BusinessMagazin

Category: Arta si societate

  • Despre soul si ochi albastri

    Revenirea in forta a anilor saizeci? Eu il consider vinovat pe Mark Ronson. Producatorul newyorkez a deschis stavilarul, asa ca nu mai ai cum sa tii pe loc valul care doreste sa reinvie anii saizeci.

    Totul a pornit de la LP-ul din 2007 „Version”, pentru care acesta a cooptat o serie de staruri (printre care Amy Winehouse si Lily Allen) care sa cante preluari pop in stilul sau retro. De aici s-a declansat o tendinta de revenire la tehnica de productie de tip „Wall of Sound” si aranjamente in stilul lui Phil Spector.

    De fapt, daca ai vrea sa fii cinic, ai putea sa spui ca Phil Spector plus tehnici de productie hip hop egal Mark Ronson. Oricum, mondenul din Manhattan a reusit sa aiba mare succes comercial, incurajand fetele de pe ambele maluri ale Atlanticului care tin sa fie in pas cu ultimele tendinte sa se imbrace precum manechinul simbol al anilor saizeci, Twiggy.

    Mai mult, in timp ce Amy Winehouse se indreapta cu pasi din ce in ce mai repezi spre propria-i distrugere, casele de discuri se dau peste cap sa o gaseasca pe „urmatoarea Amy”.

    Sound-ul distinctiv al lui Winehouse este si el plin de soul-ul anilor saizeci, drept pentru care nu ar trebui sa surprinda pe nimeni faptul ca unul dintre artistii promovati drept unii dintre cei mai tari din 2008 se intampla sa fie o cantareata ce exploateaza filonul de aur al pop-ului plin de soul din anii saizeci.

    „Duffy” este ultima dintr-o lunga serie de cantareti proveniti din Tara Galilor, dupa Tom Jones, Shirley Bassey, Charlotte Church etc. Desi unii spun ca trebuie sa fie ceva in apa din zona, fenomenul isi are mai degraba originea in puternica lor traditie corala.

    Vocea lui Duffy este chiar uimitoare. Duffy poate fi comparata, cel mai evident, cu Dusty Springfield. De altfel, pare chiar sa-i fure acesteia aspectul caracteristic, cu gene rimelate din belsug, coafura blonda imensa si repertoriul de „soul cu ochi albastri” (termen care desemneaza muzica soul cantata de albi, n.tr.).

    „Soul cu ochi albastri” este exact categoria in care se incadreaza LP-ul lui Duffy, asteptat cu nerabdare pe piata. Majoritatea pieselor de pe albumul intitulat „Rockferry” suna destul de familiar, gratie referirilor muzicale abile la trupe clasice cum ar fi The Supremes.

    Piesele variaza de la un Northern Soul cu ritmul bine marcat cu piciorul si pana la balade molatice. Compozitiile sunt impresionante, ceea ce nu e deloc surprinzator, caci Duffy are in spatele sau unele dintre cele mai mari nume din industrie.

    Punctul de cotitura in cariera lui Duffy a venit in momentul in care echipa de la Rough Trade Records, o casa de inregistrari foarte la moda, s-a angajat s-o impresarieze.

    Inainte de asta fusese, fapt destul de jenant, o concurenta in versiunea galeza a Pop Idol. Iesise pe locul al doilea. Gratie noilor sai impresari, Duffy a fost pusa in legatura cu fostul chitarist al trupei Suede – Bernard Butler – si prezentata altor compozitori ilustri, cum ar fi castigatorul Premiului Ivor Novello – Eg White. E corect sa spunem atunci ca prezentarea ei ca „Dusty a anului 2008” nu e intamplatoare.

    S-ar putea spune chiar ca e o personalitate fabricata – aspectul si sound-ul ei fiind foarte departe de single-ul pe care l-a lansat discret dupa momentul de glorie din cadrul Pop Idol. Mai mult, dupa fenomenul Winehouse, chestia asta cu „coafura blonda in forma de stup” e deja fortata.

    In ciuda tuturor sforilor trase din culise, debutul lui Duffy este extraordinar. „Serious”, cu sound-ul sau soul de secol douazeci pe ritmuri de hip hop, e exact genul de piesa care ar fi putut iesi din studioul lui Ronson, iar piesa de titlu, „Rockferry”, va va face sa va stoarceti creierul in urmatoarele trei saptamani incercand sa va dati seama ce piesa din anii saizeci imita.

    Productia este luxurianta si uimitoare, dar asa ceva era de asteptat, caci din trupa de acompaniament a cantaretei face parte Bernard Butler, dar si vechiul sau colaborator, David McAlmont. Si stii ca ai de-a face cu un castigator atunci cand e acompaniat de o voce incredibila ca McAlmont.

