BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Interesat de valute? Incearca pe Oanda.com!

    Un dolar american este egal cu fix 8.230 lei. Suna bine, nu-i asa? Nu e vorba insa de vreo minune intamplata in economia romaneasca, ci de cursul de schimb din ianuarie 1998. Daca te intereseaza si alte momente speciale din istoria cursului leu-dolar, nu e greu sa le afli pe site-ul www.oanda.com. Unde, bineinteles, gasesti si cursul la zi.

     

    Iar daca ai chef de valute mai exotice, tot aici poti alege intre 164 de monede diferite si cursurile lor de schimb de-a lungul timpului. Ce parere ai de lira din Gibraltar, ouguiya din Mauritania sau leonele, de unde altundeva decat din Sierra Leone?

     

    Site-ul este impartit in trei categorii, in functie de ocupatia pe care o ai. Esti om de afaceri? Oanda.com iti ofera cateva unelte software pe care le poti integra in site-ul companiei pentru a calcula ratele de schimb valutar mult mai usor. Esti investitor? Pe site ai la dispozitie grafice cu evolutia diverselor valute de-a lungul timpului, analize si previziuni, stiri si comentarii. Sau, daca te incadrezi mai degraba in categoria „calator“, site-ul iti ofera posibilitatea sa printezi fise cu diversele rate de schimb ale tarilor catre care te indrepti sau sa afli unde este cel mai apropiat bancomat intr-o anumita zona.

  • Tehnologia redefineste deja si conceptul de jucarie

    Cum parintii se distreaza cu iPod-ul si telefonul mobil, cei mici au inceput sa ceara jucarii asemanatoare. Ba chiar se poate spune ca nu s-ar supara deloc daca li s-ar da pe mana originalele.

     

    Pentru ca echipamentele electronice devin mai accesibile din punct de vedere al utilizarii si al preturilor, versiunile „de jucarie“ sunt tot mai greu de vandut. Cu alte cuvinte, telefoanele mobile, MP3 playerele si alte gadgeturi concepute special pentru copii – in culori aprinse, de dimensiuni mai mici si cu functii reduse – nu mai sunt la fel de interesante pentru cei mici.

     

    Cel putin anul trecut, vanzarile pe acest segment au inregistrat o scadere de opt procente in Statele Unite, de la 651 de milioane la 600 de milioane de dolari, conform companiei de cercetare a pietei NPD Group. Analistii spun ca de vina pentru aceasta scadere este interesul tot mai mare al copiilor pentru gadgeturile de ultima ora ale adultilor.

     

    Iar asta i-a pus la treaba pe designerii si inginerii companiilor producatoare de jucarii, care si-au propus sa redefineasca cu totul conceptul de jucarie. Unele companii spera sa ii castige pe cei fascinati de tehnologie lasand la o parte banalele masinute sau papusi, in timp ce altele incearca sa insufleteasca jucariile clasice cu cateva cipuri plasate „in punctele esentiale“.

     

    Statisticile arata ca aceste schimbari vin dupa un an dezamagitor pentru intreaga industrie: vanzarile de jucarii din Statele Unite au scazut cu aproximativ 4%, de la 22,1 miliarde de dolari in 2004 la 21,3 miliarde in 2005, conform NPD Group. Asta in timp ce industria jocurilor video a crescut usor, de la 9,9 miliarde la 10,5 miliarde de dolari.

     

    „Industria de jucarii continua sa se lupte cu noua realitate digitala din viata copiilor“, a spus Anita Franzier, analist al NPD Group, „Copiii nu imbatranesc mai repede, doar se joaca diferit fata de cum o faceau in trecut“, a adaugat ea. Provocarea industriei este redefinirea jucariei. „Ce deosebea o jucarie traditionala fata de versiunea pentru adulti era faptul ca cea din urma nu putea fi folosita de copil. Nu-i dai un camion adevarat unui copil, pentru ca nu-l poate folosi si atunci ii dai un camion de jucarie.“ Insa povestea se schimba cand vine vorba de electronice destinate copiilor.

     

    „Vad pe rafturi o multime de accesorii de jucarie pentru iPod. Cred ca o buna parte dintre ele sunt niste prostii. Un iPod este perceput de un copil ca un pas spre maturitate. Copiii nu vor sa-l transforme intr-o jucarie“, spune Chris Byrne, analist din industrie. O explicatie mai practica a faptului ca cei mici prefera versiunile originale ale gadgeturilor consta in functionalitatea redusa a jucariilor.

     

    De exemplu, camerele foto pentru copii se comercializau pana nu demult fara afisaj LCD, ceea ce reprezenta o problema pentru ei. Unde mai este distractia daca copilul nu poate sa vada ce anume a fotografiat? Frenezia care i-a cuprins pe designerii in cautare de modele care sa-i atraga pe copii a fost mai vizibila ca oricand la Targul International de Jucarii, organizat la jumatatea lui februarie in New York. Aici s-au lansat o serie de jucarii „de noua generatie“ cu care producatorii spera sa schimbe trendul descrescator al vanzarilor.

     

    Dar care sunt argumentele lor? De pilda, compania Fisher-Price a prezentat un aparat foto pentru copii, Kid-Tough Digital Camera. Camera este suficient de rezistenta si usor de folosit chiar si pentru prescolari, iar marginile sunt acoperite cu cauciuc pentru o priza mai buna. Nu in ultimul rand, este dotata cu un ecran LCD cu diagonala de 1,3 inci, unde copilul isi poate admira creatiile. Urmeaza sa fie lansata in cursul acest an la un pret de 70 de dolari.

