BusinessMagazin

Category: Media marketing

  • CU GHIDUL IN MANA

    Desi Time Out – aparut pe piata saptamana trecuta – nu ataca in mod direct cititorii publicatiilor gen Sapte Seri sau 24 Fun, segmentul de presa pe care intra este cel al ghidurilor de petrecere a timpului liber.

     

    Mai jos, un profil al consumatorului de Sapte Seri, singura publicatie de profil prezenta in Studiul National de Audienta (SNA). Va fi interesant de urmarit profilul consumatorului de timp liber vizat de Time Out, in special in materie de studii si venituri (publisherii spun ca vor introduce „rapid“ Time Out in BRAT si SNA)

  • Vand secrete militare“

    Comunitatea de media a protestat impotriva demersurilor autoritatilor de a intimida jurnalistii in relatia cu sursele. Cum? Schimband informatii secrete care circula neprotejat.

     

    Mai multe organizatii de media au organizat saptamana trecuta un Targ de Informatii Secrete la Parchetul General, unde jurnalistii prezenti au facut schimb de informatii secrete accesibile pe Internet – date cu caracter personal, baze de date, harti militare si aeroporturi militare romanesti fotografiate din satelit. Este maniera prin care comunitatea media a protestat impotriva actiunilor Parchetului de a hartui jurnalistii prin urmarire penala, anchetare si perchezitii.

     

    Cele mai recente cazuri invocate de organizatori sunt Marian Garleanu si Sebastian Oancea, jurnalisti din Vrancea. Garleanu a fost retinut pentru „savarsirea unei pretinse infractiuni contra sigurantei statului“, se arata intr-un comunicat comun al organizatorilor acestui targ ad-hoc, printre care se numara Agentia de Monitorizare a Presei – Academia Catavencu, Centrul pentru Jurnalism de Investigatie, Uniunea sindicala MediaSind si Conventia Organizatiilor de Media.

     

    „Ziaristului i-a fost de fapt  imputata detinerea neautorizata a unor informatii militare, despre care ministrul apararii a declarat ca nu reprezinta un pericol pentru armata romana, pentru ca sunt informatii din trecut“, scrie in comunicat. „In al doilea rand, Legea informatiilor clasificate (182/2002) spune ca numai persoanele autorizate care emit, gestioneaza sau intra in posesia informatiilor secrete au obligatia de a le proteja.“ Si Sebastian Oancea a fost pus sub invinuire pentru detinere si transmitere de date cu caracter secret.

     

    Pentru a trage un semnal de alarma pentru politicieni si autoritati ca responsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate, 28 de jurnalisti s-au autodenuntat la Parchet, pentru detinere si diseminare de informatii clasificate. La Targul de Informatii Secrete s-au purtat pancarte pe care scria: „Tranzactionez informatii secrete“, „Vand secrete militare. Caut partener rus“, „Cumpar arhiva Securitatii“.

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: Ca sa te inveselesti subit

    Client: Albalact

    Agentie: Next Cap

    Canale: TV, POS (locul de vanzare)

     

    Ca si in cazul reclamelor laptelui Fulga, Albalact pariaza pe linia relaxanta si jucausa in comunicarea marcii Zuzu, noul brand din portofoliul companiei (Zuzu este o gama de 23 de produse, lapte si iaurturi). „Zuzu nu te face mai sanatos sau mai rezistent decat alte iaurturi, dar te amuza si iti creeaza o stare de buna dispozitie. Iar cand esti singur cu el, «dai afara» copilul din tine“, asa explica Codin Caradimu, copywriter al NextCap, ideea spotului de lansare. Obiectivele de comunicare sunt obtinerea notorietatii instant a marcii in categoria iaurturi si stimularea „incercarii“ clientilor, spune agentia.

     

    Constructia marcii ii apartine – ca si in cazul marcii Fulga – companiei Brandient (strategie de branding si design). „Zuzu, cu accent pe ultimul «u», este neconventional si memorabil de la prima intalnire. Ajuta pozitionarea produsului intr-un mod intim si lejer, in opozitie cu oferta dominanta de iaurturi care abordeaza consumatorul pe temeiuri mai degraba medicale“, spune Brandient.

