BusinessMagazin

Category: Arta si societate

  • Cum au reuşit doi copii să transforme un obiect vestimentar banal, pe care îl folosim zilnic, într-un business de milioane

    „Întotdeauna ne contrazicem. Ne certăm, de exemplu, pe ce model de şosete să producem. Şi ajungem la un compromis: le facem pe amândouă”, povesteşte amuzat Sebastian Martinez, în vârstă de 11 ani, CEO al Are You Kidding Socks, o companie cu sediul în Miami, pe care a fondat-o alături de fratele său mai mare, Brandon, care are doar 13 ani.

    Businessul a fost lansat în urmă cu cinci ani, dintr-o obsesie a lui Sebastian pentru şosetele cu modele. Iniţial a început să creeze el însuşi diverse modele, iar mai apoi, cu ajutorul mamei sale, a lansat propria linie de produse. Brandon s-a alăturat şi el businessului, ca director de vânzări. În ciuda discuţiilor în contradictoriu a celor doi fraţi, abilităţile lor s-au completat, făcându-i partenerii de business ideali. „Suntem asemenea unui puzzle”, spune Brandon.

     

    Compania pe care au înfiinţat-o vinde acum şosete de aproape 1 milion de dolari, iar între timp ei au lansat şi o linie specială de business, numită Charity Socks, dedicată scopurilor caritabile, din vânzările de şosete din această gamă făcându-se donaţii considerabile către anumite fundaţii.

    Cei doi fraţi spun că, de-a lungul timpului, au fost de mai multe ori înşelaţi de reprezentanţi ai unor astfel de organizaţii caritabile, aşa că acum totul se face prin contract.

    Ca planuri de viitor, tinerii antreprenori caută acum noi parteneri de retail şi iau în calcul extinderea gamei de produse. „Vrem să facem tricouri, şepci şi pantofi”, menţionează Brandon.

     

  • Care sunt cele mai neobişnuite lucruri pe care regina Marii Britanii are voie să le facă iar celorlalţi oameni le sunt interzise

    Când sunt mici şi nu numai, multe fete visează să fie regine. Cu ce avantaje vine însă „la pachet” acest statut, exceptând rochiile de bal şi o viaţă fără griji, pe care le vedem în filme sau despre care citim în poveştile cu prinţi şi prinţese? Un exemplu grăitor este regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care dispune de o mulţime de beneficii, mai mult sau mai puţin utile, la care nimeni nu s-ar fi gândit:

    1.Deţine toate lebedele care trăiesc pe râul Tamisa

    2.Are dominaţie asupra tuturor delfinilor din apele britanice

    3.Poate conduce maşina fără să deţină permis

    4.Nu are nevoie de paşaport, întrucât acestea sunt emise în numele său

    5.Are două date pe care îşi sărbătoreşte ziua de naştere – într-una din duminicile lunii iunie şi cea reală, din 21 aprilie

    6.Deţine propriul bancomat privat, instalat la subsolul Palatului Buckingham şi pe care îl poate folosi doar familia regală. Acesta a fost asigurat de către Coutts, una dintre cele mai prestigioase şi exclusiviste bănci britanice

    7.Are la dispoziţie un poet personal, pe care nu îl plăteşte doar în bani, ci şi în vin Sherry

    8.Este nevoie de consimţământul său pentru ca un proiect de lege să fie promulgat

    9.Are puterea de a numi Lorzi în cadrul Parlamentului

    10.Nu este nevoie să plătească taxe (cu toate că o face, voluntar, încă din 1992)

    11.Are la dispiziţie Cavaleri pe care îi poate numi, ca şi în cazul Lorzilor, personal

    12.Deţine puterea de a concedia întregul guvern australian, fiind, în acelaşi timp, şef de stat, printre altele, în: Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Canada, Grenada, Jamaica, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee şi Sfântul Cristofor şi Nevis.

    13.Are puterea de a forma şi suspenda parlamentul şi de a forma guverne.

