BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • America Online

    Refuzul Time Warner de a vinde AOL si „telenovela“ ofertarii simultane a Microsoft, Google si Yahoo! pentru clientii diviziei online apar ca o noua turnura in istoria zbuciumata a uneia din cele mai mari companii cu afaceri online din istorie.

    FUZIUNEA: Aflata pe val in anul 2000, AOL a cumparat concernul media Time Warner, cu CNN si HBO cu tot, in cadrul unei tranzactii de peste 160 de miliarde de dolari. Concernul format astfel, „AOL Time Warner“ valora peste 350 de miliarde de dolari. Apoi, la scurt timp, a venit prabusirea.

    CADEREA: Atat crahul dot-com, cat si recesiunea telecom, au lovit afacerile online si implicit AOL. Apoi, scandalul Enron si inselatoriile de la WorldCom au dus la descoperirea unor situatii similare in contabilitatea America Online. Contractele ilegale valorau miliarde de dolari, iar fraudele se intindeau pe mai multi ani. Era vorba de raportarea contractelor barter ca si incasari nete, precum si includerea la numaratoarea clientilor a celor care primeau conturi gratis de acces la Net. AOL era la podea.

    REFORMA: Actionarii au decis demiterea fondatorului AOL, Steve Case, care era director executiv al concernului, acuzat ca stia despre fraude. Numele concernului a fost scurtat, renuntandu-se la particula „AOL“, astfel ca s-a revenit la vechiul nume „Time Warner“, iar conducerea noii companii a fost incredintata celor care ramasesera din vechea echipa Time Warner. Este probabil singura megafuziune din istorie in care compania cumparata se alege si cu banii, si cu conducerea grupului.

  • Batalia pentru AOL

    Cei 75 de milioane de vizitatori care ajung lunar pe site-ul AOL.com sunt de vanzare. TimeWarner, proprietarul site-ului, i-a scos la licitatie, cautand partenerul potrivit pentru o colaborare online. Amatori: Google, Microsoft si Yahoo!.

    Daca pana nu demult cauta de zor un cumparator macar pentru un pachet minoritar al diviziei sale de servicii online America Online (AOL), concernul Time Warner a anuntat brusc ca nu mai vrea sa vanda. Ba mai mult, si-a sporit si pretentiile in ceea ce priveste colaborarea pe care AOL o avea cu Google, cerand celui mai mare motor de cautare sa garanteze un venit minim lunar din publicitatea online daca mai vrea sa beneficieze de milioanele de vizitatori de pe portalul companiei, AOL.com. Cu alte cuvinte, indiferent cati utilizatori ajung pe site-ul AOL.com si folosesc serviciile online ale popularului motor de cautare (cu tot cu reclamele aferente), Google ar fi trebuit sa garanteze ca va plati diviziei online a Time Warner o anumita suma de bani lunar.

    Numai ca Google a spus „pas“, iar intelegerea este la un pas sa fie rupta. Asta chiar si in conditiile in care AOL are o contributie importanta la vanzarile sale din publicitate. Numai anul trecut, AOL a castigat 300 de milioane de dolari din publicitatea Google, ceea ce inseamna ca portalul a generat cam 10% din veniturile totale de 3 miliarde de dolari ale Google. Desi AOL a mai negociat si cu Yahoo! (a carui conducere a fost dintotdeauna iritata de faptul ca divizia Time Warner colaboreaza cu rivalul Google), nu s-a ajuns la nici o intelegere. Asa ca (inevitabil, ar spune unii) pe fir a intrat compania lui Bill Gates, Microsoft, prin divizia sa de servicii Internet, MSN.

    Cotidianul american The Wall Street Journal a anuntat ca Time Warner si Microsoft au ajuns la un acord pentru colaborarea pe Internet. Cele doua companii vor pune la punct o afacere joint-venture pentru a vinde reclama pe toate site-urile detinute. Astfel spera sa concureze mai bine cu Google si Yahoo!.

    Nu este clar insa daca AOL va renunta pana la urma la colaborarea cu Google. Negocierile continua si ramane de vazut daca Google va veni sau nu cu o oferta mai buna. Pana una alta, contractul de publicitate expira abia spre jumatatea lui 2006, timp in care este probabil ca rivalii vor supralicita cu contraofertele lor.

    Ramane totusi un mare semn de intrebare: ce s-a intamplat atunci cand oficialii Time Warner, care in urma cu o luna incepusera deja negocierile pentru vanzarea unui pachet de actiuni la AOL, s-au razgandit brusc? Se pare ca ei au descoperit ca este mai bine sa pastreze controlul, pentru ca Internetul este din nou pe val.
    In cadrul negocierilor cu Google, Microsoft si Yahoo! au iesit la iveala informatii care i-au convins pe oficialii Time Warner ca afacerile pe Internet urmeaza sa cunoasca un nou boom si ca nu este cazul sa renunte la AOL. Una dintre informatiile in cauza ar fi aceea ca publicitatea online va creste anul acesta cu 40%, pana la 13 miliarde de dolari, un nivel anual comparabil cu industria filmului de la Hollywood.

    „Nu suntem interesati de vanzarea AOL, doar de un parteneriat care sa creasca traficul pe site-urile diviziei online“, a spus Richard Parsons, seful Time Warner. In plus, complicatiile juridice in care ar fi intrat pentru a vinde un pachet de actiuni al AOL erau destul de mari, asa ca Parsons a preferat sa inceapa un joc „la mai multe capete“ cu Microsoft, Google si Yahoo! pentru a incheia un „deal“ mai avantajos, spun unii specialisti.
    America Online detine al patrulea portal de Internet din SUA, dupa Yahoo!, MSN.com si Google. America Online a atras in luna august 2005 circa 75,5 milioane de vizitatori unici, conform celor mai recente date publicate de Nielsen/NetRatings. Yahoo! a fost atunci pe primul loc, cu peste 101 milioane de vizitatori unici. Google a atras 80,4 milioane, iar Microsoft a avut 92,1 milioane de vizitatori pe portalul MSN.com.

