Ce faci insa cand ajuns acasa, in loc sa te odihnesti trebuie sa-i faci fata unui copil care are nevoie de atentie. Time Out iti spune ce trebuie sa faci ca sa impaci pe toata lumea. Tu vei avea parte de linistea cuvenita iar cel mic nu se va plictisi.
Citeste mai multe despre sfaturi pentru parinti extenuati pe www.timeoutbucuresti.ro
Descoperit aproape accidental si putin cam tarziu, Ion Birladeanu este spunem noi un artist mai mult decat original.
„Doua blocuri mai jos, pe Mosilor, într-un fel de curte interioara, vine acest nene care începe sa-mi arate colajele lui. Raman masca din prima. Era destul de frig. Fac pozitie dupa pozitie cu aparatul, pana termin toate cele 400 de pozitii. Revin acasa si nu dorm vreo 2 zile gandindu-ma ca poate sa ajunga totul la gunoi”, Dan Popescu, manager Galeria H’art despre intalnirea cu Ion Birladeanu.
Citeste mai multe despre el si despre Ceausescu in colaje pop pe www.timeoutbucuresti.ro
Asa ca daca aveti pofta de o masa gustoasa, cu produse traditionale servite intr-o ambianta in care uiti ca esti prin centrul urbei, treceti pe la Casa cu Tei.
Citeste mai multe despre Casa cu Tei pe www.timeoutbucuresti.ro
Iar acum ca avem liber la cutreierat Europa, iar multe dintre destinatiile propuse de noi costa cam cat jumatate de sejur pe la Mamaia, spunem ca ar fi pacat sa ratezi Barcelona sau Bratislava la vara.
Citeste mai multe despre cum schimbi litoralul pentru Europa pe www.timeoutbucuresti.ro.
Chile este o tara pentru care ar merita sa se introduca o noua materie in scoli – turismul, iar practica pentru cei ce ar urma sa devina profesionisti ai domeniului sa fie facuta aici. Munti (unii chiar mai vechi decat Anzii), lacuri, rauri, cascade, ghetari, dealuri, plaje insorite, paduri, campii, vie si o impresionanta industrie a ospitalitatii.
Pe langa Misiones si Vina Mar, prietenii din Chile ne-au inlesnit intalnirea cu doua varfuri: Neyen si Flaherty. Ambele vinuri (ultimul poarta numele unui producator american, venit pentru un sezon in Chile si ramas acolo vreme de 17 ani) se adreseaza cunoscatorilor, pretentiosilor. Neyen (un DaVino de la noi) apare anual in doar 20.000 de sticle, iar Flaherty’s este rodul a 1,5 hectare de vie, la care se adauga o dragoste infinita pentru tot ce e natural, dar si stiinta unui vinificator de succes. Aceste doua titluri chiliene isi fac loc la curtea marilor vinuri ale lumii. Numarul mic de butelii restrictioneaza insa aparitia lor doar la restaurante si pe rafturile magazinelor ultraspecializate.
Urmatoarea oprire: Italia. Festivalul Benvenuto Brunello, tinut in februarie la Montalcino, este o sarbatoare a Toscanei, dar si a intregii lumi a vinurilor. E momentul cand se anunta ce fel de an a fost cel ce tocmai s-a incheiat si cand se acorda stelele, in functie de cat de bun a fost anul pentru vinuri. Dar este in egala masura si startul unei curse comerciale cat se poate de febrile. 2007 a fost cotat ca un an de cinci stele, iar Brunello cu acest an de recolta se va putea vinde abia in 2012. De aceea, negociatorii cumpara masiv dreptul de a vinde aceste vinuri. Desi e un fel de vanzare a pieii ursului din padure, cei care cunosc tehnica fac ori mari profituri (negociatorii) sau mari economii (colectionarii). Lectia e, sper, clara: vinul bun, asa cum e un Brunello autentic, nu e un produs de serie. Harta ultimilor ani arata ca 2003 (care se va vinde anul acesta) e o investitie buna (patru stele), la fel si 2004 (cinci stele). E drept, Italia nu inseamna numai Montalcino. Un Amarone special, un Chianti adevarat, un Barolo se pot atasa cu usurinta de sufletul iubitorului de vin. Ultima statie: Prowein, la Düsseldorf. La acest grandios targ poti lua pulsul noilor tendinte, poti simti cine vine din urma sau cine se pregateste sa paraseasca avanscena.
