BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Busola GSM

    Dupa ce sistemele navigationale au devenit o prezenta obisnuita in tot mai multe automobile, o companie americana si-a propus sa-i „orienteze“ si pe posesorii de telefoane mobile.

     

    MapQuest, divizie a furnizorului de servicii online AOL, nu este un nume necunoscut celor care cauta pe Internet harti sau indicatii legate de traseul optim al unei calatorii, asemenea resurse fiind disponibile pe site-ul companiei, MapQuest.com.

     

    Compania a prezentat un sistem de localizare si orientare care poate rula pe telefoanele mobile. „O mare parte a viitorului nostru este mobil. Avem utilizatori ai site-ului care au deja incredere in noi. Aceasta este doar o modalitate mai buna de a ne ghida utilizatorii la destinatie“, spune Alan Beiagi, general manager al MapQuest, citat de presa internationala. 

     

    MapQuest Navigator, cum a fost denumit serviciul, va fi promovat ca o alternativa mai ieftina la deja clasicul sistem de navigatie incorporat in unele autoturisme. Un avantaj al sistemului proaspat lansat este faptul ca, pe langa indicatiile prin harti si text, va folosi si indicatii audio.

     

    Pentru ca software-ul produs de MapQuest sa ajunga pe telefoanele mobile, AOL trebuie sa incheie acorduri cu operatorii. Oficialii companiei au declarat ca primele retele vizate vor fi americanii de la Verizon si Sprint Nextel. Pretul va fi fixat de fiecare operator de telefonie mobila in parte, dar oficialii MapQuest spun ca ar fi de dorit sa nu depaseasca 10 dolari pe luna. Serviciul poate fi folosit doar pe telefoanele care ruleaza  continut Java si care se pot conecta la Internet prin Wap.

     

    Produsul include mai multe servicii suplimentare, cum ar fi calcularea celei mai scurte rute catre un anumit punct, semnalarea punctelor de interes de pe traseu, de exemplu banci, muzee sau restaurante, dar le permite utilizatorilor si sa isi comunice pozitia prin SMS.

     

    Chiar si atunci cand telefonul mobil iese din aria de acoperire a retelei in timp ce utilizatorul urmarea un traseu, harta ramane stocata pe telefonul mobil si continua sa functioneze normal. MapQuest spera ca va reusi sa convinga cat mai multi dintre cei 40 de milioane de utilizatori ai site-ului sa foloseasca serviciul si pe telefonul mobil. Servicii similare pe Internet mai ofera concurentii de la Google, Yahoo! si InfoSpace.

  • O scrisoare de 1 GB

    Daca serviciul de email pe care il folositi nu va permite transferul fisierelor mari, o solutie este Yousendit.com. Serviciul nu pune problema dimensiunii, poate doar a rabdarii celui care il foloseste.

     

    Marele avantaj al casutei de email este ca poti trimite mesaje oriunde in lume, „livrarea“ dureaza doar cateva secunde si in majoritatea cazurilor este gratuita. Ce te faci insa atunci cand, mergand pe principiul ca o imagine face cat o mie de cuvinte, iar un film chiar mai mult de atat, vrei sa trimiti un fisier de dimensiuni foarte mari?

     

    Cea mai la indemana solutie este folosirea serviciului oferit de site-ul www.yousendit.com. Fara a parasi prima pagina a acestei adrese, prin doar trei pasi simpli, se pot trimite fisiere de pana la 1GB (1.000 MB). Alegi fisierul de pe calculator pe care vrei sa il expediezi, scrii adresa de e-mail a destinatarului si dai ordinul de trimitere apasand butonul „yousendit“. Fisierul va fi transferat si stocat pe server-ul acestui site, iar cel caruia ii este destinat fisierul va primi pe e-mail un link catre adresa unica unde este stocat fisierul, pe care va putea sa il copieze pe propriul calculator.

     

    In cazul in care nu beneficiezi de o cone-xiune prea rapida, yousendit este o buna alegere cu conditia ca fisierele trimise sa nu depaseasca o dimensiune rezonabila. Din pacate, nu se poate trimite mai mult de un singur fisier la fiecare operatiune, dar tinand cont de simplitatea in utilizare, acesta nu e un neajuns major.

    In schimb, viteza cu care site-ul copiaza fisierul pe propriul server ar putea intra in categoria dezavantaje. In timpul operatiunii de trimitere, site-ul avertizeaza ca expedierea unui singur MB poate dura intre 1 si 5 minute, in functie de viteza conexiunii.

     

    La un simplu calcul, in varianta pesimista in care viteza conexiunii este minima, trimiterea unui film cu dimensiunea de 700 MB va lua aproape 60 de ore. Asa ca, daca folositi calculatorul de la birou, riscati sa faceti multe ore suplimentare pana cand veti vedea fisierul trimis. Sistemul are o solutie antivirus inclusa, ce scaneaza automat toate fisierele trimise. Tot pentru securitate, yousendit foloseste o conexiune de tip SSL, pentru a se asigura ca nimeni nu poate intercepta vreun fisier in timpul transmiterii.

     

    Yousendit a fost lansat acum trei ani de compania californiana cu acelasi nume si este (inca) gratuit. Oficialii companiei spun ca au mai multe milioane de utilizatori. Veniturile provin din publicitatea prezenta pe site prin ferestrele care se deschid automat daca nu sunteti protejat de un program eficient de blocare a ferestrelor pop-up.

  • Muschi vs. tehnologie

    Criticii vehementi ai tehnologizarii echipamentului sportiv sustin ca nu exista  in fond o diferenta radicala intre ameliorarea performatelor sportive prin utilizarea substantelor interzise si invazia microcipurilor din talpa adidasilor pana in crestet.

    Data viitoare cand mergeti cu partenerul de afaceri la o partida de golf, poate n-ar fi o idee rea sa va interesati discret de modelul crosei acestuia, pentru ca in functie de calitatile metalului din care aceasta este confectionata, oponentul dumneavoastra poate avea din start un avantaj de circa 20%, anuland practic diferenta de valoare sportiva. De fapt, cursa nebuna de a incorpora tehnologii de ultima ora in diverse echipamente sportive tinde sa devina o problema de etica si reglementare sportiva in foarte multe zone: golf, tenis, atletism, schi, inot, ba chiar si cotidianul fotbal. 

    Criticii vehementi ai tehnologizarii echipamentului sportiv sustin ca nu exista in fond o diferenta radicala intre ameliorarea performatelor sportive prin utilizarea substantelor interzise si invazia microcipurilor din talpa adidasilor pana in crestet. Categoric, tinta preferata a eforturilor de tehonologizare sunt sporturile scumpe, care se bucura si de un anumit prestigiu social: golful si tenisul.