    Unul dintre marile atuuri ale AOL il reprezinta fidelitatea audientei, compania fiind unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de acces la Internet. In medie, internautii petrec pe site-ul Google circa 45 de minute pe luna, in vreme ce pe portalul MSN.com media este de o ora si 50 de minute. Pe site-ul AOL insa, si datorita diversitatii de servicii oferite, un vizitator petrece in medie sase ore si jumatate pe luna, conform ultimelor statistici.

    Traficul de Internet, dar si bugetele de publicitate online continua sa creasca, iar la sfarsitul acestui an marii jucatori vor avea de numarat mai multi bani decat pana acum. Cert este insa ca Google nu vrea sa garanteze un venit minim: compania plateste numai daca vizitatorii care privesc reclamele sunt atrasi de ele si dau click pe vreuna dintre ele. De altfel, conducerea Google a avertizat investitorii ca ratarea parteneriatului cu AOL in 2006 va fi una dintre putinele vesti proaste la care se pot astepta.

    Nu trebuie uitat insa ca AOL, un mare furnizor de servicii de conectare la Internet prin dial-up, are probleme pe partea de conexiuni de mare viteza, unde ofertele sale sunt depasite de cele ale companiilor mai tinere, cu infrastructuri si tehnologii moderne. Rezultatele pe trimestrul al treilea al 2005 arata ca America Online a avut incasari cu 5% mai mici, pana la 2 miliarde de dolari, chiar daca incasarile din publicitatea online au crescut cu 28%. Totusi, profitul net s-a dublat, ajungand la 897 de milioane de dolari pe trimestru, fata de 499 de milioane de dolari in aceeasi perioada a anului trecut.

    Ce se va intampla insa daca anuntul facut de Wall Street Journal se va confirma, iar Microsoft va fi compania care va castiga „licitatia“ improvizata de Time Warner pentru clientii diviziei sale online AOL?

    Colaborarea cu Microsoft va avea probabil in centrul atentiei noul sistem de reclame MSN adCenter, realizat dupa exemplul tehnologiei folosite de Google. Time Warner a recunoscut inca de la inceput potentialul reclamelor text, cumparand Advertising.com pentru 500 de milioane de dolari in 2003. Cu toate acestea nu a avut succesul rivalilor. AOL are acum cresteri mai mici la publicitatea online pentru ca advertiserii cred ca majoritatea vizitatorilor portalului sunt americanii cu venituri mici, care folosesc conectarea dial-up, nu sunt interesati de broadband si de alte servicii premium. (conform celor mai recente statistici, utilizatorii Google au cele mai mari venituri medii). Iar colaborarea cu Microsoft ar trebui sa schimbe aceasta perceptie, gandesc probabil oficialii Time Warner.

    Desi publicitatea va fi vanduta de o companie joint-venture, ambii giganti isi vor pastra controlul asupra propriilor divizii de Internet, asa ca, atat timp cat veniturile vor creste, toata lumea va fi fericita.

    Oricum, seful Time Warner a recunoscut ca, in primul rand, AOL are nevoie sa isi innoiasca tehnologiile pentru a concura mai bine cu marii sai rivali. Va trebui sa incerce prin orice metoda sa atraga mai multi vizitatori pe site-urile sale. „Am intarziat pe domeniul online. Va trebui sa recuperam rapid“, a spus Richard Parsons, presedintele Time Warner. Analistii spun ca trebuie schimbata perceptia asupra diviziei online. „Daca in ceea ce priveste serviciile de conectare la Internet America Online este o companie care pierde clienti, este imbatranita si criticata chiar de proprii utilizatori, nu la fel stau lucrurile cu portalul online AOL.com“, a spus un specialist. „AOL.com reprezinta noul, cele mai moderne tendinte si tehnologii si continua sa isi sporeasca incasarile semnificativ.“ Intr-adevar, portalul online, cu ale sale servicii de comunicatii video, harti online si cautare de fisiere audio sau video reuseste sa atraga interesul internautilor de mult timp. De aceea, audienta online continua sa creasca. Pe de alta parte, americanii vor continua sa renunte la dial-up pentru broadband, ceea ce ar putea afecta veniturile AOL, spun analistii.

    Compania isi vede de treaba insa si continua sa isi optimizeze serviciile online, cu mesagerie pe Internet si cautare pe telefoanele mobile, cu site-uri de servicii video, cu pagini de barfe de la Hollywood si alte asemenea servicii extrem de populare. Nu lipsesc serverele speciale pentru jocuri video, paginile cu jurnale personale online sau serviciul de cumparat muzica digitala pe Net (MusicNow, 99 de centi pentru fiecare melodie cumparata). Compania a lansat de asemenea noua versiune a AOL Instant Messenger (AIM), care permite videotelefonie pe Internet si comunicatii gratuite, la concurenta cu Yahoo! sau MSN Messenger, dar si cu Google Talk si Skype. AIM este unul din cele mai populare sisteme de comunicare, cu peste 40 de milioane de utilizatori.

    In piata curg zvonurile, dar parteneriatul cu Microsoft este deocamdata, cel putin oficial, tot o speculatie. „Pot sa va spun doar ca nu comentez in legatura cu AOL“, a declarat Steve Ballmer, directorul executiv al Microsoft, la sfarsitul saptamanii trecute. El a reiterat insa faptul ca publicitatea online este in vizorul Microsoft, pentru cresterea profitabilitatii site-urilor sale. „Insa nu pot spune nimic despre colaborarea cu AOL“, a repetat directorul executiv al Microsoft, companie care castiga anual circa 2 miliarde de dolari din publicitatea online.

