BusinessMagazin

Category: Arta si societate

  • Lanţuri de lux

    Lanţurile n-au fost uitate nici anul acesta de creatorii de bijuterii, care le-au folosit sub formă de piese independente sau reinterpretate. Creatorul german Otto Jakob, spre exemplu, a lansat o brăţară din verigi de lanţ clasic ca formă, dar realizate din aur galben cu elemente emailate, scrie New York Times, Cartier a lansat în colecţia sa „Le Voyage Recommencé”, Zuria, un colier cu zale în formă de semilună bătute cu diamante, iar Graff un colier cu verigi dreptunghiulare realizate din platină şi aur alb, cu diamante de diferite dimensiuni, gândit să pună în valoare un pandantiv cu un diamant galben de 30 de carate. La rândul său, creatoarea Ana Khouri a adăugat o bucată de lanţ cu formă clasică, dar cu zalele acoperite cu diamante albe unui colier rigid.


     

     

  • Lanţuri de lux

    Lanţurile n-au fost uitate nici anul acesta de creatorii de bijuterii, care le-au folosit sub formă de piese independente sau reinterpretate. Creatorul german Otto Jakob, spre exemplu, a lansat o brăţară din verigi de lanţ clasic ca formă, dar realizate din aur galben cu elemente emailate, scrie New York Times, Cartier a lansat în colecţia sa „Le Voyage Recommencé”, Zuria, un colier cu zale în formă de semilună bătute cu diamante, iar Graff un colier cu verigi dreptunghiulare realizate din platină şi aur alb, cu diamante de diferite dimensiuni, gândit să pună în valoare un pandantiv cu un diamant galben de 30 de carate. La rândul său, creatoarea Ana Khouri a adăugat o bucată de lanţ cu formă clasică, dar cu zalele acoperite cu diamante albe unui colier rigid.


     

     

  • Dacă vreţi să vă înscrieţi animalul de companie la un curs de artă, acum este posibil…

    Nu mai e destul să ai piscină, spa, loc pentru grătar sau teren de sport ca să atragi chiriaşi, constată proprietarii clădirilor de apartamente de lux, care mai nou îşi îmbunătăţesc oferta cu expoziţii de artă sau chiar servicii pentru animalele de companie ale locatarilor.

    Necesitatea de a acorda atenţie sporită animalelor de companie a apărut, cel puţin în SUA, odată cu pandemia, când multă lume a adoptat câini ca să-i ţină de urât atunci când era obligată să stea acasă. Proprietarii de clădiri rezidenţiale de lux au constatat astfel că potenţialii chiriaşi se gândesc mai întâi la binele animăluţelor lor şi apoi la restul facilităţilor oferite atunci când iau decizia să se mute într-un loc sau altul şi şi-au adaptat oferta ca să atragă clienţi, scrie Mansion Global. Printre punctele de atracţie se numără cursuri pentru căţei sau parcuri dedicate lor pe acoperişul clădirii. Pe alocuri există chiar şi aşa-numite baruri canine unde patrupezii sunt trataţi cu ceva de ronţăit adecvat lor, au apă de băut, iar proprietarii au la dispoziţie o listă cu cei mai apreciaţi prestatori de servicii de plimbat câinii din zonă. Tot pe lista ofertelor de atras chiriaşi se numără şi concursuri de frumuseţe sau baluri pentru căţei ori aşa-numitele Yappy Hours, la care locatarii proprietari de companioni canini îşi aduc animăluţele să se cunoască în cadru organizat.

    Un dezvoltator cu clădiri la New York şi alte oraşe din SUA a creat chiar un proiect de cursuri de artă pentru câini. Profesorii le înmoaie lăbuţele acestora în vopsea colorată inofensivă pentru animale, după care le arată cum să păşească pe o pânză pentru a realiza diferite desene. Pictorii patrupezi sunt apoi îmbrăcaţi în hăinuţe care amintesc de artişti şi sunt pozaţi împreună cu operele lor.