    In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu

  • Deripaska castiga cu 1 la 2

    Anul acesta Abramovici va trebui sa se multumeasca cu statutul de al doilea miliardar al Rusiei. Dupa ce in ultimii trei ani patronul echipei de fotbal Chelsea a fost pe primul loc in topul averilor din Rusia si intre primii 50 de miliardari ai lumii, in 2007, Oleg Deripaska, proprietarul conglomeratului rus Basic Element, a ocupat pozitia intai intr-un clasament realizat de revista Finance.
    Deripaska (foto), 40 de ani, si-a dublat anul trecut averea si are in prezent circa 40 de miliarde de dolari. Abramovici, a carui avere se ridica la 23 de miliarde de dolari, este urmat in top de Vladimir Lisin, presedintele gigantului din industria metalurgica Novolipetsk Steel, cu o avere de 22,2 miliarde de dolari. Oleg Deripaska, un apropiat al guvernului de la Kremlin, detine, prin BasEl, 66% din actiunile producatorului de aluminiu, UC RusAl, evaluat la 30 de miliarde de dolari.
    Rusal a devenit cel mai mare producator de aluminiu din lume dupa fuziunea cu rivalii rusi de la Sual si grupul elvetian de comert cu petrol Glencore in luna martie 2007. Acum, Deripaska, cunoscut pentru tacticile sale de business agresive, a acceptat deja sa cumpere un pachet de 25% din actiunile Norilsk Nickel, cel mai mare producator mondial de paladiu si nichel.
    Daca tranzactia se realizeaza, aceasta nu va face decat sa aduca si mai multa atractivitate Rusal, care si-a anuntat in luna septembrie a anului trecut angajamentul de a se lista la Bursa din Londra in 2010. Vanzatorul este fostul CEO al companiei, Mihail Prohorov, care s-a retras anul trecut din board, iar acordul cu Deripaska vine in contextul unui “divort” de business cu nabadai dintre Prohorov si fostul sau partener Vladimir Potanin. Potanin a refuzat in 2007 sa cumpere acelasi pachet de actiuni, pentru 15,7 miliarde de dolari, fapt ce i-a dat cale libera lui Deripaska sa isi continue extinderea imperiului.
    In prezent, Oleg Deripaska detine, pe langa Rusal, 30% din compania austriaca de constructii Strabag, 9,99% din grupul german de constructii Hochtief, producatorul de avioane Aviacor Aviatzionny Zavod, compania de asigurari Ingosstrah, o participatie la Magna International, cel mai mare producator de componente auto din Canada, firma de constructii Razvitiye, producatorul de automobile Gaz si 50% din cel mai mare constructor de infrastructura de transport din Rusia, Industrial Construction Corporation Transstroi.

  • Internetul (nu) are varsta

    Printre argumentele prietenei mele se numarau “accesul tuturor la informatie”, “orientarea excesiva a programelor de responsabilitate sociala catre copii si tineri”, dar si “nevoia de comunicare egala, indiferent de varsta, a utilizatorilor de internet”. Zis si facut – in cateva luni, compania urmeaza sa demareze un program prin care pensionarii pot invata gratuit sa foloseasca un computer.
    Intre timp, un coleg din redactie a venit cu cea mai haioasa istorioara despre un computer-addicted pe care am auzit-o in ultima vreme, ceea ce m-a facut sa cred ca poate prietena mea din compania de cablu nu este la curent cu realitatile sociale.
    Personajul principal are venerabila varsta de 70 de ani si, conform descrierii, este o batranica cu parul alb prins in coc, desprinsa parca din desenele cu Tweety, care locuieste intr-o casa cu camere inalte, undeva in zona parcului Carol. Colegul, binevoitor, s-a pricopsit de vreun an cu jobul de “asistent utilizare PC”, pentru ca batranica a primit in dar de la o fiica ratacitoare in insulele Seychelles un laptop Dell, impreuna cu un abonament pe un an la internet, platit in avans. Evident, mai intai a dorit sa stie cum se trimite un e-mail. Unde e “Forward”, unde e “Send”, ce face butonul “Delete” de pe tastatura si multe altele din aceeasi gama. Apoi a urmat instalarea aplicatiei Skype, a messenger-ului si montarea unui microfon care sa usureze comunicarea cu fiica. Nu a fost cazul unui echipament audio – in loc de casti, batranica a preferat boxele laptopului, pe motiv ca se aude mai bine.
    Ritualul initiatic in tainele PC-ului decurge la fel, de fiecare data: batranica il suna pe coleg si ii solicita ajutorul intr-ale mediului online. Acesta vine cam o data pe luna si o asista vreme de cel putin o ora jumate. Desi discutiile lor se petrec in vremurile mail-ului si ale conexiunilor rapide, batranica din Carol il primeste, invariabil, cu obiceiuri din alta epoca: ii ofera o farfurioara cu dulceata de cirese amare, un pahar cu apa, dar si un grapefruit mare. Apoi, doreste sa faca curatenie, “pentru ca s-au inmultit pozele pe ecran” si sa rezolve alte ineficiente legate de hardware.
    Bineinteles ca dupa atata browsing pe internet, batranica a observat ca o ustura ochii si s-a hotarat sa isi completeze arsenalul de surfer cu o pereche de ochelari speciali pentru laptop. Si nu orice pereche de de ochelari, ci una cu lentile Carl Zeiss, care au costat-o peste 400 de euro, pe care ii alterneaza cu ochelarii mai vechi de distanta si cu cei de apropiere. In fine, dupa toate discutiile cu asistentul ei, personajul nostru isi noteaza cu minutiozitate toate indicatiile intr-un carnetel.
    Ca sa inchei, trebuie sa subliniez ca nu ma surprinde foarte tare preocuparea batranei, mai ales in contextul in care fiica ei a fost cea care i-a indus noul obicei, investind intr-un laptop si o conexiune la internet. Ce este cu adevarat surprinzatoare este obstinatia cu care septuagenara din Carol se documenteaza, in fiecare zi, despre PC si internet.
    Mai mult, imi amintesc un studiu pe care l-am citit recent, care releva ca pana si americanii, care au inventat golful si l-au promovat ca eticheta a oamenilor de afaceri instariti, fericiti si cu mult timp liber, dedica din ce in ce mai putin timp acestui sport. Motivul? Li se pare o corvoada sa stea pe terenul cu 18 gauri, in soare, vreme de cel putin patru ore, in timp ce ar putea mai bine sa faca cumparaturi pe internet. Nu sunt sigura daca este o simpla coincidenta, dar indraznesc sa ma gandesc ca poate antreprenorul Marc Cuban, care a socat spunand ca “Internetul este pentru oamenii in varsta” si “Internetului incep sa i se vada limitele”, pare sa aiba dreptate. Cert este ca ma voi intalni cu prietena mea de la cablu si stiu pe cine sa ii recomand sa o ajute in derularea cursurilor de utilizare PC pentru pensionari.

