Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Google Print

    Lansat in decembrie anul trecut, proiectul Google Print si-a propus sa scaneze toate operele literare importante ale omenirii. Google vrea sa scaneze integral toate cartile, chiar si pe cele protejate de copyright (din care insa va afisa online numai unele fragmente), ceea ce a provocat numeroase proteste. Momentan, proiectul este in stand-by.

     

    CUM FUNCTIONEAZA. Utilizatorii motorului de cautare Google acceseaza adresa print.google.com, unde pot efectua cautari dupa cuvinte cheie. Rezultatele vor arata paragrafe ori anumite pagini din cartile protejate de copyright sau carti intregi, daca acestea nu sunt sub copyright.

     

    DE UNDE PROVIN CARTILE. Volumele provin in principal din doua surse: edituri si biblioteci. Cel putin deocamdata, Google nu are o politica prin care sa solicite acordul expres al autorului pentru ca opera sa-i fie copiata in format digital.

     

    PROBLEME LEGALE. Google a fost dat in judecata la sfarsitul lunii septembrie de Authors Guild, o asociatie americana de aparare a drepturilor scriitorilor. Verdictul Curtii Supreme i-ar putea forta pe oficialii Google sa schimbe complet conceptul proiectului.

  • Razboi in biblioteca

    Google si Yahoo si-au mutat batalia intre milioane de rafturi cu carti, de unde fiecare afirma raspicat ca va salva trecutul literar al omenirii. De fapt, miza este mai concreta: mai multi utilizatori inseamna profit mai mare si o lovitura dura data adversarului.

     

    In cazul gigantilor online Google si Yahoo, pretextul e mai putin important decat razboiul in sine. In incercarea de a atrage cat mai multi utilizatori pe site-urile lor, cele doua companii gasesc aproape zilnic un subiect de disputa – cine cauta prin cele mai multe documente electronice, cine are cel mai bun serviciu de e-mail, cine are rezultatele cele mai relevante la cautari online si asa mai departe. Micile “intepaturi” cotidiene au insa o miza cruciala: cine isi va crea imaginea de companie mai eficienta si mai utila clientilor sai va castiga pe termen lung. Si va lua probabil si publicul celeilalte.

     

    Acum, pentru a demonstra ca este mai tare, Yahoo este gata sa intre intr-o batalie de uzura, una in care Google a esuat, cel putin deocamdata. Este vorba de crearea unei biblioteci digitale mondiale, care sa ofere utilizatorilor acces la cele mai importante carti din istoria omenirii.

     

    Miza acestor proiecte online este cu siguranta una foarte mare. Pana in 2020, aproape 90% din publicatii vor fi disponibile in format digital si numai 10% vor fi tiparite exclusiv pe hartie, conform un studiu realizat de biblioteca centrala britanica British Library. Aproape 45% din publicatiile editate peste 15 ani vor fi prezentate in dubla varianta – si in format digital, dar si pe hartie, iar restul de 45% vor fi exclusiv digitale, spun specialistii in domeniu.

     

    Desi a plecat primul din blocstarturi in cursa pentru digitalizarea cartilor, cel mai popular motor de cautare online, Google, s-a impotmolit intr-un hatis legal creat de criticii proiectului. Acestia – edituri, tipografii, scriitori, profesori – au acuzat ca proiectul Google Print este periculos pentru ca nu stabileste o metoda clara de lucru astfel incat sa nu fie incalcate drepturile de autor. Mai exact, Google nu solicita acordul autorilor pentru a le copia cartile in format digital.

     

    Yahoo promite sa nu repete greselile rivalului sau si a anuntat ca nu va scana decat cartile pentru care a primit explicit acordul autorilor. Reversul monedei este ca, inevitabil, biblioteca sa digitala va fi mai saraca in continut decat cea a Google. Pe cine vor alege utilizatorii? Este greu de gasit un raspuns clar, insa o trecere in revista a istoriei recente a conflictului poate fi de ajutor.

     

    Aparuta abia in 2004, ideea scanarii tuturor operelor importante ale omenirii si transpunerea lor pe Internet a castigat de-a lungul timpului foarte multi suporteri, dar si foarte multi adversari. Google spera sa faca  continutul acestor carti accesibil pentru milioanele de internauti din toata lumea, creand nu numai cea mai importanta resursa de informatii online, dar si un motor serios pentru dezvoltarea serviciului de reclame care sustine toate activitatile companiei.