    14.Este conducătoarea bisericii anglicane, religia de stat a Marii Britanii.

    15.E imună la urmărirea penală şi nu poate fi obligată să se prezinte în faţa instanţei de judecată

     

     

  • Incă un loc superb care este distrus de TURISTI. Mai multe specii de animale si păsări de aici au ajuns să fie pe cale de dispariţie din cauza turismului

    Peste 40.000 de turişti vizitează, anual, Antarctica. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Barcelorna au descoperit că acest lucru are un impact devastator asupra faunei din regiune.
     
    Ei spun că populaţiile de pinguini şi de păsări din Antarctica ar putea fi distruse de turiştii care transmit bacterii pinguinilor şi altor specii.

    Oamenii de ştiinţă au analizat excrementele a peste 650 de păsări adulte între 2008 şi 2011, în patru locaţii diferite din oceanul Antarctic, şi au descoperit că o serie de agenţi patogeni care cauzează boli ar putea avea consecinţe devastatoare pentru toate speciile din Antarctica, dintre care unele sunt pe cale de dispariţie. Studiul a analizat tulpini de bacterii provenite de la oameni, inclusiv microbi rezistenţi la antibiotice si ADN-ul de la o bacterie care provoaca intoxicaţii alimentare.

    Cercetătorii de la Universitatea din Barcelona au descoperit o tulpină de salmonela care se găseşte de obicei la păsările care trăiesc în captivitate în zonele urbane. Campylobacter jejuni, o bacterie care se găseşte în produsele alimentare şi una dintre cele mai frecvente cauze de intoxicaţii alimentare în Europa şi Statele Unite, a fost detectată în excrementele speciilor analizate. Specialiştii au găsit, de asemenea, o formă de bacterie gastrointestinală numită Campylobacter lari, care a fost rezistentă la antibiotice precum ciprofloxacina şi enrofloxacina. Aceste antibiotice sunt utilizate în mod obişnuit în medicina umană şi veterinară, ceea ce sugerează că pinguinii au fost contaminaţi de oameni mai degrabă, decât de mediul natural.

    Printre speciile care s-au dovedit a fi infectate cu agenţi patogeni umani se numără speciile de pinguini macaroni, pinguinii regali şi pinguini gentoo. Pe lângă pinguini, au fost afectate şi o serie de specii de păsări marine.

    Autorii studiului notează că păsările şi oamenii din insulele izolate intră într-un contact din ce în ce mai mare, datorită centrelor de cercetare de acolo şi numărului tot mai mare de turişti. „Este rezonabil să credem că numărul crescut de turişti a sporit riscul de invazie patogenă”, a spus profesorul Jacob González-Sol de la Universitatea din Barcelona.

    „Până în prezent, Antarctica fusese singurul continent în care o astfel de boală nu fusese încă descoperită. Sunt necesare măsuri mai stricte de biosecuritate pentru a limita impactul uman în Antarctica”, a afirmat studiul. Profesorul González-Solis a menţionat că este posibil ca aceste păsări să fi luat bacterii de la păsări domestice din localităţi precum Falkland. Alte surse posibile includ croaziere turistice şi avanposturi de cercetare ştiinţifică. Turiştii sunt sfătuiţi să îşi igienizeze încălţămintea atunci când vizitează Antarctica pentru a ajuta la combaterea şanselor de răspândire a bolilor. Rezultatele complete ale studiului au fost publicate în revista Science of the Total Environment.

     

  • Cum a ajuns un fost călugăr să conducă o firmă cu venituri de peste 100 de milioane de dolari

    O serie de tragedii au condus viaţa lui Andy Puddicombe pe un drum cu totul diferit. Când avea 22 de ani, aflându-se în faţa unui pub din Londra, un şofer beat a intrat în grupul său de prieteni, ucigându-i pe doi dintre ei. Câteva luni mai târziu, fratele său vitreg a murit într-un accident de ciclism, iar apoi o fostă iubită a murit în timpul operaţiei. Pe atunci, Puddicombe urma o facultate în domeniul ştiinţei sportului, dar pe fondul durerii a abandonat studiile. Căutând o schimbare completă a vieţii, a decis să călătorească în Himalaya pentru a se alătura călugărilor budişti.

