BusinessMagazin

Category: Arta si societate

  • In garderoba lui Barbie

    Ca majoritatea designerilor de moda, Kim Culmone isi petrece zilele de munca analizand mostre de materiale, luand parte la focus grupuri, editand schite de design si batand magazinele in cautarea inspiratiei si a unor noi trenduri. Insa spre deosebire de majoritatea colegilor ei de breasla, Culmone are doar un singur client, inalt de 28 de centimetri: papusa incorecta anatomic, Barbie. Iar designul pentru un asemenea client iconic presupune o multime de timp si energie. Tinutele papusii trebuie planificate cu cel putin un an inainte.
    Culmone, senior manager pe design de produs la Mattel, se indreapta spre strazile si podiumurile de prezentare din New York si Paris pentru inspiratie. “In meseria mea totul se reduce la marime”, spune Culmone. “Se intampla adesea sa vedem o tinuta pe strada si sa ne trezim exclamand ‘O Doamne, asa ceva ar fi perfect pentru Barbie!’, insa de fiecare data aceasta arata cu totul altfel atunci cand este adaptata la dimensiunile ei.” Anumite imprimeuri sau materiale nu ar putea fi niciodata taiate astfel incat sa se potriveasca unor hainute atat de mici. Dupa cum recunoaste si Culmone, la mijloc sunt multe probe, greseli si idei abandonate.
    Culmone a inceput sa-si dezvolte propriile idei privind stilul atunci cand studia designul interior la Universitatea din Louisiana si apoi designul textil la Institutul de Moda si Design din Los Angeles. La mijlocul anilor ’90 a devenit cofondatoarea si directoarea de creatie a unui studio de design textil numit Design Garage Inc., in L.A.
    Insa compania si-a inchis portile in 1998, si astfel Culmone s-a trezit in cautarea unui job. Atunci s-a adresat biroului de career-service a fostei sale facultati si le-a spus ca vrea sa-si inceapa din nou cariera intr-o companie mare si stabila de data aceasta.
    In loc sa ajunga la un mare retailer ca J.Crew, Culmone a aterizat la Mattel. Atunci cand a inceput sa lucreze la “parintii lui Barbie”, ea nu-si imagina ca va ramane mai mult de sase luni in aceasta companie. “Imi inchipuiam ca voi lucra la un produs ceva mai ‘adult’ in viitorul meu”, spune ea. “Insa aceasta lume m-a prins incet-incet. Probabil ca de vina este si sentimentul acesta ca aici orice este posibil, sentiment pe care stiu ca nu l-as mai intalni intr-o piata ceva mai adulta.”
    Deci, ce este mai satisfacator – sa imbraci oamenii sau plasticul? Instinctual Culmone ar raspunde ca se simte mai bine in lumea jucariilor decat s-ar putea simti oriunde altundeva. “Industria de imbracaminte este un loc extraordinar de dificil”, spune ea.
    “Numarul de ore petrecut la birou este infiorator. Unii oameni nici macar nu sunt platiti. O parte dintre designerii nostri de la Mattel vin exact din aceasta lume si sunt extrem de fericiti sa scape de competitia acerba din aceasta industrie. “Desi se fereste sa scape cifre, ea spune ca designul pentru Barbie este rasplatit ‘mai mult decat corect’.”