Germania isi negociaza locul in loja elitelor, demonstrand, de la an la an, ca Rieslingul german este cu totul si cu totul altceva decat Rieslingul italian. Ne vom convinge si prin cele cateva aparitii din piata noastra. Revirimentul fantastic la nivel mondial al rose-ului (Valea Loirei, Provence) sper sa produca si la noi o unda cat de mica de natura sa „pink-menteze” putin atmosfera teraselor si a restaurantelor romanesti. Premise exista, pentru ca interesul proprietarilor de restaurante pentru vin a crescut, ceea ce va face ca noi sa avem parte de o oferta din ce in ce mai buna. Ma bazez si pe prezenta masiva a somelierilor (cred ca a fost cea mai mare adunare a acestor profesionisti) la degustarea liniei Guigal (nou-intrata pe piata romaneasca), sustinuta de o personalitate internationala a domeniului – Brett Crittenden, „senior wine judge decanter”. El a facut prezentarea vinurilor de 100 puncte Parker (o alta premiera pe piata romaneasca).
Am pastrat ca sugestii: Guigal – Chateauneuf du Pape (un vin extraordinar, complicat si care are nevoie, neaparat, de o „aerisire” lunga) sau Côte-Rotie La Turque. Tot din nou-venitele in Romania, din „colectia de primavara” recomand Penfold’s Grange, Yalumba (cu toata gama), italienele Dievole si Pinocchio. Pentru cel din urma, ca argument sta nu doar pretul accesibil, ci si doza de optimism incorporata, amanunt remarcat de toti cei care l-am degustat.
“Doom”, “Resident Evil”, “Tomb Raider”, “Silent Hill” si multe alte jocuri video si-au aflat drumul pe marele ecran, unele cu mai mare, altele cu mai mic succes, dar in orice caz cu profit. Este destul de greu (noi am baga mana in foc ca e imposibil, de fapt) sa gasesti un video game movie in lista celor mai profitabile 250 de filme ale tuturor timpurilor, dar aceasta nu inseamna ca genul nu este promitator. Ultimul “Resident Evil”, “Disparitia”, a incasat aproape 150 de milioane de dolari in lumea intreaga. Al doilea film din serie, “Apocalypse”, a adus 130 de milioane, iar primul, lansat in 2002, a facut incasari de 100 de milioane. Milla Jovovich trebuie sa se plece in fata Angelinei Jolie: e adevarat, primul “Tomb Raider” a avut un buget considerabil, de peste 100 de milioane de dolari, dar niciun producator nu ar fi nemultumit de incasarile mondiale, ce depasesc 270 de milioane de dolari. Mai rau a fost in 2003, cand al doilea “Tomb Raider”, “Leaganul vietii”, incasa doar 150 de milioane de dolari, la un buget de aproape 100 de milioane.
