Cu doi ani in urma, Joe Pellegrini se pregatea sa raspunda la telefon stiind de la inceput ca il asteapta o alta discutie enervanta. Asta fiindca la celalalt capat al firului era health coach-ul insarcinat de angajatorul sau, Scotts Miracle-Gro Co., o companie americana in valoare de 2,7 miliarde de dolari care vinde produse de intretinere a peluzei, sa ii monitorizeze starea de sanatate. Executivul in varsta de 48 de ani stia pe de rost scenariul conversatiei telefonice. “Ai fost la doctor? Cand ai de gand sa mergi?” Apoi concluzia: “Chiar trebuie sa pierzi cateva kilograme si neaparat, neaparat, sa iti scazi colesterolul”. In timp ce principala grija a celor de la Scotts Miracle Gro era ca angajatii lor sa-si ia in mod regulat tensiunea, cei de la Coca-Cola erau ocupati sa-si scoata propriul brand din convalescenta hranindu-l cu cat mai multe vitamine.
Ani la rand marketerii din intreaga lume au sustinut ca fara un brand puternic si toti dolarii care au luat calea marketingului, Coca-Cola nu ar fi nimic altceva decat apa colorata si aromata. Insa, culmea, dupa standardele anilor 2000 se pare ca tocmai apa era intr-o concentratie prea mica in aceasta formula. Apa cu vitamine, mai exact. Asa ca, dupa ce a pierdut Gatorade in fata Pepsi in 2001, Coca-Cola a iesit la shopping dupa the next healthy thing. Castigator a iesit Darius Bikoff, creatorul liniei de ape vitaminizate Glaceau Vitaminwater, care la 10 ani de la momentul Evrika! in care a combinat o tableta de vitamina C cu o gura de apa, se pomenea cu 3,05 miliarde de euro in cont. Cu complimentele companiei care nu a inteles la timp ca wellness-ul nu este un curent trecator, ci un nou mod de a face business.
Si asta deoarece, contrar opiniei generale, wellness-ul nu s-a nascut in sala de fitness. Nici la Hollywood sau in cabinetele medicilor nutritionisti. Ca orice alt trend care ne traseaza stilul de viata mai mult de cateva sezoane, s-a nascut in sedintele strategice ale marilor companii globale. Puse fata in fata cu cresterea permanenta a cheltuielilor legate de starea de sanatate a angajatilor lor, corporatiile au inceput sa adopte si sa promoveze conceptul de wellness de la inceputul anilor ’90, intr-un efort sustinut de a economisi bani. Executivii au justificat aceste programe cu argumente de bun-simt: pentru majoritatea companiilor cei 20 % dintre angajatii cu probleme serioase de sanatate precum cancer sau boli de inima reprezinta 80% din nota de plata medicala. Sa reuseasca sa evite aceste cateva cazuri ar fi insemnat economii substantiale. In plus, programele de wellness costau doar o fractiune din bugetul asigurarilor de sanatate al unei companii mari. O recesiune economica mai tarziu, companiile vegheaza mai mult ca oricand la sanatatea populatiei. Iar americanii au toate sansele sa se trezeasca in pauza de pranz ca un health coach le da peste mana in timp ce se pregatesc sa devoreze un hamburger apetisant. Si asta fiindca de aceasta data economia insasi are nevoie de wellness si cheltuieli mici. Asa ca fiti angajati cuminti si luati-va vitaminele!
1. Poseidon
Industrie: minerit
Perioada: 6 luni
Evolutie: 35.000%
Crestere medie anuala: 70.000%
Actiunile acestei companii miniere din Australia au faicut valva in jurul lumii la sfarsitul anilor ?60. In septembrie 1969, Poseidon, pe atunci o companie mica ce extragea nichel, a descoperit un minereu de proportii in Windarra, vestul Australiei. In doar o luna, actiunile companiei au urcat de la 0,8 dolari australieni la 12,3. In februarie 1970, valoarea acestora atinsese deja 280 de dolari australieni, pe fondul unui masiv boom de speculatii, sustinut de cererea enorma de nichel din lume, data la randul ei de Razboiul din Vietnam. Brusc, bula speculativa s-a destramat si pretul actiunilor a intrat in picaj. Practic, oricine a cumparat minim 3.571 de actiuni in septembrie, la un pret total de 2.856 dolari australieni, si le-a vandut cateva luni mai tarziu, la valoarea de varf, a devenit milionar in dolari australieni in 1970.