    O pagina din agenda lui Kim Culmone:
    Intre orele 8 si 8:30 a.m. Ajunge la birou. Petrece 30 de minute verificandu-si e-mail-ul.
    8:30 – 10:30 a.m. Se intalneste cu echipa de designeri si ceilalti membri ai staff-ului pentru a discuta linia curenta de imbracaminte. Aceasta intalnire este urmata de o sedinta saptamanala
    in cadrul careia toata lumea, de la ingineri pana la cei care picteaza fata papusilor, isi prezinta rapoartele de activitate.
    10:30 – 11 a.m. Da o tura etajului in care este amplasata echipa de design, analizand mostrele de material ale designerilor care lucreaza cu noi trenduri ca denim colorat, impletituri cu ochiuri largi sau imprimeuri grafice mai deosebite.
    11 a.m. – 12 p.m. Intalniri cu designerii responsabili de ambalaj pentru a trece in revista schema coloristica, designul si textul pentru o cutie a unui nou produs.
    12 p.m – 1 p.m. Pranz de afaceri si o intalnire cu “echipa de lifestyle” (grupul care detine licenta pentru designul tricourilor, bicicletelor si gentutelor sub marca Barbie).
    1 – 3 p.m. Intoarcerea la sediu si oferirea de feedback referitor la ideile designerilor pentru linia de imbracaminte a sezonului urmator.
    3 – 5 p.m. Sedintele incep din nou. Prima este cu “echipa laboratorului chimic”, pentru a trece in revista produsele cosmetice care vor fi vandute impreuna cu noile papusi Barbie. Apoi urmeaza o prezentare sustinuta de grupul responsabil cu resursele exterioare, care recomanda produse ce nu pot fi realizate in interiorul companiei Mattel – precum o papusa Barbie care canta odata ce este conectata la un MP3 player.
    5 – 6 p.m. Se intoarce la birou acolo unde raspunde la e-mail-uri.
    6 – 8:30 p.m. Observa un focus grup alcatuit din cateva fetite care se joaca atat cu papusile Barbie, dar si cu noua linie extrem de populara de papusi Bratz produsa de principalul rival al companiei Mattel, MGA Entertainment.

    Fisa postului

    Numele functiei: Designer de moda pentru papusi.
    Companii care angajeaza: Producatorii de jucarii ca Mattel, Bratz, American Girl sau Madame Alexander.
    Unde sa cauti posturi libere: Companiile sunt de obicei cele care cauta si recruteaza designerii direct de pe bancile scolilor de design sau moda.
    Nivel salarial: Marile companii din lumea jucariilor platesc designerilor salarii compuse din sase cifre, comparativ cu cele 60.000 sau 70.000 de dolari care reprezinta salariul anual al unui designer de rand din domeniul modei la scara umana, conform Coroflot.com, un website de joburi in domeniul designului.
    Abilitati necesare: O diploma sau experienta in domeniul textilelor sau a modei este un must, iar abilitatea de a gandi la scara mica nu poate decat sa ajute in aceasta meserie.
    Numarul de posturi similare in Statele Unite: Mai putin de 500. Echipa responsabila de Barbie de la Mattel are in subordine 25 de designeri responsabili cu garderoba faimoasei papusi.

  • Romania, mai aproape de boom-ul low-cost

    Operatorul low-cost Wizz Air a anuntat ca va lansa doua curse noi, catre Londra si Dortmund, ambele cu plecare din Targu-Mures. Cursele vor avea o frecventa de 3 zboruri pe saptamana, iar biletele se pot rezerva contra sumei de minimum 28 de euro, cu toate taxele incluse. Wizz Air zboara deja din Targu-Mures spre Budapesta, Roma si Barcelona. La inceputul anului 2008 compania aeriana va lansa si doua curse cu plecare din Bucuresti catre Parma si Venetia si planifica sa isi creasca numarul de curse pe celelalte rute operate din Romania.
    Estimarile Wizz Air indica in Romania un trafic de 500.000 de persoane in anul fiscal 2007 si tind catre 1 milion de pasageri in 2008. Potentialul urias de crestere pe care il are piata zborurilor low-cost face multe dintre companiile care activeaza in acest sector sa isi intensifice prezenta in Romania. Compania aeriana easyJet, liderul pietei europene de low-cost, estimeaza ca va transporta 255.000 de pasageri in primul an de prezenta pe piata locala. Traficul total low-cost este estimat in acest an la aproape doua milioane de pasageri, ceea ce ar reprezenta o triplare comparativ cu nivelul din 2006. Pe piata aeriana low-cost mai opereaza Blue-Air, Sky Europe, MyAir, Wizz Air, Germanwings, divizia low-cost a Lufthansa, precum si compania spaniola Clickair. Blue-Air este liderul pietei low-cost din Romania si a transportat anul trecut 443.500 de pasageri si estimeaza pentru 2007 circa 800.000 de pasageri. Romania ar putea experimenta boom-ul calatoriilor prin care au trecut si celelalte tari foste comuniste din Europa de Est si Centrala, ca Ungaria Polonia si statele baltice, atunci cand au aderat la Uniune, in 2004.