     

    Utilizatorii ar fi putut astfel sa caute citate in cartile favorite, sa vizualizeze fragmentele importante, dar si recenziile si comentariile de rigoare. Probabil, editurile interesate ar fi platit bani grei pentru ca utilizatorul sa fie redirectionat spre site-urile lor de web pentru a cumpara aceste carti in format fizic. Cat despre cartile iesite intre timp de sub protectia copyright-ului, ele ar fi fost accesibile integral, fara restrictii.

     

    Poate tocmai perspectiva unei lumi in care nimeni nu ar mai fi mers la biblioteca pentru ca ar fi accesat cartile pe Internet i-a facut pe mai-marii acestui domeniu sa se opuna planului Google, spun sustinatorii companiei care opereaza cel mai mare motor de cautare de pe Internet.

     

    In schimb, asociatia americana Authors Guild, care protejeaza drepturile autorilor, a dat in judecata Google la sfarsitul lunii trecute, acuzand compania ca proiectul sau este o “campanie masiva de incalcare a copyright-ului”. Chiar daca Google nu publica online decat unele pagini din cartile protejate de copyright, scaneaza acele carti in intregime. Iar Authors Guild acuza Google ca nu are dreptul sa scaneze nici o pagina fara acordul explicit al autorului. Google, spre deosebire de Yahoo, aplica o politica de tip “opt-out”: daca un autor nu vrea ca opera sa sa fie scanata si introdusa in biblioteca digitala, el trebuie sa solicite acest lucru in mod explicit. Dupa ce a fost data in judecata, compania a decis sa sisteze scanarile de carti pana la 1 noiembrie, pentru a le da ragaz celor care nu doresc sa le fie digitalizate cartile sa anunte explicit acest lucru. Totusi, asta nu a domolit deloc tonul criticilor.

     

    Intr-o scrisoare publicata de prestigiosul The New York Times, presedintele asociatiei Authors Guild, Nick Taylor, acuza: “Prin faptul ca transpune in format digital munti de carti protejate de drepturile de autor fara sa aiba permisiune, Google impune propriul concept <renegade> despre copyright. Ei decid ce este bine pentru noi si confisca proprietate privata pentru a-si pune planul in aplicare”.

     

    N-a mai durat mult si scandalul a luat amploare. Editura americana Rowman&Littlefield a dat o lovitura grea proiectului Google Print. Ce s-a intamplat, concret? Dupa ce unul din clientii editurii, scriitorul  Jack Neusner, a solicitat Google sa nu includa cartile sale in proiect, spunand ca accepta numai daca este platit, Google i-a cerut acestuia sa dovedeasca ca detine intr-adevar drepturile de autor.

     

    Reactia editurii a fost violenta. Nu numai ca si-au sustinut autorul “cu trup si suflet”, dar au spus ca se retrag cu totul din proiect si au cerut Google sa distruga toate copiile digitale facute pana in prezent cartilor tiparite de Rowman&Littlefield.

     

    Iar acum insasi ideea care sta la baza proiectului Google este pusa la indoiala: de ce sa construiesti o biblioteca “gri”, cu unele carti protejate de copyright pentru care nu ai acordul explicit al autorului, cand poti sa faci o colectie curata, chiar daca cu mai putine titluri, unde fiecare opera a fost in prealabil confirmat de cel care detine drepturile?

     

    “Aceasta ar fi o metoda mai buna”, argumenteaza presedintele Authors Guild in articolul publicat in The New York Times. “Haideti sa construim o biblioteca digitala adevarata, nu doar “fragmentele”. Scriitorii sustin ideea, dar nu cu sacrificarea propriilor drepturi”.

     

    Pana una-alta, chiar daca are sabia tribunalului atarnata deasupra capului, Google Print s-a lansat si functioneaza. Compania colaboreaza de la inceput cu Universitatile din Michigan, Harvard, Stanford si Oxford, dar si cu Biblioteca Centrala Publica din New York.

     

    In vara aceasta, Google a cerut editurilor europene care sunt dispuse sa colaboreze la proiect sa trimita materiale in alte limbi decat engleza, decizie care vine sa completeze continutul majoritar anglo-american din cadrul bibliotecii digitale.