Dar lucrurile se schimba. Dupa explozia de filme inspirate din benzi desenate si romane grafice (asteptam cel putin 20 de astfel de blockbustere lejere in urmatorii cinci ani, cu de-alde The Spirit, Thor, Ant-Man, Captain America, diversi X-Men si asa mai departe ca protagonisti), jocurile video vin tare din urma si iata ca putem vorbi de cinci proiecte pe care ni le pregateste Hollywood-ul in urmatorii doi sau trei ani. La concurenta cu jocurile, ca si pana acum: sa notam ca “Iron Man 2” vine in 2010, in acelasi an cu “Spider-Man 4”. In topul simpatiilor mele personale se afla “Printul Persiei: Nisipurile timpului” si “Bioshock”, unul pentru exotismul magic si protagonistul interpretat de Jake Gyllenhaal, iar al doilea pentru contextul de profunzimi nebanuite si trimiterile filozofice extrem de actuale. Persia secolului VI? Un “pumnal al timpului” si “nisipuri” care controleaza scurgerea acestuia si-l fac pe posesorul lor stapanul absolut al lumii? Alianta dintre printul Persiei (Jake Gyllenhaal) si o preafrumoasa printesa inamica (Gema Arterton) in lupta impotriva unui malefic vizir obsedat de sus-mentionatele nisipuri nu face decat sa mareasca interesul pentru film, produs de Jerry Bruckheimer si regizat de Mike Newell (“Harry Potter si pocalul de foc”). Bruckheimer a aratat ca poate sa faca spectacol cu surse de inspiratie inca si mai stravezii decat un joc video (“piratii din Caraibe” erau la origine o atractie a parcului de distractii Disneyland), asa ca la inceputul lui iunie 2009 avem toate sansele sa vedem un blockbuster marca proprie. Daca lucrurile merg bine, in 2011 sau 2012 vom merge la cinema pentru a doua parte a seriei (jocul a avut doua continuari).
Foarte diferit este “Bioshock”, iar aici este implicata a doua jumatate a echipei din spatele mega-succesului de 2,6 miliarde de dolari “Piratii din Caraibe”. Regizorul Gore Verbinsky si scenaristul John Logan (“Aviatorul”, “Gladiatorul”, “Ultimul samurai”) nu se gandesc acum decat la varianta pentru marele ecran a celui mai recent joc ecranizat, “Bioshock”. Lansat anul trecut, jocul 2K Boston/2K Australia a provocat entuziasm
in lumea intreaga, devenind unul dintre cel mai bine van¬dute si premiate jocuri ale in¬ce¬putului de mileniu. Intr-un articol din revista Game Informer despre “Valul de jocuri care au ceva de spus”, “Bioshock” era descris drept “o unealta cu totul noua care ne permite sa exploram filozofia, psihologia si morala”. Bineinteles, in timp ce impuscam in stanga si in dreapta, caci jocul este un “first person shooter”.
Despre ce e vorba? Protagonistul este Jack (rol pentru care nu s-a gasit inca actor, dar asteptati-va la un nume mare de la Hollywood), pasagerul unui avion ce se prabuseste exact langa punctul de acces catre Rapture, un oras construit pe fundul marii de un magnat obsedat sa creeze o societate utopica, nesupusa legilor morale. Populat aproape exclusiv de genii, orasul Rapture se dezvolta extraordinar timp de cateva decenii si apoi decade, mai ales din cauza experimentelor genetice care-i transforma locuitorii in monstri. Jack exploreaza orasul, iar deznodamantul jocului depinde de deciziile luate de personaj, cea mai importanta alegere a sa privind uciderea sau salvarea “micilor surori”, fiinte cu aspectul unor fetite si un misterios rol prestabilit genetic.
Aspectul orasului, istoria lui zbuciumata, interactiunile cu locuitorii sai extrem de diferiti, folosirea plasmidelor datatoare de puteri de genul telekineziei si subplot-urile dense au transformat “Bioshock” intr-un adevarat cult, cu un potential imens pentru marele ecran, eventual in varianta 3D. Filmul ar trebui sa apara in 2010.
Cand va realiza Peter Jackson ecranizarea jocului “Halo”, din care s-au vandut peste 20 de milioane de exemplare pana la finele lui 2007, inca nu se stie, caci proiectul tot intra si iese din productie de vreo cinci ani incoace. In schimb, jocuri precum “Max Payne”, “World of Warcraft”, “Alice”, “Splinter Cell” s.a.m.d. au intrat deja in perioada de pre-productie sau chiar au inceput filmarile, cu nume ca Mark Wahlberg sau Sarah Michelle Gellar pe afis. Nu e deloc sigur ca vom regasi aceste filme pe listele nominalizatilor la categoriile importante ale premiilor Oscar, dar, cu tot mai rafinatele tehnologii din domeniul efectelor speciale, macar un lucru putem astepta de la ele: spectacol.