    Indiferent care dintre „petitori“ va obtine portofoliul de clienti ai AOL, fie ca va fi Microsoft, Google sau chiar Yahoo!, peisajul pietei de publicitate online se va schimba. Iar deznodamantul este asteptat cu sufletul la gura in industrie, pentru ca cel care va castiga va deveni un grup si mai puternic, si mai greu de invins de catre rivali.

  • Pe scurt despre 2005

    In anul pe cale sa se incheie internetul a fost dominat de febra „noului web“, asa ca e firesc ca marea majoritate a superlativelor anului sa se refere la cuvinte, tehnologii, produse, evenimente si servicii in directa relatie cu asa-numitul Web 2.0.

    Chiar daca o retrospectiva in aceasta perioada a anului este un subiect lipsit de orice umbra de originalitate, m-am conformat traditiei si am incercat sa aleg dintre tendintele, evenimentele si produsele anului 2005 pe cele mai semnificative. Abia cand Google mi-a returnat pentru intrebarea „2005 best of web“ circa 875 de milioane de rezultate am inteles ca nu voi putea decat sa punctez cateva dintre cele legate de internet, cu avertismentul ca selectia n-are pretentia de a fi obiectiva.

    Pentru inceput, cuvantul anului – in viziunea editorilor New Oxford American Dictionary – este „podcasting“, care a devansat rivali puternici, precum gripa aviara (bird flu) sau „rootkit“. Inventat de jurnalistul Ben Hammersley prin combinarea cuvintelor „broadcast“ si „iPod“, cuvantul denumeste „inregistrarea digitala a unei emisiuni radio sau a unui program similar, facuta disponibila in internet pentru a fi descarcata pe un player audio personal“.

    Nu toata lumea e multumita cu acest termen, in principal pentru ca face trimitere la popularul produs creat de Apple, dar si pentru ca ar fi existat variante mai expresive, cum ar fi „blogcasting“ sau „audioblogging“ – ambele facand conexiunea cu „blog“, care este tocmai cuvantul anului 2004 in viziunea dictionarului Merriam-Webster.

    O data ce avem cuvintele cheie, putem trece la tendinta anului, care se detaseaza clar si care a facut sa curga… nu, nu rauri de cerneala, ci torente de biti: Web 2.0. Aici nu mai avem o definitie de dictionar, ci doar o descriere care face referire la web ca platforma bazata pe servicii, la „arhitectura participarii“, la „coada cea lunga“ si la un nou model de business ai carui pionieri sunt Google si Yahoo!.

    Pentru tehnologia anului se pare ca nu prea exista multi pretendenti, asa ca cea numita Ajax (Asyncronous JavaScript and XML) poate fi considerata cea mai semnificativa, cu atat mai mult cu cat este menita sa sustina tendinta anului. Desi unii o considera mai degraba o tehnica de dezvoltare a aplicatiilor sau un numitor comun al un grup de tehnologii, este evident ca implicatiile transferul invizibil de date in serverul web si browser – pe care Ajax il face posibil – va face din aplicatiile web alternative viabile la multe dintre aplicatiile desktop uzuale, accelerand astfel transformarea web-ului intr-o platforma universala de calcul.

    Pentru produsul software al anului, revista PC World a optat pentru Mozilla Firefox, ceea ce reprezinta o mare victorie pentru miscarea open source. Fara indoiala ca noul browser a facut furori in 2005, nu doar pentru ca este stabil, rapid si usor de utilizat, ci si fiindca interfetele sale publice au permis unei comunitati de programatori entuziasti sa dezvolte o multime de componente aditionale menite sa integreze perfect browserul in ecosistemul web. Pe locurile urmatoare s-au clasat Google Gmail si Mac OS X 10.4 (Tiger), asa ca nu pot fi decat de acord cu selectia revistei americane.

    Poate ar merita sa mentionam si cele mai spectaculoase achizitii ale anului 2005. Desi campionul cumparaturilor pare sa fie Oracle – care si-a permis sa achizitioneze pe Siebel, cu 5,85 miliarde de dolari -, interesante sunt evolutiile in zona internetului, unde centrul de interes nu-l mai reprezinta atat produsele si tehnologiile, cat comunitatile de utilizatori. Astfel, eBay a cumparat serviciul de chat si telefonie internet Skype, in vreme ce Yahoo! a preluat serviciul de partajare de poze Flickr si, in urma cu cateva zile, serviciul de „semne de carte“ online Del.icio.us. Google a achizitionat DodgeBall, un serviciu de socializare pentru dispozitive portabile. Dar se pare ca marea prada va fi AOL, pentru care se vor lupta Google, Yahoo! si Microsoft – probabil in 2006.

    Ar mai fi o categorie: siturile si serviciile web care au stralucit in 2005. Aici premiile Webby – adevarate oscaruri ale internetului – nu pot fi ocolite, asa ca ne intalnim din nou cu Flickr, considerat „The Webby Breakout of the Year“ pentru ca intrupeaza multe dintre tendintele care modeleaza viitorul internetului, de la etichetare si moblogging pana la retele sociale. Categoria Blog a revenit – previzibil – lui „Boing Boing“. Insa probabil cel mai mare premiu ar trebui sa revina sitului KatrinaList.net, construit in doar cateva zile de un grup de voluntari care au conceput structurile XML si au agregat fluxurile RSS din intregul web pentru a aduna intr-o singura baza de date informatii despre zeci de mii de supravietuitori ai uraganului Katrina.

  • Razboi pe piata consolelor video

    Microsoft a declarat razboi pe piata consolelor de jocuri de noua generatie. Xbox 360, lansata recent in SUA, tocmai a ajuns si in Europa, iar succesul pare sa depaseasca cele mai optimiste asteptari.