     

    O alta jucarie inteligenta de la Fisher-Price este Digital Song and Story Player (player digital de muzica si povesti). Dupa cum va imaginati, este un player MP3 pentru copii, care vine cu o multime de melodii si povesti incarcate in memorie. Cu un pic de ajutor din partea mamei sau a tatalui, copii pot incarca si alte povesti sau melodii de pe calculator, in acelasi mod cum ar proceda cu orice player muzical pentru adulti. Cei de la Fisher-Price au lansat si un site asemanator cu magazinul de muzica iTunes al Apple, de unde parintii pot cumpara melodii si povesti. In plus, castile MP3 playerului au un volum limitat, pentru a proteja timpanele copiilor. Aparatul urmeaza sa fie introdus in magazine din vara, tot la un pret de 70 de dolari.

     

    Daca o camera foto mai rezistenta sau un player audio usor modificat nu reprezinta neaparat adevarate revolutii in domeniu, noul set Lego, denumit Mindstorm, are toate sansele sa trezeasca o mica reactie de gelozie din partea parintilor. „Am creat un nou set care contine «caramizi» inteligente si senzori cu ajutorul carora iti construiesti propriul robot“, spune Soren Lund de la divizia Mindstorm a Lego. Kit-ul vine cu nu mai putin de 571 de piese, la care se adauga patru senzori.

     

    Doi dintre ei devin ochii robotului, care poate astfel detecta obiectele din jur si masura distantele pana la obstacole. Alti doi senzori pot fi montati pe post de urechi si astfel robotul poate actiona la comenzi vocale. „Te duci la calculator, programezi comportamentul jucariei si obtii un robot autonom“, explica Lund. Lego Mindstorm este destinat copiilor de peste 10 ani si costa 250 de dolari.

     

    Cei de la Lego au o concurenta puternica din partea companiei Hitec Robotics, care a lansat primul sau robot biped din SUA. Oficialii companiei spun ca robotii de jucarie creati de Hitec Robotics au mare succes in Japonia. Unul dintre acestia are o camera incorporata, poate inregistra semnal audio-video si se poate plimba prin camera in timp ce filmeaza. Pus in modul de paza, poate observa si inregistra pe oricine intra in camera. Un alt robot, denumit Robonova1, reuseste sa-si mentina echilibrul ca un gimnast adevarat, pe un singur picior. Robotul este conceput pentru competitii.

     

    Mai exact, doi roboti de acest tip pusi unul langa altul vor incerca sa se darame reciproc. „Robotii se asaza pe o masa obisnuita. Este ca o lupta sumo, unde robotii incearca se impinga unul pe celalalt de pe masa“, explica Glen Merrit de la Hitec Robotic. Insa acest nou gen de jucarii, chiar daca ii incanta pe copii, are si dezavantaje. Multi specialisti sunt de parere ca tehnologia nu face altceva decat sa limiteze imaginatia copiilor.

     

    Spre exemplu, cu Pixel Chix de la compania producatoare de jucarii Mattel, copilul nici nu mai are nevoie de o viata sociala. Jocul, daca poate fi numit asa, este o versiune virtuala a unei prietene pentru copil, care poate sa-i dea instructiuni de genul ce sa bea, sa manance sau cand sa mearga la culcare, urmarind rezultatele pe ecranul dispozitivului. Daca prietena virtuala este ignorata, isi face bagajele si pleaca de pe ecran. In acest an, compania a mai introdus cateva „detalii“ in poveste: o casa noua si o masina pentru ca prietena virtuala sa aiba cu ce sa fie plimbata.

     

    Categoric, nici jucariile clasice nu au fost uitate de catre producatori. E drept ca un pic de tehnologie nu strica, spun ei. In timp ce Warner Bros. se pregateste de lansarea noului film „Superman Returns“, aceeasi companie Mattel si-a propus sa-i transforme la propriu pe copii in SuperCopii cu ajutorul Inflato-Suit.

     

    De fapt, este un costum ce se poate umfla cu aer generat de un mini-motor pe baza de baterii, facand ca un copil sa arate ca un Superman. Costumul poate fi combinat cu Punch’n’Crunch Gloves (manusi), care genereaza efecte sonore in timp ce copilul indoaie o bara de otel de jucarie. Piesa de rezistenta este o replica de dimensiuni reduse a lui Superman, imbracat intr-un costum aerodinamic, ce poate zbura timp de 2 minute, fiind controlat prin telecomanda de catre copil. „Avem un raspuns pozitiv fata de linia noastra de jucarii. Faptul ca poti controla un Superman zburator a dat pe spate pe toata lumea“, spune Sara Roseles, oficial al companiei Mattel.

     

    In acest context, se pare ca melancolia pentru jucariile clasice este mai des intalnita la adulti – si se extinde si la alte preocupari ale celor mici, mai ales cand vine vorba despre desenele animate. „Nu le mai fac cum le faceau odata. Acum sunt niste monstri patratosi care urla si tipa. Inainte chiar puteai sa zici ca sunt frumoase, dar acum…“, este o explicatie des intalnita intre parinti cand vine vorba de preferintele copiilor „din ziua de azi“. Dar, pana la urma, producatorii de jucarii o tin pe-a lor: tot copiii vor decide ceea ce este frumos si ce nu, avand adesea criterii care adultilor le scapa.

  • Cum poate divorta omul de telefonul lui mobil

    Legatura dintre om si telefonul mobil a devenit mai puternica decat niciodata, facandu-i pe operatori si pe furnizorii de servicii pe mobil sa-si puna o intrebare logica: cum mai poti sa intervii intr-o relatie atat de stransa?

     

    Telefonul mobil a ajuns, asa cum prezicea in anii ‘70 profesorul american Marshall McLuhan despre mediile electronice, o extensie a sinelui. Sondajele arata ca majoritatea utilizatorilor ar prefera sa plece de acasa fara portofel decat fara telefonul mobil. Iar 78% dintre persoanele care au mobil prefera sa nu il inchida pe timpul noptii.

     

    In aceste conditii, operatorii de telefonie mobila au o dubla problema: concurenta cu serviciile de comunicatii oferite pe Internet (gen Skype, care ofera telefonie pe PC la preturi ridicole sau chiar gratuit), dar si dificultatea de a descoperi cu exactitate ce anume isi doresc consumatorii sa acceseze pe micul ecran al telefonului mobil.