    El şi-a petrecut următorii zece ani în călugărie, mergând în toată Asia şi meditând până la 16 ore pe zi, şi spune că meditaţia i-a oferit o schimbare de perspectivă şi l-a învăţat să se concentrez mai puţin pe sine şi, în schimb, să aducă mai multă fericire celorlalţi.
    Cu toate acestea, prietenii şi familia lui au fost un pic şocaţi şi îngrijoraţi. „Niciunul dintre ei nu ştia cu adevărat ce să facă. Dar, în ciuda acestui fapt, m-au susţinut şi încurajat incredibil de mult”, povesteşte el, citat de BBC.

    În 2005, Andy s-a întors în Marea Britanie pentru a înfiinţa o afacere de meditaţie, acest lucru nefiind însă o practică foarte apreciată în ţara sa de origine. Începutul a fost greu, deoarece oamenii nu erau obişnuiţi cu acest tip de activitate şi credeau că e doar ceva pentru hippioţi. În acelaşi an l-a cunoscut pe Richard Pierson, care venise să practice meditaţii dar într-un final i-a devenit partener de business.

    Astăzi, cei doi rulează populara aplicaţie de meditaţii Headspace, care a fost descărcată de peste 16 milioane de ori în întreaga lume şi are venituri anuale de peste 100 de milioane de dolari. Până în 2010 ei au organizat evenimente pe întreg teritoriul Marii Britanii, unde vorbeau despre beneficiile meditaţiei şi chiar făceau sesiuni de meditaţie în grup. Folosind banii strânşi din asta, dar şi cu un ajutor de la prieteni care, printre altele, le-au pus la dispoziţie gratuit un birou şi un studio de înregistrări, aceştia au creat prima versiune a aplicaţiei Headspace. Utilizatorii puteau alege dintre un număr de meditaţii de 10 minute.

    Au fost norocoşi deoarece The Guardian a inclus  o rubrică dedicată Headspace în fiecare ziar de sâmbătă, în timp ce compania aeriană Virgin Atlantic a adăugat conţinut personalizat de meditaţii Headspace în sistemul de divertisment al aeronavelor sale. Acest lucru a dus la un număr tot mai mare de persoane care au descărcat aplicaţia, aflată astăzi la un cost de 9,99 lire sterline pe lună.

    În 2013, Richard şi Andy au decis să mute sediul afacerii de la Londra la Los Angeles. „Nu este vorba că nu ne-a plăcut Londra”, spune Andy. „Amândoi am visat să trăim în California şi să avem un stil de viaţă în aer liber – ne place să mergem la surf şi în drumeţii, şi este un stil care li se potriveşte şi familiilor noastre.”

    În mare măsură auto-finanţată la început, Headspace a început să investească din 2014 pentru a extinde aplicaţia şi businessul. Acum a primit o finanţare externă de peste 75 de milioane de dolari, dar Andy şi Richard încă deţin o participaţie majoritară.
    În timp ce, la început, amândoi au fost implicaţi în toate, pe măsură ce au început să crească, au preluat diferite roluri. Richard a devenit directorul executiv, în timp ce sarcina principală a lui Andy este să se concentreze în continuare pe extinderea aplicaţiei şi pe înregistrările vocale.
    Compania are în prezent peste 300 de clienţi-companii, precum Google, Linkedin, General Electric şi Unilever, pentru care ajută managerii şi personalul să mediteze.

    De asemenea, lucrează cu universităţi din SUA, inclusiv Harvard şi Stanford, şi Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie, participând la studii privind beneficiile pentru sănătate ale meditaţiei.
    Andy încă meditează în fiecare zi, deşi nu mai are timp să practice 16 ore. Richard îşi face la rândul său timp pentru asta.

