj, isi da seama ca nu trebuie sa scape aceasta ocazie. Dar sotia il paraseste, este evacuat din apartamentul sau, fiscul il urmareste; cu toate acestea, pastrandu-si cumpatul, omul reuseste sa se imparta intre slujba si viata de familie, chiar daca asta inseamna sa petreaca noptile intr-un adapost pentru oamenii strazii, iar ziua sa mearga la serviciu, imbracat in costumul obligatoriu, in districtul financiar al orasului San Francisco.

     

    Ceea ce este fenomenal la „In cautarea fericirii“ este modul in care un actor mai obisnuit cu mamuti SF, ca „Ziua Independentei“ sau „Eu, robotul“, a reusit sa interpreteze atat de complet un rol complex. Will Smith este minunat in rolul lui Chris, tatal care in ciuda tuturor problemelor continua sa-si invaluie fiul intr-o atentie plina de dragoste. O astfel de prestatie i-a adus actorului o nominalizare la Globul de Aur (pierdut in fata lui Forest Whitaker, „The Last King of Scotland“) si-i va aduce, cat se poate de probabil, o nominalizare si la Oscarul pentru cel mai bun actor. Pe care e posibil sa-l piarda tot in fata aceluiasi Whitaker. Filmul italianului Gabriele Muccino (umbla vorba ca Will Smith, care este si producatorul peliculei „The Pursuit of Happyness“, l-ar fi ales pe italian dupa ce a vazut „L’Ultimo bacio“ si „Ricordati di me“ ale acestuia) degaja o sensibilitate universala, eliberata de locurile comune ale imaginarului american, in ciuda povestii cu pregnant parfum de „Far and Away“ („Departe, departe“, cu Tom Cruise si Nicole Kidman), respectiv de „self made man/rags-to-rich story“, foarte specifica pentru cinematograful de peste Ocean.

     

    Scenariul lui Steve Conrad (care a scris si „The Weather Man“) evolueaza rotund catre un final de natura sa-l multumeasca pe spectator. Chris Gardener isi gaseste mult dorita fericire, exact in termenii sai – pentru ca, nu-i asa, daca n-ar fi, nu s-ar mai povesti.

     

    Iar de data aceasta, zicala din poveste e de luat in sensul propriu, pentru ca evenimentele din film sunt inspirate in mare masura din viata unui broker cu acelasi nume, Chris Gardener, un adevarat Rocky al investitiilor financiare. Dupa o perioada extrem de grea, in care a trait alaturi de fiul sau in bai publice si adaposturi pentru oamenii strazii, acest Gardener si-a inceput nesperat cariera la compania de brokeraj Dean Witter Reynolds (preluata in 1997 de Morgan Stanley), din San Francisco. Dupa ce a devenit unul dintre mai buni brokeri de acolo, si-a deschis propria companie, Gardener Rich, in 1987. Dupa aproape douazeci de ani, a vandut o parte din actiuni, intr-o tranzactie de zeci de milioane de dolari. Si chiar il puteti vedea pe adevaratul Chris Gardener in ultima scena a filmului.

     

    THE PURSUIT OF HAPPYNESS/IN CAUTAREA FERICIRII. R: GABRIELE MUCCINO. CU: WILL SMITH, THANDIE NEWTON, JADE CHRISTOPHER RYNE SMITH, BRYAN HOWE, JAMES KAREN. DIN 9 FEBRUARIE

  • CEO pe doua fronturi

    Directorul executiv al Porsche, Wendelin Wiedeking, este pe cale de a deveni noul Carlos Ghosn al industriei auto.Producatorul auto de lux isi va creste pachetul de actiuni detinut in cadrul Volkswagen la 29,9%, putin sub nivelul de 30% necesar pentru a face o oferta de cumparare a intregii companii. Astfel, firma care a creat 911, Boxster-ul si Cayenne-ul SUV, condusa de Wendelin Wiedeking, devine actionarul cel mai “greu” al celui mai mare producator european de masini. CEO-ul Porsche explica aceasta achizitie prin prisma unei mai bune colaborari de ordin tehnologic, dar ochiul vigilent al expertilor industriei sesizeaza intentia lui Wiedekin de a controla ambele fronturi.O tranzactie asemanatoare l-a adus in prim-plan pe actualul CEO al Renault si al Nissan, Carlos Ghosn. Probabil cea mai importanta figura a industriei auto, Ghosn conduce ambele companii, in ciuda faptului ca nici Renault nu a obtinut pachetul majoritar in urma achizitiei de actiuni la producatorul japonez.Desi ambii executivi sustin ca nu au nici interes de a conduce doua companii odata, Ghosn a facut din alianta producatorului francez cu cel japonez al patrulea jucator de pe piata mondiala, iar Wiedeking ii urmeaza exemplul, supervizand din board-ul companiei Volkswagen evolutia productivitatii si a preturilor producatorului german de automobile.