  • Cinema pe picior mare <BR>

    In timp ce privesc un peisaj de iarna, spectatorii din sala de cinema intind mana sa prinda in palma fulgii de zapada. Apoi merg in viteza cu trenul si stomacul li se strange ghem la curbele mai stranse. Toti vad imaginile printr-o pereche de ochelari speciali. In fata lor, desenul animat „Polar Express“ ruleaza pe un ecran a carui inaltime poate ajunge pana la opt etaje de bloc si este mai lat decat pot cuprinde ochii dintr-o singura privire. Oamenii au senzatia ca au intrat in universul filmului. In realitate, stau in fotoliu intr-un cinematograf Imax.

     

    Imax, tehnologia ecranului gigant, inventata acum 40 de ani, a ajuns in sfarsit o afacere profitabila, cunoscand in prezent o extindere rapida in salile de cinema si inregistrand incasari tot mai mari din vanzarea biletelor. Imax este acronimul de la Image MAXimum (imagine maxima), dar se aplica fara exagerari si pentru a descrie interiorul unui cinematograf Imax, care arata asemeni unui urias auditorium.

     

    In ultima luna, cererea de bilete la cinematografele Imax a crescut in mod spectaculos o data cu lansarea variantei 3D a desenului animat „Polar Express“ produs de studiourile Warner Bros. De la bun inceput, filmul s-a transformat intr-un veritabil record de box office pentru cinematografele Imax, desi performantele sale au fost mai putin remarcabile in proiectiile obisnuite.

     

    Tehnologia Imax a fost dezvoltata de corporatia canadiana cu acelasi nume, care saptamana trecuta a anuntat ca – in 11 saptamani de la lansare – toate cinematografele din reteaua Imax in care a rulat „Polar Express“ au vandut bilete in valoare de peste 40 de milioane de dolari. Intrarea desenului animat „Polar Express“ in salile de cinema Imax a fost echivalentul unei premiere cinematografice, acesta fiind primul film de fictiune lansat concomitent atat in versiunea pentru ecran obisnuit cat si in versiunea pentru o proiectie 3D.

     

    Dar ce inseamna de fapt o proiectie in Imax? In primul rand este vorba de formatul peliculei, care in cazul Imax are o latime de 70 mm si 15 perforatii pe fotograma. In consecinta, pelicula este mai lata decat cea de la o proiectie normala (35 mm), si astfel imaginile proiectate pe ecran sunt mai luminoase si mai cuprinzatoare.

     

    Cu alte cuvinte, tonurile de albastru sunt mai albastre si cele rosii mai rosii, iar claritatea este „de cristal“. Pentru o proiectie in 3D se folosesc doua role de film, cate una pentru fiecare ochi, care impreuna recompun o imagine color 3D, perceputa de spectator printr-o pereche de ochelari speciali. „Polar Express“ este primul film de fictiune care a fost retranspus in format 3D, si asta datorita faptului ca tehnologia folosita la realizarea acestui desen animat a permis ca procedeul de reconversie sa fie mai simplu.

     

    Pana acum, tehnologia Imax 3D a fost folosita in principal pentru  realizarea de documentare in format 3D despre stiinta, natura sau calatoriile spatiale. Cum insa efectele obtinute au fost cu adevarat fascinante, tehnologia Imax 3D a reusit sa convinga inclusiv nume sonore din lumea filmului, unul fiind cel al lui James Cameron, regizorul filmului „Titanic“.

     

    In 2003, Cameron a realizat documentarul „Ghosts of the Abyss“ („Fantomele abisului“), o explorare a epavei Titanicului, iar saptamana trecuta studiourile Walt Disney au anuntat lansarea unui nou documentar marca Cameron destinat proiectiilor in 3D. Noul film se numeste „Aliens of the Deep“ („Monstrii din adancuri“) si are ca subiect viata creaturilor din adancurile oceanelor care traiesc la adancimi unde lumina soarelui nu mai ajunge.