     

    Poate tocmai de aceea, biblioteca online a Google include si autori romani. Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Gabriel Liiceanu nu lipsesc din indexul Google, insa din pacate nu sunt de gasit editii in limba romana.

     

    Totusi, analistii asteapta cu interes un deznodamant in cazul Google Print. Nu este exclusa o decizie prin care compania sa fie nevoita sa regandeasca de la zero intregul proiect.

     

    Profitand de faptul ca Google este tinut in sah, Yahoo a decis ca este timpul sa intre in scena. Zis si facut, iar toate reflectoarele mass-media s-au intors instantaneu in directia sa: promisiunea pe care portalul online a facut-o utilizatorilor sai este ca biblioteca digitala mondiala va deveni realitate si nu numai ca nimeni nu se va opune, dar chiar criticii de pana acum vor sustine ideea din toata inima.

     

    Compania si-a intitulat proiectul Open Content Alliance, iar printre partenerii sai se numara nume sonore precum Adobe si Hewlett-Packard, dar si universitati sau organizatii non-profit.

     

    Biblioteca digitala va cuprinde atat carti din biblioteci publice, cat si carti protejate prin drepturi de autor. Iar metoda folosita pentru a scapa de acuzatiile de incalcare a copyright-ului este simpla: Yahoo nu va “digitaliza” nici o opera decat daca obtine acordul clar al detinatorului drepturilor, sau daca este vorba de un titlu din patrimoniul public (care nu intra sub incidenta copyright-ului).

     

    Intreaga biblioteca va fi pusa la dispozitia utilizatorilor, gratuit, pe un site special, www.opencontentalliance.org, insa continutul indexat va putea fi oferit utilizatorilor si de mari motoare de cautare, inclusiv Google, atunci cand utilizatorii efectueaza o cautare dupa un anumit material, au explicat oficialii Yahoo.

     

    Yahoo a mai anuntat ca biblioteca sa va cuprinde, pe langa carti, si fisiere audio, filme, muzica, si discursuri ale marilor personalitati. In total, va fi vorba de peste 18.000 de titluri, majoritatea din cultura americana (inclusiv opere ale lui Mark Twain, Henry James si Edgar Allan Poe, conform oficialilor Yahoo), dar si din alte culturi.

     

    Si acesta este doar inceputul, avertizeaza Yahoo. “Vom adauga mult mai multe pe masura ce ne dezvoltam. Vrem sa atragem cat mai multe organizatii, biblioteci si edituri si ii invitam pe care sustin ideea noastra sa ni se alature”.

     

    Iar oficialii Yahoo nu scapa nici o ocazie de a sublinia faptul ca metoda lor de lucru se delimiteaza net de cea a Google. “Biblioteca virtuala va oferi acces liber catre continut, asigurandu-ne in acelasi timp de faptul ca drepturile detinatorilor de copyright sunt respectate”, se arata intr-un comunicat al Yahoo. “Continutul complet al cartilor va putea fi accesat si descarcat liber si in totalitate de catre oricine”, au mai spus oficialii Yahoo.

     

    Amploarea acestui proiect va presupune costuri foarte mari, insa Yahoo nu a precizat intreaga suma necesara pentru a transforma biblioteca virtuala in realitate. Pentru primul an de desfasurare a Open Content Alliance, Yahoo va investi intre 300.000 si 500.000 de dolari, HP si Adobe vor contribui cu partea de hardware necesara, iar universitatile partenere, din Toronto si California, vor investi probabil sume apropiate de cele cheltuite de Yahoo.

     

    Organizatia Internet Archive, care face parte de asemenea din Open Content Alliance, a pus bazele unui punct de lucru la Universitatea din Toronto, unde a scanat deja 2.000 de volume, la costul aproximativ de 0,10 dolari pe pagina.

     

    “Ceea ce este foarte interesant la acest proiect este ca pot rezulta colectii de informatii relativ specializate, pe diferite subiecte. Astfel vor fi aduse in acelasi loc informatii relevante la scara globala, iar asta este intr-adevar extraordinar”, a spus Carole Moore, directorul bibliotecii Universitatii din Toronto.