  • Proiecte imobiliare de milioane de dolari

    Firma Paltinis Leasing a omului de afaceri Ilie Carabulea (foto) va investi cel putin 50 de milioane de euro in primavara acestui an pentru ridicarea unui spatiu comercial si a unui centru de afaceri, pe o suprafata cumulata de 30,7 hectare.Carabulea, care se afla la conducerea grupului de firme Atlassib Holding, s-a facut deja cunoscut prin rapiditatea cu care isi extinde afacerile. Pentru primavara acestui an, omul de afaceri a programat o serie de noi businessuri in Sibiu, ce se vor adauga la activitatile de transport intern si international, comert, asigurari sau leasing. Centrul comercial, a carui constructie va incepe in luna martie, va fi situat in Zona Industriala de Vest a orasului Sibiu si va reprezenta o investitie cuprinsa intre 25 si 35 de milioane de euro. Cea de-a doua investitie, in valoare de 18 milioane de euro, va viza construirea unui centru de afaceri pe o suprafata de 20.000 de metri patrati in inima orasului. Cladirea va avea cel putin 7 niveluri si va cuprinde spatii comerciale, spatii pentru birouri si spatii de cazare. Tot in primavara acestui an, Carabulea va inaugura un proiect din domeniul hotelier de lux. Hotelul de patru stele Ramada, cu 140 de camere, douasprezece etaje si spatii de birouri, reprezinta investitia de peste 20 de milioane de euro a firmei Atlantic Travel, membra a holdingului Atlassib.Toamna lui 2007 va marca lansarea companiei private de transport aerian a omului de afaceri sibian, firma ce va opera pentru inceput cu trei aeronave. Un alt dezvoltator puternic pe piata romaneasca este Iulian Dascalu, omul de la temeliile Iulius Group. Dascalu isi va extinde colectia de centre comerciale mari, alaturand celor doua mall-uri din Timisoara si Iasi, inca doua, la Suceava si Cluj. Plus proiectul imobiliar mixt Palas, realizat in colaborare cu Primaria orasului Iasi. Proiectul Palas va cuprinde un complex de apartamente, o strada pietonala de shopping, doua cladiri de birouri, un teatru, un patinoar si un parc de trei hectare.Investitia cumulata a Iulius Group in cele trei orase se ridica la peste 250 de milioane de euro. Iar Dascalu nu se va opri aici, vizand orasele mari din provincie pentru urmatoarele sale investitii.

  • Cocor – cel mai luxos spatiu comercial peste trei ani

    Actionarii societatii Cocor au decis realizarea unei investitii de 24 de milioane de euro pentru modernizarea magazinului din centrul Capitalei. Investitia va acoperi schimbarea actualei fatade cu un panou publicitar de mari dimensiuni compus din leduri in valoare totala de 2 milioane de euro, construirea, pentru 2,5 milioane de euro, a unei parcari supraetajate de 250 locuri in spatele magazinului, amenajarea subsolului pentru spatii comerciale si o schimbare a structurii care va cuprinde inclusiv inlocuirea peretilor si a tavanului. De asemenea, firma planuieste deschiderea unui restaurant pe acoperisul cladirii, care va oferi o priveliste panoramica asupra centrului Bucurestiului.In urma acestor modificari, noul Cocor va pune la dispozitie cu 50% mai mult spatiu de inchiriat, iar fatada-ecran a magazinului va genera venituri anuale de circa 500.000 de euro din publicitate fata de 50.000 euro in prezent. Per total, magazinul isi va dubla cifra de afaceri.In prezent, Cocor are o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si o suprafata inchiriabila de 6.000 de metri patrati, la un nivel al chiriilor de 30 euro/mp/luna. Din 1973, anul infiintarii sale, magazinul nu a mai fost modernizat. Viitoarea identitate a Cocor va fi marcata de un logo si o sigla noua, dar denumirea va ramane aceeasi.