     

    Operatorii de telefonie mobila au inteles ca trebuie sa largeasca traseul pe care circula banii clientilor, pentru a ceda o parte din venituri si catre furnizorii de servicii si continut pe mobil. In ultimele luni, operatorii au convenit ca singura sansa este sa mizeze pe serviciile cu valoare adaugata. Clientul trebuie sa aiba, direct de pe telefon, acces la o varietate de functii – conectare la Internet, muzica digitala, clipuri video, radio, jocuri, mesaje text si multimedia, documente si aplicatii de business – iar operatorii nu mai puteau face fata pe o piata care se dezvolta atat de rapid.

     

    Sistemul de impartire a veniturilor este mai complex acum si va deveni probabil mult mai complex in viitor. Concurenta este deja dura: case de discuri, artisti si cantareti, televiziuni, producatori de jocuri, furnizori de aplicatii de business, toti sunt dornici sa figureze pe lista celor care au de luat bani de la utilizatorii telefoanelor mobile. Evident, cei care au cel mai mult de suferit sunt operatorii, care erau obisnuiti pana acum sa incaseze 100% din valoarea facturilor clientilor.

     

    Din fericire, „are balta peste“. Numarul persoanelor care detin un telefon mobil este in crestere rapida – in doar doi-trei ani de acum inainte, jumatate din populatia globului va avea un astfel de aparat. „Anul trecut am numarat 450 de milioane de noi utilizatori ai telefoniei mobile. Am ajuns la 2,2 miliarde in total si vom atinge 3 miliarde cu mult inainte de 2010“, a spus Carl-Henric Svanberg, presedinte si director executiv al companiei Ericsson.

     

    „Nici o alta inventie nu a insemnat mai mult decat telefonul mobil pentru oameni si vietile lor. Aceasta situatie are la baza doi factori esentiali: cresterea numarului de utilizatori si cresterea numerica si calitativa a serviciilor.“ Dupa cum a reiesit si la congresul 3GSM de telefonie mobila de la Barcelona, analistii sunt optimisti in ceea ce priveste soarta investitiilor facute in aceasta directie. Daca acum serviciile de date constituie o piata globala de 55 de miliarde de dolari, peste doar cinci ani valoarea ar putea creste chiar pana la 235 de miliarde de dolari, conform unor date publicate de compania furnizoare de software pentru telefonul mobil Xiam Technologies.

     

    Daca serviciul care a confirmat cel mai mult pana in prezent este muzica, principala speranta a pietei in ceea ce priveste potentialul de crestere in urmatorii ani este – fara indoiala – televiziunea pe mobil, spun analistii. „Ne aflam in prima faza a unei piete cu totul noi“, a spus Per Nordlof, director pentru strategie de produs si management de portofoliu al Ericsson, companie care, printre altele, furnizeaza tehnologie pentru operatorii de servicii TV pe telefonul mobil. „Televiziunea pe mobil prinde in toate partile lumii“, a spus el, precizand ca peste 40 de operatori de telefonie mobila au lansat deja astfel de servicii.

     

    In Romania, principalii operatori Orange si Connex Vodafone ofera televiziune pe mobil. Aceste servicii se bazeaza pe comportamentul deja format al utilizatorilor de telefoane mobile, a spus oficialul Ericsson. Mai exact, este vorba de obisnuinta de a utiliza telefonul in intervale de timp scurte, avand ca preferinta consumul de continut on-demand (la cerere). Toate acestea, nescapand din vedere faptul ca transmisia pe mobil nu poate fi identica cu cea de pe televizor, din cauza limitarilor inerente ale acestui nou canal media, cum sunt dimensiunile mici ale ecranului sau durata de viata a bateriei. Pe telefonul mobil este greu de citit un text sau de vizionat un clip video, iar interactivitatea cu utilizatorul este dificila, spune si Kurt Sillen, vicepresedinte al diviziei pentru servicii mobile la Ericsson.

     

    De aceea, elementele vizuale trebuie adaptate la ecranul mic al mobilului. Pe de alta parte, studiile au aratat ca un portal de Internet are mult mai multe sanse sa se impuna pe piata daca este cuplat cu un portal dedicat accesului prin telefonul mobil. De exemplu, link-urile pot fi trimise intre utilizatori prin SMS, nu mai este nevoie sa tii minte e-mailul prietenului caruia vrei sa ii trimiti un anumit link, a explicat Sillen. Iar un portal pentru telefonul mobil care isi propune sa aiba succes trebuie sa indeplineasca neaparat regula „1-2-3“, a mai spus oficialul suedez. „1“ – utilizatorul trebuie sa se autentifice prin login o singura data, „2“ – maximum 2 secunde ca timp de raspuns la orice actiune a utilizatorului, si „3“ – orice resursa din portal trebuie sa fie accesibila dupa nu mai mult de trei clicuri.

     

    In urma unui sondaj efectuat de televiziunea publica norvegiana NRK, executivii din industrie au avut un soc. „8% dintre cei chestionati, adica unul din 12, au spus ca prefera sa vizioneze programele TV pe mobil si nu pe televizorul traditional“, explica Gunnar Garfors, director al diviziei de servicii mobile de la NRK. „Le-am spus unor executivi de top despre acest sondaj, iar ei au avut o reactie neasteptata: prima oara nu m-au crezut.“ Cei 8% reprezinta viitorul tip de consumator din industrie, crede Garfors. Motivul pentru care ei prefera sa se uite la TV pe telefonul mobil este simplu, spune el: „Libertate – nu mai sunt legati de sufrageria de acasa, de mama si de tata, pot merge unde doresc fara sa se desparta de emisiunile preferate“.