2. Berkshire Hathaway
Industrie: Asigurari
Perioada: 46 ani
Evolutie: 1.521.100%
Crestere medie anuala: 33.067%
Vehiculul de investitii al celebrului investitor american Warren Buffet nu a avut evolutia meteorica a actiunilor Poseidon, dar a fost un extraordinar tesator de bani pentru cei care s-au angajat in cursa pe termen lung. Conglomeratul de companii cu sediul in Nebraska, SUA, are ca principal obiect de activitate (core-business) asigurarile. In 1962, cu trei ani inainte ca Buffet sa preia compania ce activa atunci in industria textila, valoarea unei actiuni era de 7,56 dolari. Acum, pretul lor oscileaza in jur de 115.000 dolari (cu un maxim la inceputul lunii septembrie de 120.190 dolari/actiune). Cu alte cuvinte, cine a facut alegerea inspirata de a da 68 de dolari pe doar 9 actiuni Berkshire Hathaway in 1962 este astazi milionar in dolari americani.
3. Cisco Systems
Industrie: IT
Perioada: 10 ANI
Evolutie: 96.625%
Crestere medie anuala: 9.662,5%
Compania californiana specializata in produse si retele informatice a fost in varful bulei dot-com a anilor ’90. In martie 1990 o actiune valora 0,08 dolari. Zece ani mai tarziu, in martie 2000, la apogeul bulei IT, aceeasi actiune ajunsese la 77,3 dolari. Prin urmare, a fost nevoie de o decada pentru a transforma in milionar pe oricine a plasat 1.000 de dolari in actiunile Cisco la momentul martie 1990. Astazi, investitorii considera firma Cisco un “barometru” pentru industria tehnologica deoarece domina piata routerelor si a switch-urilor.
4. Microsoft
Industrie: IT
Perioada: 21 ani
Evolutie: 32.062%
Crestere medie anuala: 1.526,7%
Daca Warren Buffet este cel mai elogiat investitor din SUA, Bill Gates este cu siguranta cel mai celebrat antreprenor. Toti cei care au investit in actiunile companiei sale in 1987 au fost frumos recompensati de-a lungul vremii. Pretul actiunilor Microsoft erau, in 1987 in jur de 0,08 dolari, fata de valoarea actuala de 25,65 dolari. Altfel spus, cine a investit 3.149 de dolari in actiuni Microsoft in 1987 este astazi fericitul posesor al unui pachet in valoare de peste un milion de dolari. Poate ca Bill Gates nu mai este la conducerea companiei, dar investitorii sai continua sa culeaga roadele.
5. Next
Industrie: Retail
Perioada: 17 ani
Evolutie: 17.600%
Crestere medie anuala: 1.035,3%
Desi actiunile retailerului vestimentar din Marea Britanie au suferit un declin in ultimul an, cei care au vazut potentialul acestora in decembrie 1990 au primit o recompensa bogata. In prima jumatate a anului 2007, inainte ca trendul actiunilor Next sa derapeze, au inregistrat o crestere de 17.600% fata de nivelul din decembrie 1990 – 13,5 penny. Ar fi fost suficiente, deci, 5.624 de lire sterline investite in actiuni Next atunci pentru ca prima jumatate a lui 2007 sa mai dea nastere unui milionar. E drept, evolutia ulterioara a pietei ar fi injumatatit aceasta suma.
1. Tiger Woods
Avere: 750 de milioane de dolari
Daca va reusi, Tiger Woods (32) va fi primul miliardar care sia facut averea din sport. Jucatorul de golf este un produs usor marketabil, iar cele 750 de milioane de dolari pe care lea castigat pana acum din contracte publicitare, semnate cu nume mari ca Nike sau Accenture, promit sa il inscrie pe lista miliardarilor pana in 2011. Golferul a petrecut ceva timp pe tusa anul acesta din cauza unei accidentari, insa se pare ca va reveni in plina forma… fizica si financiara.
2. Kenji Kasahara
Avere: 740 de milioane de dolari
Daca esti japonez si esti online, cel mai probabil ai si un cont pe Mixi, numarul 1 in materie de portaluri si retele sociale din Tara Soarelui Rasare. Acesta este si motivul pentru care Kenji Kasahara (32) are in cont o avere de 740 de milioane de dolari. Printre planurile susceptibile sa il aduca pe Kasahara in liga miliardarilor se numara extinderea companiei de networking in China. Ce nau reusit sa faca cei 130 de milioane de locuitori ai Japoniei, cu siguranta vor reusi cei peste 1,3 miliarde de chinezi, cat ai spune miliard.
3. Michael Si Xochi Birch
Avere: 600 de milioane de dolari
Cand Michael Birch (38) a cunoscuto pe Xochi (36), nu a intalnito doar pe viitoarea sa sotie, ci si pe partenerul de business alaturi de care avea sa intre in urmatoarea generatie de miliardari. Cei doi au inceput sa construiasca siteuri web, iar lozul castigator lau tras in 2005, cand au lansat Bebo. Michael si Xochi au fost primii doi membri ai retelei sociale care are acum 20 de milioane de membri. Au atras si atentia gigantilor media, iar AOL a pus 850 mil. $ pentru a cumpara Bebo. Cele 600 mil. $, iau pus direct pe lista miliardarilor in devenire.
