BusinessMagazin

Category: Arta si societate

  • Arta, un pariu sigur în vremuri incerte

    Deşi pe fondul provocărilor apărute în ultimii trei ani la nivel global anumite investiţii au fost amânate sau redirecţionate spre zone mai puţin afectate de problemele şi incertitudinile apărute în piaţă, arta rămâne un domeniu de interes pentru investitori, iar românii nu fac excepţie, activitatea caselor de licitaţie fiind în creştere. Ce tendinţe se remarcă în rândul acestora?

    Pandemia, dar şi primul an post- pandemic, au creionat şi mai bine un comportament specific perioadelor de criză. Casele de licitaţii s-au adaptat şi au continuat să organizeze licitaţii online, în cadrul cărora au bătut record după record de adjudecare.

    Astfel că românii au investit şi continuă să investească în artă. Se poate spune că multe dintre temerile noastre privind direcţia în care ne îndreptăm din pricina inflaţiei în creştere şi a întregului cortegiu de situaţii economico-financiare care decurg din aceasta nu s-au adeverit”, a povestit Luciana Stanciu, expert de artă şi CEO al Vikart, casă de licitaţii de opere de artă înfiinţată la începutul lui 2020, cu afaceri de peste 2,3 milioane de lei în primul an de activitate. Potrivit ei, piaţa a reacţionat în vreme de criză şi a investit în mărfuri sigure, în ceea ce nu se devalorizează ci îşi menţine sau îşi poate creşte valoarea nominală, astfel că investiţiile în artă au crescut în ultimii ani, adăugând că interesul pentru artă, în general, dar în special pentru arta contemporană, este în creştere atât la nivel naţional cât şi la nivel mondial. „Dacă suma medie alocată unei astfel de investiţii era în decembrie 2019 de circa 1.000 de euro, în prezent, este undeva la 2.000 de euro – ca ordin de mărime acesta ar fi saltul, ceea ce înseamnă că oamenii alocă sume duble în prezent pentru operele de artă şi chiar mai mult, depinde de autor.”

    Ea mai spune că se remarcă, totodată, transparentizarea vânzărilor şi cotaţiilor artiştilor pe piaţa de artă, care este tot mai mare. „Practic se poate vorbi despre o ieşire aproape totală din zona economiei gri, din aceea a vânzărilor neautorizate, pentru că legislaţia s-a îmbunătăţit şi în al treilea rând se poate vorbi despre internaţionalizarea pieţei de artă, despre o mult mai mare deschidere către lume, ori asta e ceva benefic pentru plastica românească, în mod special pentru arta contemporană: îi asigură reintegrarea într-un context european şi mondial din care a fost întotdeauna parte – excepţie făcând anii negri ai comunismului. Să nu uităm că multe dintre curentele artei moderne au fost create sau influenţate de celebri români, precum C. Brâncuşi, Tristan Tzara, Victor Brauner sau B. Fundoianu până la Guguianu, Apostu ori Ghenie.”

    Ca tendinţe, spune că publicul caută orice creaţie care are însemnele originalităţii, valoare artistică evidentă sau care poartă semnătura unui autor celebru. „Se caută chiar orice tip de lucrare de artă plastică, de la desene la colaje sau picturi, de la basorelief sau altoreliefuri la sculpturi ori tapiserii meşteşugite; de la cele în creion sau tuş la cele în guaşă sau ulei, pe carton, pe pânză; din lut, din lemn sau bronz; totul este să aibă atributele unei valori artistice. Iar noi, promovând artiştii profesionişti contemporani, încurajăm acest fenomen de deschidere către toate stilurile şi curentele artistice, pentru că numai aşa putem vorbi despre un simţ artistic dezvoltat al românului.”

    Pe de altă parte, cu cât este mai rară pe piaţă o anumită semnătură sau o operă, cu atât creşte valoarea ei. „Spre exemplu, Nicolae Grigorescu este acelaşi pictor valoros dintotdeauna, ar trebui ca lucrările lui să se liciteze cam la aceleaşi preţuri, având şi un record de 320.000 de euro numai că, în ultimii ani, apariţia sa destul de rară pe piaţa de artă duce lucrările lui la valori care îl fac pentru mulţi de neatins. Şi aceeaşi va fi şi situaţia unor creatori de azi: cine gândeşte aşa, investeşte mai mult”, a explicat Luciana Stanciu.