    Bill Gates s-a tinut de cuvant. Consola de jocuri a lui Microsoft, Xbox 360, a fost lansata pe piata, iar avansul fata de urmaritoarele sale (Sony PlayStation 3 si Nintendo Revolution, anuntate pentru anul viitor) i-ar putea asigura un ragaz suficient pentru a vinde pana la 10 milioane de unitati, conform estimarilor oficialilor companiei. Noua generatie de console Sony, Microsoft si Nintendo va revolutiona piata si obiceiurile consumatorilor, spun analistii. De ce? In principal, datorita dotarilor tehnice fara precedent ale consolelor, care vor deveni computere miniaturale, capabile nu doar sa ofere performante grafice iesite din comun pentru jocurile video, ci si sa se interconecteze cu toate echipamentele de entertainment digital ale consumatorului (DVD-player, combina muzicala, MP3 player, PC).

    Anul acesta, piata mondiala de jocuri video va avea o valoare de peste 25 de miliarde de dolari, majoritatea provenind din vanzarile de console si de jocuri. Lider detasat in ceea ce priveste vanzarile de console este Sony, cu PlayStation 2, avand o cota estimata la 70%. Intrat pe piata abia in 2001, Microsoft a cucerit intre timp pozitia a doua, in dauna Nintendo. Totusi, prima versiune a consolei, denumita simplu „Xbox“, nu s-a dovedit pana acum profitabila pentru Microsoft. In ultimul trimestru, desi a adus venituri de 634 de milioane de dolari, divizia responsabila de Xbox a inregistrat pierderi de 138 de milioane de dolari.

    Acum insa, Bill Gates a pariat si mai multi bani pe noua versiune a consolei, despre care afirma raspicat ca va fi mai buna decat PlayStation 3. Dupa ce Xbox 360 a debutat, acum doua saptamani, pe piata americana, compania lui Bill Gates a lansat noua consola si in primele magazine europene – in Marea Britanie si Franta – la inceputul acestei luni. Istoria lansarii pe batranul continent a fost parca trasa la indigo cu cea din SUA, de acum doua saptamani: si in Europa, fanii au format cozi kilometrice in fata magazinelor unde urma sa fie vanduta Xbox 360, inca din noaptea dinaintea marelui eveniment. De ce atata stoicism? In primul rand pentru ca stocul rezervat primei aparitii a consolei in Europa a fost limitat la 300.000 de unitati.

    Nici macar cei care au comandat noua consola pe Internet n-au fost prea norocosi. Desi foarte multi oameni au facut comenzi in avans, oficialii magazinului online Amazon din Marea Britanie au anuntat ca nu vor reusi sa-si tina promisiunea fata de clienti si ca toti cei care au plasat comenzi inainte de 2 noiembrie vor primi mult-dorita consola abia incepand cu ianuarie 2006.

    Analistii au dat o posibila explicatie pentru stocul redus lansat pe piata: compania vrea sa pastreze cat mai multe console pentru perioada Craciunului, una din cele mai profitabile pentru toti actorii din piata divertismentului video, fie ca sunt vanzatori de jocuri sau de console.

    Cativa utilizatori ai eBay, cel mai mare site de licitatii online, au reusit sa profite de ocazie. Cateva modele de Xbox 360 au fost scoase la licitatie pe site, pentru utilizatorii britanici, iar rezultatul a fost mai mult decat surprinzator. Desi pretul oficial al consolei variaza, in functie de model, intre 300 si 400 de euro, unul dintre solicitanti a licitat pe eBay 1.000 de lire sterline. Nimeni nu a supralicitat aceasta fabuloasa suma.

    „In aproximativ o saptamana vor fi livrate noi stocuri de Xbox 360 in Europa, insa consola va fi disponibila la discretie cel mai probabil abia in 2006“, a precizat un oficial Microsoft. Xbox (versiunea de dinaintea Xbox 360) nu a fost prezenta in Romania, cel putin pe cale oficiala, unul dintre motive fiind dificultatea companiei de a asigura service-ul pe piata locala.

    In schimb, Xbox 360, va fi distribuita si in Romania, a declarat pentru BUSINESS Magazin Paula Apreutesei, manager de marketing al Microsoft pentru Europa de Sud-Est. „Lucram la acest lucru, dar nu avem inca o data exacta pentru momentul lansarii in Romania a consolei Xbox 360“, a spus ea.

    Si rivalii Sony si Nintendo, care sunt prezenti in magazinele autohtone cu versiuni anterioare ale consolelor proprii, vor aduce noile produse, insa cu ceva intarziere dupa momentul lansarii oficiale la nivel mondial (fixata pentru Sony PlayStation 3 la jumatatea anului, iar pentru Nintendo Revolution in a doua parte a lui 2006).

    „Anul acesta au fost vandute aproximativ 10.000 de console PlayStation 2 ale Sony, cu 50-70% mai mult fata de 2004. Compania va aduce PlayStation 3 in Romania la sfarsitul lui 2006 – inceputul lui 2007“, a precizat Mihai Stegaru, director de marketing al Best Distribution.

    Nintendo a avut rezultate ceva mai modeste pe piata romaneasca. „Numarul total de console Nintendo vandute anul acesta este cuprins intre 600 si 900“, estimeaza Doru Raduta, director general TNT Games, companie distribuitoare a consolelor Nintendo in Romania. „Consola Revolution va ajunge la noi imediat dupa lansarea oficiala, probabil in trimestrul al treilea al 2007“, a explicat Raduta.

    Potrivit estimarilor unor oficiali Microsoft, Xbox 360 ar putea ajunge in casele a peste 10 milioane de utilizatori. Totusi, au existat si ceva probleme. Unii utilizatori americani au reclamat faptul ca noua consola s-a supraincalzit si s-a blocat si au returnat-o pentru reparatii. „Numarul reclamatiilor este mult mai mic fata de nivelul obisnuit in cazul lansarii de console noi, adica intre 3 si 5% din totalul cumparatorilor“, a precizat un oficial Microsoft.