     

    Un alt domeniu interesant pentru furnizorii de servicii pe mobil va fi, in urmatorii ani, cel al aplicatiilor de business. In total exista circa 18.000 de aplicatii software de business pentru telefonul mobil, iar 80% dintre ele ruleaza pe sistemul  Windows Mobile produs de Microsoft, a spus pentru BUSINESS Magazin Steve Conn, marketing manager al companiei americane. Pe piata generala a sistemelor de operare pentru mobil, lider este Symbian OS, care detinea circa 56% din piata la finalul lui 2004, cu potential de a creste la 60% pana in 2009, conform IDC. Windows Mobile avea 12,7% din piata in 2004 si ar putea atinge 17% pana in 2009.

    Totusi, Microsoft nu produce decat circa 30 de aplicatii de business din totalul de 18.000, restul fiind fabricate de alte companii, cum ar fi de exemplu SAP sau Siebel.

     

    Este cert ca furnizarea de aplicatii de business si multimedia pentru telefonul mobil nu mai este o problema tehnica atat de mare ca in trecut, insa mai putin cert este nivelul de entuziasm aratat de utilizatori cand vine vorba sa plateasca pentru acest nou gen de „marfa“, cel putin deocamdata. Multi consumatori inca sunt de parere ca a descarca continut pe mobil este o operatiune prea scumpa, prea lenta si, deci, prea complexa ca sa merite.

     

    Conform unui studiu realizat de User Analytics, 80% dintre consumatorii cu varsta intre 18 si 24 de ani anuleaza download-urile daca nu ajung la continutul dorit in mai putin de 10 secunde. Astfel ca operatorii si furnizorii de continut, daca vor ca potentialul pietei sa devina realitate, trebuie sa colaboreze pentru ca descarcarea aplicatiilor sa fie simpla, transparenta, sa functioneze la fel indiferent de telefonul mobil utilizat si sa fie instantanee. Este si normal. Daca telefonul a ajuns o extensie a sinelui, cine ar accepta ca, pentru a-si duce pana la capat un gand, sa fie nevoit sa astepte chiar si 10 secunde?

  • Noua publicitate online

    Blogurile nu mai sunt doar jucariile unor pasionati. Au ajuns sa influenteze in forma si continut publicistica traditionala din internet, s-au dovedit eficiente purtatoare ale mesajelor publicitare si sunt capabile sa genereze venituri. Blogurile intra in mainstream.

     

    In scurta lor istorie, blogurile – imi iau libertatea de a flexiona romaneste acest cuvant – au cunoscut o evolutie interesanta. Daca la inceputuri aceste jurnale personale pe web erau considerate de autorii lor un simplu hobby, astazi multe dintre ele s-au transformat in veritabile centre de interes si, tot mai adesea, de influenta.

     

    Blogosfera se constituie intr-un ecosistem cu totul special, iar observatia ca aceasta reprezinta o presa alternativa – viziune considerata excentrica cu doar doi ani in urma – este astazi un simplu truism. Nu de putine ori statisticile consemneaza articole selectate din bloguri care insumeaza audiente care o intrec pe cea a materialelor publicate de editiile online ale unor ziare sau reviste prestigioase.

     

    E adevarat ca cele mai multe hit-uri din bloguri se plaseaza in sfera tehnologiei, dar expansiunea spectaculoasa a blogosferei extinde mereu sfera tematicilor de succes. Aceste evolutii nu aveau cum sa treaca neobservate de mass-media traditionale (chiar daca intrupate in forme digitale), care s-au vazut puse in fata unui concurent neasteptat.

     

    Solutia castigatoare s-a dovedit cooperarea. Pe de-o parte, multe dintre articolele din bloguri fac trimitere la articole din presa traditionala, iar pe de alta, editiile electronice ale multor publicatii fac tot mai adesea trimitere la articole din bloguri. Monitorizarea blogosferei a devenit o practica uzuala in multe redactii. Wired News mentioneaza o lista de circa 30 de bloguri (printre care si celebrele SlashDot si BoingBoing) pe care redactorii le urmaresc in permanenta, in vreme ce Le Monde ofera in fiecare zi in editia online doua selectii din blogosfera – una a redactiei si una a cititorilor.

     

    Una dintre evolutiile la care asistam astazi este profesionalizarea blogurilor. E vorba, desigur, de elita blogosferei, iar miscarile sunt in dublu sens. Pe de-o parte, exista destul de multi publicisti profesionisti (mai ales din zona jurnalismului sau a tehnologiei) care se dedica intr-o masura tot mai mare blogurilor proprii, in care vad deja o afacere de sine statatoare. Tom Foremsky, fost jurnalist la Financial Times, a devenit unul dintre primii bloggeri profesionisti, cand blogul pe care l-a creat – SiliconValleyWatcher – a obtinut sponsorizari de la Tibco si Infineon.

     

    Dar sistemele de publicitate contextuala de genul Google AdSense/AdWords deschid calea pentru orice blog cu audienta semnificativa. In sens contrar, multe publicatii online si-au afiliat bloguri de succes, incluzandu-le partial in structura editoriala. Mai mult chiar, unele ziare si reviste din web isi transforma anumite rubrici specializate (de regula cele de opinie, intretinute de „columnisti“) in bloguri.

     

    Din nou Wired News este un deschizator de drum, cu un set de zece bloguri proprii, printre care „The Cult of Mac“ (Leander Kahney), „Beyond the Beyond“ (Bruce Sterling) sau „Sex Drive Daily“ (Regina Lynn). La fel procedeaza si Guardian Unlimited, cu bloguri precum „Culture Vulture“ sau „Ask Jack“. Insa, fara indoiala, cea mai noua evolutie in materie o reprezinta descoperirea blogosferei ca mediu pentru publicitate, descoperire a care a generat deja un cuvant exotic: blogvertising.

     

    Poate ca revelatia ar fi intarziat cativa ani daca producatorul german de autoturisme Audi n-ar fi avut inspiratia ca, in cadrul unei recente campanii publicitare pe web, sa angajeze si o mica firma numita BlogAds care sa desfasoare o parte din campanie in blogosfera. Rezultatele au fost impresionante. Pentru cei 50.000 de dolari platiti, pagina Audi a primit in trei luni peste 68 de milioane de vizitatori venind din bloguri. Spre comparatie, afisarea unui banner timp de o zi pe pagina de start de la Yahoo.com costa de zece ori mai mult.