  • Wilkommen in Romania!

    Dupa finlandezii de la Nokia, e randul nemtilor de la Mercedes sa arunce ocheade localitatii Jucu din judetul Cluj. In cautarea unei locatii pentru viitoarea uzina din Europa de Est, grupul german Daimler, proprietarul marcii Mercedes-Benz, are de ales intre Polonia si Romania, dar inclina catre aceasta din urma. Se va adeveri, prin Mercedes, ipoteza conform careia Jucu a devenit un epicentru al investitiilor straine?
    Conform publicatiei Automotive News Europe, grupul Daimler, proprietarul marcii Mercedes-Benz, cauta o locatie pentru viitoarea uzina din Europa de Est, in care se vor asambla, incepand cu 2011, noile generatii ale modelelor A-Klasse si B-Klasse.
    Conditia pe care trebuie sa o indeplineasca noua uzina este sa aiba o capacitate de minim 100.000 de unitati, care vor fi destinate atat pietelor din vestul Europei, cat si tarilor emergente. Potrivit publicatiei citate, Romania este in topul preferintelor germanilor, iar uzina va fi ridicata in parcul industrial Tetarom III din localitatea clujeana Jucu. Cu alte cuvinte, Mercedes ar putea fi al doilea mare producator mondial care lanseaza o uzina la Jucu, dupa Nokia.
    Informatiile din piata locala estimeaza o capacitate a productiei de 350.000 de unitati pe an, in timp ce oficialii Daimler anunta o productie anuala cuprinsa intre 70.000 si 130.000 de unitati pe an.
    Investitia celor de la Mercedes, estimata la 400 de milioane de euro, ar continua trendul lansat de francezii de la Renault in 1999, cand au preluat Automobile Dacia, urmati de americanii de la Ford, care au achizitionat Automobile Craiova in 2007.
    In alegerea locatiei uzinei, reprezentantii Daimler au cantarit bine punctele tari si slabe ale fiecarei optiuni si au inclinat mai mult asupra tarii noastre. Romania detine in fata Poloniei avantajul fortei de munca mai ieftine, si anume de 3,23 euro pe ora fata de 6 euro pe ora, asta in timp ce in Germania salariul pe ora al unui muncitor este de circa 42 de euro. Cu toate acestea, Polonia beneficiaza de o infrastructura mai buna si apropiere de vestul Europei.

  • SnaCKULTURA

    Frank Sinatra stia ce spunea atunci cand povestea, intr-una dintre cele mai cunoscute piese ale sale, despre momentele dificile in care a muscat mai mult decat putea mesteca. Insa momente ca acestea nu vor mai fi o problema pentru noi/omul contemporan, pentru simplul motiv ca portiile mari sunt o specie pe cale de disparitie. Fie ca e vorba de mancare, fie ca e vorba de muzica, televiziune sau chiar literatura, toate produsele de divertisment cad astazi victime culturii snack. Prima a fost revolutia industriala, dupa care a urmat in mod inevitabil revolutia informationala. Insa cea de-a treia revolutie, la fel de importanta si de insemnata in shimbarile pe care le-a antrenat, a venit pe neasteptate atunci cand un tip inspirat, dar foarte grabit, a inventat snacks-urile. Conceptul a prins atat de bine la omul contemporan, mereu pe fuga, incat in scurt timp mai toate produsele adresate acestuia s-au modelat dupa chipul si asemanarea snack-ului: hranitoare, concentrate si ambalate in pachete cat mai mici, astfel incat sa poata fi “inghitite” deodata. Muzica, televiziunea, jocurile video, filmele, moda, toate acestea vin drept marturie a noilor obiceiuri de consum ale omului de astazi. Ne-am obisnuit sa devoram cultura pop in acelasi mod in care mancam chipsurile si bomboanele – in convenabile bucatele mici, pregatite special pentru a fi rontaite cu o frecventa sporita si viteza maxima. Asa a devenit “media snacking”-ul un stil de viata. Dimineata un ochi aruncat asupra principalelor titluri ale stirilor zilei, in timp ce ne verificam mail-ul in graba. La serviciu, urmarim cate un clip video pe YouTube intre doua telefoane si citim cate un blog intre doua e-mail-uri. Iar in restul zilei eventualele momente libere sunt punctate de un joc de 30 de secunde pe consola portabila Nintendo DS, un episod din serialul preferat privit pe telefonul mobil in metrou sau in trafic sau un podcast de trei minute ascultat pe MP3 player. Dar cultura de tip snack nu se opreste aici:

    Burger-ul pe scobitoare
    In Chicago un succes neasteptat l-a repurtat fast-food-ul Minnies responsabil pentru nasterea unui nou trend in domeniul culinar: curentul liliputan. Specialitatea casei sunt burgerii, insa un Big Mac n-ar avea niciodata ce cauta aici, printre sandwich-urile si burgerii de dimensiunea unui deget, numai bune de inghitit deodata. Doar dimensiunile sunt reduse la Minnies, diversitatea fiind mult sporita fata de fast-food-urile traditionale: de la clasicele sandwich-uri grilled cheese sau Reubens la mediteraneeanul Mykonos (roast chicken, tzatziki sauce and kalamata tapenade) sau Thanksgiving Delight (roast turkey, cranberries and wild rice gravy). Minnies si-a creat un renume international prin aplicarea portiilor liliputane la conceptul de fast-food.