     

  • Vreţi să scăpaţi de viaţa aglomerată şi haotică de la oraş? Mai multe SATE SUPERBE din Italia oferă 27.000 de euro celor dispuşi să se mute acolo

    În ultimii ani, tot mai multe oraşe sau regiuni din Europa au demarat programe de atragere a locuitorilor – fie prin vânzarea unor locuinţe cu 1 dolar, fie prin oferirea unui teren sau chiar a unui loc de muncă.
     
    O ofertă incredibilă vine însă din Molise, o regiune din estul Romei care oferă celor dispuşi să se mute nu mai puţin de 27.000 de euro.
     
    Mai exact, cei care se relochează vor primi 700 de euro pe lună timp de trei ani, indiferent în care dintre cele 106 sate decid să se stabilească. 
     
    Există însă şi o condiţie: doritorii trebuie să pornească o afacere în aceşti trei ani – poate fi o vulcanizare sau un  mic magazin alimentar.
     
    “Vreau ca regiunea Molise să renască, vreau să evit ca satele autentice să se transforme în oraşe-fantomă”, a declarat celor de la CNN Antonio Tedeschi, consilierul regional care a dezvoltat proiectul.
     
    El încurajează în special cuplurile tinere cu copii să aplice la programul care se va lansa oficial pe 16 septembrie.

  • Povestea tristă a unui tânăr care a mers 32 de kilometri pe jos că să nu întârzie la locul de muncă în prima zi. Reacţia şefului a fost una la care nimeni nu se aştepta

    Proprietarul unui business din Statele Unite i-a oferit unui angajat, drept cadou, o maşină nouă. Gestul a venit ca urmare a faptului că angajatul în cauză străbătuse 32 de kilometri pe jos ca să nu întârzie la prima zi de muncă.

    Maşina lui Walter Carr s-a stricat la scurt timp după ce acesta plecase de acasă, din suburbiile oraşului american Birmingham. El şi-a continuat drumul pe jos, în speranţa că va ajunge la birou în timp util.

    La un moment dat, un poliţist l-a oprit şi i-a cerut să se identifice; mişcat de povestea tânărului, ofiţerul i-a cumpărat mâncare şi l-a dus cu maşina pe scurta distanţă rămasă.

    Câteva zile mai târziu, CEO-ul companiei a venit să facă cunoştinţă cu noul său angajat. Impresionat de poveste, el i-a oferit tânărului un Ford Escape din 2014. “Am fost cu adevărat atins de cele întâmplate”, a declarat celor de la BBC Luke Marklin, proprietarul companiei. “Are toate calităţile unui angajat desăvârşit.”

    O companie online, demarată de cei care au aflat povestea lui Walter Carr, a dus la strângerea a peste 50.000 de dolari.

  • Cum a reuşit un cuplu să economisească o sumă impresionantă prin câteva metode la îndemâna oricui

    Heather Cooke şi Luke Kerton, doi soţi din Marea Britanie în vârstă de 24 de ani, au reuşit să economisească 20.000 de lire sterline (cca. 22.000 de euro) prin câteva metode pe cât de simple, pe atât de eficiente. În urmă cu trei ani şi-au propus un obiectiv de a economisi 10.000 de lire anual, care să-I ajute să achiziţioneze casa la care visau, pe care au cumpărat-o anul acesta.

    Potrivit The Sun, prima metodă pe care au găsit-o a fost de a schimbarea hipermarketului de unde îşi făceau cumpărăturile săptămânale – îl loc să meargă la Tesco au început să cumpere de la Aldi sau Lidl, reuşind să economisească 45 de lire pe săptămână. De asemenea, au decis să îşi facă mai multe concedii în Marea Britanie în loc să plece în diverse city-breakuri.

    Luke, care lucrează pentru o companie de evenimente, a schimbat autoturimul Mazda pe care îl deţinea cu o un model mai ieftin de Skoda, economisind astfel 50 de dolari pe săptămână, iar Heather a pus 1.800 de lire într-un cont de economii sprijinit de guvern – Help to Buy Isa, care te ajută să triplezi suma în cazul intenţiei de a-ţi achiziţiona o locuinţă.