     

    Este interesant de remarcat ca BlogAds – fondata de Henry Copeland – s-a remarcat mai intai in campania electorala americana din 2004, cand consultantii pentru campaniile publicitare au remarcat ca publicitatea pe bloguri cu tematica politica este mult mai eficienta decat cea prin e-mail-uri directe, in principal datorita caracterului interactiv a acestora, care functioneaza ca niste „conectori sociali“.

     

    Din pacate, aceste evolutii par sa nu aiba nici un ecou in Romania, desi blogosfera romaneasca este deja semnificativa. Blogul „@rgumente“ (Dragos Novac) a fost desemnat recent „Best Southeastern European Blog“ in cadrul premiilor Satin Pajama, in timp ce doi binecunoscuti jurnalisti romani cad de acord intr-o emisiune televizata ca internetul este un depozit de gunoaie.

  • Asistent de shopping

    Orice cumparator, aflat in fata unui stand plin de produse, are cel putin cateva secunde de ezitare (in cazul cumparatoarelor, secundele se pot transforma in ore, ar spune gurile rele). O rezolvare mai rapida a dilemelor de shopping, unde adesea este nevoie de o a doua opinie, poate veni de la telefonul mobil.

     

    Cel putin asa sustine compania japoneza Toshiba, care pregateste o tehnologie prin care telefonul mobil va deveni cel mai bun consultant al cumparatorului interesat de echipamente electronice, jucarii sau chiar produse alimentare. Sa spunem ca vreti sa cumparati un computer nou, o camera de fotografiat performanta, o jucarie pentru cei mici sau orice alt gadget, iar nehotararea de care dati dovada ameninta sa va tina in incinta magazinului mai mult de cat ati dori.

     

    Toshiba este de parere ca acest lucru se intampla destul de des, motiv pentru care vrea sa ofere utilizatorilor acces nu numai la o a doua parere, ci chiar la cateva zeci. Asta, cu conditia ca atunci cand sunt la cumparaturi sa aiba prin preajma un telefon mobil dotat cu camera foto si conexiune la Internet.  Compania a dezvoltat o tehnologie prin care oricine poate cere parerea unei „armate“ de internauti despre produsul pe care urmeaza sa-l cumpere, prin simpla apasare a unor butoane.

     

    Mai exact, tot ce trebuie sa faca utilizatorul este sa fotografieze codul de bare al produsului care il intereseaza si sa trimita poza de pe mobil, prin Internet, catre serverul Toshiba. Acolo exista o baza de date in care produsele sunt asociate cu codurile de bare si astfel, tehnologia determina care este produsul pe care il cautati. De aici, Toshiba va efectua o cautare online prin aproximativ 100 de bloguri (jurnale personalizate online) pentru a gasi informatii despre produs.

     

    Toate acestea se petrec in doar 10 secunde, dupa care utilizatorul primeste raspuns, tot pe telefonul mobil, daca parerea generala pe blogurile respectiva este foarte buna, buna sau proasta. Tehnologia Toshiba poate determina acest lucru in urma cautarilor prin blog-uri dupa cuvinte cu conotatie pozitiva sau negativa de genul „bun“, „util“ sau „ineficient“, asociate cu numele produsului respectiv.

     

    Pe mobil vor fi trimise in plus link-uri catre cele mai frecvent vizitate blog-uri unde au fost gasite detalii despre eventuala achizitie, permitandu-le cumparatorilor sa afle mai multe amanunte, daca sunt interesati. Evident, nu trebuie uitat ca informatiile despre produse trebuie luate cu un grad de scepticism. Totusi, specialistii Toshiba sustin ca vor cauta numai in bloguri cu un numar mare de utilizatori, excluzandu-le pe cele indoielnice. Serviciul va debuta pe piata japoneza in martie, iar compania are in plan sa-l puna si la dispozitia utilizatorilor din alte tari pana in aprilie anul viitor.

  • Scrisori-sablon pentru concedieri, demisii si alte lucruri neplacute

    Sa concediezi pe cineva nu e o treaba la-ndemana oricui. Pentru unii manageri, poate fi din cale afara de dificil chiar si doar sa faca mici observatii angajatilor. Uneori, insa, problemele de comunicare se rezolva mai bine in scris.

     

    Dificil poate fi si anuntul facut sefului dumneavoastra ca demisionati, ca aveti nevoie de un concediu, ca va retrageti la pensie sau simpla intentie de a-l felicita pentru recenta promovare. O scrisoare care sa transmita mesajul poate fi solutia cea mai potrivita. Dar ce se intampla cand si aici intervin probleme de formulare?

     

    Din fericire, compania americana Library Online Inc. s-a gandit sa simplifice viata utilizatorilor printr-un nou serviciu, www.libraryonline.com, de unde poate fi descarcata scrisoarea dorita prin cateva click-uri de mouse. LibraryOnline este un fel de baza de date care contine sute de modele de scrisori, cu subiecte variate, de la cele legate de business sau cariera pana la cele care tin de latura personala sau sentimentala, oferite bineinteles contra cost. Scrisorile sunt in limba engleza, asa ca va fi probabil nevoie de un mic efort de traducere.

     

    In cazul in care nu gasiti tema dorita, echipa de specialisti care se ocupa cu conceperea modelelor va crea la cerere, fara costuri suplimentare, scrisoarea de care aveti nevoie si o va adauga si pe aceasta la „colectie“.

    Pentru a putea utiliza modelele oferite de companie trebuie sa platiti un abonament anual care variaza intre 40 si 100 de dolari, in functie de categoriile de scrisori din care vreti sa alegeti.