  • Romanii vor masini straine

    Vanzarile de autoturisme noi din Romania cresc intr-un ritm alert, insa ponderea autovehiculelor de import nu favorizeaza deloc vanzarile Dacia.
    In primele sapte luni ale anului, romanii au cumparat 177.685 de autoturisme, in crestere cu 22,4% fata de perioada similara a anului 2006, insa vanzarile Dacia s-au redus cu 4,1%, de la 60.537 de unitati, anul trecut, la 58.037 de unitati, in acest an. Astfel, cota de piata al celui mai mare producator autohton a scazut de la 41,7%, in primele sapte luni ale anului trecut la 32,7% in intervalul ianuarie – iulie 2007.
    Cererea de pe segmentul de import, principalul “vinovat” pentru scaderea de la Dacia, a avansat cu 53%, pana la 108.807 unitati, crestere sustinuta indeosebi de constructorul francez Renault, in crestere cu 45,2%, la 17.181 de masini vandute.
    Skoda, desi a vandut mai multe autoturisme decat Volkswagen (13.578 fata de 12.740) si ocupa locul secund in topul vanzarilor, a inregistrat o crestere de 25,9%, in comparatie cu cea de 54,8 procente a germanilor.
    Opel si Ford au bifat cele mai mari accelerari, 70,8%, respectiv 64%, insa se claseaza pe locurile patru si cinci in topul vanzarilor.
    Piata cumulata (autoturisme si vehicule comerciale, atat de productie autohtona cat si de import) a crescut in aceeasi perioada cu 23,3%, pana la 206.089 de unitati.
    Cererea inca mare pentru motoarele diesel, 41,6% din totalul masinilor cumparate in 2007 sunt diesel, cu un procent si mai ridicat in cazul celor de import, 47,9%, nu situeaza Romania pe trendul urmat de pietele auto mature, unde preferintele clientilor se indreapta inspre benzina si, din ce in ce mai des, catre motoare hibrid.

  • Venituri de cinci stele

    Pana la aproape 100 de milioane de euro au urcat veniturile celor sase hoteluri de cinci stele de pe piata romaneasca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, incasarile au crescut cu 8%. Anul trecut, cel mai cautat hotel de 5 stele a fost JW Marriott, care a avut singur o cifra de afaceri de 37 de milioane de euro, cu 6% mai mult fata de 2005. Profitul net consemnat de Marriott s-a ridicat la 14,7 milioane de euro, si pe fondul faptului ca este cel mai mare hotel de 5 stele din Bucuresti. JW Marriott dispune de aproape 380 de camere si 23 de apartamente, o galerie comerciala, spatii de conferinte si restaurante.
    AthŽnŽe Palace Hilton ocupa locul doi in clasamentul dupa cifra de afaceri, pe locul trei s-a situat Howard Johnson Grand Plaza, iar pe locul patru Crowne Plaza. AthŽnŽe Palace Hilton realizeaza peste 50% din venituri din contracte de acomodare incheiate cu unele dintre cele mai mari companii din Romania, precum Petrom, Coca-Cola sau Enel, care isi gazduiesc angajatii pe perioade care pot atinge si un an. Hotelul este aflat in portofoliul companiei Ana Hotels, controlata de omul de afaceri George Copos.
    Hotelul de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza a avut o crestere de 12% a cifrei de afaceri pe primele sase luni ale anului, pana la 9 milioane de euro. Principalele motive care au stat la baza cresterii au fost cresterea cotatiei Bucurestiului ca destinatie in turismul de business si cresterea frecventei evenimentelor politice, economice sau sportive.