  • Un strop de lux in plus

    Coty Prestige, divizia de lux a grupului Coty Inc., cel mai mare jucator de pe piata parfumurilor, intentioneaza sa deschida o reprezentanta in Romania, in functie de evolutia consumului pe acest segment.Coty a devenit cel mai mare producator de parfumuri din lume dupa ce a achizitionat, in 2005, divizia de parfumerie selectiva a companiei de bunuri de larg consum Unilever. In prezent, firma se concentreaza pe segmentele semi-selectiv si entry-selectiv ale pietei romanesti, unde este reprezentata de Coty Cosmetics Romania, iar segmentul de lux este acoperit de importatori independenti. Coty Cosmetics Romania, cu o cifra de afaceri de 14,8 milioane de euro in 2005, acopera mai multe categorii de beauty precum parfumerie pentru femei si barbati (Isabella Rossellini, Celine Dion, Pierre Cardin, Esprit), produsele de ingrijire personala Adidas si produse de make-up (Rimmel, Astor, Miss Sporty). Divizia Coty Prestige va aduce in Romania branduri de parfum de lux cum ar fi Calvin Klein, Davidoff, Joop!, Vivienne Westwood, Marc Jacobs sau Chopard.

  • A dezamagit investitorii

    John Browne, directorul companiei British Petroleum, va renunta la pozitia sa in cadrul gigantului petrolier cu 18 luni mai devreme decat era planificat. Browne a luat aceasta decizie pentru ca problemele companiei au dezamagit investitorii, dupa cum explica analistii din piata. BP a fost supusa la numeroase presiuni venite de pe piata energiei. Initial, Browne trebuia sa ocupe aceasta pozitie pana la sfarsitul lui 2008, cand implineste varsta obligatorie de pensionare de la BP, de 60 de ani. Cel mai recent eveniment care a afectat compania a fost in octombrie 2006, cand s-a descoperit ca BP era la curent cu problemele de la rafinaria din Texas, unde 15 persoane au fost ucise intr-o explozie in 2005, dar nu a facut nimic ca sa evite tragedia.De la inceputul lunii august, compania a pierdut mai mult de 30 de miliarde de euro din capitalizarea bursiera din cauza scaderii cotatiei titlurilor. Productia aferenta trimestrului patru din 2006 a BP a scazut cu 5%. John Browne este totusi considerat responsabil pentru transformarea BP intr-un jucator global si este printre primii lideri din energie care a luat in serios problemele de mediu. In timpul activitatii sale, profiturile BP, care are sediul la Londra, au crescut de 5 ori.

  • O banca de peste 4 miliarde de EURO

    Prima saptamana a anului 2007 a adus pietei bancare din Romania un maxim istoric. Valoarea BRD-Groupe Societe Generale, cea mai mare banca listata pe Bursa de la Bucuresti, a depasit pentru prima data pragul de 4 miliarde de euro, pe fondul inregistrarii unui record de 20,7 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a bancii a atins 4,2 miliarde de euro, cu 450 de milioane de euro mai mult decat valoarea de la inceputul anului 2006.Cresterea de peste 10% a BRD, in doar trei zile de tranzactionare, se inscrie intr-un trend care a caracterizat bancile romanesti in ultimii ani si care a explodat odata cu integrarea in UE. Investitorii mizeaza pe perspectivele de crestere a sectorului financiar din Romania, iar statutul oficial de piata europeana a adus companiile romanesti mai aproape in vizorul lor.Ca urmare a cumpararilor agresive din partea unor fonduri de investitii, BRD a inregistrat recordul de 20,7 lei/actiune, fata de maximul anterior, de 20 lei/actiune atins in februarie 2006. Actiunile Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, au urcat cu 20% in trimestrul patru al anului 2006, incheind prima saptamana din 2007 la 59,09 euro/actiune. Urmand acelasi trend ascendent, celelalte banci listate la bursa, Transilvania si Carpatica, au inregistrat si ele cresteri, insa de amploare mai mica, de pana la 1%.