    Strategia companiei pentru atragerea unui numar cat mai mare de utilizatori ai noii console include si lansarea, cat mai devreme, de jocuri care sa aiba succes. Principiul este simplu: daca utilizatorii au jucat un anume joc pe PC sau pe telefonul mobil si le-a placut, vor vrea cu siguranta sa-l incerce si pe consola de ultima generatie.

    Unul dintre cei mai mari producatori de jocuri video din lume, Electronic Arts, a pregatit deja cinci astfel de titluri „consacrate“ pentru Xbox 360 – Need For Speed, Fifa ‘06, NBA Live ‘06, Tiger Woods PGA Tour ‘06 si Madden NFL ‘06.

    Insa jocurile video par a fi doar un pretext pentru ca Microsoft, Sony si Nintendo sa ii convinga pe utilizatori sa aduca noua consola in casa. Practic, cele trei companii vor sa transforme consolele de jocuri de ultima generatie in noul centru de divertisment digital din livingul utilizatorilor. Tocmai din acest motiv, toate consolele vor avea functii in plus si vor putea fi folosite pe post de DVD-player sau combina muzicala, dar si ca mini-computer conectat la Internet sau ca ecran de televizor.

    Xbox 360 poate fi deja privita ca o demonstratie a noului concept. Stie sa redea melodii de pe CD-uri prin propriul sistem de sunet, dar in acelasi timp permite si conectarea unui player de muzica digitala pentru ca melodiile digitale sa fie ascultate prin intermediul consolei. Citeste DVD-uri, iar pozele pot fi de asemenea vazute pe ecranul sau, camera foto digitala fiind usor de conectat la consola.

    Consolele de viitoare generatie ar putea fi, intr-adevar, un bun indiciu pentru felul in care se vor schimba in viitor obiceiurile de consum al tehnologiei, este de parere Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei IT&C al Camerei Deputatilor. „De pilda, cred ca, in timp, laptopul va disparea. Este unul din dispozitivele care se va metamorfoza. Va deveni mai mic si va fi un echipament de tip all-in-one, va ingloba telefonul mobil si va avea multiple functii“, a spus Pambuccian.

    Cat de exacta este aceasta previziune, ramane de vazut. Cert e ca noile console ale marilor jucatori, tot mai mici si mai inteligente cu fiecare noua versiune, incep deja sa corespunda destul de bine descrierii.

  • All in one All in one

    Noua consola Microsoft promite jocuri video la calitate mai buna, dar si multiple functii de interconectare pentru divertisment digital. Scopul lui Gates este sa ocupe livingul consumatorilor inainte ca rivalii sa arunce pe piata propriile console.

    ASPECT: Xbox 360 nu este cu mult mai mica decat predecesoarea sa, consola Xbox, insa designul mai modern si culoarea mai prietenoasa o fac mai potrivita pentru living.

    CAPACITATE: Consola este mai puternica decat multe PC-uri de pe birourile utilizatorilor. Poate sa efectueze o mie de miliarde de operatiuni pe secunda, ajutata de trei procesoare de 3,2 GHz de la IBM. Are un hard disc de 20 GB.

    CONECTIVITATE: La consola pot fi conectate un numar mare de echipamente – playere de muzica, DVD playere, camere digitale, computere cu sistem de operare Windows.

  • Exemplul bursei

    Puterea unui nume format dintr-o singura litera este confirmata de modelul adoptat la bursa din New York inca de acum 100 de ani, cand unora dintre cele mai mari si mai valoroase companii listate li s-a permis sa-si reduca simbolul de tranzactionare de la trei la o singura litera.

    EXEMPLE: Printre companiile privilegiate se numara Citigroup (C), Ford Motor (F), Kellogg (K), Vivendi (V).

    LOCURI LIBERE: Bursa din New York mai are inca aproximativ 10 litere disponibile, dar un purtator de cuvant a spus ca acestea nu vor fi acordate chiar atat de usor. „Sunt doar pentru liderii din industrii, pentru ca un astfel de simbol este „un puternic instrument de marketing si un simbol al statutului de pe Wall Street“.

    INTERES: Tocmai unele dintre aceste companii ar putea fi printre primele interesate de rezervarea unui nume de domeniu web format dintr-o singura litera.

  • O litera de milioane

    Ce poate fi mai usor decat sa tastezi o adresa de Internet?  Iar cu cat aceasta este mai scurta, cu atat e mai usor de retinut si de scris. Iar pentru ca adresele cat mai scurte aduc mai multi vizitatori pe site, companiile au inceput sa puna bani de-o parte pentru cele dintr-o singura litera.

    Nu sunt foarte indepartate vremurile in care, pentru a afla o informatie „de cultura generala“, oamenii aveau rabdarea de a rasfoi enciclopedii stufoase de sute de pagini, care, pe deasupra, uneori nu erau de gasit decat prin casele prietenilor sau la sediul bibliotecii din oras. 

    Totusi, cel care astazi s-ar deplasa pana la sediul bibliotecii (sau chiar pana la raftul cu carti din propria casa) pentru a afla cati presedinti a avut SUA, cum arata biografia unui actor sau care este capitala unei indepartate tari africane, n-ar putea fi incadrat decat intr-una dintre urmatoarele doua categorii: ori este un excentric iubitor de miscare, ori e un om normal, dar fara acces la Internet. Accesul la tehnologie a consolidat un principiu nu foarte onorant: comoditatea creste direct proportional cu viteza de conectare la Internet a PC-ului. Daca avem Internet, nu ne mai complicam cu metode alternative, ci cautam informatia online, pentru ca este mai usor si mai rapid (unde cuvantul cheie este „rapid“).