     

    Spre exemplu, daca pe parcursul unui an de abonament aveti in plan sa descarcati de pe site numai scrisori „sentimentale“, pachetul va va costa exact 40 de dolari. Daca la acestea vreti sa adaugati si scrisorile de business, pretul va fi dublu. Daca vi se pare prea mult sau nu aveti incredere in mana si talentul specialistilor companiei, aveti la indemana, gratuit, cateva ponturi in ceea ce priveste conceperea unei scrisori si structura acesteia in functie de continut, dar si notiuni de gramatica de baza – verbe, substantive, conjunctii, prepozitii, adverbe sau adjective.

     

    Exista si informatii despre cum trebuie folosita punctuatia, in functie de mesajul pe care doriti sa il transmiteti – cand si cum folositi punctul si virgula sau daca este indicat sa faceti apel la ghilimele sau la semne de intrebare si de exclamatie. Pentru un plus de „sarm“ al scrisorilor, pe www.libraryonline.com gasiti si o sectiune cu citate ale unui numar mare de personalitati.   

  • Lumea in 2010

    O reteta aproape sigura daca vrei sa te faci de ras in lumea tehnologiei e sa faci previziuni pe termen lung. Si totusi, tentatia e mare. BUSINESS Magazin alcatuieste, pornind de la flash-interviurile pe care le-a realizat la recent incheiatul CeBit 2005, un posibil scenariu.

    In aglomeratia de la CeBIT, cel mai mare eveniment IT&C din lume organizat de Deutsche Messe la Hanovra, nu poti sa-i faci mai fericiti pe reprezentantii gigantilor mondiali din IT&C decat atunci cand ii intrebi cum va arata lumea in 2010. O prima concluzie la cald: divertismentul va deveni vioara intai si in industria tehnologiei informatiei. Oricat de multe functii de business ar oferi viitoarele produse si servicii destinate sectorului corporate, toate vor include o felie de entertainment. Peste cinci ani, nici macar platformele de soft pentru afaceri nu vor mai functiona fara macar un Solitaire incorporat.

    Totodata, tehnologia va deveni din ce in ce mai mult invizibila: in locuinte si birouri echipamentele vor fi incorporate in elementele de mobilier, in pereti, in ferestre. Mai mult, inalta tehnologie va intra si in tesatura hainelor, in cusaturile rucsacului, in captuseala gentii. Automobilul de lux cu hard-disk incorporat inca din fabrica a devenit deja realitate. Goana dupa viteza se va resimti peste tot: telefoanele mobile vor putea descarca filme de pe Internet, laptop-urile vor fi din ce in ce mai mici si infinit mai destepte, iar televiziunea va incerca sa ajunga si in buzunar. Sofisticate acum, echipamentele electronice vor invata lectia simplitatii si a usurintei in utilizare, pentru a atinge acel nivel al vanzarilor care va permite scaderea preturilor pana la limita suportabilului. Televiziunea de inalta definitie va fi realitate in Europa, iar serviciile de telefonie 3G vor fi trecut de faza de experiment, moment in care asiaticii vor intra in joc cu urmatoarea generatie, 4G.

    „Cred ca peste cinci ani telefonia de generatia a treia (3G), UMTS cum ii spunem in Europa, va depasi ca popularitate actualul GSM“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Heiko Witzke, business communications manager la Vodafone. El a apreciat ca pana in 2010 vor fi deja raspandite la scara destul de larga serviciile de generatia 3,5 – respectiv cele care cresc viteza traficului de date pe telefonul mobil pana la 14-20 Mbps. Tehnologia a fost botezata HSDPA (High Speed Downlink Packet Access). „Cred ca viteza de transfer a datelor va incepe sa faca diferenta intre serviciile de telefonie mobila disponibile pe piata“, a spus Witzke. 

    Majoritatea telefoanelor mobile care ies acum pe piata sunt „umplute“ cu cu o multitudine de functii pe care utilizatorul trebuie sa si le asume fie ca le va folosi, fie ca nu: camera foto, ecran cu sute de mii de culori, calendar, desteptator, calculator, client de e-mail si asa mai departe. Tocmai de aceea, oamenii din industrie spun ca lucrurile se vor schimba radical peste cinci ani. „Fa mai putine lucruri deodata, dar fa-le mai bine“, a apreciat un oficial al T-Mobile, operatorul de telefonie mobila detinut de Deutsche Telekom. 

    Comunicatiile de business se muta insa intr-un ritm tot mai alert spre Internet, chiar si atunci cand vine vorba de telefonie mobila. Deocamdata, companiile pot foarte usor sa isi doteze sediul cu retele fara fir (Wi-Fi) si sa le dea angajatilor telefoane de birou semi-mobile, care se conecteaza la Internet prin reteaua companiei. Ei vor putea fi astfel de gasit in sediu in orice moment, iar convorbirile sunt la cost zero. Videoconferintele intre diversele sedii ale companii vor deveni si ele la fel banale si ieftine.

    „Tehnologia pe care o propune LG permite atat comunicatii de voce, cat si transfer de date, videoconferinta, chat in timp real, lucru in comun asupra documentelor sau prezentarilor companiei“, a precizat Andy Herring. 

    Botezat iPECS, sistemul consta intr-un software, care functioneaza pe calculator sau chiar pe echipamentele mobile de buzunar si care permite „vizionarea“ nu numai a interlocutorului prin videoconferinta, ci acces direct la computerul sau. Astfel, seful poate controla ce lucreaza subalternii chiar daca este plecat din tara. Infricosator, nu? Sistemul functioneaza pe Internet, iar tehnologia de securetate cu softul de rigoare este incorporata in sistem.

    Intreprinzatorii din Europa nu vor sa renunte la ideea de a aduce Internetul, televiziunea si telefonia in casele oamenilor direct prin banala priza de curent electric, desi aceasta tehnologie nu s-a dovedit atat de populara pe cat parea la inceput. 