  • Lux de imprumut

    Un nou trend ia amploare printre milionarii americani si europeni: predilectia pentru imprumutarea, si nu cumpararea bunurilor de lux dorite. Primele locuri in topul preferintelor le ocupa masinile sport, iahturile, avioanele personale si vilele. Explicatia consta in faptul ca, astfel, milionarii nu mai trebuie sa isi faca griji pentru costurile de intretinere, asigurare si taxele imense, fiind liberi sa se gandeasca la propriile afaceri in timp ce savureaza un cocktail pe un iaht in mijlocul oceanului. Odata cu acest trend, in Europa si SUA s-a dezvoltat o retea de cluburi exclusiviste dedicate milionarilor care prefera sa imprumute bunurile de lux decat sa le achizitioneze. Circle Club din Milano, deschis cu mai putin de un an in urma, pune la dispozitia clientilor o gama de 50 de masini de lux, marca Lamborghini, Maserati si Porsche. Taxa de intrare in acest club este de 20.000 de euro, numarul membrilor este limitat la 300, iar admiterea in club se face pe baza recomandarilor unui membru vechi. Stilul de viata este conditia elementara pentru acceptare, bineinteles condimentat cu un cont serios in banca, sumele pe care membrii le ofera clubului fiind nu de 20, ci de 100.000 de euro. Ca si la P1 International din Londra si Club Sportiva din San Francisco, sistemul de functionare al Circle Club este pe baza de puncte pe care membrii le primesc in schimbul sumelor platite. Printre cei 125 de membri actuali ai Circle Club, se numara avocati, bancheri si doctori, toti condusi de pasiunea pentru masini. Fondatorul clubului, Riccardo Schmid, intentioneaza sa cuprinda in afacerea sa si obiectele de arta si bijuteriile.Un alt trend printre milionari este petrecerea vacantelor in statiunile de lux de tip “destination clubs”, cum ar fi Exclusive Resorts al cofondatorului AOL, miliardarul Steve Case.