    Curatenie la tub
    Cand timpul alocat indatoririlor gospodaresti lipseste cu desavarsire o solutie de tip snack se poate dovedi salvatoare. Swash (abreviere de la Snack Wash poate?), noua linie de produse lansata de Procter & Gamble, ofera studentilor, dar si altor categorii de consumatori lipsiti de timp, o gama intreaga de produse care vin ca o alternativa la spalatul rufelor. De la spray-urile care improspateaza la stilourile pentru petele razlete pana la solutiile impotriva hainelor botite, toate produsele din gama promit sa curete hainele preferate fara sa le apropie macar de apa.

    Literatura portionata
    Mai toata lumea se plange ca nu are suficient timp sa mai citeasca o carte. Dar este un fapt demonstrabil ca cei care inca se mai plang pe aceasta tema inca nu au descoperit DailyLit, un start-up online care pune gratuit la dispozitia cititorilor sai 500 de titluri clasice si contemporane in format e-book, alaturi de alte carti Pay-Per-Read, al caror pret se ridica la maximum 5 dolari. Inovatia propusa de Daily Lit este insa alta: cartile alese sunt trimise prin e-mail sau RSS abonatului in “rate”, in zilele alese de acesta – sa zicem de luni pana vineri la ora 7:45 a.m. – fiecare bucata fiind suficient de mica pentru a fi citita in mai putin de cinci minute.

    Brokeraj a la Youtube
    Wallstrip, un website video, ofera sfaturi in ceea ce priveste evolutia pietei de brokeraj intr-un format ce aduce mai mult cu YouTube decat cu CNBC-ul. Videoclipurile zilnice ale Wallstrip sunt filmate in New York, fiind prezentate de actrita Lindsay Campbell, si au drept subiect cate o companie publica prezentata in cadrul unui filmulet lung de maxim 3 minute. Fondat in octombrie 2006 Wallstrip se vrea in acelasi timp jucaus ca forma dar serios ca si continut, propunandu-si sa invete o noua generatie cum sa investeasca pe piata de capital. Show-ul a fost creat de Howard Lindzon, care conduce o firma de investitii si un hedge fund in Arizona, precum si un venture capital fund in Toronto.

    Haine pe fuga
    Moda a fost mereu un taram al schimbarii, dar parca nu a apasat niciodata pe pedala de acceleratie mai tare decat acum. De vina sunt primii promotori ai conceptului de snack in cultura pop: Zara si H&M. Cei doi producatori de fast-fashion au adus odata cu ciclurile de productie reduse la jumatate si preturile scazute la hainele de designer o noua moda: garderoba snack altfel cunoscuta si ca “poart-o-doar-de-cateva-ori”. Asa se face ca cifrele de afaceri ale celor doi trendsetteri sunt impresionante: in 2006 H&M a inregistrat venituri de 6,8 miliarde de euro, avand 1.400 de magazine deschise in 28 de tari, in timp ce Zara a inregistrat venituri de 3,5 miliarde de euro prin cele 990 de magazine ale sale din cele 62 de tari in care e prezenta.

    Fericiti cei indecisi
    …fiindca acestia vor fi surprinsi. Acesta ar putea fi motto-ul companiei singaporeze Out of the Box. Publicul-tinta al companiei care produce bauturi racoritoare este unul aparte chiar si in randul adeptilor culturii snack: aceia care nu au suficient timp nici macar pentru a se hotari ce fel de suc ar vrea sa bea si care raspund invariabil la aceasta dilema cotidiana cu “Orice” sau “Fie ce-o fi”. Special pentru acestia Out of the Box a introdus doua noi marci in gama sa de bauturi racoritoare: “Orice”, un suc carbogazos care vine in sase arome, si “Fie ce-o fi”, varianta necarbonatata a lui “Orice”. Partea cea mai amuzanta este ca indecisii nu vor sti pana cand vor deschide ambalajul si vor gusta sucul ce vor bea, deoarece cele doua marci nu sunt inscriptionate cu nicio aroma special pentru a nu ii obliga pe acestia sa ia vreo decizie.