    Astfel, pornind de la un fapt cert, marile companii cu prezenta online au ajuns la concluzia ca este un lucru cat se poate de normal sa puna de-o parte cel putin un milion de dolari pentru a cumpara nici mai mult nici mai putin decat… o litera. Nu numai ca e normal, dar a devenit chiar imperios necesar. Despre ce litera este vorba? Despre cea care, odata asezata intre „www“ si „com“ (sau „org“, sau „net“), formeaza o adresa de Internet mai usor de tastat si de retinut de catre internauti. Mai exact, in aceasta perioada, organismul international care administreaza numele de domenii web – ICANN – analizeaza posibilitatea de a scoate la vanzare adresele formate dintr-o singura litera (a.com, f.net, etc.). Se pare ca acordul de principiu a fost dat, urmand sa se decida asupra procedurii. Insa cine ar vrea sa cumpere asa ceva?

    De exemplu, directorul executiv al Coca-Cola ar putea fi destul de interesat de pretul de achizitie al adresei www.c.com. Rationamentul nu este complicat: Un efort mai mic depus de clientii sai pentru a vizita site-ul companiei inseamna, matematic, mai multi vizitatori. Ceea ce duce la o promovare mai buna si, inevitabil, la cresterea vanzarilor.  „Unele dintre aceste litere sunt de-a dreptul «fierbinti» si va exista cu siguranta cerere pentru ele“, a spus Alex Tajirian, unul dintre primii specialisti care a oferit interviuri presei internationale pe aceasta tema, la scurt timp dupa aparitia primelor informatii despre initiativa ICANN. El este director executiv al firmei DomainMart de consultanta pentru acordarea de nume de domenii web.

    Tajirian a mai spus ca nu s-ar mira daca cele mai dorite litere ar fi cumparate pentru sume de peste un milion de dolari. Asta pentru ca adresa web a oricarui site este la fel de importanta pentru Internet asa cum este, sa spunem, locatia unui imobil scos la vanzare pentru piata imobiliara. De ea depind foarte multe – cat de usor este de gasit site-ul respectiv, dar si cat de mult timp ii trebuie utilizatorului pentru a tasta corect adresa in browser.

    Ca si in industria de retail, de exemplu, daca clientului ii este prea greu sa gaseasca magazinul sau daca, odata aflata adresa, este prea complicat sa ajunga acolo, acel client poate fi pierdut.

    In mod normal, domeniile web se acorda conform principiului „primul venit, primul servit“. Iar pretul unei adrese web pe domeniul „.com“ este de doar cativa dolari, cel putin daca adresa e formata dintr-un substantiv propriu sau din cuvinte combinate ori inventate. In schimb, nume precum „Creditcards.com“, „VIP.com“ sau „Fish.com“ s-au vandut pentru mai mult de un milion de dolari fiecare, in ultimii doi ani.

    Astfel ca devine mai usor de inteles de ce noile adrese, formate dintr-o singura litera, ar putea atrage usor la fel de multi bani, daca nu chiar mai multi. Dar cum s-a ajuns sa fie vehiculate sume atat de mari si, mai ales, de ce tocmai acum?

    Pe scurt, in anul 1993, responsabilii cu „arhitectura“ Internetului au decis ca adresele formate dintr-o singura litera si situate pe domeniile „.com“, „.net“ si „.org“ trebuie puse de-o parte, astfel incat nimeni sa nu le poata cumpara si folosi. Motivul? Specialistii, influentati de cresterea ametitoare a numarului paginilor de internet, se temeau ca, la un moment dat, s-ar putea epuiza toate adresele disponibile. Atunci, ei s-au gandit ca, intrati in criza, ar putea scoate la vanzare si adrese de tip „www.nume-site.litera.com“, unde „litera“ sa poata fi inlocuit cu oricare dintre literele alfabetului, iar „nume-site“ sa fie numele ales de cumparator. Astfel, baza de date cu adrese de Internet ar fi putut fi multiplicata de pana la 26 de ori, cate litere sunt in alfabet.

    Timpul a trecut, iar inginerii au inteles ca aceasta solutie nu va fi necesara, pentru ca Internetul poate sustine in forma sa actuala suficiente adrese web (de pilda, doar pe domeniul „.com“ exista astazi peste 40 de milioane de adrese web). Asa ca acum au acceptat – presati si de insistentele marilor companii care si-au pregatit deja bugetele de shopping – sa elibereze domeniile „de aur“ formate dintr-o singura litera.

    Iar primele companii care se vor aseza la coada pentru a prinde astfel de adrese vor fi probabil acelea care deja au investit milioane de dolari in branduri formate dintr-o singura litera, sunt de parere specialistii. De exemplu, Yahoo! isi promoveaza adesea serviciile folosind simbolul „Y!“, iar in cursul acestui an compania a aplicat pentru inregistrarea marcii comerciale „Y.com“, mizand probabil si pe faptul ca astfel va fi mai bine plasata in lupta pentru inregistrarea domeniului „Y.com“. Inghesuiala va fi destul de mare pentru cele cateva adrese formate dintr-o singura litera de pe domeniul „.com“, mai ales ca, din cele 26 de adrese disponibile, trei sunt deja ocupate. Au existat trei companii care au apucat sa inregistreze cate o astfel de adresa inainte sa fie impuse noile restrictii, in 1993. Ele sunt operatorul de telecomunicatii Qwest (q.com), serviciul de plati PayPal al eBay (x.com) si Nissan (z.com, rezervat pentru prezentarea masinilor sport din seria Nissan Z).

    In afara acestora, alte trei organizatii au „suflat“ autoritatilor cate o adresa din afara domeniului „.com“: acestea au fost „i.net“, inregistrata de operatorul I.NET, firma care distribuie chiar domenii web catre terti, „q.net“, care apartine companiei Q Networks (cu toate ca site-ul nu a fost dezvoltat si apare ca inexistent) si „x.org“, rezervata de Fundatia X.Org, care realizeaza interfete grafice pentru computere pe care ruleaza sistemele de operare Linux si Unix.

