“Se aprinde un bec care lumineaza intermitent”, spune Lin Fusheng, patronul unui net-cafe din centrul Shanghai-ului, citat de agentia de stiri KRT. In plus, software-ul alerteaza si cel mai apropiat post de control al autoritatilor, asa ca este foarte posibil ca in scurt timp un inspector sa vina sa vada ce s-a intamplat.
“Cu siguranta, oamenii nu au acces la informatii la fel de liber precum cei din Statele Unite”, spune Yan Xuetong, profesor la o universitate chineza. “Dar este mult mai bine decat daca n-ar avea acces deloc”.
Probabil cam la fel au gandit si reprezentantii marilor companii americane atunci cand au batut palma cu guvernul chinez pentru a putea intra pe o piata cu un potential imens, unde, de pilda, rata de penetrare a PC-urilor este de sub 5%, dar cresterea medie va fi de 18% pe an in 2005 si 2006, conform IDC. Companii precum Google, Yahoo, Alcatel sau IBM se numara printre partenerii de business ai unui guvern care pune mare baza pe functionari cu degete rapide si mai mereu proptite pe tasta “delete”.
Intr-adevar, Internetul este foarte capricios in China: se incapataneaza sa returneze mesaje de eroare atunci cand utilizatorul incearca sa acceseze informatii despre grupul religios interzis Falun Gong, despre independenta Tibetului sau a Taiwanului, despre Dalai Lama, despre miscarea anticomunista, despre masacrul din Piata Tienanmen sau despre coruptia din China.
Cel putin 64 de persoane sunt inchise in prezent pentru texte pe care le-au scris si difuzat pe Internet, conform organizatiei Reporters Sans Frontieres. Acestea sunt doar cateva din masurile adoptate in China de autoritati, pentru securitate, spun oficialii, pentru a cenzura fara mila, spun organismele care militeaza pentru drepturile omului. Cert este ca reprezentantii legii au reusit sa construiasca un nou Zid Chinezesc, de data aceasta virtual, care-i inconjoara pe cei peste 100 de milioane de chinezi care au acces regulat la Internet.
Chiar daca tehnologia pe care o promoveaza suporta “foarfeca” cenzurii guvernamentale, oficialii unor companii occidentale gigantice, pentru care transparenta este sau ar trebui sa fie o a doua natura in peisajul economiei de piata adevarate, se bat sa fie printre primii carora li se deschide usa spre China. Explicatia paradoxului? S-o luam de la inceput.
Inca din anii ”50, chinezii s-au remarcat pe piata internationala prin abilitatea de a imita destul de bine produse occidentale, pe care le pot produce si vinde cu costuri extraordinar de mici, fara sperante pentru concurenta.
In industria tehnologiei, China a devenit atractiva tocmai prin costurile mici si o forta de munca extrem de serioasa, in ciuda faptului ca nu castiga prea mult. “In loc sa apeleze la linii de productie tehnologizate, cu putini angajati care supravegheaza computerele, fabricile din China sunt exact invers: multi oameni, dar care nu castiga mai mult de 15-20 de dolari pe saptamana”, a explicat un analist. In China, salariul mediu oficial este de aproximativ 1.000 de dolari pe an, adica 83 de dolari pe luna.
Exemplele cel mai des vehiculate sunt comparatiile cu alte tari in curs de dezvoltare, considerate de asemenea a avea costuri mici de productie. “Este cunoscut cazul unei companii americane care avea o fabrica de fermoare in Mexic. In anii ”60-”70 a mers foarte bine si profiturile erau mari, faceau fermoare cu 10-15 centi si le vindeau la aproape un dolar. Cand au intrat chinezii pe piata, vindeau fermoarele tot la 1 dolar, insa cu tot cu geanta sau haina corespunzatoare…
Fabrica din Mexic s-a inchis”, povesteste un analist american.
Este drept ca unii jucatori, precum IBM sau Alcatel, au anticipat evolutiile economiei mondiale, intrand pe astfel de piete de foarte multi ani. Tot astfel de companii au fost primele care au deschis fabrici in China si apoi au realizat companii joint-venture impreuna cu chinezii. Pana la urma, tot ei au fost si cei care au vandut afaceri importante catre partenerii chinezi. Astfel ca relatia dintre Occident si China, cel putin in IT&C, nu este unilaterala: vesticii au cumparat firme chinezesti, dar si chinezii au inceput sa cumpere firme importante din Occident.