     

    Retranspunerea unui desen animat pentru o proiectie in 3D e cea mai noua intrebuintare a tehnologiei Imax, insa chiar si fara un efect in 3D, vizionarea unui film pe un ecran Imax are un impact vizual considerabil mai mare. Initial, filmele care rulau in cinematografele Imax erau realizate de la bun inceput pentru acest tip de proiectie, insa in 2002, compania canadiana a introdus o tehnologie cu costuri reduse, prin care practic orice film obisnuit putea fi transpus digital pentru a fi proiectat pe ecrane Imax. In consecinta marile studiouri de film americane au lansat pentru productiile cele mai spectaculoase – precum „Spider-Man 2“, „Matrix Revolutions“ sau „Harry Potter si prizonierul din Azkaban“ – inclusiv varianta pentru proiectii pe ecrane Imax.

     

    Insa nici un film de fictiune difuzat pana acum in cinematografele Imax nu a cunoscut succesul inregistrat de varianta 3D a desenului animat „Polar Express“, regizat de Robert Zemeckis. Prima reactie a venit de la producator, si anume studiourile Warner Bros., care au anuntat la mijlocul lunii decembrie ca urmatorul film al cunoscutului regizor Tim Burton, „Charlie And The Chocolate Factory“, avandu-l in rolul principal pe Johnny Deep, va fi lansat simultan atat in format normal cat si in varianta retranspusa digital pentru ecran Imax.

     

    Filmul este programat sa apara la inceputul lunii iunie a acestui an si aduce pe ecrane best-seller-ul lui Roalt Dahl, despre povestea unui excentric fabricant de ciocolata si cea a micutului Charlie, care lucreaza in fabrica lui. „Am lucrat cu Imax la sase proiecte in ultimii doi ani, iar atat performantele de box office cat si reactia publicului au depasit in mod constant asteptarile la fiecare lansare“, spune Dan Fellman, presedintele diviziei de distributie al Warner Bros.

     

    Succesul inregistrat de filmele retranspuse digital pentru proiectii Imax, si nu in ultimul rand vanzarile record de bilete pentru „Polar Express“ varianta 3D, au avut efect si la bursa electronica americana NASDAQ, unde actiunile companiei canadiene au crescut cu 64% in ultimele trei luni. Mai mult, in ultima vreme Imax anunta aproape in fiecare saptamana ca a mai incheiat un contract pentru a deschide noi sali de cinema cu tehnologie Imax, si trebuie spus ca beneficiarii sunt raspanditi prin toata lumea, din China pana in Quatar si din Rusia pana in Mexic. Extinderea rapida a acestui tip de cinematografe se datoreaza si noului sistem MPX, dezvoltat de compania mama, si anume o tehnologie prin care o sala de proiectie obisnuita poate fi reconvertita la formatul cu ecran urias la costuri care fac proiectul eficient din punct de vedere economic.

     

    In prezent exista 235 de cinematografe Imax in 35 de tari, insa oficialii companiei au declarat ca pana la sfarsitul anului numarul lor va ajunge la 300, inca 60 aflandu-se pe lista de asteptare. In general, contractul incheiat pentru utilarea unui cinematograf prevede ca Imax va primi la inceput o taxa de 1,5 – 2,5 milioane dolari iar ulterior drepturi de concesiune echivalente cu 5-7% din incasari.

     

    Sistemul MPX si tehnologia de retranspunere digitala a filmelor obisnuite in formatul pentru ecran urias au atras atentia si marilor distribuitori, unul dintre ei fiind divizia de cinema a Viacom, al doilea grup media din Statele Unite, care a semnat acum cinci luni un contract pentru 18 sisteme Imax.

     

    Dincolo de evolutia surpriza a filmului „Polar Express“, se intrevede un nou model de exploatare a filmelor, care nu numai ca a inregistrat audiente mai mari decat proiectiile normale, dar le permite proprietarilor de sali de cinema sa ceara pe bilete mai mult, in medie 13 dolari pentru adulti si 10 dolari pentru copii, in ideea ca filmul se proiecteaza pe un ecran mai mare.

     

    Deocamdata, incasarile realizate de cinematografele Imax reprezinta doar o fractiune din veniturile totale ale Hollywood-ului, insa se asteapta ca acestea sa creasca in 2005, o data cu lansarea de noi productii in format Imax. Este vorba de pelicula lui Tim Burton produsa de Warner Bros., desenul animat „Robots“ – realizat de studiourile Twentieth Century Fox – si de doua productii in 3D produse chiar de Imax. In plus, compania investeste masiv in realizarea unei tehnologii care sa converteasca filmele obisnuite in format 3D si nu este straina nici de ideea dezvoltarii unui sistem care sa permita trasmisii de televiziune in 3D.