    Pentru a dovedi ca se poate, ei au pus la punct cea mai buna oferta de piata – chiar daca suna a monopol  – curent electric, televiziune, Internet si telefonie prin acelasi fir. Componentele echipamentelor le face DS2, o companie spaniola care si-a propus sa demonstreze ca nu trebuie nici sa tragi fire suplimentare prin casa, nici sa cumperi solutii de sute de euro pentru retele wireless. „Daca tot ai prize in toata casa de ce sa nu le folosesti?“, se intreaba Alfonso Rubio, director de marketing si vanzari la DS2. Partenerii companiei au construit celelalte echipamente care permit transmisia prin firele electrice a datelor, filmelor sau emisiunilor TV. „Viteza de transfer a datelor pe reteaua de curent este de 200 Mbps“, a precizat Rubio.

    Pe de alta parte, japonezii de la Sharp vor sa ne convinga sa renuntam la furnizorul de curent electric. „Energia solara este 100% nepoluanta si noua generatie de produse va permite alimentarea unei case la costuri absolut competitive“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Bernd Schwartz, product manager al producatorului japonez.  „Cu zece panouri care costa 500 de euro fiecare ai energie destula pentru o gospodarie“, a spus el. Si pentru curiosii care se intreaba ce se intampla cand e innorat, Berndt spune ca panourile solare lucreaza pe orice vreme, iar energia este adunata intr-un acumulator pentru a se asigura necesarul de curent si noaptea sau pe timp de iarna. Asa ca, stati linistiti, nu ramaneti pe intuneric. Deja astfel de solutii se utilizeaza la aeroportul din Salzburg sau pe stadionul din Mainz.

    Iar acum Sharp lucreaza la urmatoarea generatie, care va avea un randament de conversie a razelor solare in energie de aproape 20%. Placile foto-sensibile vor fi transparente pentru a putea fi inglobate pur si simplu in ferestre sau in alte elemente decorative. Iar urmatoarea generatie va aduce si placile fotosensibile flexibile, care vor rezista in conditii de furtuna, grindina sau alte asemenea probleme.

    Dar ce facem pentru securitatea locuintei? S-a gandit la asta Panasonic. Sistemul este extrem de simplu si nu mai mare decat carcasa unui CD. Practic, scaneaza irisul si nu permite intrarea in casa decat a celor recunoscuti. Poate fi folosit si la intrarile in sediile companiilor si stie sa faca si pontajul. „Irisul nu poate fi reprodus sau clonat“, a explicat pentru BUSINESS Magazin Harald Zander, product manager pentru solutia de biometrie. Se pot crea baze de date cu mai multi utilizatori sau se pot crea solutii de identificare in paralel cu ajutorul unor coduri sau carduri de acces. „Bancile  s-au aratat interesate de solutie. Un astfel de echipament costa 5.000 de euro cu tot cu software“, a spus el. Vor avea cautare si solutiile pentru managementul inteligent al parcarilor in marile orase. Nici macar nu necesita investitii de inceput, spune Cristoph Scholz, project manager in cadrul Mobile City, partener al Panasonic. 

    Cele doua companii au pus la punct un sistem wireless cu senzori care stiu in fiecare moment cate locuri de parcare sunt pline si cate goale, cine a stat mai mult decat platise si cat e penalizarea si alte asemenea informatii. Pot fi urmarite masinile chiar si dupa numerele de inmatriculare, cu ajutorul unor camere video. 

    „Practic dam aceasta solutie pe gratis pentru municipalitati, urmand sa ne recuperam banii printr-un procent din incasarile totale obtinute de primarie“, a spus Scholz. Dar automobilele? Nu sunt nici ele uitate. Ba chiar devin tinta favorita a producatorilor de tehnologie, care spun ca o decapotabila nu mai merge in ziua de azi fara cele mai noi echipamente digitale. 

    Intel a prezentat anul acesta un Mini Cooper echipat  impreuna cu Inperio Systems. Practic masina a fost transformata intr-un computer pe roti cu tehnologie Centrino. „Are chiar si hard-disk incorporat“, a declarat pentru Business Magazin Uwe Dormann, oficial al Inperio aflat la standul Intel. Masina nu ducea lipsa de monitoare (pentru cei de pe scaunele din spate), navigator prin satelit si sistem integrat de comunicatii pentru sofer, asistent digital cu agenda de lucru, tastatura wireless pentru a transmite rapid un fisier la birou si asa mai departe. 

    Pentru cei care prefera sa petreaca mai mult timp in aer liber, tehnologia se muta in haine si in rucsaci. Compania austriaca Urban Tool a realiza un mini-rucsac pentru echipamentele digitale, botezat „basic holster“. In el intra telefonul mobil, playerul de muzica, asistentul digital etc. Toate sunt conectate la casti si microfon, ale caror circuite trec prin tesaturile rucsacului. Pentru pasionatii de muzica digitala, Olympus a creat anul acesta m:robe, un player dotat cu o camera foto digitala. „Varianta high-end are un hard-disk de 20 GB, iar softul poate fi descarcat gratis de pe site. Are si camera foto de 2 megapixeli“, explica Ange Wilhems de la standul Olympus. Exista si o varianta mai putin pretentioasa, cu numai 5 GB. E clar. Si Olympus vrea o felie din piata tot mai mare a playerelor de muzica dupa succesul rasunator al Apple.

    Computerul merge in continuare inainte spre cucerirea sufrageriei, iar problema cea mai mare acum o reprezinta zgomotul facut de calculator. Tocmai de aceea, Via Technologies a prezentat sistemul anului 2010 – Tranquil PC. Nu seamana cu calculatorul de birou, ci mai mult cu un DVD-player si are bineinteles o telecomanda pentru o utilizare mai comoda de pe canapea. „Componentele hardware sunt diferite de cele ale unui PC clasic, chiar daca este un computer complet, cu Windows XP“, a spus Tim Handley, product manager la Via.