“Este, cred, efectul deschiderii tot mai mari pe care China o are in ultimii ani pentru noile tehnologii, combinat cu imensa piata interna de care beneficiaza companiile chineze”, a spus pentru BUSINESS Magazin Cristian Ceapa, manager de vanzari al filialei din Romania a producatorului chinez de echipamente pentru comunicatii Huawei Technologies. “Desi statul detine cele mai importante companii IT, de telecomunicatii sau de echipamente, politica guvernamentala promoveaza un climat concurential”, crede el.
Alcatel si IBM se numara printre cele mai relevante exemple. In perioada de recesiune a pietei telecom, Alcatel a facut un joint-venture cu chinezii de la TCL pentru productia de telefoane mobile. Anul trecut, ei au vandut complet divizia de celulare catre firma chineza. IBM si-a vandut, tot anul trecut, divizia de PC-uri catre grupul chinez Lenovo.
Expansiunea chinezilor a facut sa circule foarte multe zvonuri despre investitii chineze peste hotare. Vanzarea diviziei de telefoane mobile a Siemens, de pilda, a adus in discutie eventualitatea vanzarii acesteia catre cel de-al doilea producator de celulare din China, Ningbo Bird, lucru care nu s-a intamplat totusi. Iar producatorul chinez de echipamente pentru comunicatii Huawei se afla in discutii destul de avansate pentru preluarea companiei britanice de profil Marconi.
“Cred ca vom vedea din ce in ce mai multe companii chineze implicate in preluarea unor jucatori traditionali de pe pietele IT si telecom”, crede Cristian Ceapa. “Este o strategie foarte buna pentru ele de a se extinde la nivel international, de a stabili un brand foarte rapid, in acelasi timp aratand pietei puterea financiara pe care o au”.
Ideea este sustinuta si de Bogdan Constantinescu, country manager pentru Romania al companiei americane de echipamente pentru comunicatii IT Cisco Systems. “Vor incepe sa se extinda, fie ca este vorba de IT&C, de camasi sau de camioane”, spune el. “Economia chineza este in expansiune si vor cauta achizitiile, dar cu respectarea modelului de business clasic – cheltuieli mici, mutarea centrelor de cercetare si dezvoltare in China”.
Pe langa segmentul productiei de echipamente IT&C, China devine acum o superputere si in domeniul Internetului. Fiind a doua piata ca numar de utilizatori dupa SUA (care are dublu, peste 200 de milioane de utilizatori), China a devenit extrem de atractiva pentru gigantii din domeniu: Amazon, eBay, Google sau Yahoo.
Cei peste 100 de milioane de chinezi care navigheaza pe Internet sunt suficienti pentru afaceri online de miliarde de dolari pe an, chiar daca nu au forta de cumparare a occidentalilor. Gigantul Yahoo e de mai multi ani interesat de China, iar recent a inceput investitiile pentru a-si consolida pozitia pe piata.
Nu mai departe de acum doua saptamani, Yahoo a investit 1 miliard de dolari pentru a cumpara 40% din Alibaba, cel mai mare site de licitatii online din China, practic un echivalent al eBay-ului american. Pe langa acordul comercial, Yahoo va incredinta divizia sa chineza, numarul doi pe piata cautarii in China dupa Baidu.com, catre managerii Alibaba. Afacerea include si 3721.com, un motor de cautare chinezesc pe care Yahoo l-a cumparat anul trecut, tot in ideea consolidarii pozitiei pe piata chineza.
Alibaba a fost fondata in 1999 de Jack Ma, unul din cei mai importanti investitori in Internet din China. El va ramane in structura de conducere a noii companii, care va fi completata de un reprezentant al Softbank, companie japoneza care controleaza Yahoo Japan.
Afacerea va fi incheiata aproximativ in trimestrul al patrulea al acestui an. “Yahoo devine un gigant si in China. Vom creste mai rapid si mai sustinut in urma afacerii cu Alibaba”, a declarat Daniel Rosensweig, directorul de operatiuni (COO) al Yahoo. Alibaba are acum peste 15 milioane de utilizatori inregistrati, care vor putea sa foloseasca tehnologia de cautare a Yahoo.