     

    Pentru publicul din Romania, experienta unei proiectii Imax ramane deocamdata la nivel de informatie, insa pentru doritori cea mai apropiata destinatie e Polonia, care are deja cinematografe Imax in Varsovia, Katowice si Cracovia.

  • Productii Imax in 3D

    In afara de reconvertirea filmelor de fictiune hollywoodiene, Imax a realizat propriile sale productii, destinate proiectiei 3D in salile din reteaua Imax.

     

    SANTA VS. THE SNOWMAN: Primul film de animatie produs de Imax care a inregistrat audiente record in Europa, China si Canada.

     

    NASCAR 3D: Documentar despre cursele de masini din SUA produs de Imax in colaborare cu studiourile Warner Bros. A fost lansat in martie 2004 si a reusit sa stranga pana la sfarsitul anului incasari in valoare de 20 de milioane de dolari.

     

    T-REX: BACK TO THE CRETACEOUS: Film in 3D despre dinozauri, realizat cu tehnologia Imax, lansat pe piata saptamana trecuta. In aceasta productie care dureaza 45 de minute, imaginile reale filmate in parcul de fosile de dinozauri din Alberta, Canada sunt combinate cu reproduceri in 3D ale dinozaurilor vii.

  • Verdict SNA pentru presa scrisa

    Anul 2004 nu a adus schimbari in clasamentul audientelor, potrivit Studiului National de Audienta pentru perioada 27 octombrie 2003 – 24 octombrie 2004. Cele mai citite publicatii din Romania au ramas cotidianul Libertatea si revistele Practic in bucatarie si ProTV Magazin.

     

    A zecea editie a Studiului National de Audienta (SNA) pentru presa scrisa nu a adus schimbari importante in topul primelor zece publicatii din Romania, indiferent de frecventa. Topul nu ia in calcul suplimentele gratuite ale publicatiilor si este alcatuit pe baza audientelor din SNA pentru perioada 27 octombrie 2003 – 24 octombrie 2004. Astfel, cea mai citita publicatie ramane cotidianul Libertatea (1.124 de mii de cititori pe editie), urmat de revista Practic in bucatarie (1.091 de mii de cititori pe editie) si ghidul TV ProTV Magazin (1.041 de mii de cititori pe editie).

     

    SNA este realizat de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT) si masoara audienta presei scrise in orasele cu mai mult de 50.000 de locuitori, cu varsta intre 14 – 64 de ani. Esantionul utilizat de SNA este aleator, proportional cu marimea oraselor, avand un volum de 15.286 de persoane.

     

    In topul cotidienelor Jurnalul National a inregistrat, la fel ca si la precedentele doua editii cea mai importanta crestere procentuala (aprox. 19%), urcand pe locul trei in clasamentul cotidienelor centrale, in locul cotidianului ProSport, care a coborat pe locul patru.

     

    De la publicarea primelor rezultate SNA in toamna anului 2002, ierarhia primelor trei cotidiene centrale a ramas neschimbata timp de noua editii consecutive: Libertatea, Evenimentul Zilei, ProSport, care in prezent fac parte din portofoliul Ringier. Jurnalul National a urcat pe locul trei, nu atat pe fondul scaderii audientei publicatiilor Ringier, ci datorita relansarii de la inceputul anului 2004.

     

    Un alt segment care merita mentionat este cel al revistelor feminine populare, Ioana, Acasa Magazin si Lumea Femeilor care se afla la a treia livrare consecutiva in care inregistreaza cresteri ale audientei, dupa ce in primele editii ale studiului s-au aflat pe un trend accentuat descendent. Nu este vorba de cresteri spectaculoase, dar avand in vedere ca toate revistele castiga cititori, se poate spune ca piata este in crestere. Mai mult, revistele feminine populare au audienta mai mare decat majoritatea revistelor feminine glossy incluse in studiu.

     

    O alta evolutie demna de mentionat, este cea a ghidului TV, ProTV Magazin, care este saptamanalul cu cele mai mari cresteri in audienta la ultimele doua valuri SNA. In prezent, ProTV Magazin are cu aproape 3% mai multi cititori decat acum un an.