    Golful zilelor de azi cunoaste cel putin doua tendinte: pe de o parte circuitele sunt invadate de dispozitive de masurare a distantelor bazate pe GPS, adica localizarea tintei prin intermediul satelitilor, iar pe de alta parte, fabricantii de crose aproape au atins limita teoretica a randamentului crosei utilizand materiale ultrausoare imprumutate din industria aerospatiala.

    Dispozitivele GPS pot indica jucatorului care ar trebui sa fie viteza si unghiul cu care ar trebui lovita mingea pentru apropierea optima de gaura, ceea ce jucatorii profesionisti si de moda veche fac „din ochi“. Este ca si cum unui Hagi i s-ar oferit o busola pentru a desena traiectoria golului din meciul contra Columbiei de la mondialul american.  De altfel, Royal and Ancient Golf Club of St. Andrews – organismul care stabileste regulile jocului in toata lumea, mai putin in SUA, dependintele sale teritoriale si Mexic – a interzis aceste dispozitive in incinta terenurilor de golf.

    Mult mai problematica pare a fi fizica de mare finete aplicata in constructia croselor. Pana nu de mult, materialul din care se confectiona corpul corsei era lemnul, ulterior acesta a fost inlocuit de un otel special, evident mai usor si mai rezistent.  Astazi insa marii producatori precum Callaway, Acushnet, Ping si Taylor Made recurg la titaniu si fibra de carbon, doua materiale care intra in fuselajele navetelor spatiale. Consecinta directa este ca aceste crose de ultima ora dau posibilitatea jucatorului sa imprime o forta considerabil mai mare mingii fara o imbunatatire corespunzatoare a performantelor sportive personale. 

    Este vorba despre eficienta unui corp solid (crosa) in a trasmite energie unui corp alt solid prin impact (mingea). Specialistii au calculat ca limita superioara teoretica a acestui coeficient este de 0,88, iar ultimele modele de la Callaway au atins nivelul de 0,86, o crestere dramatica in comparatie cu un maximum de 0,78 pentru crosele confectionate din cel mai bun lemn.

    Pentru ca titaniul este foarte usor, da posibilitatea fabricantilor sa doteze crosele cu asa-numitele „capete“ mai performante, cu o suprafata mai mare si elasticitate ridicata a peliculei de metal care acopera zona in care crosa atinge mingea. Castigul mediu in distante parcurse este considerabil: de la 265,17 metri (290 de iarzi) la 283,46 metri (310 iarzi) pentru un bun jucator in circuitul profesionist PGA. 

    Consecintele sunt clare: in cazul adoptarii acestor noi crose, va trebui fie ca terenurile de golf sa fie marite, fie sa creasca indicele de dificultate, scenariu in care durata unui partide ar putea creste semnificativ – si vor creste, corespunzator, si costurile. 

    Cele doua organizatii care guverneaza jocul, United States Golf Association si Royal and Ancient, au decis sa impuna o limita superioara de 0,83 a coeficientului, limita care va deveni universal obligatorie incepand din anul 2008. Cele doua organisme au incercat astfel sa evite repetarea a ceea ce s-a intamplat in 1975, cand au fost puse in vanzare pentru prima data rachetele de tenis cu o suprafata de lovire foarte mare (wide body). 

    Viteza serviciului si forta voleului au crescut dramatic, atat la incepatori cat si la profesionisti, dar in timp ce primii aveau in acest fel un substitut facil al spectaculozitatii jocului profesionistilor, acestia din urma au impins jocul pana la a inlatura cu desavarsire finetea si rafinamentul in favoarea vitezei si a fortei. „Abrutizarea“ jocului de tenis, adusa de aceste rachete, a facut ca numarul practicantilor acestui sport sa scada dramatic in America, de la 34 de milioane in 1975 la numai 13 milioane in 1985, conform datelor culese de The International Tennis Association.

    Desi popularitatea tenisului a inregistrat o usoara crestere in ultimii doi ani, cifrele vanzarilor de rachete de tenis in Statele Unite arata o scadere de circa 12,5% in primul trimestru din 2004 in comparatie cu aceeasi perioada din 2003. 

    Semnalul a fost foarte clar pentru Head, una dintre cele mai respectate firme producatoare. Specialistii de la Head au introdus o racheta care contine un dispozitiv electronic al carui unic scop e sa transforme energia impactului cu mingea intr-o contraforta menita sa atenueze forta de recul. A lovi cu putere mingea de tenis este, in principiu, la fel de solicitant ca trasul la tinta cu o arma cu recul mare. Efortul repetat poate provoca inflamari ale coatelor. Noua racheta Head are calitatea unica de a reduce impactul acestui recul cu pana la 50%. 

    The International Tennis Association stipuleaza clar ca nu sunt permise atasarea sau „incorporarea“ in rachete de dispozitive care folosesc forte externe pentru imbunatatirea performantelor, insa racheta Head foloseste energie produsa de chiar actul de a juca tenis si, deci, nu poate fi descalificata. Rezultatul este si in acest caz o crestere anormala a vitezei de joc.

    Desi pare neverosimil, pana si mai putin pretentiosul jogging s-a transformat recent intr-o imensa cursa de microcipuri si dispozitive electronice minuscule ascunse in tesatura tenisilor. 

    Adidas urmeaza sa lanseze in luna decembrie modelul Adidas One, care se distinge printr-un senzor cu baterii capabil de a inregistra o mie de parametri pe secunda. Semnalul e trimis unui microprocesor care actioneaza un minimotor electric pentru a regla, in timpul alergarii, anumite caracteristici precum elesticitatea tesaturii, rezistenta la impactul cu solul, cat de mult se poate deplasa piciorul in interiorul pantofului si asa mai departe. 

    Sa nu mai punem la socoteala faptul ca Timex, un cunoscut fabricant de ceasuri din SUA, comercializeaza de cativa ani un kit complet pentru jogging care contine o consola GPS si un ceas care masoara pulsul si tonusul muscular. Datele stocate de consola se transfera printr-o simpla sincronizare pe calculatorul personal, iar un software special genereaza rapoarte detaliate ale regimului de efort, distante parcurse, viteze, facand recomandari pentru alergarile viitoare. Simpla placere a alergatului de dimineata este inlocuita de stresul atingerii unor parametri. Si fiindca tot vine iarna, ultimul mit al placerii sportului pur, schiul, este si el pe cale de „demontare“. 