     

    Interesul românilor pentru arta contemporană, în creştere

    Punând lupa pe piaţa din România, reprezentanta Vikart spune că românii s-au aliniat tendinţelor mondiale. Astfel, dacă în trecut piaţa locală de artă era sinonimă cu tranzacţiile de artă clasică, mai nou se conturează tot mai pregnant tendinţa, în rândul românilor, de a achiziţiona artă contemporană. „Publicul iubitor de artă este mult mai diversificat. Se poate spune că investitorul de artă caută în vremuri de mare insecuritate financiară, precum acestea pe care le traversăm, să îşi plaseze banii în valori certe, fie artă plastică, imobiliare sau metale preţioase. Aşa că se poate spune că investitorii se gândesc la o formă de tezaurizare a banilor, mai ales în artă, după cum am putut constata în cei aproape trei ani plini de provocări.” Practic, despre anul 2022, Luciana Stanciu spune că a fost un an bun pentru piaţa de artă, având în vedere că în primele 11 luni din anul în curs casa de licitaţii pe care o conduce a vândut tablouri de peste un milion de euro în cadrul a 14 licitaţii organizate. De asemenea, cel mai scump tablou vândut de casa de licitaţii Vikart în 2022 a costat aproximativ 20.000 de euro. „Cel mai scump tablou tranzacţionat în 2022 îi aparţine unui pictor contemporan extrem de căutat. De asemenea, mai scump nu înseamnă în date absolute şi cel mai valoros, ci doar creaţia care a avut oportunitatea de piaţă mai bună. Aş putea spune că sunt rare cazurile fericite în care valoarea absolută a unei creaţii este şi răsplătită cum se cuvine în piaţă. Dar, noi am cunoscut astfel de momente când am realizat o vânzare record a unei lucrări cu adevărat fermecătoare, ce s-a adjudecat recent la suma de 20.000 de euro.”

    Luciana Stanciu, care este istoric de artă şi expert de artă acreditat de Ministerul Culturii, a explicat că, în noul context, artiştii plastici care înregistrează cifre record la licitaţii sunt cei moderni, deveniţi consacraţi, şi care sunt percepuţi de public ca artişti clasici. „Dar sunt şi artişti contemporani care înregistrează recorduri, fără îndoială valoarea acestora fiind una care ţine nu doar de gust şi modă. Câteva nume, fără să însemne că desconsiderăm creaţiile altor plasticieni, se impun pe piaţa de artă în rândul acelora care licitează la Vikart, printre ei putem aminti pe Ştefan Câlţia, Manuell Mănăstireanu, Felix Aftene, Marcel Guguianu, Sorin Ilfoveanu, Mihai Sârbulescu.”

    De asemenea, un artist contemporan trebuie să aibă talent şi originalitate, viziune, curaj, rezistenţă, astfel încât lucrările sale să poată face faţă competiţiei cu lucrările artiştilor clasici şi moderni care au devenit mari nume în piaţa de artă românească, a menţionat CEO-ul Vikart.

    „Desigur, trebuie să aibă şi şansa să ajungă la o casă de licitaţii sau galerie de artă care să creadă în el şi să fie dispusă să îi tranzacţioneze lucrările. De altfel, marketingul este extrem de important şi în piaţa de artă, dar în România încă nu sunt destul de mulţi specialişti care să facă dintr-un creator oarecare unul de talia lui Adrian Gheni, spre exemplu”, a explicat Luciana Stanciu.

     

    Născuţi în pandemie

    Cu toate că anul 2022 a adus cifre record pentru Vikart, casa de licitaţii s-a confruntat şi cu provocări în cei aproape trei ani de activitate, în urma contextului creat de incertitudinile apărute în piaţă. „Am putea spune că Vikart este o casă de licitaţii ivită odată cu răspândirea virusului SARS Cov-2. Neavând un trecut în activitate, tradiţii, obişnuinţe, nu am avut mari dificultăţi în a ne adapta. Raportându-mă la inflaţie, cred că este în continuare o provocare, dar suntem gata să îi facem faţă, oferind în cadrul licitaţiilor Vikart loturi de neratat şi la preţuri mai mult decât accesebile, având, în acelaşi timp, răbdare şi înţelegere faţă de piaţă, care se poate comporta haotic. Probabil că secretul rămânerii în piaţă al unei firme, din orice domeniu, constă tocmai în această atitudine deschisă, tolerantă, în înţelegerea fenomenului economic şi în capacitatea de adaptare din mers la condiţiile pieţei”, a adăugat Luciana Stanciu.

