BusinessMagazin

Category: Arta si societate

  • Cat ai clipi

    Daca Malcolm Gladwell nu s-ar fi hotarat intr-o buna zi sa-si schimbe tunsoarea, nu ar fi ajuns sa scrie marele sau bestseller, intitulat „Blink“.

     

    Trecand de la tunsoarea cuminte la stilul „afro“, scriitorul si jurnalistul american a constatat un fenomen ciudat. Viata a inceput sa i se schimbe, marturiseste el. A inceput sa fie oprit de politie pentru exces de viteza; inainte de schimbarea de look, acest lucru nu i se intamplase niciodata. Dupa momentul „afro“, atunci cand ajungea pe un aeroport, era desemnat de vamesi pentru controalele corporale cele mai severe. Pornind de la acest fenomen, Gladwell a devenit brusc interesat de mecanismul inconstient prin care oamenii isi formeaza impresiile. „Blink – (S)Clipirea“ (volum din care, pana la momentul traducerii la noi, s-au vandut un milion cinci sute de mii de exemplare) descrie procesul prin care oamenii fac o alegere, isi delimiteaza o optiune, exact in intervalul de timp cat ne e necesar sa clipim.

     

    „Nu-mi place cuvantul «intuitie», pentru ca are o conotatie mistica“, explica Gladwell. Pentru a ilustra aceasta concluzie, autorul foloseste o combinatie de cercetare stiintifica si stil „pop culture“, vorbind, intre altele, despre al doilea razboi mondial, sculpturile grecesti din epoca clasica, Tom Hanks, Pepsi, inaltimea pe care o au CEO sau concertele de trombon ale lui Ferdinand David. Un „pot pourri“ de situatii, din care insa stie sa extraga concluzii coerente. Sa ne incredem, deci, in deciziile luate in mod constient, in cunostinta de cauza, dupa o cantarire prealabila a tuturor aspectelor implicate sau sa dam ascultare si vocii interioare de moment, impulsului? Pot fi deciziile de moment la fel de valoroase si de valide ca si cele bine cumpanite? Raspunzand acestor intrebari, Gladwell a ajuns sa sa descopere puterea inconstientului adaptativ, adica a „valetului mental pe care il avem la dispozitie 24 de ore, sapte zile din sapte“, si a primelor doua clipe ale confruntarii cu necunoscutul, sub toate chipurile sale – clipe care ne pot salva sau ne pot aduce esecul.

     

    Adevarat fenomen cultural (a fost adesea citat, in discursurile sale, de catre Donald Rumsfeld, iar titlul unuia dintre volumele sale, „The Tipping Point“, a ajuns sa denumeasca una dintre piesele grupului rap The Roots), Gladwell a devenit unul dintre cei mai excentrici si mai prizati lideri de opinie din SUA. Unul care nu face arta pentru arta, pentru ca pretinde (si i se ofera) 40.000 de dolari pe conferinta.

     

    MALCOLM GLADWELL, „(S)Clipirea“,

    Editura Amaltea, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    Extraterestrii, printre noi

     

    Formula de mai sus a fost atat de des folosita, de la „Invadatorii“ pana la „Dosarele X“, incat aproape ca nu mai trezeste nicio reactie. In contextul romanului „Camuflaj“ al lui Joe Haldeman, caruia ii rezuma exact subiectul, ea capata insa noi valente. Prin anul 2019, este descoperit in zona platformei oceanice de langa insula Samoa un obiect de forma unui ou, construit dintr-un material mai dens decat orice alta substanta cunoscuta pe Pamant. Dupa ce a scos la lumina resturile Titanicului, experimentatul biolog marin Russell Sutton este hotarat sa faca acelasi lucru si cu „oul“ banuit a fi de origine extraterestra. Atunci cand se hotaraste sa-l vanda, ilicit, bucata cu bucata, nici nu banuieste ca destinul sau se va intersecta cu cel al unor extraterestri, aparent nemuritori, care se afla pe Terra de cateva milioane bune de ani.