  • Cele mai profitabile

    Petrom ramane campioana in topul celor mai profitabile 20 de companii din Romania anului 2006, cu cei doi mari rivali din telefonia mobila, Orange si Vodafone, crescandu-si constant castigurile pentru a recupera distanta ce-i separa de prima treapta a podiumului.
    La o cifra de afaceri totala de 15,7 miliarde de euro (cu 2,7 mld. mai mult decat in 2005), cele 20 de companii din top au realizat, in 2006, un profit de 2,9 miliarde de euro net, cu un miliard mai mult decat in 2005. Cifra totala din dreptul incasarilor reprezinta 16% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei.
    Petrom conduce detasat clasamentul, cu un castig net de 650 de milioane de euro, de doua ori mai mult decat ocupanta locului trei, compania britanica Vodafone, ce a castigat, in 2006, 325 mil. euro. Britanicii se tin aproape de rivalii de la Orange, locul secund in clasament, cu un profit net de peste 400 de milioane de euro.
    Cele mai mari grupuri bancare de pe piata ocupa locurile patru si cinci in top, cu un profit cumulat de 400,7 mil. euro, 214,6 mil. pentru BCR, respectiv 186,1 mil. euro in dreptul BRD-SocGen.
    Romgaz este singura companie detinuta de stat din top 5, cu un profit net de 132 de milioane de euro. Statul roman mai detine alte doua nume din top 20: Transelectrica si Transgaz, locurile 11, respectiv 13 in topul celor mai profitabile companii din economie.