    În continuare, pentru anul 2023, executiva este optimistă şi consideră că dacă există flexibilitate, provocările îşi vor găsi mereu o rezolvare. „Cei care activează pe piaţa de artă au aşteptări optimiste. Deşi nu se anunţă vremuri bune, mizăm pe apetitul colecţionarilor de a-şi mări colecţiile şi de a investi într-o marfă uşor vandabilă peste ani. În primul rând ne dorim cu toţii să putem avea o analiză şi la finele anului 2023 să existe o tendinţă în rândul licitatorilor. Dar este greu să avansăm un nume de artist, un stil de lucru sau un curent care va fi în trend. Lumea artelor vizuale este una plină de surprize”, a mai spus Luciana Stanciu.

    Dan Crecan – Micuţa Veneţiană (2022)

     

    Roxana Ilfoveanu – Toamnă la Rădeşti (1986)

     

    Felix Aftene – Nostalgia copilăriei (2017)

  • Unii aleg să fugă iarna de la frig la mai frig, fie aproape de casă, fie departe, în locuri în care puţină lume poate ajunge

    Printre aceste locuri se numără, conform The Telegraph, Laponia suedeză, unde se poate sta, spre exemplu, la o cabană, Loggers Lodge, construită la finalul secolului al nouăsprezecelea şi apoi renovată şi extinsă anul acesta, care nu poate găzdui decât un număr mic de persoane. Pe lângă şedinţe de schi sau plimbări cu snowmobilul, se oferă şi cursuri de supravieţuire în sălbăticie.

    Tot în nord, dar de această dată în Groenlanda, se poate ajunge într-o expediţie exclusivistă la bordul unui spărgător de gheaţă al companiei Eyos Expeditions, cu o capacitate de doar 12 turişti. Pe lângă explorarea peisajului glaciar, turiştii vor putea merge la schi cu elicopterul unde vor fi însoţiţi de schiori participanţi la olimpiade şi la competiţii de schi extrem, o săptămână costând 60.000 de euro.

    La capătul opus al lumii, în Antarctica, se poate merge, de exemplu, cu „Octopus”, fostul iaht al cofondatorului Microsoft, Paul Allen. O excursie de circa o săptămână pentru 12 persoane până în Antarctica ajunge la peste 2 milioane de euro, turiştii putând vedea Polul Sud, dar şi participa la diverse activităţi cum ar fi căţăratul pe gheaţă, schiatul sau ajutatul oamenilor de ştiinţă la marcatul balenelor albastre. 

    Tot în Antarctica, se poate şi sta câteva zile într-un minicomplex de şase capsule pentru două persoane denumit Echo Camp. Capsulele par mai degrabă gândite pentru utilizare în spaţiu şi seamănă cu nişte pietricele lucioase. Cei ajunşi în vacanţă în acest minicomplex se pot plimba cu biciclete speciale, de tip fat bike,  sau merge să vadă o colonie de pinguini imperiali, printre altele.   

     


     

     

  • Dacă tot se fac figurine din baloane, de ce nu s-ar face şi mobilă?

    Dacă tot se fac figurine din baloane, de ce nu s-ar face şi mobilă? Reuşita unui astfel de demers a demonstrat-o un artist sud-coreean, Seungjin Yang, care a creat o gamă de scaune, taburete şi banchete din simple baloane umflate. Confecţionarea unui astfel de articol, scrie CNN, durează cam două săptămâni şi presupune umflarea balonului apoi aranjarea lui într-o formă care să-i permită utilizarea la construcţia piesei de mobilier. Deşi baloanele sunt cunoscute ca obiecte fragile, cele folosite de către artistul coreean nu sunt deloc aşa, deoarece sunt tratate cu straturi de răşină specială pentru a fi rezistente şi a putea susţine greutatea utilizatorilor.

     

  • Restaurantul de carton

    Cartonul nu e potrivit numai pentru cutii, ci şi pentru case, după cum o arată un proiect construit al firmei arhitectului nipon Shigeru Ban. Clădirea ridicată pe insula japoneză Awaji are forma unei case şi este folosită drept restaurant sau sală de concerte. Aceasta are acoperiş din stuf, amintind de casele tradiţionale de ţărani, scrie Dezeen, iar grinzile şi stâlpii săi sunt din chiparos japonez înveliţi în tuburi de carton tratat să reziste la umezeală şi gândiţi să poată fi înlocuiţi periodic. Arhitectul nu se află la primul său proiect în care utilizează cartonul ca material de construcţie, anterior realizând o catedrală la Christchurch, în Noua Zeelandă, sau un Muzeu la New York.