  • Un vin pentru toate sezoanele

    Intr-o friguroasa duminica de decembrie, Richard Hales se incalzeste vanand vinuri vintage de Madeira la casa de licitatii Christie’s din New York. Vinurile de Madeira – vinuri masive, cu o aroma plina si extrem de vechi, cu un continut mare de alcool si preturi pe masura – se bucura din plin de atentia mai multor categorii de cumparatori, atragand atentie prin valoarea de investitie, dar si prin povestile pe care le spun, unele dintre ele fiind mai vechi de 200 de ani. Asa se face ca Hales s-a vazut nevoit sa cheltuiasca aproape 40.000 de dolari pentru 15 sticle de astfel de vinuri rare. “Acestea sunt sticlele care au stat zeci de ani in pivnitele celor mai bogate familii din America”, spune Hales. “Sunt foarte, foarte bune si toata lumea le vaneaza.”
    Ca director de vinuri, treaba lui Hales este sa se documenteze, sa gaseasca si sa cumpere cele mai bune vinuri pentru reteaua de restaurante, baruri si lounge-uri ale Mandarin Oriental. Intr-un an normal el cheltuieste in jur de 2 milioane de dolari la licitatii precum cea de la Christie’s si prin intermediul dealerilor de vinuri pentru a asigura o lista echilibrata de vinuri pentru hotel. Hales are in jur de 1.000 de marci de vin pe diferitele liste ale hotelului si le cunoaste pe fiecare dintre ele dupa aroma, continut de alcool sau aciditate si poate sugera cea mai inspirata alegere culinara care sa se potriveasca oricarui vin. Ca sef al somme?lierilor, Hales obisnuieste sa petreaca cat mai mult timp in mijlocul musafirilor hotelului, discutand cu cat mai multi dintre ei si venindu-le in ajutor atunci cand acestia cauta un vin special. “Ca bun sommelier este sarcina ta sa ‘citesti’ fiecare client in parte si sa stii sa il directionezi exact inspre ceea ce cauta”, spune el. Hales de asemenea ii incurajeaza pe acestia sa isi comunice suma pe care vor sa o cheltuiasca pentru a asorta un vin la cina lor.
    O zi tipica incepe la ora 10 dimineata, atunci cand Hales verifica livrarile si organizeaza sedinte cu personalul, rezolvand diversele chestiuni de pe ordinea de zi. In fiecare zi acesta isi rezerva o ora pentru updatarea listelor de vinuri si studierea noilor regiuni sau producatori. In perioadele mai putin aglomerate la restaurantele pe care le coordoneaza, de obicei in aprilie si iulie-august, Hales calatoreste pentru a se documenta si a degusta noi vinuri. Pasiunea lui Hales pentru vinuri s-a nascut dintr-o obsesie pentru mancarea buna si a survenit ca o continuare fireasca a carierei sale anterioare, cea de chef. Dupa ce a absolvit cursurile Institutului Culinar Francez din New York in 1997, el a lucrat in faimoasele restaurante newyorkeze La Grenouille si Jean-Georges Vongerichten’s Vong, ajungand sous-chef la Vong cativa ani mai tarziu. De acolo Hales s-a mutat la restaurantul mediteraneean Miami’s Azul din cadrul hotelului Mandarin Oriental, acolo unde s-a trezit promovat la rolul de connaisseur atunci cand sommelier-ul restaurantului a plecat pe neasteptate in 2002. A devenit apoi director de vinuri pentru intreg lantul hotelier din New York in decembrie 2006
    Hales obisnuieste sa compare munca sa de acum cu cea anterioara, ca chef; ambele pozitii ii cer sa combine cele mai potrivite ingrediente pentru a crea ceva memorabil pentru clientii hotelului. “La acest nivel, masa devine o experienta aparte si nu doar un pretext pentru a te hrani”, spune Hales. “Vinul este o parte importanta din aceasta experienta, fiindca si el face mai mult decat sa-ti potoleasca setea. Este o descoperire si o calatorie in acelasi timp.”

    Sfaturile profesionistului in achizitia de vinuri

    Richard Hales impartaseste secretele lui pentru alcatuirea unei colectii de vinuri de prima clasa. Directorul de vinuri al Mandarin Oriental Hotel cumpara si degusta in mod profesional vinuri de cinci ani si recomanda in primul rand atentie si dedicare celor care vor sa-si construiasca propria colectie.
    1. Cunoaste-ti-va bine prioritatile – fie ca e vorba de achizitia pentru placerea personala, fie de colectionarea vinurilor ca investitie – si puneti la punct un plan care ar trebui sa includa un buget, o strategie de achizitie si cerintele de depozitare ale vinurilor alese.
    2. Achizitiile pentru investitii necesita foarte multa documentare pentru a identifica corect cei mai buni ani ai celor mai buni producatori. Cele mai “fierbinti” vinuri de pe piata licitatiilor astazi raman Bordeaux, Burgundy si inca cateva varietati din California. Vinurile mai putin cunoscute, pot fi nemaipomenite si pot avea calitati deosebite, insa se pot dovedi a fi dificil de vandut la licitatie.
    3. Umilinta nu strica. Cautati sfatul expertilor din cadrul dealerilor locali sau sommelierului preferat atunci cand cautati sa cumparati un vin nou.
    4. Intotdeauna cereti sa degustati o mostra din vin inainte de a va lua angajamentul de a face o achizitie de proportii. Sommelierii nu cumpara un vin inainte de a-l degusta.
    5. Un vin, in ciuda zicalei, nu se va imbunatatI mereu odata cu varsta: un vin prost, dintr-un an slab, la lansare va ramane un vin prost oricat de multi ani trec peste el.
    6. Daca achizitiile sunt pentru placerea personala, atunci gama optiunilor se largeste considerabil. Vinurile clasice sunt intr-adevar nemaipomenite, insa alte vinuri uimitoare si totusi accesibile ca pret pot fi gasite in intreaga lume. Cele mai bune locuri de provenienta ale acestora sunt astazi Argentina, Chile, Africa de Sud si Valea Loarei, Bulgaria si Slovenia.
    7. Incercati vinuri pe baza aceleiasi varietati de struguri din diferite regiuni, perioade sau niveluri de pret pentru a va familiariza cu calitatile strugurelui.
    8. Incercati de asemenea mai multe vinuri ale aceluiasi producator sau din perioade diferite pentru a putea determina variatiile gustului in functie de an si valentele de imbatranire ale vinului respectiv.
    9. Vinurile bune dispar repede, asa ca e o idee buna sa incepeti sa cumparati acum.