  • Cum se cucereste o femeie

    Nancy Duarte marturiseste ca electronicele nu-i trezesc nici un fel de afinitate sau afectiune. Desi este fondatoarea unei companii cunoscute din Silicon Valley, Nancy nu pune pret pe gigabiti. “Nu sunt genul acela de persoana, mereu conectata si online”, spune Duarte fara nicio intentie de a-si cere scuze pentru aceasta “erezie”.
    “Nu am o geanta plina de gadget-uri, din care sa mi se reverse electronicele si pot sa spun cu mana pe inima ca nu sunt o fana a BlackBerry-ului.” Nu cu mult timp in urma marketerii din domeniu ar fi catalogat afirmatiile lui Duarte ca “o chestie feminina” si ar fi ignorat-o. Insa timpurile se schimba.
    Cu opt luni in urma Duarte, CEO-ul in varsta de 44 de ani a companiei Duarte Design, a cumparat un Apple MacBook. Nu a trecut mult timp pana cand a descoperit cat de usor isi poate folosi camera digitala impreuna cu software-ul iPhoto al noului sau Mac, fotografiile din memoria aparatului revarsandu-se pe ecranul laptopului dintr-o singura miscare. In scurt timp Duarte s-a trezit ca isi facea singura DVD-uri cu poze si filme cu cei dragi si ca a inceput sa observe “ce gentute dragute pentru laptopuri au inceput sa apara prin magazine”. Pe scurt Nancy Duarte s-a indragostit iremediabil si fara scapare de gadget-urile high-tech.
    Insa sentimentele si parerile ei de baza despre tehnologia in sine nu s-au schimbat. Ceea ce s-a schimbat insa au fost produsele si designul lor. Deodata toate gadget-urile au devenit mai usor de folosit si astfel au inceput sa o atraga. “Femeile sunt mult mai ocupate decat barbatii”, spune ea hotarata.
    “Si in plus nici nu iubesc tehnologia atat de mult incat sa pierd doua ore cu un manual de instructiuni de utilizare de parca ar fi un puzzle a carui solutie trebuie sa o gasesc. Barbatii gasesc o placere deosebita in asemenea activitati. Eu in acest timp as prefera sa citesc o carte in schimb.”
    Nancy Duarte reprezinta un grup in crestere, cel al femeilor care au inceput sa imbratiseze tehnologia din momentul in care aceasta a iesit in intampinarea lor si a incetat sa le trateze ca un public secundar, nesemnificativ. In spatele acestei revolutii tacute sunt inginerii si designerii care au inceput sa incorporeze o doza tot mai mare de sensibilitate feminina in produsele traditional sculptate dupa gusturile si obiceiurile masculine.
    Cu doar cativa ani in urma feminizarea unui produs electronic insemna realizarea unei versiuni pastelate a originalului. Retailerii observa ca acest tip de marketing nu a murit in totalitate, dar astazi feminizarea tehnologiei se refera la caracteristicile de baza ale produsului si se reflecta cel mai adesea in usurinta folosirii lor. Fara a fi adresate in exclusivitate publicului feminin acestea sunt “female friendly”. Iar rezultatele nu s-au lasat asteptate prea mult.
    Publicul feminin a fost responsabil pentru cumpararea a mai mult de jumatate din camerele digitale vandute in primele patru luni ale acestui an, comparativ cu procentul de 48% inregistrat cu doi ani in urma, conform datelor NPD Group. Insa nu doar cifrele reflecta felul in care aceasta tendinta schimba fata tehnologiei.
    Spatiile mai generoase dintre tastele noului notebook Sony sunt gandite astfel incat sa le permita femeilor cu unghii mai lungi sa tasteze mai usor. Ultimele modele de telefoane mobile produse de LG Electronics au focalizarea automata a camerei digitale calibrata la lungimea bratului, deoarece cercetatorii companiei au observat ca tinerele femei tind sa faca cele mai multe poze impreuna cu un prieten, spre deosebire de barbati.
    Nikon si Olympus au introdus de curand noi linii de camere digitale mai usoare, mai compacte si mai usor de folosit, concepute special pentru femei, deoarece studiile au dovedit ca acestea au tendinta de a fi principalul “pastrator” al amintirilor in familie. Modelul Nikon D40X este cu 20% mai mic decat camera digitala standard Nikon S.L.R. si poate fi mult mai usor purtat la gat sau in geanta, asta in timp ce pastreaza cea mai mare parte a setarilor surorii sale mai mari.
    Industria produselor electronice se vede astazi nevoita sa accepte realitatea evidenta: cele mai multe produse de acest gen sunt destinate uzului in familie, iar in cele mai multe cazuri aceasta este administrata de femei, dupa cum spune si Robert F. Gee, vicepresedinte al diviziei de marketing a companiei Coby Electronics, cu sediul in Queens.
    “Femeile devin din ce in ce mai mult principalii factori de decizie”, spune Gee. “Atunci cand televizoarele cu ecran mare au aparut pentru prima oara, totul se rezuma la sport. Acum discutia se reduce la functiile speciale pe care le are pentru urmarirea filmelor. Femeile reprezinta o parte importanta a audientei, iar in noile designuri se reflecta exact acest lucru.”
    Coby a inceput sa vorbeasca direct femeilor, promovandu-si anumite produse cum ar fi DVD player-ul dual-screen pentru masina, pe care l-a promovat in revista Cosmopolitan. “Factorul acceptul consortului” este o sintagma des folosita la Digital Advisor, un site de shopping si informare in domeniul produselor electronice. Iar consortul se dovedeste a fi in cele mai multe cazuri tocmai femeia, dupa cum explica Mike Brady, editorul acestui website.
    “Daca sotul aduce acasa televizorul gigant pe care si l-a dorit intotdeauna, sotia va spune invariabil ‘Ce prostie, nu vezi ca e mai mare decat peretele?’”, spune el. Brady mai spune ca barbatii si femeile tind sa aiba pareri diferite asupra rolului pe care televizorul ar trebui sa-l ocupe in casa lor. “Barbatii vor ca televizorul sa domine intreaga camera, in timp ce femeile il vad nu atat ca si centrul de interes al intregii camere, ci ca pe un accesoriu.”
    Producatorii de televizoare au inteles sa raspunda solicitarilor feminine in diverse feluri. Westinghouse Digital Electronics a lansat de curand LCD-urile plate – care sunt mai atragatoare pentru femei in versiunile cu dimensiuni mai modeste de 32 si 40 de inchi – cu DVD player incorporat.
    Acest gen de televizoare este cu atat mai tentant pentru femei, spune Rey Roque, vicepresedintele diviziei de marketing a companiei, cu cat astfel camera va fi astfel mai putin aglomerata si mai putin plina de cabluri si fire. Tehnologia orientata catre camuflarea produselor electronice ca televizoarele sau sistemele home cinema se transforma intr-un ritm accelerat intr-o categorie in sine.
    De exemplu, unul dintre deschizatorii acestei directii, compania Acoustic Research, vinde un sistem audio camuflat intr-o biblioteca compacta. Sistemul se numeste Home DŽcor si deghizeaza boxele in vaze, carti sau suporturi de lumanari, dupa cum spune Tom Malone, presedintele Audiovox, compania care le produce. “Ideea din spatele acestui concept a fost aceea de a face un sistem audio performant, dar care sa fie in acelasi timp practic invizibil”, spune Malone. Invizibilitatea insa costa, aceste boxe incepand de la un pret de 800 de dolari.
    Producatorul bateriilor Energizer a mers atat de departe, incat a conceput incarcatoare pentru fiecare sex in parte. Incarcatorul Dock & Go, negru cu o margine argintie, costa 33 de dolari si este adresat barbatilor, putand incarca pana la 8 baterii simultan.
    Al doilea, numit Easy Charger, costa doar 20 de dolari si se adreseaza femeilor, in responsabilitatea carora cade de obicei incarcarea bateriilor din casa. Acest incarcator este plat si rotund si este vandut impreuna cu fatete interschimbabile in culorile negru, argintiu si crem. Pe un ecran incorporat se afiseaza in permanenta un mesaj referitor la faza in care se afla ciclul de incarcare.
    Testarile efectuate in cadrul focus grupurilor au aratat ca barbatii tind sa respinga incarcatorul Easy Charger tocmai din cauza acestor mesaje care le spun ceea ce ei cred ca stiu deja, spune Mandy Iswarienko, brand manager al Energizer.
    “Am descoperit ca modul in care barbatii si femeile se raporteaza la incarcatoarele pe care le folosesc este foarte diferit”, spune ea. “Pentru femei cel mai important aspect atunci cand foloseste un produs electronic este sa fie cat mai usor de inteles si de folosit.”