    De asemenea, s-au mutat pentru doi ani în casa părinţilor lui, care erau plecaţi să muncească în străinătate, fapt care le-a adus 100 de lire lunar la „borcanul” cu economii.

  • Satul din Pirinei plin de secrete naziste. „E cel mai adânc punct din lume în care se poate ajunge prin tunel. Experimentele făcute aici ar putea revoluţiona domeniul fizicii.”

    Vechia staţie de tren din oraşul spaniol Canfranc este atăzi o simplă clădire abandonată. În timpul celui de-al doilea război mondial însă, localitatea a fost un adevărat hub al intrigilor, şi asta pentru că reprezenta punctul de frontieră pentru spioni, refugiaţi şi pentru 86 de tone de aur nazist, relatează cei de la BBC.

    „Întotdeauna am spus că oraşul Canfranc este un Casablanca al războiului”, spune Ramon J Campo, jurnalist şi autor spaniol. El dezvăluie istoria oraşului din vremurile de război. „Canfranc a fost un punct strategic unde Portugalia şi Spania vindeau tungsten către Germania, în schimbul aurului pe care Germania îl fura de la băncile centrale europene.

    Între 1940-1942 a fost de asemenea punct de frontieră folosit în special de către refugiaţi, evrei, de cei ce fugeau din calea războiului, şi asta pentru că trenul care pleca din Canfranc mergea direct în Lisabona, pe ruta Canfranc-Madrid-Lisabona, supranunumită <traseul libertăţii>. Gărzile spaniole mi-au spus că nu au predat niciodată un refugiat nemţilor. Ei le spuneau uneori acestora: <Azi nu te putem lăsa să treci pe aici, dar poţi să mergi prin cealaltă vale>.” Peste 15.000 de refugiaţi au fugit din europa nazistă prin Canfranc, iar aliaţii întreţineau aici adevărate reţele de spioni.

    Oraşul are însă şi alte secrete. Vechiul tunel de cale ferată face legătura cu un laborator subteran, remumit în întreaga lume pentru cercetările în astrofizică. Zona de cercetare se află la 800 de metri sub pământ şi rocă. Alberto Bayo, fizician: „E cel mai adânc punct în care se poate ajunge prin tunel. Experimentele făcute aici ar putea revoluţiona domeniul fizicii.”

    Laboratorul este astăzi deschis şi publicului, înregistrând anul trecut peste 2.400 de vizitatori. Există un plan prin care staţia de tren să fie transformată în muzeu şi hotel. „În copilărie, acolo era locul nostru de joacă. Mergeam să ne jucăm acolo mai ales iarna, deoarece era mai cald”, povesteşte un locuitor. El mai spune că în timpul războiului aici soseau cantităţi impresionante de lingouri de aur, iar tatăl său, care era gardă pentru transportul mărfurilor, escorta camioanele pline cu preţiosul metal până în Portugalia. „Cei ce lucrau în gărzile spaniole şi franceze erau prieteni, însă nemţii nu se împrieteneau cu nimeni”, mai povesteşte Julian Herrezuelo. 

  • O angajată în corporaţie cu un salariu anual de 50.000 de dolari pe an a renunţat la job în urma unui accident. Acum câştigă de cinci ori mai mult ca freelancer

    Helene Sula, specialist în digital marketing, blogger şi fondatorul Helene In Between are o poveste cu potenţialul de a inspira mulţi angajaţi din corporaţie dornici de o schimbare. În 2015, ea lucra ca specialist în comunicare în zona de marketing pentru o companie de dimensiuni mijlocii, job care îi aducea câştiguri de 50.000 de dolari anual. Acum ea câştigă 250.000 de dolari ca freelancer în zona de digital marketing şi marketing.