    FISA POSTULUI

    Numele functiei: Director de vinuri

    Companii care angajeaza: Lanturile hoteliere si restaurantele de lux. De obicei, un director de vinuri coordoneaza activitatea tuturor unitatilor unui asemenea grup, avand ca subordonati toti sommelierii acestuia.

    Unde sa cauti posturi libere: Vestea despre posturile libere din bransa se raspandeste de obicei din om in om, avand in vedere dimensiunile reduse ale acestei lumi.

    Nivel salarial: Intre 60.000 si 250.000 de dolari pe an, in functie de dimensiunile companiei angajatoare si de nivelul pozitiei. La capatul inferior al ierarhiei, jobul vizeaza un singur restaurant, in timp ce in varf acesta coordoneaza operatiuni la nivel national.

    Abilitati necesare: Chiar daca nu exista anumita calificari oficiale care sa recomande un candidat pentru acest post, abilitatile organiza?torice si capacitatile de comu?nicare, precum si un val palatin delicat si cunostinte in ceea ce priveste oenologia sunt cruciale. In sarcina directorilor de vinuri cade adesea si sarcina de a calatori pentru a degusta diverse vinuri in toate partile lumii.

  • O banca de poveste

    In 2007, Banca Transilvania a fost piesa centrala a unei modificari in ierarhia principalilor jucatori de pe piata bancara. Institutia a surclasat Alpha Bank si a urcat pe pozitia a patra in topul bancilor publicat de Ziarul Financiar in functie de valoarea activelor acestora. Activele bancii ardelene insumau, la finele anului 2007, 3,84 miliarde de euro, in crestere cu 71,61% fata de 2006.
    “In 2007 am dus la indeplinire un obiectiv important, anuntat, acela de a avea 1 milion de clienti activi”, declara la inceput de an Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, iar Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie, completa: “Suntem extrem de multumiti de performantele obtinute in 2007. Acesta a fost cel mai bun an din istoria de 14 ani a Bancii Transilvania”.
    Responsabil de aceste rezultate a fost, in mare masura, si un fel de Zana Maseluta autohtona, un individ care poarta peste costumul negru un tutu alb si indeplineste, din capatul sub forma de steluta al baghetei sale magice, dorintele micilor intreprinzatori. Da, vorbim despre reclama TV la unul din produsele bancii.
    “Povestea Zanului a aparut initial ca o campanie de produs, dar care a prins atat de bine, incat a devenit campanie de imagine pentru Banca Transilvania”, spune Liviu David, Creative Director la Next Advertising, agentia care semneaza in prezent spoturile publicitare si strategia de brand a companiei. De ce un zan? “Zanul este un foarte bun element de simpatie si prin urmare a devenit imaginea bancii.”
    Pentru ca isi setase ca obiectiv de marketing sa devina pana in 2007 banca numarul 1 dedicata IMM-urilor, Banca Transilvania apelase deja, cu un an in urma, la agentiile de publicitate Cap si Next Advertising pentru a dezvolta campania de comunicare. NextCap reprezinta denumirea parteneriatului dintre cele doua agentii promovat ca atare pe piata intre 2001 si 2006, in care Cap era agentia de creatie, iar Next – compania de consultanta de marketing si media. Impreuna, cele doua agentii au oferit servicii complete de publicitate si au colaborat pe campanii ca Albalact, Murfatlar, Salonta, Arctic sau Connex. Cu timpul, Cap si Next s-au dezvoltat si independent, in ceea ce priveste portofoliul de clienti si gama de servicii, iar in prezent parteneriatul mai functioneaza pentru un numar restrans de companii.
    “Cap a venit cu strategia si spoturile publicitare, iar Next asigura partea de client service si media. In anul 2007, Cap a castigat contul ING si astfel comunicarea Bancii Transilvania a ramas mostenire la Next Advertising”, spune, din partea Cap, Raluca Feher, copywriterul campaniei. Si totusi, cine a “copt” ideea cu Zanul? In capul cui a luat nastere aceasta si cine a dus-o mai departe, scriind pentru prima oara pe hartie povestea care a urcat Banca Transilvania direct de pe pozitia a opta pe a cincea in topul primelor zece banci din Romania in 2006? Nici Cap, nici Next Advertising nu ne-au divulgat secretul. Or, poate Zanul este rezultatul unui efort de echipa in cadrul unei sesiuni furtunoase de brainstorming, cu cafele, stres si conflicte de idei? “La Cap nu se fac brainstorming-uri”, ne contrazice Feher. “Din ce-mi amintesc, propunerea Cap a fost acceptata aproape unanim de reprezentantii BT, fiind favorita directorului general adjunct Ionut Patrahau. Ideea a venit din agentie”, e tot ce spune copywriterul. “sedinta (in care a fost prezentata ideea Zanului – n.red.), in sine, nu a durat foarte mult: doua sau trei ore – in meeting-room-ul sediului central, la Cluj – in care s-au stabilit, pe langa personaj si scenarii, liniile generale de actiune si canalele de comunicare. Desigur ca si argumentele au fost bine fundamentate si asa totul a iesit bine”, spune Anca Rarau, directorul de marketing al Bancii Transilvania. “Nu as spune ca au existat conflicte de idei, ci, mai degraba, oameni mai entuziasmati sau mai retinuti in a aborda aceasta idee, a zanului care face minuni, din partea Bancii Transilvania.”