  • Designerul care deschide usi

    Pentru cei mai multi oameni, cel mai important moment din cariera este acela in care reusesc sa isi strecoare piciorul in usa care le va deschide noi oportunitati. Pentru Ryan Hale, un designer in varsta de 32 de ani, simplul act de deschidere a oricarei usi este cu siguranta cel mai fascinant.
    Director de dezvoltare a produselor pentru Nanz, un exclusivist producator american de piese de feronerie, Hale face designul clantelor si al tuturor pieselor de feronerie care transforma o simpla bucata de lemn intr-o usa. Marca Nanz poate fi gasita in casele mai tuturor celebritatilor care au lucrat cu arhitecti sau designeri de interior celebri, ca Alan Wanzenberg, Victoria Hagan sau Peter Marino.
    “La noi apeleaza deopotriva arhitecti si clienti de prim rang care vor intotdeauna lucruri dintre cele mai stranii, iar treaba noastra este sa gasim macar o cale prin care ideile lor sa si functioneze”, spune Hale. “Se intampla foarte rar sa fim pusi in postura in care sa ii spunem unui client ca nu putem face ceea ce ne-a cerut.”
    Hale creeaza clante potrivite pentru orice stil arhitectural, de la cel contemporan pana la desuetul rococo. In principiu orice model imaginabil este desenat in birourile companiei din New York. Pentru a putea tine pasul cu imaginatia arhitectilor, plansele de desen au fost inlocuite cu instrumente digitale, printre care si un sistem de modelare 3D care ii permite echipei lui Hale sa rafineze desenele complicate direct pe monitor.
    Si in loc sa produca blueprint-uri, Hale foloseste un instrument special controlat de computer care creaza prototipuri din plastic realizate la scara normala. Odata aprobate de clienti designurile sunt trimise la fabrica companiei, amplasata in Brooklyn. Acolo sunt aplicate tusele finale modelului proiectat in biroul lui Hale, iar eventualele retusuri ordonate de client sunt completate.
    Personalizarea nu este insa niciodata ieftina.
    Un proiect tipic executat de Nanz poate costa intre 25.000 si 150.000 de dolari, pretul final depinzand de materialele folosite si de numarul de usi la care clantele vor fi folosite. Cele mai scumpe clante realizate de Hale pot ajunge sa coste pana la cateva mii de dolari pentru o singura bucata.
    De unde isi extrage insa Hale inspiratia pentru cele 15 pana la 20 de modele de clante pe care le produce in fiecare luna? Atunci cand nu colaboreaza cu arhitecti precum fondatorul Nanz, Carl Sorenson, Hale isi indreapta atentia catre forme organice ca stupuri de albine, scoici, frunze sau chiar oua.
    Oricum ar fi, o cariera in domeniul designului de clante in Soho este la cativa ani lumina distanta de una in birourile Ford sau Emerson Electric, acolo unde Hale si-a inceput cariera dupa absolvirea studiilor de inginer la Universitatea din Missouri. Insa designul motoarelor si al celorlalte parti componente ale masinilor pur si simplu nu era o sarcina suficient de creativa pentru el.
    “In lumea marilor corporatii din industria auto cuvantul de ordine este ‘a taia’ si se refera cel mai adesea la reducerea costurilor”, spune Hale. “Aici insa mi se spune ‘Fa orice este nevoie ca sa iasa perfect’.”