  • Un cer de miliarde

    Trei zile de pre-training, cateva teste medicale si un bilet catre al noualea cer sunt ingredientele esentiale ale unei retete pe care unii dintre cei mai bogati si mai faimosi miliardari in viata au pregatit-o pentru a ne transforma din pamanteni obisnuiti in astronauti cu acte in regula. 450 este numarul estimat de miliardari care exista in lume astazi. Fie ca sunt oameni care au pornit de jos si au cunoscut succesul crezand cu incapatanare in ideile lor, fie ca sunt norocosii mostenitori ai unor averi de familie de proportii incredibile, toti au in comun un lucru: castiga mult, cheltuie mult si investesc si mai mult. Ultima tinta a plasamentelor lor? Investitia in nave cosmice si nu de orice fel, ci nave destinate turismului spatial de leisure. Deschizator de drumuri cosmiceAstroprenorul care a dat startul acestei industrii si al carui exemplu a fost urmat si de altii este Eric Anderson, cofondator si CEO al companiei americane Space Adventures, lider mondial in turismul spatial, cu vanzari anuale de peste 120 de milioane de dolari, potrivit presei internationale. Pioneratul a reprezentat indeplinirea visului primilor exploratori spatiali privati ai istoriei: Dennis Tito, Mark Shuttleworth, Gregory Olsen, dar numarul clientilor care au apelat la serviciile Space Adventures inregistrat pana in prezent depaseste pragul de 2.000. Preturile pentru o calatorie dincolo de atmosfera variaza de la 102.000 de dolari (costul unei misiuni suborbitale, incluzand posibilitatea de a privi profilul Pamantului si de a experimenta 5 minute de imponderabilitate) la 25 de milioane de dolari (pentru o saptamana pe orbita Pamantului la bordul Statiei Spatiale Internationale). Cu mai mult de o suta de clienti pe lista de asteptare care au depus deja sume pornind de la 10.000 dolari in contul calatoriilor suborbitale si circa 26 de clienti care au achitat valoarea totala pentru un loc in capul listei, Space Adventures este abia la inceputul explorarii spatiale. Pentru 2008, Eric Anderson pregateste programul Deep Space Expeditions (DSE) constand in expeditii spatiale pentru doua persoane asistate de un cosmonaut rus, la un pret de 100 de milioane de dolari pentru fiecare client. Mai mult, finantarile atrase de companie, de aproximativ 500 de milioane de dolari, vizeaza si lansarea primei expeditii private pe Luna, programata pentru anul 2009.O afacere de miliarde de dolariUn studiu al NASA/Space Transport Association estimeaza ca turismul spatial va atinge valori de la 10 la 20 de miliarde de dolari anual in viitoarele decenii. Daca pana de curand singurele “curse spatiale” disponibile pentru transportul galactic erau Soyuz si Space Shuttle apartinand NASA, folosite si de catre Space Adventures si a caror lansare presupune costuri de 500 de milioane de dolari, initiativele private de cercetare si dezvoltare in domeniu au dus la construirea si testarea a tot mai multe nave spatiale, care vor putea fi lansate in viitor la costuri mult mai mici, oferind mai multa accesibilitate transportului spatial. Acum, Anderson se gaseste in centrul unei competitii, caci oameni ca Paul Allen, cofondator al Microsoft, Richard Branson, proprietarul Virgin Group si Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com, vin cu multi bani si cu propriile nave spatiale din urma.Trei pentru Tier OneCe au in comun Paul Allen si Richard Branson pe langa miliardele de dolari din cont? Raspunsul este colaborarea cu celebrul inginer aerospatial Burt Rutan, CEO al companiei de design si constructii aerospatiale Scaled Composites. Firma, infiintata in 1982, este astazi cel mai important dezvoltator de aparate de zbor din lume. In 2001, mogulul Microsoft a decis sa directioneze o mica parte din cele 22 de miliarde de dolari pe care le detine, conform Forbes, catre indeplinirea viziunii sale asupra transportului spatial si a infiintat impreuna cu Rutan compania Mojave Aerospace, destinata gestionarii zborurilor suborbitale de persoane din cadrul proiectului Tier One. Tier One are la baza nava spatiala reutilizabila SpaceShipOne (SS1) si lansatorul White Knight. Designul si tehnologia ii apartin lui Rutan, iar Paul Allen a contribuit cu o finantare de 25 de milioane de dolari. In 2004, SS1 a fost lansata cu succes in spatiu reusind sa atinga o altitudine de peste 100 km sub comanda pilotului Mike Melvill. Astfel, SS1 a fost prima nava spatiala fara finantare guvernamentala care a primit premiul Ansari X Prize in valoare de 10 milioane de dolari oferit de fundatia X PRIZE. Conditiile care trebuia indeplinite de competitorii in cursa spatiala pentru obtinerea acestui premiu constau in finantarea in intregime privata, construirea si lansarea unei nave spatiale capabile sa transporte 3 persoane dincolo de altitudinea de 100 km (limita atmosferei), intoarcerea acesteia in siguranta pe Terra si repetarea lansarii aceleiasi nave in intervalul de 2 saptamani, cu posibilitatea inlocuirii a maximum 10% din corpul nepropulsant al acesteia. Succesul inregistrat de SS1 a atras atentia mogulului afacerilor Richard Branson care i-a contractat pe Rutan si Allen in vederea infiintarii The Spaceship Company, prima companie din lume destinata transportului comercial de persoane. Al doilea TierFondata in iulie 2005, The Spaceship Company va utiliza noile SpaceShipTwo (SS2) si White Knight Two (WK2) aflate in constructie la Scaled Composites si va putea oferi unui numar de 20 de pasageri posibilitatea de a admira Pamantul de la o distanta suborbitala de peste 100 de kilometri. Alaturi de Rutan, Branson pariaza pe SS1, preluand licenta de la compania Mojave Aerospace a lui Paul Allen. Nou-infiintata The Spaceship Company controleaza constructia SS2, a lansatorului WK2 si a echipamentelor conexe si va asigura vanzarea acestora pe piata tour-operatorilor spatiali. Utilizand nave construite dupa modelul initial al lui Rutan, proiectul lui Branson este faza secunda a initiativei de a face turismul spatial mai accesibil si este denumit ca atare: Tier 1b.Primul client al The Spaceship Company va fi un alt joint-venture purtand amprenta antreprenoriala a lui Branson, si anume firma de turism spatial Virgin Galactic. Pentru 250 de milioane de dolari, compania a comandat deja cinci nave SS2 si doua lansatoare WK2, cu posibilitatea efectuarii unor comenzi ulterioare, asigurandu-si practic exclusivitatea asupra folosirii tehnologiei inovatoare a lui Rutan pentru primele 18 luni de transport spatial de persoane. Investitia totala a lui Branson a fost estimata la 25 de milioane de dolari, iar testele la prototipul SS2 si lansatorul WK2 sunt programate pentru a doua parte a anului viitor. Primul zbor extra-atmosferic comercial va avea loc la inceputul anului 2009, nava utilizata fiind denumita Virgin SpaceShip Enterprise (VSS Enterprise). Virgin Galactic va opera zborurile de pe Spaceport America, in New Mexico, prima statie spatiala cu scop comercial din lume. Planurile lui Branson includ transportul a 500 de pasageri pe an la un pret de aproximativ 200.000 de dolari de persoana, pe o piata estimata ca avand intre 7.000 si 15.000 de potentiali clienti pentru primii cinci ani. Pentru ca Virgin Galactic sa ramana profitabila dupa aceasta perioada, Branson a apreciat ca suficient un nivel al pietei de doar 5.000 de persoane, iar profiturile vor fi reinvestite pentru a face turismul spatial si mai accesibil. Ca si in cazul Space Adventures, clientii au depus deja aconturi substantiale pentru a-si rezerva un loc in primul zbor al VSS Enterprise, printre acestia numarandu-se celebritati ca Dave Navarro, Sigourney Weaver, Bryan Singer, Moby, Paris Hilton si, bineinteles, Richard Branson.Miliardarul, care valoreaza 6 miliarde de dolari (conform Sunday Times Rich List) si care conduce un imperiu de 200 de companii in lumea intreaga, nu se va opri aici – conform site-ului Virgin Galactic, Branson planuieste sa extinda turismul spatial la nivel orbital si sa deschida chiar un hotel in spatiu.Pastorul cosmicUn alt multimiliardar care si-a indreptat atentia si banii catre transportul spatial de persoane este fondatorul si presedintele Amazon.com, Jeff Bezos, a carui avere este evaluata de revista Forbes la 4,3 miliarde de dolari in 2006. Spre deosebire de colegii sai de breasla, Bezos a adoptat o atitudine “verticala”. Si asta nu pentru ca nava la care lucreaza, New Shepard (n.r. – “Pastorul Nou”), se va lansa si va ateriza vertical, ci pentru ca orice tentativa a presei de a afla mai multe despre acest proiect s-a izbit ca de un zid de obstinatia lui Bezos. Compania aerospatiala pe care a fondat-o in 2000, Blue Origin, are centrul de cercetare si dezvoltare in Kent, Washington, iar centrele de testare si cele operationale sunt situate in Corn Ranch, Texas, pe o suprafata de 670 km patrati in apropiere de orasul Van Horn. Bezos a semnat cu toti locuitorii orasului contracte de confidentialitate.Conform documentelor depuse pentru certificare la Federal Aviation Administration (FAA), New Shepard va fi alcatuit din doua module, unul pentru propulsie si celalalt pentru echipa de zbor, si va putea transporta 3 persoane. Nava va fi controlata exclusiv de computere on-board. Primul test suborbital a avut loc anul acesta pe data de 13 noiembrie, dand startul unei serii complete de teste in urmatorii trei ani, urmand ca operatiunile comerciale sa inceapa in 2010. Daca totul merge conform planului, New Shepard va putea executa 52 de lansari pe an.