     

    Richard Terdiman, profesor de literatura la University of California, a spus la randul sau ca tipul de abordare pregatit de Yahoo este mult mai putin probabil sa provoace scandal in randul detinatorilor de drepturi de autor. “Pana cand Curtea Suprema va decide ce inseamna utilizare corecta si daca modelul Google este sau nu legal, ei (Yahoo – n.r.) nu vor trebui sa-si piarda trei sferturi din timp in tribunal”.

     

    Iar pana cand justitia va ajunge la o concluzie, e greu de spus ca Yahoo va avea timp sa se plictiseasca. Conform specialistilor, 15% din continutul celor mai multe biblioteci universitare reprezinta carti care au iesit de sub protectia drepturilor de autor. Cu alte cuvinte, Yahoo le poate scana fara grija, pentru ca nu va veni nimeni sa le revendice.

     

    In prezent, institutii precum Arhiva Nationala a Marii Britanii si Arhiva Europeana sunt in curs sa decida ce materiale vor oferi pentru noul proiect anuntat de Yahoo. Rezultatul final va fi o colectie uriasa online de continut disponibil gratuit utilizatorilor de Internet. Primele carti scanate si publicate online ar trebui sa apara pana la finalul acestui an, iar toate cele 18.000 de titluri sunt prevazute sa fie gata pana la sfarsitul lui 2006.

     

    Insa lupta pentru intaietate pe domeniul bibliotecilor digitale nu se opreste pe continentul american. Avertizate de initiativa Google, autoritatile europene s-au mobilizat pentru a initia un proiect similar, care sa promoveze insa in primul rand cultura europeana.

     

    Bibliotecile nationale din 19 tari de pe batranul continent au semnat anul acesta o motiune comuna. “Directorii bibliotecilor nationale doresc sa sprijine o initiativa comuna a liderilor europeni privind furnizarea ampla si sistematica in format digital a operelor care apartin patrimoniului continentului nostru”, au anuntat oficialii Bibliotecii Nationale Franceze, care a initiat acest contra-proiect. Initiativa a fost semnata de bibliotecile nationale a 19 tari din UE, printre care Germania, Italia, Polonia sau Ungaria.

     

    Insa e greu de spus ca la nivelul continentului exista o viziune 100% unitara. Conducerea Bibliotecii Nationale a Marii Britanii a anuntat ca institutia sprijina initiativa, insa nu a semnat deocamdata motiunea. Biblioteca Nationala Portugheza si-a dat acordul scris, dar are nevoie de validarea ministerului in subordinea caruia se afla. Cipru si Malta si-au dat acordul de principiu, iar pozitia Letoniei nu este cunoscuta inca.

     

    Pentru ca, singura, nici o natiune nu ar fi capabila de o contraofensiva semnificativa, presedintele Bibliotecii Nationale Franceze, Jean-Noël Jeanneney, a solicitat o mobilizare a intregului continent european. Dupa el, scopul principal este sa se evite “o dominatie covarsitoare a Americii in viziunea pe care generatiile viitoare si-o vor crea despre lume”.

     

    Pregatindu-se pentru acest viitor digital, responsabilii bibliotecii centrale britanice au fost printre primii care au investit pentru a putea stoca si arhiva si publicatiile care vor fi in totalitate electronice. Materialele digitale, chiar daca par mai rezistente in timp, nu sunt nici ele indestructibile, spun specialistii. “Daca nu ne ingrijim de aceste publicatii, nu vor supravietui pentru a putea fi citite de generatiile viitoare”, a declarat un oficial al British Library.

     

    In acest moment, statisticile arata ca cele mai citite publicatii electronice sunt jurnalele personale online (weblog, prescurtat blog). Pe de alta parte, nu trebuie uitat faptul ca opere esentiale, precum cele ale lui Shakespeare, au fost de asemenea transpuse in format digital. La fel, au fost scanate ziarele din secolul 18 si alte asemenea publicatii, aflate in lupta cu timpul.

     

    Iar British Library include acum o varietate larga de lucrari pe diverse suporturi, de la oasele sculptate din neolitic, pana la publicatiile online. Cuprinde peste 160 de milioane de carti, dar si timbre, inregistrari audio, harti sau chiar bilete de teatru din secolul 19.