    Atomic, un producator austriac, a anuntat recent un proiect pilot care va introduce display-uri electronice pe schiuri si pe ochelarii de schi pentru a oferi schiorului „informatii diagnostice“ in timp real despre starea echipamentului: cat de strans sunt legati bocancii, cat de bine sunt ceruite schiurile etc. 

    Pana si un sport de nisa, precum schiul de fond, a devenit „victima“ tehnologizarii. Victor Petrenko, un cercetator din New Hapshire, a conceput niste „frane speciale“ care impiedica schiurile sa alunece in spate, scutind astfel schiorul de o buna parte din efortul fizic la care este obligat prin chiar natura sportului. Un curent electric de mic voltaj trece prin zapada de sub schiuri, topind un strat subtire care ingheata la loc aproape instantaneu, servind de lipici natural. Costumele de inot pe care multi dintre noi le-au vazut la Olimpiada sunt create cu aceleasi modele si simulatoare de aerodinamica folosite pentru proiectarea submarinelor, iar cat priveste mingea de fotbal, se stie ca viteza medie a suturilor de la mai mult de 20 de metri de poarta a crescut cu aproape 30% in comparatie cu fotbalul practicat pe vremea lui Pele, si asta nu decurge neaparat din forma atletica mai buna a sportivilor de azi. Performantele sunt in mare parte tehnologice.

  • SPORTURI VECHI, DOTARI NOI

    GOLF: Folosirea GPS pentru masurarea distantelor; crose fabricate din materiale folosite in industria aerospatiala

    TENIS: Imbunatatirea performantelor prin dispozitive electronice integrate in racheta

    JOGGING: Pantofi controlati de un microprocesor care isi modifica parametrii

    SCHI: Ochelari si schiuri ce diagnosticheaza starea echipamentului

  • Filmul mut, sonor color… si tactil

    „Haptologia“ ar putea revolutiona industria de divertisment prin crearea hologramelor tactile. Astfel, atunci cand vom urmari „Matrix“, am putea avea iluzia tactila a  salturilor lui Morpheus.

    Pentru cei care nu poseda permis de conducere auto si sunt ingrijorati de inasprirea conditiilor de examinare nu exista nici o solutie. Insa, intr-un viitor oarecare, s-ar putea intampla sa nu mai fie nevoie ca novicii sa dea batai in trafic in timpul orelor de varf, pentru ca ceea mai mare parte a pregatirii lor practice se va produce in sali dotate cu echipamente haptice, adica simulatoare bazate pe o tehnologie care reproduce artificial conditiile de presiune, temperatura, vibratii precum si alte componente senzoriale.

    Haptica sau haptologia este in fond o reinventare a interfetei dintre computere si utilizatori. Toate calculatoarele zilei de astazi functioneaza pe principiul simplu ca utilizatorul este expus fluxului de date prin intermediul vazului. Cand scriem un document, folosim tastatura pentru introducerea datelor si controlam rezultatul pe un monitor. Acelasi lucru il fac programatorii, designerii, arhitectii, controlorii de zbor si oricine foloseste dispozitive de tehnologia informatiei.

    Presupunerea de baza a haptologiei ca ramura de cercetare este ca experienta si nivelul de interactiune a utilizatorilor cu lumea datelor virtuale ar putea fi dramatic imbunatatite prin intermediul unei interfete duble: vizual-tactila. Scopul final este, evident, revolutionarea industriei de divertisment si crearea unor holograme tactile, adica sa putem inchiria un soi de DVD care sa proiecteze scenele din „Matrix“ in asa fel incat sa avem iluzia tactila a salturilor mortale executate de Morpheus & compania.

    Pana la realizarea comerciala – intr-o forma probabil mult imblanzita – a acestui vis de divertisment total, haptica inregistreaza progrese remarcabile in cateva zone critice precum industria echipamentelor medicale, telefonie mobila, training pentru piloti si jocuri de calculator.

    Immersion, o companie din San Jose (California), care face pionierat in domeniu, a anuntat de curand crearea unui dispozitiv haptic prin care cei care fac cursuri de infirmieri sanitari pot dobandi deprinderea de a executa corect o injectie intravenoasa prin simularea conditiilor tactile ale operatiei in camp virtual. Pana acum se foloseau in mod exclusiv portocale pentru a identificarea „venei“ pacientului. Un dispozitiv similar, construit special pentru stomatologi, este de asemenea in curs de dezvoltare. Pentru chirurgii care au de executat manevre foarte complicate, un model computerizat al campului operator, dublat de dispozitive haptice fixate pe mana, ar putea creste dramatic gradul de precizie al miscarilor.

    Deocamdata, un atare dispozitiv nu este fezabil din punct de vedere economic, chiar daca pretul tehnologiei haptice a scazut dramatic in ultimii doi ani. SensAble Technollogies comercializeaza de pilda dispozitive haptice pentru uz de laborator la pretul de 3.000 de dolari, de zece ori mai ieftin decat pretul acelorasi echipamente in 2002.

    Cele mai comune aparate care incorporeaza tehnologie haptica sunt deja banalele joystick-uri si volane cu „force feedback“ pentru jocuri de simulare de zbor sau raliuri. Un astfel de „volan“ transmite prin vibratii jucatorului izbirea de parapeti sau proasta incadrare a unei gropi din carosabil. Aceeasi companie, Immersion, are drepturile intelectuale asupra acestor accesorii pentru jocurile de PC. In mod bizar, nu vanzarile de joystick-uri cresc veniturile Immersion, ci despagubirile pe care compania le-a obtinut in justitie de la gigantii Microsoft (29 de milioane de dolari in 2003) si nu mai putin de 82 de milioane de dolari de la Sony acum o luna de zile.

    Pana in momentul victoriei asupra Microsoft, Immersion nu facuse altceva decat sa inregistreze pierderi nete de 4,4 milioane de dolari. Nici Sony, nici Microsoft nu se vor opri aici, pentru ca miza lor imediata este foarte mare: piata consolelor de jocuri (Xbox de la Microsoft, PlayStation2 si PSP de la Sony) au nevoie de orice element de spectaculozitate disponibil pentru a castiga batalia cu rivalii.

    Telefoanele mobile sunt pe cale de a absorbi, si ele, elemente de haptica. Samsung, al treilea producator mondial de telefoane mobile, a anuntat o tehnologie proprie, numita VibeTones, care creeaza posibilitatea ca bateria telefonului dumneavoastra mobil sa poata produce diferite tipuri de vibratii in functie de identitatea apelantului, asa ca atunci cand sunteti intr-o intalnire de afaceri si nu vreti sa fiti deranjat de muzica mobilului (pentru ca simpla sonerie nu mai e de mult), veti putea sti, totusi, cine va cauta.