  • Topul publisher-ilor din Romania

    Audienta neta reprezinta numarul de persoane care citesc numar de numar cel putin o publicatie a trustului respectiv (persoanele care citesc mai multe publicatii sunt luate in considerare o singura data).

     

    COMPANIA

    Nr. publicatii in SNA

    Audienta neta (mii pers.)

    Ringier

    14

    3.645

    Publimedia

    10

    1.718

    Casa Lux

    4

    1.567

    Burda

    4

    1.070

    RPG

    6

    1.021

    Sanoma Hearst

    7

    1.009

    Intact

    2

    994

    Acad. Catavencu

    4

    967

     

    SURSA: STUDIUL NATIONAL DE AUDIENTA

    (27 octombrie 2003 – 24 octombrie 2004)

  • Marketingul din inima, gura si minte

    Neamurile arabe au un salut teribil care m-a fascinat intotdeauna: mana dusa la inima, la gura si la frunte, insotita de o usoara si demna plecaciune. Ce-i in inima, e si in minte, iar tot acelasi lucru il vorbeste si gura. Mirajul simbolului nu ma impiedica totusi sa inteleg ca acest „balet gestual“ a fost inventat ca o garantie suprema pentru ceea ce se afirma oral. Si ca el vine dintr-o neincredere pamanteasca fata de vorba volant.

     

    In engleza i se spune „word-of-mouth“. „Cuvantul din gura“, adica. In fapt, el se refera la modalitatea de transmitere „din gura in gura“ a informatiei. Depasindu-si spectaculos conditia, in business-ul de comunicare, „word-of-mouth“ e una dintre cele mai eficiente, dar si cel mai greu de cuantificat tehnici de marketing. Aceeasi strategie aplicata pe Internet se intituleaza viral marketing tocmai din cauza vitezei incredibile de transmitere a vestilor. Singura diferenta dintre raspandirea unei informatii si a unui virus pe Internet ar fi ca nimeni nu doreste sa opreasca informatia. Ea ne parvine de la prieteni si colegi de serviciu, care nu uita niciodata sa ne trimita un e-mail atunci cand primesc o gluma buna, cand Dalai Lama a scris mesajul pentru noul an sau cand afla, dintr-o sursa sigura, ultima barfa la o cafea.

     

    Exista companii cu o notorietate de netagaduit pe piata care isi vand de cand se stiu produsele cosmetice folosind doar „word-of-mouth“ si „batutul din poarta-n poarta“. Si fiti sinceri, intre un testimonial pentru un produs X, profesionist regizat intr-o tara occidentala si difuzat pe micul ecran si un produs Y testat pe pielea  unei bune cunostinte, sunteti siguri ca intotdeauna ati alege produsul sofisticat mediatizat?

     

    Teasing-ul inaintea anumitor campanii se construieste de asemenea bazandu-se pe zvonistica intretinuta in jurul unui eveniment ascuns, pentru scurt timp, cu strasnicie. Imi revine chiar acum in memorie o campanie care a fiert, vreme de mai multe saptamani, intreaga presa si show-biz-ul. „Ce le innebuneste pe femei?“, teasing-ul pentru lansarea Axe pe piata, ne urmarea cu inversunare, cu atat mai mult cu cat tema de gandire lansata lasa imaginatia sa zburde in voie, pe imas. In realitate insa, goana dupa ultimele zvonuri era chiar mai interesanta decat misterul in sine. Si pe acest tip de psihologie a consumatorului s-au bazat chiar initiatorii proiectului.

     

    Daca word-of-mouth marketing e de mult timp celebru, marketing-ul din inima, minte si gura nu s-a inventat inca. Pentru ca la inceput a fost singur cuvantul si, la sfarsit, va fi tot el. Salamalecum!

     

    Mihaela Nicola este matematician, Consultant Relatii Publice la Ogilvy Romania si lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice „David Ogilvy“.

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: Apa „decoreaza“ orasul

    Client: Coca-Cola pentru Dorna

    Agentie: McCann-Erickson Romania

    Numar difuzari TV in perioada 14 – 23 ian. 2005: 166 de difuzari (273.450 de euro – rate card), conform Alfacont Mediatrack.