  • Dacă vreţi să vă înscrieţi animalul de companie la un curs de artă, acum este posibil…

    Nu mai e destul să ai piscină, spa, loc pentru grătar sau teren de sport ca să atragi chiriaşi, constată proprietarii clădirilor de apartamente de lux, care mai nou îşi îmbunătăţesc oferta cu expoziţii de artă sau chiar servicii pentru animalele de companie ale locatarilor.

    Necesitatea de a acorda atenţie sporită animalelor de companie a apărut, cel puţin în SUA, odată cu pandemia, când multă lume a adoptat câini ca să-i ţină de urât atunci când era obligată să stea acasă. Proprietarii de clădiri rezidenţiale de lux au constatat astfel că potenţialii chiriaşi se gândesc mai întâi la binele animăluţelor lor şi apoi la restul facilităţilor oferite atunci când iau decizia să se mute într-un loc sau altul şi şi-au adaptat oferta ca să atragă clienţi, scrie Mansion Global. Printre punctele de atracţie se numără cursuri pentru căţei sau parcuri dedicate lor pe acoperişul clădirii. Pe alocuri există chiar şi aşa-numite baruri canine unde patrupezii sunt trataţi cu ceva de ronţăit adecvat lor, au apă de băut, iar proprietarii au la dispoziţie o listă cu cei mai apreciaţi prestatori de servicii de plimbat câinii din zonă. Tot pe lista ofertelor de atras chiriaşi se numără şi concursuri de frumuseţe sau baluri pentru căţei ori aşa-numitele Yappy Hours, la care locatarii proprietari de companioni canini îşi aduc animăluţele să se cunoască în cadru organizat.

    Un dezvoltator cu clădiri la New York şi alte oraşe din SUA a creat chiar un proiect de cursuri de artă pentru câini. Profesorii le înmoaie lăbuţele acestora în vopsea colorată inofensivă pentru animale, după care le arată cum să păşească pe o pânză pentru a realiza diferite desene. Pictorii patrupezi sunt apoi îmbrăcaţi în hăinuţe care amintesc de artişti şi sunt pozaţi împreună cu operele lor.

  • Bloc de lux cu artişti

    Arta se adaptează, iar dacă nu găseşte galerii potrivite, intră în casele oamenilor sau cel puţin în clădirile unde aceştia locuiesc. Cum chiriile şi preţul pe metrul pătrat de spaţiu au crescut, galeriile particulare de artă au fost nevoite să găsească soluţii, unele dintre ele fiind găzduite de clădiri de lux cu apartamente de închiriat, cel puţin în capitala Statelor Unite, scrie Washington Post. Pe de o parte, proprietarii galeriilor găsesc spaţiu corespunzător pentru expus lucrări ale unor artişti contemporani, pe de alta, dezvoltatorii clădirilor rezidenţiale pot folosi existenţa unor astfel de spaţii în promovarea proiectelor lor atunci când se laudă cu facilităţile disponibile celor care şi-ar dori să închirieze un apartament în locul respectiv.

     

  • Vrea cineva un pod?

    Ori de câte ori trebuie înlocuit un pod, apare o problemă: ce să faci cu cel vechi? Pot fi recuperate şi revalorificate materialele din care e construit? Sau, dacă e frumos, şi eventual legat de istoria locului, poate fi oferit spre adopţie cuiva care are posibilitatea de a-l transporta şi monta în altă parte pentru a se bucura de el.

    Există astfel o categorie de aşa-numiţi colecţionari de poduri, cel puţin în America, care preiau de la autorităţi poduri dezafectate. Un asemenea colecţionar a achiziţionat, la finalul anilor şaizeci, Podul Londrei, care urma să fie înlocuit, şi l-a dus în Arizona, bucată cu bucată, unde este expus şi azi, scrie Wall Street Journal.

    Cei care se hotărăsc să adopte un pod le caută mai ales pe cele pe grinzi metalice cu zăbrele, datorită aspectului şi faptului că pot fi mutate şi reasamblate mai uşor. În întâmpinarea lor vin autorităţile din SUA care, înainte de a demonta şi casa podurile pe care vor să le înlocuiască, aşteaptă oferte de la cei care ar putea fi interesaţi să le preia.