4. Nishita Shah
Avere: 375 de milioane de dolari
Nishita Shah are doar 28 de ani, dar este printre cei mai bogati locuitori ai Thailandei. Absolventa Universitatii din Boston detine o participatie semnificativa in Preciouss Shipping, imperiul din domeniul transportului maritim condus de tatal sau, Kirit. Mai mult, cand stralucitoarea mostenitoare nu analizeaza rapoarte financiare, e ocupata cu lansarea propriei sale linii vestimentare.
5. Elon Musk
Avere: 170 de milioane de dolari
Elon Musk (37) a incasat 22 de milioane de dolari la 27 de ani, dupa ce a vandut dotcomul Zip2. Din banii respectivi a cofondat PayPal, procesorul de plati online. Acesta a fost vandut catre eBay, iar Musk a fost rasplatit cu actiuni in valoare de 170 de milioane de dolari. Departe de a se multumi cu atat, Musk isi imparte acum timpul intre noi proiecte ambitioase de business: operatorul de zboruri spatiale la preturi accesibile SpaceX, un producator de masini sport electrice si o companie specializata in designul si instalarea panourilor solare.
Dupa ce si-a schimbat numele si fata, fosta Elite Romania, acum Strauss, scoate la lumina si produse intr-o noua infatisare. Momentul a fost ales la patru ani dupa fuziunea de la nivel international dintre grupurile Elite si Strauss, iar publicul e tot mai orientat catre segmentul superior al pietei. Romanii au inceput sa migreze spre produsele premium”, spune Matanya Schwartz, directorul general al Strauss Romania. Managerul mai sustine ca fenomenul de migrare spre o piata superioara se va accentua in urmatorii ani. Asa ca firma si-a schimbat portofoliul si a lansat brandul Doncafe in urma unei investitii de 15 milioane de euro. Compania israeliana, care isi disputa primul loc pe piata cafelei cu Kraft Foods, a intrat si pe piata pentru tineri, despre care spun ca au influentat cultura cafelei prin faptul ca o percep ca pe o bautura. Astfel, Strauss a lansat mixurile de cafea, care includ si primul 4 in 1 de pe piata: cafea, lapte, zahar si guarana.
Cel putin in Romania. Fostul director general al Generali Asigurari, Tudor Moldovan, a acceptat oferta primita din partea Generali PPF Holding – aceea de a se ocupa de proiectele de business din regiunea Europei Centrale si de Est. In locul sau, un alt sef a venit la filiala din Romania a holdingului de asigurari. Si nu de oriunde, ci dupa ani de zile la conducerea executiva a Ceska Pojistovna, cea mai mare companie de asigurari din cadrul Generali PPF. Viitorul CEO si presedinte al Directoratului Generali Asigurari, Marie Kovarova, aduce cu sine si experienta proiectelor pe care le-a coordonat anterior in cadrul companiei de consultanta in management McKinsey.
Dupa ce valoarea de piata a centrului comercial City Mall Bucuresti a scazut cu 24% fata de anul trecut, australienii de la APN/UKA, compania ce detine mall-ul, au anuntat ca vor transforma 3.000 de metri patrati din zona de divertisment in birouri. Reconversia se va desfasura sub ochii noului director general, Mihai Agaficioaia, care il inlocuieste pe Lucian Cretu. Inainte de numirea din septembrie in fruntea City Mall, Agaficioaia a condus producatorul de materiale din teflon (PTFE) Maceplast Romania, cu o cifra de afaceri de 7,3 milioane de euro in 2007. Sarcina sa, aceea de a revigora situatia actuala a mall-ului din sudul Bucurestiului, urmareste diferentierea prin pozitionarea pe segmentul de mijloc al centrelor comerciale.
Carlos Slim, guru-ul mexican al investitiilor, situat pe locul doi in clasamentul averilor lumii, ne-a obisnuit deja cu achizitiile de actiuni si companii la preturi cu mult sub valoarea pietei. De data aceasta insa, se pare ca mass-media sunt cele care i-au acaparat atentia.
Daca la inceputul anului a cumparat 2% din actiunile Independent News & Media, compania care publica cotidianul britanic The Independent, luna trecuta miliardarul a preluat 6,4% din actiunile New York Times, cea mai influenta publicatie ame?ricana, supranumita si The Grey Lady. Titlurile companiei au cu?noscut un declin de 20% in 2008, dar dupa tranzactia incheiata de Slim, acestea au devenit din nou atractive, scrie Bloomberg.
In urma deal-ului, mexicanul a devenit al treilea cel mai mare investitor al publisherului american, excluzand familia Sulzberger care controleaza firma. Pachetul de actiuni detinut de Slim a fost evaluat la 121,2 milioane de dolari pe baza pretului actiunilor New York Times la inchiderea bursei, in ziua achizitiei. Analistii au emis deja presupuneri privind o eventuala intentie a investi?torului de a obtine controlul asupra publisherului american. O alta ipoteza ar fi ca mexicanul asteapta un alt investitor care sa ridice valoarea ziarului.