     

    Pentru ultimul spot de la apa minerala Dorna, peisajul urban devine din nou un tinut fabulos, in care apa este elementul central. De aceasta data eroina spotului ajunge sa se plimbe intr-un oras in care culorile semaforului sunt anemone de mare, pe bulevardul acoperit de apa circula balene, iar fluturii se trasforma in coliere turcoaz. In final, cuplul din spot va plonja in apa care acopera orasul, sarind de pe acoperisul unui bloc foarte inalt. Beatrice Iftimi, group account director la agentia de publicitate McCann-Erickson, explica care este conceptul care sta la baza acestui spot:

     

    „Noua campanie Dorna urmareste sa construiasca un spatiu conceptual al brandului: un oras in care tehnologia si natura coexista armonios in beneficiul oamenilor. Daca in primul spot intalneam o «realitate» in care lifturile erau copaci care cresteau si descresteau cu viteza, iar metroul era un banc imens de pesti, in al doilea spot al campaniei, imaginea acestei lumi supra realiste se intregeste“.

  • Presa sportiva, schimbare de format

    Febra schimbarilor de format a atins si ziarele sportive. Coincidenta, moda sau necesitate? Dupa o serie de schimbari operate de publicatiile generaliste la format, a venit si randul ziarelor sportive sa faca aceasta miscare. Pro Sport a dat tonul recent cu editia de duminica, iar Gazeta Sporturilor se pregateste sa-si schimbe total „fata“ in curand. De saptamana viitoare (6 martie), Gazeta va trece la forma compacta, au anuntat reprezentantii publicatiei.

     

    De ce aceste schimbari? Incearca ziarele sportive sa intre in trendul dat anul trecut de ziarele de calitate – cum ar fi Evenimentul Zilei, Adevarul sau Ziarul Financiar? Sau trecerea la format mai mic si mai compact a devenit un carlig necesar in atragerea cititorilor, respectiv a bugetelor de publicitate? Razvan Corneteanu, publisher la Ringier – trustul care editeaza Pro Sport – spune ca au trecut la compactizarea editiei de duminica a Pro Sport pentru ca este o formula „mai magazin“ a unui produs care duminica „se apropie mai mult de magazin… Are subiecte mai relaxante… target mai larg…etc…“. Pentru a intari, Corneteanu invoca exemplul ziarului Libertatea de duminica, editat tot de Ringier, „tocmai pentru a scoate in evidenta si diferenta fata o zi normala“.

     

    Cu noul format, publisherii spera sa atraga „vanzari mai mari, «content» mai mult, profit mai mare, dar in special o distanta lejera fata de competitie (Gazeta Sporturilor – n.r.)… Exista azi aceasta distanta, dar o putem mari“. Corneteanu nu a mentionat care este distanta adusa in discutie, spunand ca „in curand vor iesi cifrele (de la Biroul Roman de Audit al Tirajelor – n.r.)“. Cea mai recenta livrare de date in Studiul National de Audienta – SNA, realizat de BRAT – arata ca Pro Sport are o audienta medie zilnica de 485.000 de cititori, iar Gazeta Sporturilor, de 601.000 de cititori.

     

    Cum isi motiveaza Gazeta schimbarea de look, anuntata pentru saptamana viitoare? „E o mutare gandita de sase luni, cu multiple studii. Concluziile? Cititorii spun ca «mai mic e mai bine»“, au spus reprezentantii ziarului. Catalin Tolontan, redactor-sef al publicatiei, crede ca formatul compact e mai comod pentru cititori si „mai aproape de publicul modern – un public tanar, care consuma Internet, TV si informatie de pe telefonie mobila. Iar un ziar mic le aduce stirea si comentariul intr-un mod cu care ei sunt confortabili“. Reprezentantii Gazetei au mai precizat ca aceasta trecere la format compact nu e un raspuns la o miscare a competitiei (Pro Sport lansand deja editia de duminica in format compact – n.r.), ziarul fiind primul care face acest pas pentru toate editiile ziarului.

     

    „Formatul compact reprezinta adaptarea la o lume miniaturizata tehnologic. Vrem sa punem bazele unui ziar al mileniului trei, adaptabil noilor media, tehnologiei si obiceiurilor de consum ale publicului modern“, au anuntat reprezentantii Gazetei, subliniind ca ziarul va intra – cu noul format – in categoria publicatiilor compacte de calitate, nu tabloide. Financiar, acest demers al compactizarii Gazetei inseamna circa 500.000 de euro – suma care include dotarile tehnice, promotia, concursurile si campania de lansare a formatului (realizata de Headvertising, aceeasi care a semnat si campania precedenta, „Cea mai buna echipa din Romania“).