  • Cine este omul care a inventat sistemul IMAX şi cât de bogat a ajuns acesta

    Exprienţa avută în rolul de cameraman al universităţii, în anii de studenţie, l-a ajutat să îşi descopere pasiunea pentru film şi să lanseze ulterior pe piaţă unul dintre cele mai inovatoare sisteme folosite în cinematografie. De aici până la o nouă premieră, filmarea celei dintâi producţii în spaţiu, nu a fost decât un pas. Care este povestea lui Graeme Ferguson, cofondatorul şi creierul din spatele sistemului IMAX?

    Ivan Graeme Ferguson s-a născut pe 7 octombrie 1929 în Toronto, Canada. A studiat ştiinţe politice şi economie la Victoria College, unde a fost cameraman al societăţii universitare, experienţă care l-a ajutat să fie selectat pentru un program de ucenicie în cadrul producătorului şi distribuitorului de film şi digital media naţional al ţării, National Film Board of Canada.

    După absolvire, a fost numit secretar naţional al World University Service, o organizaţie care sprijinea nevoile mediului academic în perioada ce a urmat primului război mondial. În anii ’50, Ferguson s-a relocat la New York, unde a lucrat ca producător de film în regim de freelancing timp de un deceniu. În 1967, împreună cu prietenii săi din liceu, Robert Kerr şi William Shaw, avându-l alături şi pe Roman Kroitor, la rândul său producător de film, el a pus bazele IMAX Corporation, proiect pornit de la un scurtmetraj experimental şi inovator de 18 minute, Polar Life, realizat anterior şi bine primit de public.

    La difuzarea producţiei folosiseră nu mai puţin de 11 ecrane şi proiectoare, audienţa fiind amplasată la o masă rotativă, situată în mijloc, iar după acest prototip au trecut la  o proiecţie cu aceleaşi efecte, însă cu un singur ecran şi proiector. Sistemul a fost lansat în cadrul unui festival de la Osaka, odată cu premiera filmului Tiger Child. Unul dintre primele producţii oficiale ale IMAX (abreviere a termenilor „image maximum”) a fost North of Superior, produs, filmat şi regizat de însuşi Ferguson.

    O altă inovaţie adusă de IMAX a fost filmarea în premieră a unei producţii în spaţiu. E vorba de documentarul Space Station 3D, lansat în 2002 şi narat de Tom Cruise.

    Fondatorul a rămas în boardul companiei până în 1990 La patru ani distanţă, businessul a fost vândut oamenilor de afaceri americani Richard Gelfond şi Bradley Wechsler, pas în urma căruia a venit şi lansarea la New York Stock Exchange.

    Fondatorul a continuat să producă filme şi, pentru activitatea şi inovaţiile aduse în industrie, a primit, printre altele, premiul Special Achievement Genie, oferit de Academia Canadiană de Cinema şi Televiziune, fiind totodată ales ca membru al Ordinului Canadei, una dintre cele mai importante recunoaşteri oferite de stat.

    Pe plan personal a fost căsătorit de două ori, din prima căsnicie având doi copii, Munro şi Allison. El a murit pe 8 mai 2021, în Canada.

    IMAX a încheiat anul 2022 cu venituri de 300 de milioane de dolari şi o echipă de aproape 800 de angajaţi. În prezent, compania are, potrivit Forbes, o capitalizare de piaţă de peste 1 miliard de dolari.  

     

    Carte de vizită

    Ivan Graeme Ferguson

    1. S-a născut în Canada;

    2. A studiat ştiinţe politice şi economie la Victoria College, unde a fost cameraman al societăţii universitare;

    3. În anii ‘50 s-a relocat la New York, unde a lucrat ca producător de film în regim de freelancing timp de un deceniu;

    4. În 1967 a pus bazele IMAX, împreună cu Robert Kerr, William Shaw şi Roman Kroitor;

    5. A rămas în boardul companiei până în 1990; după ce businessul a fost vândut, şi-a continuat activitatea de producător şi regizor;