    Un accident în care şi-a rupt piciorul a determinat-o să îşi lanseze propriul blog. Chiar dacă iniţial acesta era un hobby, câţiva ani mai târziu a devenit principala ei sursă de venit. După accident, a avut o perioadă de recuperare de câteva luni în care nu a putut să se deplaseze înspre serviciu, astfel că a început să scrie pentru propriul site. „Acesta a început mai ales ca un blog de lifestyle şi o modalitate prin care eu să împărtăşesc ceea ce simt. Dar s-a transformat rapid în ceva din care am vrut să fac bani”, spune ea într-un interviu acordat Business Insider.
    În timp ce Sula îşi menţinea activitatea pentru blogul personal, s-a întors la muncă, dar cu un obiectiv diferit faţă de cel de dinaintea accidentului: să construiască un plan de business pentru propria afacere. „Am creat un plan care includea mai multe linii de venituri şi care ajuta la un echilibru mele în cazul în care una dintre acestea nu mai funcţiona”, explică ea.

    În prezent, principalele sale activităţi generatoare de venituri sunt:
    – cursuri online (65%): primul ei curs, Instagram for Succes şi site-ul care presupune plata unui abonament, Blogg Boss Babe, aduc cei mai mulţi bani;
    – affiliate marketing (15%) – pe site-urile sale, promovează şi alte afaceri;
    – anunţuri publicitare online (12%): cu 300.000 de utilizatori pe site-ul ei, publicitatea reprezintă o sursă importantă de venituri;
    – altele (8%): vânzări de cărţi online, sesiuni de coaching şi postări sponsorizate.

    Antreprenoarea a cheltuit mai puţin de 100 de dolari pe faza iniţială de dezvoltare a afacerii, folosind cunoştinţele dobândite anterior. A început să îşi vândă cursurile cu 87 de dolari, iar în prezent le vinde cu 227 de dolari.
    În ceea ce priveşte site-ul pe bază de abonament, Blogg Boss Babe, antreprenoarei i-au luat aproximativ şase luni pentru a face designul de la zero, planificând conţinutul de care are nevoie pentru un an întreg. În prezent, abonamentul pentru site-ul său costă 37 de dolari.
    Cu veniturile sale curente, ea a reuşit să îşi îndeplinească visul de a se muta în Germania împreună cu soţul ei şi cu cei doi câini în 2016. În prezent, este convinsă că „cerul este limita”: „Blogul şi cursul meu au generat câştiguri de 250.000 de euro anul trecut şi sper să ajung la jumătate de milion de euro până în 2020”, a spus ea în interviul acordat Business Insider.

  • Cum se trăieşte în ţara unde plasticul a fost declarat ilegal

    Înainte, în ţară plasticul se folosea în exces, însă după ce s-a dat această lege, pungile de plastic de unică folosinţă au devenit inexistente. O localnică povesteşte, pentru BBC, că în momentul în care s-a dat această lege, oamenii au fost furioşi, mai ales că foloseau pungi de plastic – pe care le primeau gratis de la magazin – cu orice ocazie. Pentru ca legea să fie adoptată, a fost necesar ca grupurile care susţineau această decizie să se întâlnească cu politicienii şi să semneze o petiţie.
    Ulterior, producţia de genţi tradiţionale, o alternativă la vechile pungi de cumpărături, a explodat. Cererea fiind foarte mare, acesta a devenit un business şi pentru femeile de la sate, care nu aveau o ocupaţie. Unul dintre factorii care au facilitat interzicerea plasticului în Vanuatu este că toate obiectele sau recipientele din plastic provin din import. Cu toate că educarea cetăţenilor în vederea renunţării la plastic a fost dificilă, locuitorii spun acum că ar fi minunat dacă guvernul ar putea interzice într-un final orice obiect din acest material.
    În decembrie, alte şapte produse vor fi scoase în afara legii, printre care: cutiile din polistiren pentru mâncare, plasele pentru alimente şi legume, paharele din plastic şi polistiren, tacâmurile de plastic şi beţele de plastic pentru amestecat.