    Zanul intreprinzatorilor
    In 2006, Banca Transilvania a intrat direct pe locul 5 in topul primelor zece banci dupa dimensiunea bugetelor alocate comunicarii, cu un volum brut investit in publicitate de aproximativ 5 milioane de euro (valoare rate-card). In campania initiata in 2006, Banca Transilvania a investit circa 1,6 milioane de euro. Campania cuprinde spoturi TV, ad-uri de presa, materiale informative in sucursalele bancii si outdoor-uri. Astfel, compania a vrut sa se pozitioneze ca o banca a micilor intreprinzatori, ce ofera un numar mare de produse specifice IMM-urilor.
    “Banca Transilvania dorea sa ajunga banca numarul 1 pentru IMM-uri. Portofoliul de produse era targetat cu precadere catre aceasta categorie de clienti si era innoit la fiecare trei luni – un fapt incredibil pentru piata romaneasca. Cu toate acestea, nu exista o comunicare reala intre banca si targetul ei, nu exista interactivitate. Asa a aparut Zanul: bancherul fermecat care indeplineste dorintele micilor intreprinzatori”, explica Feher. Printre sarcinile de serviciu ale Zanului se numara: creditul cu 0% dobanda, creditul imobiliar pentru micii intreprinzatori, Creditul de doua ori cat casa sau administrarea de pensii private prin fondul BT Aegon, pentru care Next Advertising a creat un personaj nou – Zanul olandez, cu tot cu saboti si lalea, care aduce pensii in lume de peste 100 de ani. Campania a pornit de la ideea ca o banca trebuie sa asculte nevoile clientilor si a comunicat, in acest sens, un numar de telefon la care acestia puteau apela reprezentantii bancii, discipolii Zanului cu tutu si bagheta instelata. “Exista si acum un numar de telefon la care clientii BT isi pot spune dorintele, pot veni cu propuneri sau idei de produse noi. Un spot a comunicat existenta acestui numar, iar alte doua spoturi (Croitoria si Supermarket) au adus exemple de mici investitori care au fost ajutati de BT, subliniind astfel noua pozitionare a bancii.”
    Dupa ce i-a dat batai de cap nesuferitului individ numit Dobanda si a reusit sa il insoare cu frumoasa Zero (spotul pentru Mastercard Forte), in toamna anului trecut, Zanul de la Banca Transilvania si-a imbracat peste tutu halatul alb si a anuntat deschiderea unei noi divizii in cadrul bancii, Divizia pentru Medici, care reprezinta totodata a patra linie de afaceri a companiei, dupa retail, IMM si corporate.

    BT sau Banca Transilvania?
    Odata cu campania de promovare s-a vorbit si despre un eventual rebranding Banca Transilvania-BT. “Nu a fost un rebranding, pentru ca nu s-au modificat datele de brand. Pentru prima oara banca a decis sa-si construiasca o imagine si sa faca si altceva decat comunicare pe produse”, argumenteaza Feher. In plus, asa cum explica site-ul companiei, acronimul BT este utilizat ca parte a semnaturii grafice si a numelor unor marci din portofoliu, dar nu reprezinta singur Banca Transilvania, subsidiarele sau gama de produse si servicii. Exceptia de la regula o reprezinta folosirea acronimului in comunicarea scrisa, pentru evitarea repetitiei – Banca Transilvania/BT.

    Despre Banca Transilvania:

    Banca Transilvania este nucleul Grupului Financiar Banca Transilvania, care cuprinde de asemenea companiile BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT Securities, BT Finop Leasing IFN S.A., Compania de Factoring si BT Aegon. Prezenta pe piata de 14 ani, Banca Transilvania a fost prima institutie bancara din Romania cotata la Bursa de Valori Bucuresti, in 1997.
    Reteaua BT cuprinde 465 de unitati bancare,
    la care se adauga prima locatie din afara granitelor, Sucursala Cipru. Compania isi concentreaza activitatea pe patru linii principale de afaceri – persoane fizice, IMM-uri si companii mari, respectiv Divizia pentru Medici din 2007.
    Portofoliul de produse pentru IMM-uri include: Pachetul 1 Ora Credite Rapide, Creditul Start Up, Creditul cu 0% dobanda, Scontare 100%, Abonamentul Bancar, Creditul proprietati imobiliare pe firma, Creditul de doua ori cat casa, Creditul 3 ani de gratie, Leasing 1 ora, Scrisori pentru licitatii.

    Despre Next Advertising:

    Next Advertising este o agentie de publicitate full-service, specializata in servicii de media, PR, productie, merchandising, BTL, consultanta de marketing si creatie. Din 2001, anul infiintarii, a functionat in simbioza cu shopul de creatie Cap, entitatea purtand denumirea sugestiva de NextCap. Colaborarea cu Cap continua pe clientii Murfatlar, Biborteni, Salonta, Principal Company, Euroavipo si Flanco, dar din iunie 2006 Next si-a infiintat propriul departament de creatie.
    Clienti: Western Union, Banca Transilvania, BT Aegon, Dufa Deutek, Transavia, Biofarm/Bixtonim, SAB Miller/Stejar, Ferrero/Kinder si Qfort.