     

    Joe Haldeman, „Camuflaj“,

    Editura Nemira, 2007

     

     

    Istorie si vraja

     

    Amestecand din nou fictiunea cu istoria, autoarea „Sticlei oracol“ ne transporta acum in Franta secolului al XVI-lea, la Paris, intr-un moment cand tara se afla in fierbere, cat pe ce sa se scufunde intr-un razboi civil. Caterina de Medici il spioneaza pe Henric al III-lea si pe amanta acestuia, Diane de Poitiers, incercand sa afle cum a reusit rivala sa sa-l subjuge pe rege. Bolnava de gelozie, soata regala afla ca singura cale de a-si rezolva problemele conjugale este de a pune mana pe obiectul magic numit „Stapanul tuturor dorintelor“, a carui existenta fusese prezisa de Nostradamus. Un cufar inchide intre peretii sai capul vesnic viu al lui Menander, magul care si-a vandut sufletul diavolului in schimbul nemuririi.

     

    Judith Merkle Riley, „Stapanul tuturor dorintelor“,

    Editura Allfa, Bucuresti, 2007

  • Portughezii vin la Ramnicu Valcea

    Compania portugheza Sonae Sierra, care detine peste 40 de centre comerciale in intreaga lume, a intrat pe piata locala prin preluarea centrului comercial River Plaza din Ramnicu Valcea. Tranzactia aduce familiilor Popescu si Bojan, care detineau centrul comercial, circa 42 de milioane de euro.
    Reprezentantii celor doua familii, respectiv Popescu Viorel, fost subprefect al judetului Valcea, Popescu Ghiulsen, Bojan Denise si Bojan Felix Bogdan, detin participatii egale de 25% in cadrul firmei Setler Mina, care detinea River Plaza.
    River Plaza are o suprafata inchiriabila de peste 12.000 metri patrati, gazduind aproximativ 90 de magazine, printre care un supermarket SPAR, un magazin Altex, lanturile vestimentare Kenvelo, Puma, Leonardo, precum si fast-food-urile Pizza Hut si KFC. Mall-ul a fost inaugurat la mijlocul lunii noiembrie a anului 2006, iar prin aceasta tranzactie devine centrul comercial cu numarul 44 in portofoliul companiei portugheze. Sonae Sierra detine active de peste 3 miliarde de euro in Portugalia, Spania, Italia, Germania, Brazilia si, mai nou, Romania.

  • 18 milioane pentru 70.000 de oameni

    Un fost pilot de Formula 1 a fost cauza unui eveniment care a blocat traficul in Capitala in perioada 18-20 mai. Harmut Beyer, unul dintre cei mai cunoscuti organizatori de evenimente automobilistice din lume si un personaj de exceptie in lumea raliurilor, a dat startul primului circuit de viteza din Bucuresti si primei competitii FIA GT organizate pe un circuit stradal din ultimii zece ani.
    Pentru amenajarea circuitului Bucharest Ring din jurul Casei Poporului din Bucuresti, compania detinuta de fostul pilot de raliuri a investit o suma ce s-a ridicat pana la 18 milioane de euro, conform declaratiilor oficiale. Banii, provenind in totalitate din surse private, au fost folositi pentru ridicarea tribunelor cu o capacitate de 70.000 de locuri, precum si pentru decopertarea si asfaltarea conform normelor impuse de FIA GT a unei suprafete de drum cu o lungime de 3,2 kilometri si pentru instalarea unor parapeti de beton pe ambele laturi ale pistei. Beyer, care a mai dezvoltat, prin intermediul Beyer Industrial Consulting, circuitul de Formula 1 de la Bahrain, a incheiat cu Federatia Internationala de Automobilism un contract cu durata de 10 ani care exclude mutarea circuitului intr-o alta locatie din tara.
    Prin urmare, cei care nu au asistat la evenimentul dedicat vitezei din luna mai din Bucuresti vor mai avea ocazia sa participe la cursele de Formula 3 si FIA GT si anul viitor.

  • Corporate shrink

    Ce este de facut in momentul in care am intrat intr-o multinationala, dupa eforturi mari si constat ca fac cu totul altceva decat ceea ce am negociat? Este destul de greu sa convingi trei sefi directi si alti trei la care nu ai acces niciodata ca tu nu ai fost informat corect asupra jobului. De cele mai multe ori ti se raspunde ca “in timp, ajungi sa faci lucrurile pentru care ai semnat contractul de munca”. Sa astept sau nu?

    In primul rand ar fi bine sa va lamuriti cine va este sef. Sunt organizatii cu subordonare dubla, dar si in acest caz exista o impartire a activitatilor de care raspunde fiecare dintre cei doi sefi. Ambiguitatea rolului este un factor stresant important, asa incat ar fi bine sa aveti o discutie cu seful sa va lamuriti care sunt responsabilitatile dvs. si sa va exprimati dorinta de a face lucrurile pentru care ati fost angajat. In functie de cat de mare este diferenta intre ceea ce faceti si lucrurile pentru care ati stiut ca sunteti angajat puteti sa acceptati sau nu situatia.

    Sigur ca nu e deloc profesionist si de natura sa va dea incredere in organizatie faptul ca realitatea jobului nu corespunde cu descrierea lui in cadrul interviurilor de angajare. Dar daca va place atmosfera si considerati ca dincolo de frustrarea ca nu primiti ceea ce v-a fost promis puteti ajunge cu ceva efort sa faceti ceea ce va place, probabil veti ramane in acea organizatie. Cel mai important este sa va lamuriti daca regulile interne, atmosfera, stilul de lucru va plac sau nu. Pentru ca daca sunteti genul de persoana care prefera lucrurile clar definite, iar cultura organizationala a acelei firme tolereaza incertitudinea este clar ca mai devreme sau mai tarziu veti alege sa plecati.

    In cadrul companiei in care lucrez, una cu vechime mare pe piata, exista o organigrama care, in contextul schimbarilor din ultimii ani, s-a dovedit a nu mai fi eficienta. Cum poate fi realizata si comunicata reorganizarea companiei, avand in vedere necesitatea schimbarii liniilor ierarhice si a ariilor de influenta manageriala?
    In functie de specificul activitatii si de masura in care aveti specialisti in organizatie puteti sa numiti o persoana din interior care sa faca analiza sau puteti apela la o firma specializata in consultanta organizationala. Deciziile de restructurare sunt intotdeauna dificile si de cele mai multe ori o mare problema este comunicarea si implementarea masurilor de restructurare. Proiectul in sine tine de cunoasterea pietei, de capacitatea de a evalua tendintele de dezvoltare, precum si de luciditatea in analiza activitatii firmei in care lucrati.
    Mai departe insa, este foarte important ca mesajul pe care il dati si angajatilor, si pietei sa fie bine formulat astfel incat sa fie clar ca ceea ce faceti este sa rezolvati o problema, nu sa incepeti un sir de masuri nepopulare si asteptarea ca oricand poate fi mai rau. Conteaza foarte mult pentru comunicarea interna sa le explicati oamenilor pe ce baza ati luat decizia de restructurare, care au fost datele problemei si sa le dati perspectiva unui viitor care tine si de niste decizii strategice, dar si performantele lor.

    Am intalnit de curand conceptul de coaching. Merita sa investesc intr-o intrevedere cu un coach doar pentru a-mi asigura o “potentiala” reusita ulterioara in cariera? Costa semnificativ si poate la fel de bine sa fie vorba despre un sarlatan.
    Coachingul prin definitie implica dorinta?si angajamentul clientului de a trece prin acest proces. Decizia daca veti investi sau nu in coaching o veti lua in functie de ceea ce va doriti sa faceti in viitor si de abilitatile pe care considerati ca este necesar sa le dezvoltati. Ceea ce pot sa va spun cu siguranta este ca inainte de a incepe un program de coaching trebuie sa va definiti asteptarile. Sesizez o nota destul de mare de neincredere in tonul dvs. si sigur nu puteti avea rezultate cu aceasta atitudine. Cei autorizati in coaching sunt profesionisti ca in orice alt domeniu, doar ca stiintele socio-umane au legi care sunt valabile pentru majoritatea, nu obligatorii pentru toti spre deosebire de stiintele exacte.

    Este forma unui CV mai importanta decat continutul?
    Forma unui CV ajuta la formarea unei imagini de ansamblu asupra candidatului si poate sa ii atraga atentia celui care face recrutarea si selectia, dar ceea ce conteaza in decizia de programare a unui interviu este sigur continutul.

  • Hai sa gasim un titlu impreuna

    Cand cel mai “varstnic” om din redactie are 25 de ani, iar cel mai tanar are 21 de ani, nu e de mirare ca esti cea mai galagioasa si mai incomoda redactie din cladire, fapt de care multi se plang in fiecare zi. Personal, am 23 de ani si, pentru ca am intrat acum trei ani in presa de business, ca redactor la Ziarul Financiar, sunt deja considerata una dintre “veterani”.

    Diminetile in redactie (musai de mentionat faptul ca este preponderent feminina) au inceput dintotdeauna cu o cafea, au urmat putinele clipe de liniste, cu casti indesate pe urechi ? chipurile fiecare se concentreaza la textul lui, in realitate fiecare concentrandu-se la videoclipul lui de pe YouTube – si bataia pe telefoane. TARGET inseamna de fapt un sir de 8 mese inghesuite intre Ziarul Financiar si Business Magazin (mai precis, intre Ziarul Financiar si Media & Advertising, supliment relansat recent de BM, a carui aparitie ne-a redus si mai tare spatiul real, fiindca asa se intampla mereu cand mai apare o publicatie noua).

    Dupa-amiezile au aratat si ele intotdeauna la fel. In jur de 7-8 cate un redactor mai ramanea stingher, in fata calculatorului. Se mai converseaza cu un om de business, mai cauta o cifra de afaceri pe “mfinante.ro”, si omoara si cele doua ore de dinaintea concertului din Music Club, care se afla, printr-o preafericita intamplare, la subsol.
    Una peste alta, personajele sunt cam aceleasi, inca de acum un an, cand eram in stadiul de proiect si nu ne numeam TARGET, ci “lunarul de business”.
    In dimineata aceasta, in care aveam cu totii deadline, povestea se repeta. Am reluat discutiile despre moda, despre pozele din calatorii ale unui manager care ne-au facut pofta sa o luam la picior prin lumea intreaga si, bineinteles, despre cafea. Am discutat din nou in contradictoriu despre “de ce Mamaia” si “de ce Vama Veche?” si am sfarsit, ca si alte dati, prin a ni se face un incredibil dor de mare. Episodul s-a incheiat tot cu castile pe urechi, fiindca fiecare mai avea de finisat o explicatie foto sau un citat. Sau, dupa caz, de terminat de vizionat un videoclip.

    Pentru numarul acesta, a scris fiecare cate semne a putut. Unii au mai cerut spatiu pentru poze, in timp ce altii au taiat sau le-am taiat din text, dupa doza de sange rece. Sabrina a mai descoperit un trend in real estate si a scris despre cum se leagana pe valuri casele iaht, in timp ce Cristina a luat la rand restaurantele romanesti devenite embleme pentru Bucuresti si a rasturnat in cateva pagini toate aromele intalnite prin terasele insorite.
    Coverstory-ul, in intregime despre expati si cum s-au adaptat ei la viata in Romania, l-a determinat pe Andrei sa scrie un chapeau cuceritor, poate tocmai pentru ca aduce a poveste cu insule, corabii si conchistadori. Dani a intalnit un mare designer si a aflat cum este sa te razboiesti tocmai cu soarele ca sa construiesti un brand foarte solid.

    Viki si Anca au rascolit birourile managerilor in cautarea laptopului de un milion de dolari, l-au gasit si l-au infatisat in sectiunea de new-media. Dar Ioana unde e? Ah, mi-am amintit… Ioana cutreiera Londra la ora aceasta, in excursie de subiecte zic eu, de relaxare zice ea. Sper sa se intoarca cu story-uri cel putin la fel de interesante ca data trecuta, cand ne-a scris despre cum alerga Kelly Osbourne in rochite involanate prin cluburile din underground-ul londonez sau cand am luat-o inaintea Financial Times cu povestea designerului de interior Sera of London, spre bucuria Ralucai, care editeaza sectiunea de lifestyle.
    In concluzie, noi suntem cei care am intalnit, de-a lungul timpului, si cei mai cosmopoliti oameni de business din Romania, pe care ii vom si premia ca atare si pe care ii trecem in revista in 4 pagini cu fotografii care sa va aminteasca de povestile lor de succes, care i-au transformat in lideri veritabili. Mai mult decat atat, TARGET continua sa aduca imagini in fata cititorilor. Un nou DVD, disponibil impreuna cu revista, spune povestea fondatorului Microsoft, Bill Gates.

    Multe ar mai fi de spus, dar iarasi ? ma strange colonajul la acest editorial si trebuie sa ma opresc. In plus, ma apasa si timpul, pentru ca acum urmeaza ora in care ma cert cu Eduard, art directorul, pentru poza de editorial, si iar o sa imi aleg una pe care nu o sa o publice. Va invit, asadar, sa ne mai cititi inca un an si promit ca la sfarsit va mai impartasesc din noutati.

  • Au cimentat piata

    Vremea a tinut cu producatorii de ciment, care au inregistrat vanzari record in primul trimestru al anului, in urma numarului mare de lucrari de constructii derulate. Cei trei mari jucatori de pe piata romaneasca, Lafarge, Heidelberg Cement si Holcim, si-au triplat vanzarile, in continuarea unui trend inceput anul trecut, cand in lunile de vara vanzarile de ciment au crescut cu pana la 40%. Valoarea vanzarilor de ciment inregistrate de Lafarge pe piata romaneasca a crescut in primul trimestru cu un ritm record de 182,7%. Practic, Lafarge Ciment a realizat in primul trimestru cea mai mare crestere dintre toate diviziile grupului francez.
    Acelasi ritm de crestere a fost realizat de grupul german Heidelberg Cement care si-a triplat vanzarile in primul trimestru, pe fondul cererii masive de ciment din sectorul privat odata cu incalzirea vremii resimtita la inceputul anului.
    Un alt jucator prezent pe piata locala de ciment, grupul elvetian Holcim, a inregistrat, in primul trimestru, o crestere de 117,3% a volumului vanzarilor de ciment in Romania, comparativ cu perioada similara din 2006, cel mai mare avans consemnat pe o piata europeana. Valoarea pietei de ciment ar putea ajunge anul acesta la peste 600 de milioane de euro, impinsa de investitiile din sectorul privat, in crestere cu circa 20% in volum, ritm la care se va adauga o majorare de 4-5% a preturilor, potrivit datelor din piata. In prezent, consumul de ciment din Romania este de 334 kg pe cap de locuitor si va ajunge in 2007 la 385 de kilograme pe cap de locuitor, media consumului in tarile Uniunii Europene fiind de 538 kg, desi in tari ca Portugalia sau Grecia nivelul consumului ajunge la circa o mie de kilograme, raportat la populatie. Per ansamblu, industria cimentului este una dintre cele mai dinamice de pe piata constructiilor.

  • Opulenta sau clasa intai?

    Operatorii aerieni din toata lumea pregatesc un nou concept de first class, aproape sinonim cu extravaganta, care va duce la disparitia sau reinventarea clasei premium traditionale.
    Fie ca noua clasa intai va oferi spatiu dublu pentru fiecare pasager, terminale speciale de tip lounge in loc de sali de asteptare, asistenti personali sau meni-uri personalizate concepute de un chef, companii ca Singapore Airlines, Emirates Airline sau Lufthansa sunt hotarate sa duca serviciile oferite de la nivelul “super” la “ultra-premium”. Lufthansa are deja in plan sa investeasca 137 de milioane de dolari pentru amenajarea in toate tarile a lounge-urilor de asteptare. Spatiul mai mare pentru fiecare pasager se traduce in mai putine locuri, deci mai putine persoane la bord. Emirates ofera deja fiecarui client de la clasa intai propriul mini-apartament de zbor, adica un spatiu separat de exterior prin usi glisante, in care se pot organiza in liniste mese sau intalniri de afaceri. In conditiile in care private jet-urile reprezinta o reala concurenta pentru operatorii aerieni de lux, previziunile pentru acestia din urma sunt neclare. O parte vor disparea, in timp ce restul vor gasi modalitati de a duce luxul dincolo de hotarele actuale.

  • De la FMCG la telecom

    Paul Markovits (foto) a preluat functia de Senior Director, Brand and Marketing Communications al Vodafone Romania care avea peste 7,7 milioane de utilizatori in 2006.
    Markovits a ocupat anterior functia de Senior Brand Manager, Laundry Category pentru Europa Centrala si de Sud la Procter & Gamble, si preia pozitia detinuta pana acum de Stephanie Jackson, care a fost numita Senior Director, Online Services la Vodafone Romania. Noul executiv al Vodafone, in varsta de 39 de ani, si-a inceput cariera in 1991 in domeniul marketingului politic. In cei peste 15 ani de experienta, Markovits a activat in managementul afacerilor in Europa Centrala si de Est si in Balcani, acoperind domenii precum comertul, piata de consum si relatiile publice. Dupa 12 ani in care a detinut functii de conducere la Procter & Gamble, Markovits intra in randurile Vodafone si va fi subordonat viitorului Chief Marketing Officer al Vodafone. Postul a ramas vacant dupa plecarea lui Ken Campbell la conducerea BITE Group, firma ce ofera servicii de telefonie mobila in Lituania si Letonia, iar atributiile au fost preluate temporar de Liliana Solomon, actualul CEO al Vodafone Romania.

  • Vanatoarea WSJ

    La inceputul lunii mai, o oferta nesolicitata din partea miliardarului Rupert Murdoch de preluare a publisherului cotidianului The Wall Street Journal a facut valuri in businessul international. Compania News Corp., detinuta de Murdoch, a oferit 5 miliarde de dolari (3,67 miliarde de euro) pentru achizitia companiei Dow Jones&Co, in portofoliul careia intra cotidianul Wall Street Journal, cel mai important ziar de business din lume si al doilea ziar din SUA ca tiraj, precum si site-ul wsj.com si agentia de stiri Dow Jones Newswires.
    Familia Bancroft, actionarul principal al Dow Jones, care detine 25% din actiuni si majoritatea drepturilor de vot, a respins oferta magnatului media. In ciuda acestui refuz, Murdoch a facut presiuni in vederea realizarii unei intalniri cu familia care controleaza Dow Jones&Co, promitandu-le chiar un loc in board-ul News Corp. si posibilitatea crearii unui board editorial independent pentru Wall Street Journal, daca vor fi de acord sa vanda. Acest lucru a provocat o adevarata confruntare de opinii in cadrul familiei Bancroft, fara a oferi, la inchiderea editiei, vreun indiciu privind rezultatul discutiilor. Oferta care a evaluat actiunile publisherului la 60 de dolari (44 de euro) fiecare, cu 65% mai mult decat pretul la bursa in sedinta precedenta, a dat startul unui val de speculatii care ar putea conduce la lansarea unei curse in care miza sa fie publicatia cu o istorie de 125 de ani.
    Printre companiile care au facut subiectul speculatiilor ca presupusi ofertanti ai Dow Jones se numara General Electric, care detine reteaua de stiri financiare CNBC, precum si Washington Post, Gannett si Google. Reprezentantii lor nu au facut insa nicio confirmare in acest sens. Anuntarea ofertei lui Murdoch a declansat in prima zi a lunii mai o crestere a actiunilor Dow Jones cu 57 de centi la 57,28 dolari (42 de euro), inainte ca autoritatile sa stopeze tranzactiile. Si actiunile altor companii care detin ziare de business sau agentii de presa s-au apreciat, printre acestea fiind The New York Times Company, Reuters si Pearson, proprietarul Financial Times. Intentia lui Murdoch de a prelua Wall Street Journal este motivata de influenta pe care ziarul o are asupra mediului de afaceri din toata lumea, lucru care ar facilita promovarea noului sau canal de televiziune ce va fi lansat anul acesta, precum si extinderea audientei online a News Corp.