     

  • Pictor de nevoie

    Nedorit de nimeni, un câine „într-o ureche“ numit Van Gogh a ajuns să fie adoptat graţie calităţilor sale artistice. Aflat în grija unui adăpost din Bethel, statul american Connecticut, Happily Furever After Rescue, Van Gogh, o corcitură de boxer cu pit bull în vârstă de şapte ani nu a fost dorit de nimeni, astfel încât fondatoarea adăpostului, Jaclyn Gartner, a fost nevoită să caute soluţii pentru el. Ideea salvatoare i-a venit după ce s-a uitat la filmuleţe online cu câini care pictau, scrie Washington Post, şi a luat decizia să transforme căţelul nedorit în artist. Ca să-l convingă să picteze, Gartner a luat o pânză pe care a turnat nişte culori din loc în loc şi pe care a acoperit-o apoi cu o folie de plastic pe care a uns-o cu unt de arahide, câinele ajungând să picteze cu limba în timp de lingea untul. Pentru a atrage atenţia publicului asupra lui, Jaclyn Gartner i-a organizat o expoziţie de tablouri, apoi licitaţii cu lucrările sale, care au adus bani adăpostului şi l-au ajutat pe Van Gogh să-şi găsească o familie, care are de gând să-l lase să picteze în continuare.


     

     

  • În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor

    În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor, scrie New York Times.

    Animate de ideea că bijuteriile sunt un produs de lux a cărui valoare nu scade, acestea nu se tem de inflaţie sau recesiune şi îşi extind capacitatea de producţie sau investesc în noi colecţii şi magazine. Încredere în acest tip de accesorii au chiar şi casele de modă, Prada lansând recent o colecţie intitulată „Eternal Gold” ale cărei piese sunt confecţionate din aur reciclat.

    Încurajată de cererea pentru produsele sale, printre care unele cu listă de aşteptare de câteva luni, Tiffany & Company investeşte în magazinele sale, pe care şi-a propus să le renoveze şi urmează să deschidă chiar şi unele noi.

    Casa Bulgari, care în urmă cu cinci ani şi-a deschis o fabrică de bijuterii la Valenza, în regiunea italiană Piemont, a anunţat recent că are în plan dublarea capacităţii de producţie a acesteia până la finalul anului 2024. La fabrica din Valenza se produc bijuterii care pot costa şi 100.000 de euro, unitatea completând activitatea atelierului firmei de la Roma. Planuri de extindere are şi rivalul Cartier, care, intenţionează să inaugureze două noi fabrici de bijuterii, dintre care una la Valenza şi una în apropiere de Torino.


     

     

  • Relaxare la gheaţă

    Privite o vreme ca o curiozitate, apoi lăudate de diverse celebrităţi, băile cu gheaţă ajung în casele celor care vor să se refacă după o şedinţă la sala de fitness sau să relaxeze, scrie Financial Times. Băile cu gheaţă au ajuns să fie căutate recent datorită efectelor benefice pentru sănătate pe care se spune că le au. Există deja o serie de companii care oferă sau urmează să ofere asemenea accesorii de wellness, printre care Monk, Renu, Dreampod sau Morozko Forge, o baie cu gheaţă pentru instalat acasă costând de la câteva mii la aproape douăzeci de mii de euro.


     

     

  • Din casă în casă

    Păzitul casei câtă vreme proprietarii sunt plecaţi în vacanţă, pentru a da impresia că mai este cineva acasă şi a avea grijă de animalele de companie care altfel ar fi stresate dacă ar fi mutate temporar la un adăpost specializat, a devenit o meserie în toată regula pentru unii, mai ales de când cu pandemia.

    Tot mai multe persoane se înscriu pe site-uri specializate care pun în legătură pe cei care au nevoie de cineva să aibă grijă de casa lor cu cei care oferă asemenea servicii, aceştia din urmă participând chiar şi la cursuri care să le permită să fie mai competitivi.