    6. A fost căsătorit de două ori, din prima căsnicie având doi copii, Munro şi Allison.

  • Deşeuri pe roţi

    Ce poţi face ca să atragi atenţia asupra problemei din ce în ce mai mari a deşeurilor electronice? Construieşti ceva din ele, aşa cum a procedat o echipă de Formula E, Envision Racing, care a construit din acestea o maşină. Maşina, denumită Recover-E, a fost realizată de o firmă de design din Manchester, Lazerian, care a folosit pentru proiectul său deşeuri ale unor electronice de zi cu zi, printre care palete electrice contra insectelor, console de jocuri sau telefoane mobile, scrie Dezeen. Recover-E se poate deplasa singură, dar nu suficient de repede cât să poată participa la curse de maşini electrice, iar deşeurile electronice folosite de Lazerian pentru acest proiect au fost donate fie de elevi ai şcolilor din Manchester, fie de o firmă locală, Music Magpie, care a oferit telefoane şi alte gadgeturi care nu mai puteau fi reparate.


     

     

  • Un bufet la modă

    Chiar dacă ideea nu e cu totul nouă, creatorii de modă şi accesorii îşi caută de la o vreme inspiraţia în bucătărie, ceea ce se vede în hainele, genţile sau bijuteriile pe care le propun, scrie Wall Street Journal.

    Astfel, cine-şi doreşte poate ajunge să poarte un întreg meniu cu genţi cu banane, fuste ca un mănunchi de spaghete, pantofi care amintesc de brânză ori salată de fructe rezultată din combinaţia de haine, genţi şi alte accesorii fiecare cu modelul propriu de fructă. Mâncarea a mai ajuns pe haine şi în anii treizeci, şaizeci sau chiar după 2000, dar tendinţa din prezent e mai pronunţată, în parte datorită reţelelor de socializare online. Interesul pentru haine şi accesorii cu tentă alimentară vine, cred organizatorii unei expoziţii de la Fashion Institute of Technology din New York, care explorează relaţia dintre modă şi mâncare, din faptul că acestea se numără printre cele mai importante modalităţi de exprimare în viaţa de zi cu zi. Motivele alimentare sunt folosite şi pentru a evoca tradiţia unei ţări în domeniul culinar, aşa cum se poate observa la Dolce & Gabbana, care a lansat articole vestimentare cu imagini cu îngheţată, paste sau, mai recent, cireşe.

    Creatorii de accesorii cum ar fi genţile sau bijuteriile nu se lasă nici ei mai prejos, Nadine Ghosn, de exemplu, având în ofertă brăţări de forma unei furculiţe cu spaghete în vârf, pandantive în formă de sushi ori inele în formă de hamburgeri realizate din pietre şi metale preţioase. De interesul pentru alimentele de purtat profită şi companii din alte domenii, cum ar fi cea care deţine restaurantele Rao’s din SUA şi care comercializează şi diverse sosuri care amintesc de preparatele sale. Aceasta a lansat, în ediţie limitată, o geantă de lux în forma unui borcan de sos pentru paste, geantă care deja s-a epuizat.

  • De la hotel pe ape

    Remarcând interesul crescut pentru călătorii în rândul celor mai bogaţi oameni, companii din domeniul hotelier îşi extind afacerile pentru a-i transporta pe aceştia  spre diverse destinaţii în condiţii de lux, scrie Financial Times. Acestea lansează oferte de călătorie pe propriile lor superiahturi sau chiar trenuri. Printre exemple se numără Ritz-Carlton, cu a sa Yacht Collection, care are deja un superiaht în exploatare, Evrima, în timp ce Aman Resorts are un parteneriat cu Cruise Saudi pentru lansarea unui vas de croazieră. La rândul său, grupul Accor s-a apucat de restaurarea unor vagoane originale ale Orient Express, care vor călători din 2026 pe traseul vechii linii, biletele costând între 3.000 şi 6.000 de euro pe noapte. Totodată, grupul are în construcţie şi cea mai mare ambarcaţiune cu pânze din lume, Silenseas, pe care biletele vor costa până la 20.000 de euro.