    Despre Cap:

    Cap este o agentie independenta, ce furnizeaza servicii de strategie de comunicare, creatie, management de proiect si coordonarea implementarii (productie, media prin parteneriate). Compania are 15 angajati si o cifra de afaceri de 8.500.000 de lei in 2007.
    Clienti: In parteneriatul NextCap: Albalact (Fulga si Zuzu), Banca Transilvania, Euroavipo Group (Unirea, Hanul Ars), Flanco, Heritage, Murfatlar Romania (Murfatlar, Sec de Murfatlar, 3 hectare, Lacrima lui Ovidiu, Ferma 9, Zaraza, Conu’Alecu, Babanu, Rai de Murfatlar), Qbis (Louis Axton), Trenta Pizza, Signus Distribution Romania (Biborteni, Principal, Ackermann, Salonta).
    Independent: ANCAAR, Evenimentul Zilei, Sanoma Hearst (FHM, Femeia de azi), Tex Promotion, ING Bank, Dobrogea SA, Betty Ice, Ministerul de Justitie.

    Poveste cu happy-end?
    A adus Zanul Banca Transilvania pe primul loc intre bancile pentru IMM-uri? “Mai avem etape de parcurs in cadrul strategiei noastre, dar, din rezultatele obtinute si din ceea ce ne spun cercetarile de piata pe care le realizam periodic, tot mai multi intreprinzatori ne aleg ca partener in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor. Prin urmare, crestem impreuna”, raspunde directorul de marketing al BT.
    Cum se termina Povestea Zanului? “Nu se termina”, considera Liviu David de la Next Advertising. Fiind vorba de o campanie de imagine a unei companii care si-a propus sa aduca un produs bancar nou pentru IMM la fiecare trei luni, Zanul cu diadema mai are mult de lucru. Cum vor aborda cei de la Next Advertising ideea care a aprins peisajul publicitar bancar, ramane insa de vazut.
    Oricum, de la Zanul Bancii Transilvania la piticii de la HVB Bank si personajele de poveste de la ING, imaginea alta data scortoasa a bancilor in Romania s-a schimbat drastic. Daca inainte tabloul familiei perfecte era cam singurul care vindea credite populatiei, din 2006 printre cei care ne tenteaza cu oferta bancilor din Romania se numara si eroii desprinsi din basme si legendele pentru copii. “Domeniul bancar nu are niste legi nescrise de comunicare. Cei care cred asta sunt conformistii care sfarsesc prin a deveni invizibili si lipsiti de importanta in categorie. La vremea lui, Zanul de la BT a fost hulit de o multime de asa-zisi experti in marketing care au vazut in el o ‘lipsa de seriozitate’ ce va fi taxata de clienti. Nu s-a intamplat asa, dovada fiind numarul mare de clienti noi adaugati in 2006. Aceleasi voci conformiste s-au ridicat si impotriva comunicarii pe care Cap a creat-o in 2007 pentru banca ING. Aceleasi vanzari spectaculoase le vor astupa gurile. In domeniul bancar, ca in orice alt domeniu, trebuie sa stii sa fii curajos fara sa-ti pierzi relevanta in fata targetului si fara sa uiti care-ti sunt obiectivele”, spune Feher.

  • Eu risc, tu risti – CBRE Eurisko

    In contextul crizei imobiliare de la nivel international, americanii de la CB Richard Ellis ar fi putut sa renunte la decizia de a achizitiona Eurisko, una din primele companii de pe piata de consultanta imobiliara din Romania. Mai ales ca la inceputul acestui an colapsul actiunilor pe bursa a dus la injumatatirea valorii acestora.
    Reprezentantii CBRE au considerat insa tranzactia ca fiind “strategica” si au semnat, pe 8 februarie, contractul prin care Eurisko a devenit, pentru 35 de milioane de dolari (24 de milioane de euro), CBRE Eurisko. ?Vanzarea Eurisko a fost una dintre cele mai complexe tranzactii de tip M&A de pe piata locala, din punctul de vedere al duratei – un an jumatate, al contextului international nefavorabil si al amplorii partilor – cea mai mare companie romaneasca independenta de consultanta imobiliara si unul dintre cei mai mari jucatori mondiali de profil.
    19 oameni au fost implicati in negocierile de punere la punct a contractului dintre Eurisko si CBRE. Desfasurarile de forte au implicat opt oameni din partea Eurisko, asistati de trei avocati de la firma de avocatura Biris Goran si trei consultanti de la casa de investitii Capital Partners. De cealalta parte, cei cinci reprezentanti ai CBRE includeau si avocatii de la Badea Clifford Chance, firma care i-a consiliat pe americani pe parcursul tranzactiei. Auditul companiei Eurisko a fost realizat de PricewaterhouseCoopers.
    Eurisko, cu 120 de angajati si o cifra de afaceri pe 2007 de 14,3 milioane de euro, este al doilea mare jucator de pe piata locala de consultanta imobiliara, dupa subsidiara din Romania a Colliers International. Daca nu ar fi fost CBRE Eurisko, cel mai probabil ar fi fost La Salle Eurisko, dat fiind interesul companiei de consultanta imobiliara Jones Lang La Salle pentru firma romaneasca. Jones Lang La Salle a intrat impreuna cu CBRE in pozitii finale pentru achizitia Eurisko, dar in cele din urma romanii au optat pentru ultima dintre acestea. Compania de consultanta imobiliara Eurisko a fost fondata in 1997 de patru ingineri, Adrian Capraru, actualul director de operatiuni, Ionut Dumitrescu, fostul sau coleg de armata, Gabriel Marchievici si Dan Vasilache. In urma tranzactiei, managementul noii formate CBRE Eurisko va fi format din Radu Lucianu, in calitate de Country Manager, precum si de cinci parteneri – Alexandra Dimofte, Ionut Bordei, Luiza Moraru, Catalina Jigman si Razvan Iorga.

  • Unde negociem: Upstairs

    Detalii pe www.timeout.ro

  • Unde negociem: Upstairs

    Detalii pe www.timeout.ro