    Tocmai pentru ca acum se anunta o batalie apriga pentru celelalte adrese disponibile, modul prin care ICANN va decide castigatorii se anunta foarte interesant. Daca in mod obisnuit organizatia deleaga domeniile „.com“ catre compania VeriSign, care le vinde si plateste un comision catre organismul de reglementare, in aceasta situatie este putin probabil ca adresele sa mearga, pur si simplu, catre cel care da mai mult. Alex Tajirian, director executiv al firmei DomainMart, spune ca domeniile dintr-o singura litera nu vor fi acordate neaparat celui mai bun ofertant si nici companiilor care detin branduri dintr-o singura litera sau care sunt cotate la bursa cu un simbol dintr-o singura litera.

    Una dintre solutii, spune el, este ca VeriSign sa scoata la licitatie domeniile pentru toti cei interesati, urmand sa ofere „dreptul primului refuz“ companiilor care au investit deja intr-un brand similar cu domeniul ofertat (cum ar fi Yahoo!, in cazul domeniului Y.com). Daca respectiva companie nu doreste sa ofere un pret egal cu cel al castigatorului licitatiei, abia atunci cel care a oferit cel mai bun pret va primi adresa dorita.

    Aceasta versiune este destul de credibila, cu toate ca analistii nu sunt inca siguri daca nu va agita apele si mai mult si nu va duce la intentarea de procese impotriva ICANN pentru nerespectarea rezultatelor stabilite prin licitatie.

    Chiar daca procedura exacta de acordare a noilor adrese nu a fost inca stabilita, este probabil sa asistam la un duel pasionant intre companii cu cifre de afaceri de pana la zeci de miliarde de dolari, care se lupta pentru a-i ajuta pe internauti sa devina si mai lenesi decat pana acum.

  • Internetul feminin

    Intre catwalk si weblog, top modelul Alana a creat senzatie cu originala combinatie de haute coutoure si high tech ce strabate proiectul ei numit „360 Fashion“. Insa nu ea va face internetul mai feminin, ci cardul din portofelul femeii obisnuite.

    Oricine priveste lumea din industria informatica observa cu usurinta un dezechilibru: sunt mult mai multi barbati decat femei in profesiunile tehnice. E adevarat ca la o reuniune profesionala – de pilda un targ sau o expozitie IT – proportia pare echilibrata, insa o privire mai atenta releva faptul ca marea majoritate a prezentei feminine provine din zone oarecum adiacente: marketing, relatii cu publicul, management de nivel mediu sau chiar de varf. Pe de alta parte, nici istoria computerelor si a internetului nu este prea bogata in prezente feminine. Facand un mic exercitiu de memorie, doar trei nume mi-au venit repede in minte. Prima ar fi Ada Byron de Lovelace, fiica marelui poet romantic englez, devenita mai tarziu colaboratoarea lui Charles Babbage si, cu siguranta, primul programator din istorie. Ar mai fi doamna contraamiral Grace Murray Hopper, cea care a realizat primul compilator si a avut o contributie importanta la promovarea limbajelor de nivel inalt. In fine, Esther Dyson, jurnalista, eseista si antreprenoare binecunoscuta in lumea IT.

    Nu sunt, desigur, primul care am constatat acest dezechilibru, iar o scurta repriza de cautare prin web aduce la suprafata o intreaga literatura dedicata subiectului. Foarte pe scurt, explicatia vine in principal din zona sociala: educatia fetelor este, prin traditie, mai putin orientata spre stiinte aplicate decat a baietilor, iar acest handicap este apoi sporit de nenumarate stereotipuri culturale privind o presupusa „lipsa de talent tehnologic“. Statisticile nu par sa indice o ameliorare a situatiei: in vreme ce in toate domeniile stiintifice numarul femeilor cu doctorate creste constant, in domeniul informaticii cresterea procentuala este nesemnificativa.

    Tot statisticile releva ca doar 2% dintre voluntarii implicati in proiecte open source sunt femei, iar cand o tanara de 23 de ani pe nume Val Henson ajunge sa contribuie cu patch-uri la nucleul Linux, este privita ca o ciudatenie si se bucura de atentia presei. Insa Val Henson scoate la lumina inca o motivatie: in lumea informaticii inca se resimte o atitudine sexista, impotriva careia Val militeaza activ, in principal prin organizatia LinuxChix.org. Si nu e singura care atrage atentia asupra fenomenului. Ellen Sperus, profesor de informatica la Mills College, dupa ce a obtinut trei licente la MIT, a publicat la randul ei cateva analize privind marginalizarea femeilor in lumea IT si chiar a realizat un program care detecteaza automat mesajele insultatoare (flame) din forumuri online. In plus, in 2001 a fost desemnata „The Sexiest Geek Alive“…

    Insa statisticile mai spun si alte lucruri interesante si pun in evidenta cateva tendinte care merita atentie. Pe langa deja banala crestere a ratei de utilizare a internetului, se constata o crestere accentuata a utilizarii acestuia in randul femeilor. Este de notorietate faptul ca in multe zone ale „web-ului social“ femeile constituie majoritatea (depasind chiar doua treimi pe LiveJournal), insa aici media de varsta este destul de scazuta. Un studiu realizat de Washington Post si Nielsen / NetRatings releva ca procentul femeilor cu serviciu care folosesc internetul este in continua crestere si, dupa unele estimari, se pare ca in Statele Unite l-a depasit pe cel al barbatilor. Spre deosebire de segmentul de varsta inferior, unde socializarea pare mai importanta, motivatia invocata de femeile angajate este in principal legata de economia de timp. Acelasi studiu mai arata ca femeile active tind sa reduca timpul dedicat televiziunii si presei tiparite si sa acorde mai mult timp internetului si radioului. Totodata, ele sunt cele care recurg cel mai adesea la cumparaturi online si folosesc web-ul pentru a se informa in privinta produselor pe care vor sa le cumpere. 