    De altfel, conceptul de casa digitala incepe sa isi intre in normalitate, nu mai este vazut ca imaginatia unor vizionari din Silicon Valley.  Practic, pana si standul Flamingo de anul acesta s-a axat pe conceptul de casa in care toate echipamentele sunt interconectate si pot fi controlate cu o telecomanda unica. De la aerul conditionat la frigider, televizor si PC, toate pot fi accesate printr-o interfata unica, prin apasarea catorva butoane. „Credem ca acest concept va prinde si pe piata romaneasca, pentru ca s-a ajuns in momentul in care tehnologia a devenit accesibila. Plus ca sporeste confortul utilizatorului“, a explicat Dan Topala, presedintele Flamingo International. 

    Casei digitale nu ii lipseste nici macar o consola de jocuri video, Xbox, care poate fi folosita si ca player de DVD-uri sau de muzica MP3, fiind legata si la sistemul audio.

  • Intel vrea o felie din piata auto

    Decapotabila nu mai merge fara tehnologie digitala.

     

    HARD-DISK: Cel mai mare producator de cipuri din lume, Intel a prezentat anul acesta un Mini Cooper echipat  impreuna cu Inperio Systems, care are pana si hard-disk incorporat.

     

    TEHNOLOGIE PC: Masina nu ducea lipsa de monitoare (pentru cei de pe scaunele din spate), navigator prin satelit si sistem integrat de comunicatii pentru sofer, asistent digital cu agenda de lucru, tastatura wireless pentru a transmite rapid un fisier la birou si asa mai departe.

     

  • Solutii LG

    COMUNICARE: Botezat iPECS, sistemul propus de LG consta intr-o aplicatie soft, care merge pe calculatorul dotat cu casti si microfon si camera web.

     

    MOBILITATE: Poate fi folosit chiar pe echipamentele mobile de buzunar si care permite mesagerie online, apeluri sau conferinte audio si videoconferinte online.

    CONTROL: Permite accesul direct al managerilor la oricare dintre computerele angajatilor, inclusiv pentru a scrie texte sau modifica aplicatii. Big Brother poate acum chiar sa intervina direct pe calculatorul tau. 

  • Dan Garlasu, viraj in cariera

    Managerii de IT&C au avut saptamana trecuta un subiect savuros de discutie: Dan Garlasu, manager specializat de ani buni in echipamente pentru retele de comunicatii a parasit postul de sef pe Romania al companiei americane Nortel si a trecut in barca afacerilor cu software pentru conducerea companiilor, la Oracle.

    BUSINESS Magazin:  Cum ati decis sa deveniti director de vanzari infrastructura tehnologica la Oracle Romania, dupa ce in ultimii ani ati lucrat ca manager pentru cei mai mari producatori mondiali de echipamente de retea: Cisco si Nortel?

    Dan Garlasu: Intram cu pasi repezi in era economiei cunoasterii (knowledge economy), in care tehnologia informatiei si comunicatiile joaca un rol strategic si a carei componenta fundamentala este „intreprinderea virtuala“.

    Economia cunoasterii, un domeniu foarte incitant in prezent, era pana nu de mult obiect de studiu doar in mediul academic. A devenit treptat realitate, mai ales datorita globalizarii si externalizarii. Afacerile nu mai au o locatie fixa, ci se distribuie intr-o anumita geografie si in aceasta situatie devine extrem de importanta informatia. Aceasta tendinta devine valabila si pentru Romania, o data cu apropierea aderarii la UE. Or, compania Oracle se ocupa de peste un sfert de secol cu organizarea, folosirea, accesul si securizarea informatiei structurate in baze de date, oferind solutii pentru clientii sai. 

    Si totusi, aceste concepte par extrem de teoretice pentru multi manageri romani, preocupati mai ales de supravietuirea intr-un peisaj economic instabil. Puteti dezvolta notiunea de „economie a cunoasterii“? 

    Economia cunoasterii se refera la un set de schimbari cantitative si calitative care au transformat, in ultimii 15 ani, structura, functionarea si regulile economice la nivel mondial. Esenta acestor schimbari poate fi exprimata pe scurt astfel: ideile si cunostintele devin determinante pentru noua economie, in comparatie cu modelul industrial bazat pe resursele materiale. Cheia pentru crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii vietii o reprezinta inovatia si tehnologia incorporate  in servicii si bunuri de productie. Prin urmare, viitorul este rezervat acumularii si executiei pe baza de cunostinte. Cunoasterea nu este doar intelegere si informatie; acestea sunt materiile prime ale noii economii. Cunoasterea reprezinta plusul de valoare castigat din oferirea de servicii si crearea de produse. 

    Cum definiti „intreprinderea virtuala“? Exemplul il avem deja la Cluj, unde cativa producatori de soft au hotarat sa lucreze impreuna si sa se prezinte la licitatii ca o singura entitate pentru a-si spori sansele de a obtine mari contracte internationale.  

    Este o alianta de intreprinderi care se asociaza pentru a beneficia impreuna de competentele si resursele pe care le pun la dispozitia mediului colaborativ astfel creat, in vederea atingerii unui anumit obiectiv de afaceri si care se construieste peste o infrastructura de comunicatii si instrumente adecvate de tehnologie a informatiei. 

    Faceti un exerciu de imaginatie. Descrieti instrumentele de lucru ale unui manager peste 10 sau 20 de ani.

    Este un exercitiu destul de greu, pentru ca tehnologia se schimba foarte rapid. Iata, de abia intram in contact cu serviciile de telefonie 3G si ni se spune ca tehnologia care le face posibile se va schimba in urmatorii zece ani. In orice caz, vom fi martorii accentuarii procesului de virtualizare, prin care obiectele devin aplicatii pe calculator, asa cum s-a intamplat cu robotul de mesagerie vocala, faxul sau chiar telefonul. Mobilitatea va deveni cvasi-universala si va servi comunicatii deplin convergente (voce/date/video) iar interactiunea cu calculatorul se va realiza in limbaj natural si prin viu grai. Echipamentul portabil indispensabil fiecarui manager va fi in acelasi timp telefon, computer, agenda electronica, dispozitiv de navigare si translator.