    Nasterea unei clante de designer
    Primul pas: O fotografie a unei forme de natura organica sau industriala – un zeppelin de exemplu, sau un grilaj stradal – este folosita ca punct de plecare in designul unui produs nou.
    Al doilea pas: Hale si echipa sa folosesc un soft 3D pentru a realiza designul modelului.
    Pasul trei: Un prototip realizat din plastic este creat cu ajutorul unui instrument controlat de computer care poate “sculpta” pana la 8 clante pe zi.
    Pasul patru: Designul final si ajustarile necesare sunt realizate la fabrica din Brooklyn a companiei.
    Pasul cinci: Odata ce piesa este aprobata, este fie trimisa clientului care a solicitat-o, fie adaugata catalogului companiei care numara in acest moment mai bine de 3.000 de modele de clante exclusive.

    Fisa postului

    Numele functiei: Designer de clante
    Companii care angajeaza: Doar o mana de companii americane, printre care si Nanz, proiecteaza asemenea piese la comanda. Exista insa ceva mai multe firme specializate in restaurarea si copierea unor asemenea piese de feronerie.
    Unde sa cauti posturi libere: Informatii referitoare la oportunitatile de angajare sunt disponibile pe site-ul Societatii de Design Industrial a Statelor Unite.
    Nivel salarial: Un designer cu suficienta experienta poate castiga intre 75.000 si 100.000 de dolari pe an.
    Abilitati necesare: Experienta in domeniul designului industrial si o diploma de inginer sunt fundamentele acestei cariere, insa experienta in arhitectura sau in interactiunea cu arhitectii se dovedeste adesea un plus esential.

  • Mortii vand mai bine

    Sa pui mana pe telefon si sa suni clientii pentru a le vinde un produs nu mai este de mult o tehnica de marketing viabila. Majoritatea corporatiilor puternice din pietele vestice au ajuns sa dezgroape mortii, la figurat, pentru a-si impune noile branduri sau pentru a le consolida pe cele vechi. Batalia pentru a folosi imaginea vedetelor care au trecut de mult in nefiinta este tot mai mare. Sa o vezi pe Audrey Hepburn facand reclama la colectiile Gap nu este un lucru nici tocmai nou si nici socant. Noutatea consta insa in faptul ca tot mai multe companii s-au specializat in managementul imaginii celebritatilor decedate si afacerea, desi de nisa, se dovedeste foarte profitabila.
    “Este un business urias, canalele de distributie sunt nenumarate si se pot face bani seriosi”, spune Ryan Schinman de la Platinum Rye Entertainment, o companie care reprezinta drepturile celebritatilor decedate in valtoarea multitudinii de campanii de marketing. Corbis, banca de imagini fondata de Bill Gates, a facut un pas important in aceasta directie in 2005, dupa ce a cumparat o companie din Beverly Hills care detinea drepturile de autor asupra imaginilor a 50 de personalitati. CMG Worldwide, o alta companie care invie imagini de mult apuse de dragul veniturilor din publicitate, detine in portofoliul sau “nume” precum Marylin Monroe, Babe Ruth sau Jean Harlow.
    Businessul este impulsionat si de marketarea personalitatilor care cad in afara luminii reflectoarelor, cum ar fi militanti pentru drepturile omului, politicieni si intelectuali.