    Inovatia pare un fleac, dar intr-o industrie foarte concurentiala si din ce in ce mai sensibila la moda si variatii de lifestyle totul conteaza. Destul de interesanta pare posibilitatea de a face tangibile obiecte care sunt imposibil de construit in lumea reala: de pilda, matematicienii ar putea „mangaia“ asa-numita sticla a lui Klein, rezultata prin juxtapunerea a doua instante de banda a lui Mobius. Acest obiect bizar are o singura fata, care este in acelasi timp interiorul si exteriorul sticlei. Studentii ar putea astfel sa incerce sa „inteleaga“ tactil abstractiuni aride. Ne putem imagina in acest fel si un comert infloritor cu suveniruri haptice: replici tridimensionale ale gravurilor lui Escher de ziua sefului.

    Dan Chang, directorul tehnic al Immersion, opineaza: „In curand vom putea construi simulatoare de zbor haptice pentru ca puterea de calcul necesara procesarii aplicatiilor haptice se regaseste acum in aproape orice microprocesor de pe piata“.

    De la telefoane mobile cu polivibratii si modele anatomice haptice, e greu de imaginat saltul mortal catre o aplicatie de inspiratie Matrix in care poti sa inveti arte martiale de la un instructor virtual, insa nu cu desavarsire imposibil. Si atunci va fi chiar greu de decis intre pastila rosie sau cea albastra. 

  • LA CE FOLOSESTE TEHNOLOGIA HAPTICA

    Cele mai comune aparate care incorporeaza tehnologia haptica sunt deja banalele joystick-uri si volane cu „force feedback“ pentru jocuri de simulare de zbor sau raliuri.

    JOCURI: joystick-uri si volane pentru jocuri pe calculator

    CHIRURGIE: simulatoare pentru operatii chirurgicale (injectii intravenoase, operatii stomatologice)

    TELEFOANE mobile cu polivibratii

    SIMULATOARE de zbor si de sofat

    CONSTRUIREA unor obiecte virtuale complexe sau imposibile in lumea reala care pot fi explorate tactil

  • Schimb de generatii

    Ascensiunea telefoniei mobile, sprijinita  si de ultimele noutati tehnologice, nu mai poate fi oprita. In casele romanilor, computerul nu mai este o raritate.

     

    Industria de tehnologia informatiei si a comunicatiilor a stat in 2004 sub semnul 3G. Si nu numai in Romania, ci si pe plan mondial. „Licentierea UMTS, cu patru oferte si doar doua cereri, a fost evenimentul anului pentru sectorul IT&C“, remarca, nu fara oarecare ironie, Dinu Malacopol, directorul de Internet si Date al Astral Telecom. El vrea sa spuna ca piata romaneasca de telecomunicatii mobile nu a fost atat de atractiva pentru numele mari de afara. S-a vehiculat venirea in Romania a Telia-Sonera sau TIM din Italia, dar, pana la urma, pe „cel de-al treilea val“ au ramas tot greii industriei autohtone, Connex si Orange.

     

    Connex a anuntat ca va oferi, de anul viitor, primele servicii din noua generatie de telefonie mobila. „Incepand cu 2005, o mare parte din planurile noastre vor fi axate pe introducerea serviciilor de telefonie mobila 3G – UMTS. Vom putea face acest lucru si datorita investitiilor constante facute in retea in ultimii 3 ani“, spune Ted Lattimore, presedintele companiei.

     

    Cu investitii de peste un miliard de dolari fiecare, de la venirea pe piata romaneasca, cele doua companii au dat tonul in telecomunicatii si s-au concurat acerb si in 2004. Ultimele date disponibile arata un finis „la fotografie“ pe primele noua luni ale anului. Orange a punctat cu 1.602 clienti peste Connex, dupa ce, ani la rand, „verzii“ au fost lideri la acest capitol. De asemenea, Orange a inregistrat un avans si in ceea ce priveste veniturile si profitul realizate.

     

    2004 a adus venituri de 493 milioane de dolari si un profit brut de 230,9 milioane de dolari pentru Connex si 584,4 milioane de dolari, respectiv 296 milioane de dolari pentru Orange pe primele noua luni. Cele doua companii pot incheia anul cu incasari spre 800 de milioane de dolari si un profit operational de aproape jumatate din cifra de afaceri.

     

    2004 a insemnat pentru telecomunicatii asaltul serviciilor de transmisie de date de mare viteza. Zapp a lansat Internet Express, serviciu bazat pe tehnologia Ev-DO prin care Internetul poate fi accesat la viteza de maximum 2,4 megabiti pe secunda, de 10 ori mai rapid decat ceea ce ofera retelele GSM. In acelasi domeniu, al serviciilor de transfer de date, se inscrie si oferta Orange, care a debutat in toamna cu EDGE, o tehnologie care imbunatateste de trei ori viteza cu care circula datele in reteaua GSM. Pana la sfarsitul lui 2004, estimarile oficiale arata peste 9 milioane de utilizatori de mobil. Ceea ce se traduce printr-un grad de penetrare a serviciilor de telefonie mobila in randul populatiei de 47%. In 2005, operatorii se asteapta ca acest grad sa creasca pana la circa 56%.

     

    Cresterea numarului de utilizatori de telefonie mobila inseamna, implicit, cresterea vanzarilor de telefoane. In 2004 si-au facut aparitia pe piata romaneasca noi producatori, cum ar fi Phillips sau taiwanezii de la BenQ, care vizeaza pentru 2005 cateva procente din vanzari.

     

    Anul 2004 a adus si o crestere a ratei de inlocuire a telefoanelor mobile. „Din ce in ce mai multi utilizatori isi schimba dispozitivele mobile in cautarea unei experiente de comunicare superioara: acestia doresc sa beneficieze de tehnologii si design de ultima ora“, apreciaza Imfred de Jong, managing director al Nokia Mobile Phones pentru Romania si Ungaria. „Cererea pentru servicii de baza – voce si SMS – reprezinta inca o parte importanta a pietei, dar acest lucru se schimba deja, pas cu pas“. Pe piata romaneasca, Nokia a lansat in 2004 nu mai putin de 25 de telefoane mobile, concomitent cu prezentarea acestora la nivel mondial.

     

    In 2005, numarul utilizatorilor care achizitioneaza pentru prima data un dispozitiv mobil va continua sa creasca, crede De Jong. In acelasi timp, vor inregistra cresteri segmentele de utilizatori care se orienteaza spre functii avansate de comunicare si dispozitive multifunctionale. „Utilizatorii care au achizitionat primul lor telefon mobil cu ceva timp in urma devin acum consumatori sofisticati, interesati de cele mai recente dezvoltari din industrie si de avantajele specifice ale fiecarui terminal“, spune oficialul Nokia.

     

    Avantul telecomunicatiilor mobile in Romania compenseaza in oarecare masura cresterea sub asteptari a numarului de utilizatori de servicii fixe de telefonie si transmisie de date. Singurii operatori care au inregistrat un succes pe aceasta piata sunt Astral Telecom si RCS/RDS. Clientii acestora provin insa in cea mai mare parte din domeniul business. Cresterea sub asteptari a acestui segment are ca principala cauza ceea ce specialistii in telecomunicatii numesc „deficit de bucla locala“. Cu alte cuvinte, lipsa caii de acces intre retea si casele oamenilor.

     

    Romtelecom ramane principalul actor al pietei de telefonie fixa si datorita faptului ca este singura companie care are o infrastructura de acces, firele de cupru care conecteaza telefonul din apartament cu infrastructura de comunicatii. Astral si RCS/RDS au beneficiat de o crestere a bazei de clienti pentru ca ofera servicii de telefonie si transmisie de date prin intermediul cablului TV, situat in imediata apropiere a circa 80% dintre locuinte si prezent efectiv in 46% dintre casele cu televizor. Prin urmare, au infrastructura de acces. Venita pe finalul anului, decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii de a obliga Romtelecom sa puna la dispozitia altor operatori infrastructura sa de acces local poate fi considerata decizia anului in telecomunicatii.

     

    Pentru Astral Telecom, 2004 a adus si primele oferte de preluare, din partea operatorului de cablu UPC si a patru fonduri de investitii. Se pare ca in competitia finala, care se va incheia in 2005, au ramas sa liciteze, potrivit unor surse din piata, UPC si fondul american Hicks, Muse, Tate & Furst. Compania estimeaza o cifra de afaceri de aproape 80 de milioane de dolari in 2004 si un profit operational de peste 20 de milioane de dolari. Principalul competitor al Astral atat pe segmentul de cablu TV, cat si pe cele de telefonie fixa si transmisie de date, RCS/RDS, mizeaza pentru sfarsitul lui 2004 pe venituri de circa 110 milioane de dolari.

     

    Restul operatorilor de telefonie fixa, circa 40 la numar, au ramas in zona serviciilor de telefonie internationala, pe baza de cartele preplatite. Atlas Telecom, care a inceput sa ofere in acest an servicii de telefonie fara fir bazate pe tehnologia DECT, la Oradea, a ramas un operator zonal. Oficialii companiei spun insa ca vor ataca si piata altor orase, in 2005, pe segmentul convorbirilor locale.

     

    Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei apreciaza ca rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixa va atinge la sfarsitul acestui an 62%. La sfarsitul celui de-al treilea trimestru din 2004, numarul abonatilor de telefonie fixa a ajuns la 4.514.000, cu numai 200.000 de noi utilizatori fata de ianuarie 2003, momentul liberalizarii acestor servicii. Datele oficiale arata o evolutie mult prea lenta a acestui segment, comparativ cu telefonia mobila.

     

    In schimb, numarul companiilor care furnizeaza acces la Internet a ajuns, la sfarsitul lui octombrie 2004, la 642. Un fenomen particular al pietei romanesti de transmisii de date il constituie explozia, in 2004, a asa-numitelor retele de cartier, mici firme care ofera acces la Internet si retele pentru transfer de date intre utilizatori.

     

    Tot 2004 a adus si primii pasi in directia comertului electronic. Lansarea solutiei ePayment de catre grupul GeCAD a permis comerciantilor romani sa-si incaseze contravaloarea produselor si serviciilor vandute sau prestate pe web, iar cumparatorilor sa-si poata folosi pentru achitarea comenzii inclusiv cardul de salarii, totul desfasurandu-se de o maniera sigura. Pe piata serviciilor de transmisie TV, anul viitor va fi dominat de lupta pentru ocuparea pietei de televiziune prin satelit – DTH. Trei operatori, UPC, Focus Sat si RCS/RDS, au intentia ferma de a se bate pentru cei aproximativ 200.000 – 300.000 de clienti potentiali.

     

    Per total, piata romaneasca de IT&C insumeaza la finele lui 2004, potrivit estimarilor oficiale, 3,7 miliarde de euro, echivalentul a circa 10% din PIB. Majoritatea actorilor pietei estimeaza o crestere pentru 2005 de aproximativ 40%.

     

    Cea mai spectaculoasa crestere in industria de IT au consemnat-o in 2004 vanzarile de hardware. Calculatoarele de birou s-au vandut cu 45% mai bine fata de 2003, iar la laptopuri, cresterea a fost si mai pronuntata, de 55%. De fapt, vanzarile de calculatoare au dus la cresterea de ansamblu a pietei IT, in ciuda estimarilor initiale de scadere a acesteia cu 3-4%. Aici se ascunde si un aspect negativ. Piata autohtona traieste inca de pe urma contractelor guvernamentale.

     

    „Cresterea provine din faptul au fost lansate proiecte de valori insemnate care sa poata fi livrate intr-un timp scurt, in orice caz inainte de alegeri“, spune Valerica Dragomir, manager de proiecte al Asociatiei Nationale a Industriei de Software – ANIS.

     

    Aceasta abordare a favorizat vanzarea de hardware, cu timp scurt de livrare, si a defavorizat vanzarea de servicii IT – cu ciclu mare de implementare. Din estimarile ANIS, valoarea vanzarii de software si servicii IT in totalul pietei va scadea sub 29%, cat a fost in 2003.

     

    Anul 2005 va continua tendintele manifestate in 2004, apreciaza actorii pietei. Conjunctura economica este favorabila. „Puterea de cumparare a populatiei cunoaste un trend ascendent, nevoile de modernizare ale infrastructurii  companiilor si administratiei de stat sunt mari, proiectele guvernamentale se vor inmulti in perspectiva integrarii europene“, spune Valentin Negoita, presedintele Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatii. „Ca urmare, investitiile in echipamente vor creste corespunzator“.

     

    In aceasta situatie, companiile dezvoltatoare de software si cele care ofera servicii IT au o parte din contractele pentru 2005 gata semnate. „Pornind de la aceste premise favorabile, pentru anul 2005 prevedem o crestere a cifrei de afaceri de peste 30% fata de 2004“, spune Irina Socol, directorul general al  Siveco Romania. „75% din cifra de afaceri pe 2005 este deja acoperita de contracte semnate“. Compania este lider pe piata solutiilor de management al afacerii.

     

    Pe plan mondial, IBM, inventatorul notiunii de PC – computer personal -, si-a vandut divizia producatoare de calculatoare chinezilor de la Lenovo. Decizia vine in urma faptului ca industria mondiala producatoare de PC-uri lucreaza cu margini de castig tot mai mici, de 3%. Dell, numarul unu mondial in domeniu, a inceput sa cocheteze cu productia de electronice, unde marginile de castig sunt mai mari. Romania se bucura inca de pe urma cresterii cererii de PC-uri.

     

    „Tendinta mondiala de regres din anul 2003 nu a lasat urme vizibile in estul Europei si cu atat mai putin in Romania, iar sectorul IT beneficiaza in continuare de o crestere accentuata“, spune Petrut Mazarine, reprezentant de marketing si comunicare al UltraPro Computers, unul dintre producatorii autohtoni de hardware si retailer de produse IT. „Pentru Romania, cresterea este estimata de catre Global Insight for World Information Technology and Services Alliance -WITSA la 18,8%, ceea ce inseamna cheltuieli de 1,9 miliarde de dolari“. UltraPro si-a dublat numarul de magazine pe parcursul lui 2004 si estimeaza incasari de circa 60 de milioane de dolari.

     

    Pe piata producatorilor autohtoni de calculatoare au aparut si actori noi, cum ar fi Complet Electroserv, parte a grupului Altex. De altfel, retailerii care au mizat in acest an pe vanzarile de IT se pare ca vor avea de castigat. „In 2004, categoria IT&C a cunoscut o crestere importanta, impunandu-se in portofoliul Altex cu o cota de aproximativ 15% din total vanzari“, spune Costin Soare, director de marketing si vanzari IT in cadrul companiei. Altex se bazeaza in comercializarea propriului brand de calculatoare, care a debutat anul trecut, pe reteaua sa de 130 de magazine. Soare spune ca in 2005, compania vizeaza pozitia de lider in comercializarea de produse IT.

     

    Cel mai vechi producator autohton si unul dintre marii retaileri de IT, Flamingo Computers, urmeaza trendul care se manifesta pe pietele dezvoltate. Compania se orienteaza tot mai mult catre produsele electronice si multimedia care se integreaza in conceptul de casa inteligenta. Granita dintre computere si produsele electronice sau electrocasnice devine tot mai subtire. Toate aceste aparate tind sa se interconecteze si cine sesizeaza aceasta tendinta va avea de castigat, apreciaza actorii pietei.

     

    „2005 va continua evolutia spre multimedia si mobilitate – acesta e un trend mondial care se simte puternic si in Romania“, apreciaza Petrut Mazarine de la UltraPro. Daca 2003 s-a axat pe consolidarea pietei IT, in 2004 se poate vorbi de o crestere calitativa si cantitativa. „Fie ca a fost vorba de extindere pe noi piete – altele decat cea romaneasca, fie ca a fost vorba de extinderi de portofoliu prin noi parteneriate si includere de noi solutii in portofoliu – anul care se incheie sta sub semnul structurarii profesionale a pietei de profil“, considera Aurelia Anghel, reprezentant de marketing al grupului DNA Software/Datacom, reprezentant pentru Romania al producatorului Computer Associates si al Extreme Networks si Juniper Networks.

     

    Pentru 2005, piata de IT&C se asteapta la unele schimbari importante mai ales in comunicatii. Foarte probabil ca si 2005 va sta tot sub semnul 3G. „Credem ca industria de IT&C va intra intr-o noua era datorita saltului tehnologic pe care il va face. Ne asteptam la o dezvoltare rapida a segmentului de aplicatii, ceea ce cu siguranta va contribui la atragerea de noi clienti si la o crestere semnificativa a cifrei de afaceri“, considera Marius Georgescu, directorul de marketing al Siemens Romania. „Asteptam ca si alti operatori internationali sa vina in Romania pentru implementarea retelelor 3G, dat fiind faptul ca piata romaneasca este deja pregatita pentru acest gen de tehnologie“.

  • Anul Marte

    Descoperirea de urme de apa pe Marte de catre doi roboti NASA e cel mai important eveniment stiintific al anului 2004, potrivit clasamentului anual intocmit de revista americana „Science“.

     

    Topul intocmit de „Science“, care include primele 10 descoperiri stiintifice ale fiecarui an, a starnit, ca de fiecare data, dispute. Descoperirea de urme de apa pe Marte a capatat primul loc intr-o competitie stransa cu Homo floresiensis, specia de pitici supranumita „hobbiti“ descoperita in Indonezia, si cu prima clonare de embrioni umani reusita de cercetatorii sud-coreeni in februarie.

     

    In ciuda disputelor care marcheaza, in fiecare an, intocmirea topului, redactorul-sef al revistei „Science“, Donald Kennedy, spune ca desemnarea descoperirii anului „nu a dat dureri de cap“. Asadar, castigatorii pentru 2004 sunt Spirit si Opportunity, cei doi roboti NASA, care ne-au confirmat ca pe Marte a existat la un moment dat apa – o apa sarata si acidulata.

     

    „Niste cutii pe roti, neinsufletite, care colinda pe suprafata unei planete indepartate“, scrie „Science“ in ultimul sau numar, „au realizat ceva ce omul n-a reusit pana acum“. Donald Kennedy crede ca descoperirea celor doi roboti ai NASA va ramane „un punct de referinta in cautarea de urme de viata in Univers“. Nu toata lumea este de acord, fireste, cu decizia „Science“. Clonarea embrionilor umani in Coreea de Sud are, in opinia unora, implicatii medicale si etice mult mai profunde decat faptul ca pe Marte a existat candva apa, spune profesorul Christopher Higgins, director al Medical Research Council’s Clinical Sciences Centre din Londra.

     

    „N-as fi pus robotii pe primul loc. Sunt, intr-adevar, un mare succes tehnologic, dar n-au descoperit viata. Daca ar fi descoperit, ar fi fost intr-adevar extraordinar“, spune Higgins. Prima clonare de embrioni umani, reusita de cercetatorii sud-coreeni condusi de Woo San Hwang si clasata pe locul al treilea, este, crede Higgins, una dintre cele mai importante descoperiri ale ultimilor ani, nu numai a anului 2004. Succesul sud-coreenilor deschide drumul pentru clonarea terapeutica, deci pentru obtinerea in laborator de celule stem din care se pot dezvolta tesuturi umane care ar putea vindeca boli incurabile, cum ar fi maladia Alzheimer sau diabetul.

     

    In plus, spune Higgins, clonarea realizata de sud-coreeni are serioase implicatii etice, religioase si filosofice. „Faptul ca s-a putut face o clonare de embrioni umani incepe sa risipeasca multe dintre misterele organismului uman; lucruri cum ar fi existenta sufletului pot aparea acum drept «pura imaginatie»“, a declarat Higgins pentru BBC. „Succesul sud-coreenilor ne aduce in punctul in care devenim constienti de faptul ca suntem doar un alt fel de animal. Stiinta incepe sa ne faca sa intelegem de unde venim si ce scop avem. Iar clonarea de embrioni umani la aceste chestiuni se refera. S-ar putea sa nu fie pe placul multora – pentru ca sugereaza ca nu avem nici un scop in lume -, dar cred ca este foarte importanta“, spune profesorul britanic.

     

    O alta descoperire care ne schimba perspectiva asupra lumii este specia pitica, poreclita „hobbit“, care a trait in insula indoneziana Flores acum circa 13.000 de ani si s-a clasat pe locul al doilea in topul „Science“. O echipa mixta de antropologi australieni si indonezieni a descoperit un craniu si cateva oase ale unei specii pitice pe care au denumit-o Homo floresiensis si care a „impartit“ cu Homo sapiens pamantul, dar care, din cauza izolarii, nu s-a mai dezvoltat si a sfarsit prin a disparea.

     

    Studiul asupra Homo floresiensis, publicat in revista rivala, „Nature“, parea un competitor puternic pentru primul loc in clasamentul „Science“. In editorialul redactorului-sef de la „Science“, acesta a argumentat insa ca descoperirea – care e numita de oamenii de stiinta Liang Bua 1 sau LB1 – „a aprins imaginatia multora“. Dar, a spus el, a ridicat in acelasi timp multe intrebari si a generat multe controverse. „Singurul craniu descoperit, alaturi de cateva ramasite de oase craniene, este acum in curs de reexaminare. Sa vedem la ce concluzie se ajunge“, scria Donald Kennedy.

     

    Printre primele 10 descoperiri stiintifice ale lui 2004 figureaza si aceea ca asa-numitul „junk ADN“ – resturi de ADN depozitate intre gene – nu este pe atat de inutil pe cat se credea, precum si constatarea ca diversitatea regnurilor vegetal si animal este intr-o ingrijoratoare scadere. Pentru jurnalistul Simon Singh, descoperirea anului 2004 ar fi trebuit sa fie prima imagine a unei planete care se invarteste in jurul unui alt soare. Fotografia, facuta de astronomii din Chile, nici nu a intrat in topul primelor 10 descoperiri intocmit de „Science“.

  • Topul revistei „science“

    Cea mai importanta descoperire stiintifica a anului 2004 a fost facuta de doi roboti, potrivit clasamentului revistei americane „Science“.

     

    APA PE MARTE: Robotii Nasa – Spirit si Opportunity – au furnizat dovezi clare asupra existentei, in trecutul planetei Marte, de apa sarata si acidulata.

     

    HOBBITUL INDONEZIAN: O echipa de arheologi a descoperit o noua specie de oameni care aveau doar un metru inaltime si au trait in urma cu 18.000 ani pe insula indoneziana Flores.

     

    CLONAREA UMANA: Cercetatorii sud-coreeni au tinut capul de afis in lumea stiintifica luni la rand, dupa ce au anuntat ca au reusit sa cloneze in premiera embrioni umani.

     

    CONDENSATELE: In 2004, oamenii de stiinta au facut progrese importante in intelegerea felului in care se comporta gazele foarte reci, numite condensate.

     

    COMORI IN ADN: Fragmentele asa-numitului „junk ADN“ s-au dovedit mult mai importante decat se credea pana acum, avand un rol esential in functionarea genelor.

     

    PERECHEA DE PULSARI: Astrofizicienii au descoperit prima pereche cunoscuta de pulsari.

     

    DECLINUL DIVERSITATII: Au fost si vesti rele anul acesta, legate de declinul diversitatii speciilor, dupa cum reiese din studii aprofundate asupra amfibienilor, fluturilor, plantelor si pasarilor.

     

    APA LA ROBINET: Noi descoperiri cu privire la structura si comportamentul chimic al apei ar putea aduce schimbari in chimie si in stiinta atmosferei.

     

    MEDICAMENTE PENTRU SARACI: Parteneriatele „public-privat“ au devenit o forta in 2004, potrivit revistei „Science“, punandu-si amprenta asupra felului in care se dezvolta si sunt distribuite medicamentele in tarile in curs de dezvoltare.

     

    GENELE DIN PICATURA DE APA: Anul acesta, cercetatorii au descoperit o noua modalitate de a depista, in apa, forme de viata invizibile.

  • Viata ni s-a mutat pe suport digital. Cam riscant, totusi

    A fost odata, nu cu foarte mult timp in urma, o lume in care pozele stateau doar in albumul foto, muzica pe banda audio si „viniluri“, iar filmele pe VHS-uri. Noua era digitala le-a dat consumatorilor mana libera in pastrarea continutului multimedia favorit – pe hartie, pe CD sau DVD, pe calculator sau pe Internet. Dar la atata libertate, era imposibil sa nu apara si ceva probleme.

     

    V-ati gandit vreodata cum ati reactiona daca laptopul pe care tineti cei 2-3 GB de poze personale, inclusiv pe cele de la concediile din ultimii ani, aniversari, botezuri si excursii in strainatate, s-ar defecta iremediabil, iar specialistul la care ati apela ca la ultima speranta v-ar spune cu regret ca „nu se mai poate face absolut nimic“? Fragilitatea datelor stocate pe suporturi digitale este o realitate care, cel mai adesea, ne scapa. Sau la care preferam sa nu ne gandim. Hard-disk-urile defecte sunt, intotdeauna, ceva care li se intampla numai altora. CD-urile trebuie neaparat sa „tina“ o vesnicie, chiar daca garantia la cumparare, de cele mai multe ori, lipseste cu desavarsire.

     

    Specialistii in securitate IT ii sfatuiesc pe consumatori sa faca, periodic, copii de siguranta. Insa, de cele mai multe ori, sfaturile se opresc aici – nici un cuvant de-spre cat de des ar trebui facute aceste copii, pe ce suport sa fie amplasate sau care date anume trebuie salvate mai des.

     

    „Oamenii sunt foarte slabi cand vine vorba sa estimeze probabilitati, si mai ales atunci cand trebuie sa ia in calcul si potentiale pierderi“, scrie Bryan Bergeron, profesor la Harvard, in cartea sa „Dark Ages II: When the Digital Data Die“ (Evul Mediu II: Cand datele digitale dispar).

     

    Aparent, lucrurile nu sunt totusi chiar atat de grave: „Atunci cand li se ofera instrumentele potrivite, majoritatea oamenilor sunt capabili sa dezvolte abilitati de evaluare si management al riscului“. Prima intrebare pe care ar trebui sa si-o adreseze orice detinator de date digitale este: cat de importante sunt datele mele si ce risc in cazul in care le pierd? Tot profesorul american da si un exemplu: una este sa risti sa pierzi, de pilda, o colectie de legi care poate fi oricand descarcata din nou de pe Internet, alta este sa pui in pericol o lucrare de diploma care se afla in unic exemplar pe un laptop vechi de cativa ani, al carui hard-disk poate oricand sa „cada“.

     

    Daca in primul scenariu este suficienta o copie pe o simpla discheta, care poate fi apoi „uitata“ intr-o debara pana cand, eventual, va fi nevoie de ea, in a doua situatie riscul este mult mai mare. Autorul acelei lucrari de diploma se poate gandi serios sa faca mai multe copii de siguranta pe cateva dischete, pe care sa le trimita apoi catorva prieteni spre pastrare. Lucrarea se poate salva si pe serverele unui furnizor de e-mail (cu observatia ca orice document care paraseste propriul computer este supus unui risc implicit de a ajunge in mainile cui nu trebuie) si, mai mult, n-ar strica deloc nici un „print“ pe hartie – in cazul in care toate copiile digitale se pierd, se poate apela la o solutie neplacuta dar salvatoare: lucrarea poate fi tastata din nou in computer.

     

    Cu alte cuvinte, atunci cand eventuala pierdere a unor date digitale poate produce pagube importante, este mai bine ca si cele mai mici riscuri (cum ar fi varianta putin probabila ca trei dischete aflate in trei locuri diferite sa se defecteze simultan) sa fie luate in serios, spune Bergeron.

     

    Numai ca oamenii, cel mai adesea, se gandesc la preventie abia dupa ce este prea tarziu, sunt de parere analistii. „Fie din comoditate, fie din necunoastere, utilizatorii nu opteaza pentru realizarea de copii de siguranta inainte ca neprevazutul sa se intample“, spune Radu Negoescu, director de produs pentru echipamente de imprimare si imagine digitala la HP Romania.

     

    Care pot fi cauzele? Catalin Patrasescu, managing partner la compania de consultanta SmartPoint, vede doua posibile explicatii. „O generatie de utilizatori s-au format in perioada in care metodele de stocare aveau un cost prea ridicat“, spune el. Cu siguranta, multi utilizatori isi amintesc de perioada in care fisierele erau inca „plimbate“ pe dischete pentru ca investitia intr-un CD, pe acea vreme o noutate, parea nejustificata.

     

    „In al doilea rand, exista noii utilizatori care considera duratele de utilizare ale PC-urilor similare cu cele ale multor produse de uz general si le lipsesc informatiile legate de probabilitatea producerii unor evenimente neplacute“, este de parere Patrasescu. Cu toate ca un PC nu este neaparat la fel de durabil ca si un aspirator sau frigider, se poate intampla ca hard-disk-ul sa reziste si zeci de ani fara sa se defecteze. Iar daca utilizatorii sunt informati, ei pot gasi si metode de stocare practic lipsite de orice risc de pierdere a datelor. Este adevarat, cu costuri ceva mai mari. De fapt, solutiile de stocare se impart in mai multe categorii de siguranta, evident fiecare avand pretul sau. „Metoda cea mai eficienta din punct de vedere al costului este stocarea pe medii optice (CD, DVD – n.r.)“, spune oficialul Smartpoint.

     

    O a doua metoda, accesibila in trecut doar companiilor, dar care in prezent castiga teren si in casele utilizatorilor individuali, este aceea a hard-disk-ului „in oglinda“. Practic, utilizatorul instaleaza doua (sau mai multe) hard-disk-uri care functioneaza in paralel. Unul este activ, iar celelalte doar copiaza in permanenta datele de pe primul hard-disk, pentru cazul in care acesta se defecteaza.

     

    Ce este de facut pentru un utilizator care nu se pricepe la subtilitati tehnice, dar nici nu vrea sa-si vada datele pierdute pentru totdeauna? Sa zicem, cum se poate asigura un tata de faptul ca va mai avea pozele pe care le-a facut copilului in concediu (si le va mai gasi printre alte poze) si peste 10 ani?

     

    „Pentru a fi siguri de faptul ca  imaginile vor fi disponibile peste o perioada lunga de timp exista doua solutii: imprimarea lor – acasa sau la un laborator specializat – ori pastrarea intr-o arhiva digitala, pe calculator, online sau in alte locuri specializate de pastrare a datelor“, spune Patrasescu.

     

    Majoritatea producatorilor de imprimante ii incurajeaza pe consumatori sa aleaga solutia printarii acasa. Argumente? Preturile hartiei fotografice si ale cernelurilor sunt in scadere, utilizatorul nu isi mai bate capul cu mersul la un atelier foto si, in plus, aceasta solutie este si rezistenta in timp (80-100 de ani). De pilda, producatorul de imprimante Hewlett-Packard (HP) promoveaza o solutie de imprimare (hartie si cerneala proprie) despre care spune ca produce poze care vor rezista peste 100 de ani.

     

    „Intr-adevar, datele digitale pot fi foarte fragile“, spune Radu Negoescu de la HP Romania. „De aceea noi sustinem din ce in ce mai mult nevoia de a-ti imprima documentele sau fotografiile pe care doresti sa le pastrezi“. Evident, nici imprimarea pe hartie nu este o solutie ferita de riscuri.

     

    E adevarat ca riscul de aparitie al accidentelor nu poate fi indepartat complet, dar, spun specialistii, cel putin atunci cand este vorba de date in format digital (fie ele poze, melodii, filme sau documente), nu este recomandat sa va bazati doar pe fiabilitatea echipamentelor electronice. Ceea ce face ca, in final, decizia sa apartina fiecaruia. Doua intrebari pot fi, totusi, un bun punct de plecare pentru a analiza daca este sau nu vorba de o problema pe care ati neglijat-o. Cat de importante sunt datele pe care le tineti in calculator, in telefonul mobil, in camera digitala sau pe MP3 player? Ce aveti de pierdut daca ele, intr-o zi, pur si simplu ar disparea?