  • Companiile romanesti, la vanatoare in Serbia

    La inceput de an, grupul petrolier Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a depus o scrisoare de interes pentru achizitia pachetul de control la NIS, cea mai mare companie de profil din Serbia. NIS (Nafta Industrija Srbije) reprezinta unul dintre ultimele active petroliere de stat din Europa de Sud-Est, cu un portofoliu puternic in downstream, printre care se numara rafinarii la Belgrad, Pancevo si Novi Sad. Tranzactia va viza vanzarea unui pachet de control de circa 37%, restul actiunilor fiind impartite intre guvernul Serbiei (35%), fonduri de pensii si alti investitori. Compania se afla deja in vizorul unor jucatori de talie regionala, ca OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) si Rompetrol.Grupul magnatului Patriciu, cu afaceri anuale de 6 miliarde de dolari (5 miliarde de euro), desfasoara activitati in 13 tari europene, iar prin aceasta achizitie urmareste sa construiasca un pod de operatiuni intre zona Balcanilor si coasta franco-spaniola a Atlanticului, considerate cele doua motoare de dezvoltare ale business-ului sau petrolier. O alta companie romaneasca, Cuprom, a fost desemnata la sfarsitul lui 2006 castigatoarea licitatiei de privatizare a companiei miniere RTB Bor din Serbia. Cu o oferta de 400 de milioane de dolari (peste 330 de milioane de euro), Cuprom i-a devansat pe principalii jucatori inscrisi in cursa: un consortiu condus de compania cipriota East Point Holdings a omului de afaceri sarb Zoran Drakulic, care a oferit pretul de 340 de milioane de dolari, si compania Amalco, inregistrata tot in Cipru, cu un pret inaintat de 288 de milioane de dolari. Agentia de Privatizare din Serbia va incepe discutiile cu reprezentantii Cuprom pentru finalizarea contractului de vanzare-cumparare.