    O mare parte dintre cei care se oferă se ocupe de case în lipsa proprietarilor în Marea Britanie, scrie The Guardian, o fac pentru a scăpa de grija chiriilor şi a cheltuielilor pe care le presupune o locuinţă, preferând să se mute imediat de la o casă la alta. Această strategie le permite să economisească bani pe care să-i folosească apoi în alte scopuri sau chiar să călătorească în caz că li se dau în grijă locuinţe din alte ţări şi să-şi păstreze şi locurile de muncă obişnuite dacă pot lucra de la distanţă.

     

  • Trening universal

    Articol comod asociat cu o ţinută sportivă, pantalonii de trening au ajuns în ziua de azi să facă parte din ţinuta de birou şi nu numai, după strădaniile caselor de modă care i-au promovat în colecţiile lor. Printre acestea se numără Gucci sau Max Mara, scrie Wall Street Journal, Tom Ford şi Fendi, acestea două propunând pantaloni de trening din caşmir şi satin ori Tory Burch, care vinde pantaloni de trening tricotaţi sau din jacquard înflorat. Se poartă pantaloni de trening chiar şi la întâlniri de afaceri, ori la evenimente, ca parte a unei ţinute de seară, şi chiar şi pe covorul roşu, în această categorie înscriindu-se modele de la Chanel.


     

     

  • Povestea geniului român care a intrat în Cartea Recordurilor cu talentul lui. Operele lui se vând şi cu 2.000 de euro bucata

    Încă de la grădiniţă a început să deseneze. Mai întâi a desenat chipul educatoarei, iar apoi chipurile colegilor şi astfel s-a descoperit talentul lui Gogu Neagoe, un caricaturist român de 44 de ani, care a ajuns în Cartea Recordurilor, după ce a realizat 246 de portrete la un eveniment caritabil.

    Intram în casă, luam cearşaful de pe pat, îl puneam pe gard, băgam mâna în nămol şi gata pictura”, îşi aminteşte Gogu Neagoe (44 ani) primii săi paşi în domeniul artei. Mai târziu, a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, redenumit acum Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Activitatea sa a început în 1993 şi de atunci „a descris” prin caricaturi şi portrete pe loc, de la persoane obişnuite la personalităţi, printre care se numără Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci, Simona Halep, Kurt Thomas, primul gimnast american care a câştigat o medalie de aur la Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică, Ion Ţiriac, Traian Băsescu sau Amza Pellea.

    De asemenea, fiind din Slatina, are trei contracte cu două reviste şi cu un ziar din judeţul Olt pentru a realiza caricaturi. Mai mult, datorită talentului său de a desena portrete grafice după o descriere sumară, Gogu Neagoe este deseori solicitat de poliţişti sau procurori pentru a realiza portrete-robot care ajută la soluţionarea mai rapidă a cazurilor. În plus, el organizează şi Salonul de caricaturi la Festivalul Naţional de Caricatură şi Umor „Oltenii şi restu’ lumii”, din Slatina, judeţul Olt.

    „Caricatura în ziua de azi este solicitată de multe firme, care invită un artist caricaturist să realizeze portrete-caricaturi pe loc pentru furnizorii sau colaboratorii invitaţi la un eveniment. Trebuie să spunem că avem în România cei mai premiaţi caricaturişti. Pentru mine, a intra în Cartea Recordurilor a însemnat bucurie”, povesteşte Gogu Neagoe. El a intrat în Cartea Recordurilor în 2020, după ce realizat nu mai puţin de 246 de portrete participanţilor la crossul „Hope Run for Alexandra”, un eveniment caritabil.

    Artistul a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de pictură şi caricatură, iar lucrările sale se află în colecţii particulare din România şi din străinătate, dar sunt expuse şi în muzee de artă din Australia, SUA, China, Japonia, Iran, Franţa, Italia, Germania, Belgia, Bulgaria şi Grecia, se arată pe site-ul Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionşti din România, în care Gogu Neagoe este membru din 2006.  

    Totodată, el este membru al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice din Germania din anul 2008. Societatea Umoriştilor Români a fost prima organizaţie a caricaturiştilor din România care a deschis saloane ale umoriştilor români în anii ‘20. Fondatorii societăţii au fost Ion Bărbulescu (B’Arg), Victor Ion Popa, Nicolae Tonitza, S. Maur, Iosif Steurer, Iosif Ross, Gruia, Dan Berceanu, Brutus Haneş, Ginsberg şi Gic Săvulescu. Astăzi, nu se ştie exact numărul caricaturiştilor români, însă Gogu Neagoe, din judeţul Olt, este considerat unul dintre cei mai buni caricaturişti din lume.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL