Category: Arta si societate

  • Cu rezultat incert

    Atunci când porneşti să creezi fie şi o piesă de mobilier nu ştii întotdeauna cum o să iasă rezultatul, aşa cum o arată o expoziţie de la New York. Intitulată „Please Sit for the Alternate Ending”, expoziţia prezintă lucrări ale doi designeri, americanca Sam Klemick şi canadianul Jeff Martin, scrie Dezeen. Piesele expuse sunt confecţionate din diverse materiale, cum ar fi textile, lemn sau ceramică, unele provenite din deşeuri, iar printre ele se numără măsuţe care se sprijină pe bile de lemn, fotolii cu perne sau picioare supradimensionate ori dulapuri ceramice care par să se cojească şi lasă impresia că au fost gândite iniţial ca sculpturi.

  • Casa din parc

    Locuitul într-un parc de distracţii nu e pentru oricine, iar cei care-şi doresc o casă într-un asemenea loc trebuie să treacă printr-un proces de selecţie. Cei care-l vor câştiga se vor putea muta într-o căsuţă pe plajă, în care vor putea locui doar sub forma unor versiuni miniaturale ale lor, deoarece căsuţa va fi una din cărămizi Lego, scrie LA Times. Instalată în parcul Miniland San Diego, unde se găsesc versiuni miniaturale ale unor oraşe americane, căsuţa a fost realizată din 50.000 de cărămizi, decorată în interior de designeri specializaţi şi prezentată de un agent imobiliar în toată regula, doritorii trebuind să participe la o licitaţie în scop caritabil recent încheiată. Câştigătorul poate alege alţi membri ai familiei, până la zece persoane care să fie recreate în variantă miniaturală şi instalate în noua locuinţă unde vor rămâne câtă vreme aceasta va fi expusă în parc. Casa de la Miniland va fi decorată în ton cu sărbători ca Halloweenul sau Crăciunul, ca o locuinţă în toată regula, iar noii locatari ar trebui să fie gata de mutare până la jumătatea lunii septembrie.

     

  • Din loc în loc: Galeriile de artă nu rămân mereu în acelaşi loc, o parte din ele fiind gândite de la început călătoare, ca în cazul uneia recent lansate la Berlin

    Galeriile de artă nu rămân mereu în acelaşi loc, o parte din ele fiind gândite de la început călătoare, ca în cazul uneia recent lansate la Berlin, Forma.  Fondatoarea galeriei, designerul multidisciplinar Vanessa Heepen, doreşte să expună mobilier contemporan împreună cu piese vintage, iar decizia ca Forma să nu aibă un sediu permanent se datorează dorinţei sale de a realiza expoziţii inspirate de spaţiul care le găzduieşte, conform Dezeen. Prima astfel de expoziţie, recent încheiată, a fost organizată la parterul unei clădiri mixte situate în apropiere de rămăşiţe ale Zidului Berlinului şi de râul Spree, şi va fi urmată de altele, axate pe mobilier creat de designeri, deoarece Vanessa Heepen consideră că nu sunt suficiente astfel de evenimente la Berlin.

  • Jos cu florile: artiştii florali au renunţat la vaze de ceva vreme şi preferă să urce florile pe pereţi sau tavan, dar mai recent unii au început să le pună pe podea

    După vaze, ghivece sau jardiniere spectaculoase, florile din aranjamentele florale ajung mai nou pe jos, în căutarea unui efect artistic de către cei care le realizează.

    Artiştii florali au renunţat la vaze de ceva vreme şi preferă să urce florile pe pereţi sau tavan, dar mai recent unii au început să le pună pe podea, în diferite aranjamente la evenimentele pe care sunt angajaţi să le înfrumuseţeze. Aceştia combină frunze şi crengi cu plante cu tot cu rădăcini şi adaugă flori, căutând să-şi facă creaţiile să pară că se revarsă înspre privitor, scrie New York Times. Totodată, aşezatul florilor pe podea sau pe sol în cazul în care aranjamentele sunt realizate pentru evenimente ţinute în aer liber, le permite artiştilor să creeze impresia că redau simbolic florile pământului din care le-au cules, iar alţii aleg asemenea soluţii decorative pentru libertatea creativă pe care le-o oferă şi senzaţia de viaţă şi mişcare pe care o dă un asemenea aranjament.

    Există şi cazuri în care artiştii florali folosesc totuşi vaze, dar sub formă ce cioburi strânse de la cele sparte, care sunt apoi aranjate pe podea, cu florile printre ele. Impresia căutată de artişti este aceea că florile au spart singure vaza ca să se elibereze şi să se întindă dincolo de ea. Alţi artişti apelează la suporturi înalte de pe care florile coboară apoi pe jos pentru a imita felul în care vegetaţia pune stăpânire pe clădiri.

  • Ce formă inedită a ales un arhitect pentru casa unuia dintre clienţii firmei pentru care lucrează

    Casa poate lua o formă neobişnuită atunci când clientul dă mână liberă arhitectului care se ocupă de ea. Un astfel de proiect se află în construcţie în Costa Rica, în localitatea Santa Teresa, iar, când va fi terminată, casa va avea o formă de pasăre cu aripile deschise. Proiectată de către firma olandeză de arhitectură zU-studio, casa aminteşte de o pasăre nu numai prin siluetă, ci şi prin acoperişul său, care seamănă cu nişte pene. Ideea de la care s-a pornit a fost de a imita o pasăre care stă pe malul apei încercând să se hotărască unde să zboare.

  • Londra, invadată de gorile

    Asociate de majoritatea oamenilor cu continentul african, gorilele se mută la Londra, dar nu la grădina zoologică sau în vreun parc, ci într-o instalaţie de artă. Aşa se face că în zona Covent Garden din capitala britanică au apărut asemenea animale în urma unui parteneriat dintre o galerie de artă, Westbrook Gallery, şi o organizaţie de conservare a mediului, Tusk. Proiectul artistic, scrie Smithsonian Magazine, a presupus amplasarea a cincisprezece statui în mărime naturală de gorile prin Covent Garden. Toate gorilele sunt acelaşi model, diferenţiindu-se prin modul în care sunt colorate şi decorate, sarcină care le-a revenit unor artişti şi personalităţi invitate de organizatori să participe. Printre cei care au colorat o gorilă se numără, de exemplu, un membru al trupei Rolling Stones, Ronnie Wood, care a folosit ca sursă de inspiraţie pentru lucrarea sa un hit al trupei din 1966, intitulat „Paint It, Black”. Ideea instalaţiei de artă alese de Tusk este de a atrage atenţia spre frumuseţea gorilelor, ameninţările la existenţa lor şi spre oamenii care lucrează pentru supravieţuirea acestora, după cum explică organizaţia.

    Gorilele vor rămâne pe amplasamentul actual până în luna octombrie, iar cei care vor să le vadă se pot ajuta de o hartă pe care sunt marcate locurile unde au fost amplasate. Fiecare statuie este prevăzută şi cu cod QR, prin care vizitatorii sunt îndemnaţi să facă donaţii. După încheierea expoziţiei, statuile vor fi scoase la licitaţie, iar fondurile obţinute vor fi folosite pentru protejarea gorilelor.

     

  • Un cub de publicitate. Cum poţi să transformi reclamele în artă

    Reclamele se întâlnesc de regulă la televizor, pe internet sau în diverse publicaţii. Unii însă ţin să le pună la cub, ca expresie a creativităţii lor artistice. Un astfel de cub se plimbă între diferite oraşe din SUA unde este prezentă galeria de artă Gagosian şi aparţine artistului Urs Fischer. Intitulat „Denominator” („Numitor”), cubul cu dimensiunea de aproape patru metri pe patru este format din ecrane pe care se derulează imagini în mişcare cu produse alimentare uşor de recunoscut, obiecte, oameni sau animale, toate luate din clipuri publicitare din diferite ţări ale lumii, scrie LA Times. Pentru lucrarea sa, artistul a folosit reclame din anii cincizeci şi până azi care au fost prelucrate apoi cu ajutorul inteligenţei artificiale, care a descompus clipurile în cadre individuale pe care apoi le-a grupat după temă şi culoare, afişându-le conform unor modele specificate. Ideea cubului publicitar a fost de a arăta cum influenţează imaginile acestea cunoscute percepţia oamenilor. După ce a fost expus la New York, „Denominator” a ajuns acum în Beverly Hills, unde va rămâne până în septembrie.

     

  • Metoda prin care o echipă de arhitecţi a reuşit să aducă natura mai aproape de casă

    Natura ia, de cele mai multe ori, în stăpânire o clădire atunci când aceasta este părăsită, dar poate fi încurajată să încerce şi cu una nou construită dacă se prevăd soluţiile potrivite, ca în cazul unui proiect realizat de o firmă de arhitectură britanică, Giles Miller Studio. Aceasta a proiectat o casă în comitatul Kent din Anglia. Denumită Woven House (Casa Ţesută), clădirea este prevăzută cu grilaj special din oţel pe faţadă care permite plantelor să se întindă şi să crească pe el, scrie Dezeen. Grilajul a fost montat pe toate părţile casei, fiind gândit să ajute la umbrirea acesteia şi este amplasat la oarecare distanţă de pereţi, lăsându-le astfel plantelor mai mult spaţiu să crească.

  • Ce este vacanţa de zi şi cine poate să şi-o ia deocamdată?

    De vreme ce mulţi turişti aflaţi în oraş cu afaceri nu prea stau pe la hotelurile unde sunt cazaţi, plecând dimineaţa şi venind seara, acestea au găsit o soluţie să nu stea cu diferitele lor dotări nefolosite şi astfel să mai crească veniturile: vacanţa de zi. Un număr din ce în ce mai mare de hoteluri din Statele Unite, cel puţin, au decis să-şi pună contra cost la dispoziţia publicului piscinele, centrele spa, plajele, activităţile de grup sau chiar camere pe timp de zi, scrie Boston Globe. Clienţii, în general localnici, petrec astfel o vacanţă de zi, aducând în acelaşi timp venituri şi restaurantelor şi barurilor de la hotelul ales, şi scapă de bătaia de cap cu drumul până acolo, nemaitrebuind să meargă mult cu maşina sau avionul. La rândul său, hotelul care oferă vacanţe de zi îşi asigură un venit suplimentar, chiar şi în perioadele în care are toate camerele ocupate, fără prea mari costuri. Pe lângă localnici, unele hoteluri şi-au adaptat oferta de peste zi şi pentru cei veniţi în oraşe la cumpărături la magazinele de lux.

  • Cei care ies la alergat ca să aibă grijă de sănătatea lor ar putea, nu peste multă vreme, şi ajuta natura afectată de om, contribuind la resălbăticirea unor zone. Cum ar putea face acest lucru?

    Cei care ies la alergat ca să aibă grijă de sănătatea lor ar putea, nu peste multă vreme, şi ajuta natura afectată de om, contribuind la resălbăticirea unor zone, după cum o arată proiectul unui designer britanic, Kiki Grammatopoulos, care a creat o talpă specială pentru pantofi sport ce poate fi folosită pentru răspândit seminţe de plante. Grammatopoulos s-a inspirat pentru proiectul ei din strategia unor plante de a-şi asigura reproducerea prin seminţe care se agaţă de blana animalelor şi sunt transportate astfel în locuri noi, scrie Dezeen. Talpa specială este prevăzută cu nişte mici cârlige de care se pot prinde pământ şi bucăţi de plante cu seminţe, pe care purtătorul încălţărilor le mută dintr-un loc într-altul în timp ce aleargă sau merge.