Dovada ca aceasta combinatie functioneaza de minune? Codul lui Da Vinci a vandut 60 de milioane de exemplare, cu 5 milioane mai mult decat Biblia.
Ce te faci atunci cand actiunea unui roman gen Codul lui Da Vinci se muta pe plaiurile mioritice, cu intrigi si mistere din 1216 si crime din 2007 iar printre personaje se numara Mircea cel Batran sau Negru Voda? Atunci romanul se numeste „Blestemul manuscrisului”, este scris de Bogdan Hrib si Razvan Dolea, si aparut recent la editura Tritonic.
Cititi mai multe despre „Blestemul mansucrisului” in Time Out Bucuresti.
http://www.timeoutbucuresti.ro/carti/6351/2667857/codul-lui-da-vinci-la-roumaine.html
In 1929, magnatul industrial Solomon Guggenheim a inceput sa colectioneze opere semnate de artisti moderni ca Vasily Kandinsky, Paul Klee si Marc Chagall, pe care mai tarziu le-a prezentat in cadrul unor expozitii periodice in apartamentul sau din Hotelul Plaza din New York. In 1937, mogulul a fondat asociatia muzeala “Solomon R.
Guggenheim” pentru promovarea artei, care a fost abilitata sa infiinteze mai multe muzee. Peste 20 de ani, in 1959, se deschidea primul Guggenheim, muzeul de arta contemporana din New York, devenit peste ani un simbol al artei la nivel mondial si una dintre principalele atractii turistice ale metropolei americane.
Expozitiile, schimbate frecvent, abunda in opere de arta din secolul XX, printre colectiile-ancora ale muzeului numarandu-se lucrari cubiste (Pablo Picasso, Georges Braque, Fernand Leger), abstracte din curentul european (Piet Mondrian, Vasily Kandinsky, Robert Delaunay, Jean Arp, Kazimir Malevich), suprarealiste (Joan Miro, Salvador Dali, Rene Magritte, Yves Tanguy) sau din curentul american abstract si expresionist (Jackson Pollock, Arshile Gorky, Mark Rothko).
Dupa New York, fundatia a inaugurat cate un muzeu Guggenheim si in alte colturi ale lumii, precum Venetia (fondat in 1949 de nepoata lui Guggenheim, Peggy, si intrat in portofoliul fundatiei in 1979), Bilbao (1992), Berlin (1997) si Las Vegas (2001).
2008 ar putea fi anul in care celebra retea de muzee se va extinde si in estul Europei, intrucat toamna aceasta este asteptat la Cluj un reprezentant al fundatiei Guggenheim pentru a analiza posibilitatea deschiderii unui muzeu aici.
Printre avantajele orasului Cluj se numara dezvoltarea economica din ultima perioada, care a culminat cu deschiderea fabricii Nokia la Jucu, statutul de centru universitar si renumele de care se bucura Transilvania dupa propagarea mitului lui Dracula. Guggenheim este una dintre cele mai renumite retele de muzee din lume, nu numai pentru piesele vestite si extrem de scumpe pe care le gazduieste, ci si pentru arhitectura cladirilor, care a transformat numele muzeelor intr-un status symbol urban.
Astfel, „bucatarii” Steven Spielberg si George Lucas au reusit sa-si vanda cea mai recenta prajitura in toata lumea, adaugand la pusculita vreo 300 de milioane de dolari, doar in primele 5 zile. Acum ca stiti care este reteta, Time Out va povesteste ce a stat in spatele acestei povesti, si care este secretul unei idei de miliarde de dolari.
Cititi mai multe despre Indiana Jones in Time Out.