Prin aceasta miscare, operatorii portalului vor sa concureze mai eficient nu numai pe Baidu, ci si principalul rival pe piata licitatiilor online, eBay, care a cumparat in 2003 portalul chinez Eachnet.com. Oficialii Yahoo spun ca, peste cinci ani, China va fi cea mai mare piata online din lume.
La randul sau, cel mai mare motor de cautare din China, Baidu.com, a facut valuri pe Wall Street la inceputul lunii, valoarea titlurilor sale crescand de aproape patru ori in urma ofertei publice de actiuni pe Nasdaq. Compania a fost foarte des comparata cu Google, insa putini analisti stiu ca Google este chiar actionar Baidu si analizeaza de mai mult timp posibilitatea cumpararii acestei companii. In 2004, Google a cumparat 2,6% din Baidu pentru 4,99 milioane de dolari. Acum, la o valoare de piata estimata la circa 3 miliarde de dolari a Baidu, pachetul valoreaza 78 de milioane de dolari.
Unii analisti spun ca listarea Baidu a fost la fel de umflata precum cele din perioada de boom a Internetului, cand companii fara viitor erau evaluate la miliarde de dolari. Cateva mii de astfel de firme au disparut dupa crahul dot-com din 2000.
Cine are dreptate ramane de vazut. Oricum, Baidu e mult diferit de Google, apreciaza specialistii. Compania a avut anul trecut incasari totale de 14,91 milioane de dolari si un profit net de 1,45 milioane de dolari, fiind abia primul an de profit dupa ce in 2003 avusese pierderi nete de 1,45 milioane de dolari.
Totusi, continua sa creasca exploziv. Incasarile au crescut in 2004 cu 190%, iar marja de profit operational a companiei s-a imbunatatit cu 23 de procente, ajungand la 72%. Pe primul trimestru al 2005, Baidu a avut incasari de 5,5 milioane de dolari, cu 154% mai mult ca in aceeasi perioada a anului trecut, precum si un profit net de 303.000 dolari, cu 140% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. Profitul operational a crecut cu 190%, iar marja de profit operational a urcat cu 4 procente, la 72,48%.
Afaceri de acest fel au tot fost in ultimul timp, semnaland un interes crescut pentru China. Cel mai mare portal de locuri de munca din lume, Monster, a cumparat cu 50 de milioane de dolari 40% din ChinaHR.com, un site chinez de recrutare cu 3,2 milioane de membri inregistrati. Anul trecut, Amazon.com, cel mai mare magazin online din lume, a cumparat Joyo.com, o firma chineza specializata in vanzari de carti, CD-uri si DVD-uri pe Internet, pentru circa 75 de milioane de dolari.
Analistii spun ca vanzarile nu se vor opri aici. In China incep sa se dezvolte rapid serviciile de acces la Internet fara fir (wireless), exista si planuri ambitioase pentru instalarea retelelor de telefonie de generatia a treia (3G), iar oamenii sunt la fel de pasionati de tehnologie ca si cei din Vest. Sau poate mult.
Un recent raport al companiei de analiza Technocrati releva faptul ca chinezii au adoptat rapid tehnologiile noi. Sa luam, de exemplu, jurnalelele personale online (blog-uri). Acestea sunt utilizate de peste 14,2 milioane de chinezi, in conditiile in care in Romania, de exemplu, site-urile de blog-uri se pot numara pe degetele unei singure maini. Nu este de mirare ca BlogChina, care opereaza site-ul Bokee.com (blog in chineza) a atras investitii ventures de 11 milioane de dolari.
“In august vom avea publicat pe site blog-ul cu numarul 10 milioane”, au anuntat oficialii Bokee.
Compania are 2 milioane de utilizatori inregistrati, iar numarul creste intr-un ritm ametitor, cel putin pentru spectatorii occidentali din tarile cu piete mature: intre 6 si 10 mii de oameni pe zi.
Tipic pentru o economie care n-are nici pe departe rabdarea legendarei picaturi chinezesti