  • Luxul (sub)marin

    Intr-o lume in care iahturile, elicopterele si avioanele private nu mai sunt indeajuns de provocatoare pentru cei ultrabogati, cea mai noua gaselnita la moda prin cercurile inalte este joaca prin adancuri, cu submarinul.
    Submarinele private (care pot fi de la submersibile cu doua locuri pana la vase de marimea unui iaht cu patru niveluri) devin din ce in ce mai populare, dar posesorii admit cu greutate ca ar detine o asemenea extravaganta. Presa internationala spune ca regizorul James Cameron, magnatul Roman Abramovici si cofondatorul Microsoft, Paul Allen, ar detine cate un submarin, dar pastreaza cu obstinatie secretul. Inginerii care s-au specializat in constructia de submersibile spun ca multi dintre clientii lor se scufunda doar din motive de distractie, dar exista si mari pasionati ai vietii subacvatice, care dau intre 1 si 25 de milioane de dolari pentru un submarin maricel, care poate avea in dotare 10 dormitoare de lux, jacuzzi, sala de fitness si chiar crama. Ca si in cazul avioanelor private, se pare ca acest segment de clientela nu se multumeste cu o simpla plimbare prin ape adanci. Foarte multi dintre cei care au incercat “marea cu degetul” au solicitat ulterior sa invete sa stea ei insisi la carma submersibilului. Producatorii nu s-au aratat prea incantati de idee, din cauza faptului ca certificarile actuale sunt insuficiente pentru a naviga la o asemenea adancime si reamintesc doritorilor ca, odata ajunsi la mii de leghe sub mari, fiecare este pe cont propriu.

  • Noul lux

    Cat ar trebui sa dai pe o geanta daca ai in cont peste 10 milioane de dolari? Cum te deosebesti de cel care are o avere de doar 2 milioane de dolari? Prin lucruri pe care le ai numai tu si prin servicii pe care le poti achita doar dintr-o avere scrisa cu 8 cifre. Retailerii raspund cu amabilitate acestor cerinte si creeaza marfuri extrem de scumpe si in editii limitate. Iar de multe ori, produsul este mult mai putin important decat numarul oamenilor care il detin. Status-symbolul cel mai exclusivist a ajuns sa se numeasca… geanta. O geanta de 52.500 de dolari. Si doar 24 de modele in lume. Una singura in Washington, comandata de o femeie a carei identitate compania Luis Vuitton (care a produs aceasta geanta) a refuzat sa o dezvaluie. “Este un client foarte sofisticat. Cand este ceva atat de special, nu este de mirare ca am avut un client care si-a cumparat produsul pentru colectia personala”, spune Brigid Andrews, vicepresedinte al Luis Vuitton.
    Compania a facut geanta atat de speciala nu numai prin prisma pretului si a designului – 14 genti LV au fost taiate si cusute impreuna pentru a crea acest model -, dar si prin vanzarea a doar 5 exemplare in America de Nord si 24 in toata lumea. Superstarul R&B Beyonce Knowles are una. Celelalte 4? Numele posesorilor nu au fost dezvaluite. “Aceasta geanta este o lectie de creare a unui semn distinctiv. Pana la urma, ce poate sa faca un retailer de lux cand chiar si elevi de liceu poarta ochelari de soare cu logo-ul Chanel sau genti cu logo-ul LV, care pot fi originale sau, la fel de bine, falsuri?, spune Milton Pedraza, CEO al unei firme de cercetare a pietei de lux. “Daca geanta mea LV, pe care am dat cateva mii de euro, o are toata lumea, eu ce primesc? Cum primesc acea exclusivitate pe care o doresc atat de mult?”, adauga acesta.
    Pentru a obtine acest lucru trebuie sa comanzi geanta Tribute Patchwork de la Luis Vuitton cu cateva luni inainte. Magazinele LV din New York, Las Vegas, Los Angeles si Chevy Chase primesc astfel de comenzi. Furnizarea incepe discret in luna iulie, iar gentile sunt aduse intr-un camion din sticla sintetica care are logo-ul LV. Tribute Patchwork este facuta de mana intr-un atelier din Franta si este produsa din 14 genti Luis Vuitton printre care: Lady Steamer cu Aligator din toamna anului 2006, Cuir Tresse din primavara anului 2007 si Talentueux Suhali din primavara anului 2003. Andrews a spus ca Marc Jacobs, designerul LV, a creat Tribute Patchwork “ca o sarbatorire a istoriei Luis Vuitton”.