    Daca punem in ecuatie si faptul ca in SUA femeile i-au depasit pe barbati si in privinta cheltuielilor pe tehnologie – fiind responsabile pentru circa 60 de procente din veniturile realizate de producatorii de electronice – plus influenta majora pe care o au in toate cumparaturile domestice, este de asteptat ca marketingul sa reactioneze la aceasta tendinta, iar internetul sa devina din ce in ce mai feminin.

  • Poezie peste IP

    Cine spunea ca poetii clasici vor fi uitati, iar poeziile lor se vor pierde prin rafturile prafuite ale bibliotecilor? De fapt, vocile lor vor rasuna de-acum inainte in mintea utilizatorilor de Internet. Fara metafore, la propriu.

    Poetry Archive este o noua initiativa online, finantata de guvernul de la Londra si organizatii de binefacere, care urmareste sa ofere utilizatorilor  pe Internet inregistrari foarte vechi, in format digital, ale unor mari poeti clasici printre care Alfred Lord Tennyson, William Butler Yeats, Rudyard Kipling, John Betjeman sau Siegfried Sassoon, scrie BBC News Online.

    Iar ei nu sunt singurii poeti ale caror voci vor fi transpuse in fisiere digitale. Andrew Motion, laureatul britanic in poezie care a initiat acest proiect, are in plan sa inregistreze poeti englezi sau americani contemporani recitand poeziile lor, pentru ca viitoare generatii sa poata beneficia de acest avantaj cultural, relateaza BBC News Online.

    „Arhiva care cuprinde fisierele audio digitale, www.poetryarchive.org, va fi de foarte mare folos atat elevilor si studentilor, cat si profesorilor“, a explicat Andrew Motion.

    „Daca exista actori care pot surprinde exact nuanta dorita de poet atunci cand citesc poezii, majoritatea nu reusesc, iar pentru asta vrem sa pastram vocea originala a persoanei care a scris poezia“, a mai spus el. Renumiti poeti contemporani au inceput deja sa faca inregistrari care sa fie introduse in arhiva, iar intentia principala a fondatorului acestui proiect este de a crea o uriasa biblioteca digitala online in care sa fie prezenti cat mai multi poeti, scrie BBC News Online. Ideea este absolut noua, aceasta fiind prima oara  cand utilizatorii la scara larga vor avea acces la astfel de inregistrari.

    In schimb, proiecte de a crea gigantice biblioteci online, care sa cuprinda carti in format digital nu este una tocmai noua, Google, cel mai mare motor de cautare din lume, si Yahoo!, cel mai important portal de Internet, fiind companiile care s-au angajat in asemenea initiative. In cazul Poetry Archive nu vor fi insa probleme legate de drepturile de autor, cum s-a intamplat cu bibliotecile digitale scrise.

    „Cu toate acestea, nu vom reusi niciodata sa aducem la un loc, pe Internet, vocile tuturor marilor poeti. Exista goluri foarte mari, iar oamenii care nu au fost inregistrati citindu-si operele in vremea lor nu vor putea fi adusi in prezent pentru asta“, a spus Andrew Motion, fondatorul Poet Archive.

  • Management pentru profit

    Atunci cand ati incercat toate strategiile posibile, iar rezultatele pozitive au continuat sa se lasa asteptate, este clar ca undeva, o rotita din sistem sau poate mai multe, fac probleme, iar singura solutie pare sa ramana optimizarea procesului de luare a deciziilor, dar si al celui de implementare a acestora.

    Site-ul www.bettermanagement.com se vrea un sfatuitor al directorilor executivi si al responsabililor din segmentul middle-management, pentru ca procesul de conducere a afacerii sa curga cat mai perfect. Site-ul are numeroase categorii, analizand afacerea din perspectiva domeniului de activitate, avand sfaturi legate de aplicatiile soft care ar putea ajuta aceste procese, dar si despre alte probleme legate de business. Nu lipseste arhiva de documente care pot fi studiate, care contine peste 3.000 de studii de caz, sectiunea de training online si nici cea de jurnale online tinute de analistii in domeniu. Site-ul este sustinut de nume grele, precum Forbes sau companii printre care IBM, HP sau Intel, dar si Deloitte, Accenture, SAS Institute si altii.

    Exista in arhiva companiei patru studii de caz legate de Romania, dintre care unul este legat de activitatile fondului de investitii Global Finance. Accesul la texte este gratuit, spre deosebire de alte portaluri de acest gen, iar vizitatorii pot interactiona cu analistii pentru a rezolva probleme concrete de business.

    Site-ul are de asemenea si o sectiune de analize realizate sub forma de webcast – televiziune pe Internet. Sunt disponibile mai multe analize de caz discutate de experti in domeniu. Sectiunea de training online pentru executivi este realizata cu ajutorul Universitatii Harvard, iar aici exista si lectii pentru care trebuie scosi bani frumosi din buzunar. Insa nici la acest capitol nu lipseste continutul gratuit. Sunt lectii de 100 de dolari, dar si unele de 3.000 de dolari. Pagina nu duce lipsa de un mic magazin online, din care se pot cumpara diverse carti, legate bineinteles de procese si analize de management, sfaturi pentru conducatorii de afaceri si prezentare de concepte noi.

    La capitolul software, sunt luate in discutie aplicatiile de analiza proceselor de afaceri (business intelligence), cele pentru managementul resurselor (ERP) sau cele pentru relatiile cu clientii (CRM). Experientele sunt adaptate de asemenea la nivel regional, existand sectiunile principale Asia/Pacific, EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa) si America Latina.