     

    Ce rezultate sunt asteptate in urma schimbarii? Tolontan spera „intr-o marire cu 15% a tirajului in primul an“. In materie de venituri de publicitate, nici Gazeta, nici Pro Sport nu si-au comunicat asteptarile. Este o coincidenta faptul ca cele doua mari rivale ale presei sportive au avut initiativa acestor schimbari cam in acelasi timp? Corneteanu vede in gestul Gazetei un act de plagiat, dupa lansarea noii editii de duminica a Pro Sport. „Copiaza tot ce pot… faceam la fel in scoala generala“, a spus el.

     

    Tolontan are o alta explicatie a acestor initiative apropiate in timp: „Piata ziarelor de sport e probabil cea mai competitiva in presa scrisa incepand cu 2003. E logic ca jucatorii sa urmareasca tendintele mondiale. Iar aceste tendinte arata ca in ultimii trei ani peste 100 de titluri importante din toata lumea si-au micsorat formatul (au trecut de la format broadsheet la format mai mic – n.r.)“. Cateva exemple in acest sens ar fi The Independent, The Times (Marea Britanie); Wall Street Journal (SUA – editiile pentru Europa si Asia); Le Figaro, Le Monde (Franta) si Corierre della sera (Italia).

     

    Din partea celui de-al treilea cotidian sportiv, Sport Total, nu se aud schimbari de format deocamdata. Dar se va interveni la abordarea editoriala, spune Marius Mitran, redactor-sef. „Ziarul era deja mic cand l-am lansat (in primavara lui 2005 – n.r.), avand un format intermediar. Deci nu ar avea  acum nevoie de modificari la format. La continut, vom mai umbla insa. Ne-am lansat ca un ziar serios – pe stilul presei sportive din Italia si Franta de pilda – evitand zona de can-can. Dar vom mai da putina culoare in obraji. Ca sa va dau un exemplu –  nu voi dezbraca fete in ziar, dar nici nu le voi evita“, spune Mitran. De notat ca Sport Total nu are date de audienta, fiind lansat anul trecut.

     

    In afara de motivele schimbarii de format enuntate de Corneteanu si Tolontan – oferirea unui aer  de „magazin de duminica“ (Pro Sport), respectiv „adaptarea la noile deprinderi de consum“ (Gazeta), ar mai putea exista si o alta explicatie a acestei agitatii in presa sportiva? Daca da, ar putea fi urmatoarea: 2006 este si anul in care nationala de fotbal a Romaniei incepe campania de calificare pentru Euro 2008 (Campionatul European de Fotbal ce se va desfasura in Elvetia si Austria).

     

    Presa va avea despre ce scrie, iar microbistii – ce citi. Consumul de presa de gen este estimat sa creasca in acest an, de aici interesul ziarelor sportive de a fi cat mai atragatoare pentru audienta si, implicit, pentru advertiserii care vor vrea sa atinga aceasta audienta. Corneteanu admite, intr-adevar, ca 2006 „este un an sportiv de care presa sportiva se va bucura din plin“ si adauga ca „falimentele sunt programate pentru la anul“. La randul sau, vorbind de miscarile tactice din presa sportiva in acest an (de editorial, marketing si vanzari), Tolontan aduce in discutie urmatorul „realism de business“: performantele echipelor de club din cupele europene aduc tiraj si audienta mai mari decat „nationala“ in actualele standarde. Dar, atrage el atentia, „daca performantele «tricolorilor» vor creste, raportul se poate schimba“, spune Tolontan.

     

    Daca am pleca de la aceasta ultima observatie a reprezentantului Gazetei, in mod logic s-ar desprinde urmatoarea concluzie: daca nationala de fotbal se va descurca mai bine in preliminarii decat pana acum, publicatiile sportive se vor bucura de tiraj si audienta mai mari. Dar si de incasari din publicitate. Parca se si aud jurnalistii sportivi si oamenii de vanzari strigand intr-un glas „Hai Romania!“.