     

    Provocarea secolului acesta va fi transpunerea istoriei omenirii in format digital, pentru a ne asigura ca trecutul nu se va pierde si nu va fi uitat, spun specialistii. In ce priveste pastrarea operelor literare importante, ar fi in avantajul tuturor ca proiectul Google, cel al Yahoo, sau amandoua in acelasi timp, sa reuseasca. Dar ramane de vazut daca lupta dura intre cei doi giganti online, care au ca prim obiectiv castigarea de cat mai multi utilizatori in dauna celuilalt, nu va avea drept victima colaterala insasi ideea generoasa a bibliotecii digitale mondiale.

     

    …………………………..

     

    “Prin faptul ca transpune in format digital munti de carti protejate de drepturile de autor fara sa aiba permisiune, Google impune propriul concept <renegade> despre copyright” -Nick Taylor, Authors Guild.

     

    “Biblioteca virtuala va oferi acces liber catre continut, asigurandu-ne in acelasi timp de faptul ca drepturile detinatorilor de copyright sunt respectate” – Yahoo.

  • OpenWorld, pe scurt

    Oracle OpenWorld s-a desfasurat intre 19-22 septembrie la centrul de conferinte Moscone Center din San Francisco. Evenimentul a inclus conferintele anuale ale PeopleSoft si JD Edwards, companii preluate recent de Oracle.

     

    PARTICIPANTI. 35.000 de persoane au asistat live la eveniment si 50.000 de vizitatori s-au inregistrat pe site-ul OpenWorld pentru a participa online.

    ORGANIZARE. Au avut loc peste 800 de sesiuni de discutii pe diverse teme, fiind organizata si o expozitie cu cateva mii de standuri cu partenerii si clientii Oracle.

    RECORD. “Acesta este intr-adevar cel mai mare eveniment din istoria Oracle si suntem foarte multumiti ca putem gazdui mii de clienti si parteneri la aceasta editie”, a spus vicepresedintele de marketing al companiei, Karen Gainey.

  • Noutati la OpenWorld

    La evenimentul Oracle OpenWorld, compania a anuntat o serie de parteneriate noi si schimbari de strategie.

     

    BRANDING. Oracle a anuntat la San Francisco debutul unui program de branding la nivel mondial, “Powered by Oracle”. Programul isi propune sa promoveze solutiile partenerilor care sunt construite pe tehnologie Oracle sau ruleaza aplicatii ale acestei companii.

    DELL. Parteneri de aproximativ trei ani, Oracle si producatorul de computere Dell si-au extins acordul de distributie globala cu inca doi ani. Astfel, Dell va continua sa ofere servere si echipamente de stocare cu software Oracle preinstalat, fiind extinsa si gama de aplicatii distribuite.

     

    IMM. Interesul in crestere al furnizorilor de tehnologie pentru clientii de tip IMM s-a concretizat intr-un parteneriat de distributie intre Oracle si compania americana Ingram Micro. Ingram va distribui catre companii mici si mijlocii din peste 100 de tari baze de date si solutiile din gama Oracle Fusion Middleware.

  • Colectie de Orac(o)le

    Nu, nu era un concert rock. Cu toate ca muzica urla din toate puterile in acelasi ritm cu orga exploziva de lumini, iar pe peretii transformati in ecrane curgeau siluete digitale in toate directiile, ceea ce era pe cale sa inceapa nu era un concert, ci o conferinta de business in adevaratul sens al cuvantului.

     

    Fiecare dintre cei peste 10.000 de oameni care au reusit sa prinda un scaun in cea mai mare sala a centrului de conferinte Moscone Center din San Francisco a simtit din plin basii in stomac in clipa in care “announcer-ul” l-a invitat in scena pe Larry Ellison, seful gigantului software Oracle.

     

    “Am auzit ca nu mai exista nici o camera de hotel libera in San Francisco“, si-a inceput Ellison discursul. “Acum inteleg de ce”, a spus el aruncand o privire in jurul salii pline. Si totusi, ceea ce vedea el nu era totul. In alte sali ale centrului de conferinte, alti aproximativ 25.000 de participanti ii urmareau discursul pe ecrane digitale uriase. In total, la OpenWorld au fost prezenti 35.000 de oameni, aceasta fiind, dupa spusele organizatorilor, cea mai mare conferinta de business din istoria orasului San Francisco. Oras care, spun localnicii, dupa ce grosul industriei (mai ales cea cinematografica) s-a mutat spre sudul mai insorit, catre Los Angeles, traieste din doua lucruri: turism si gazduirea de evenimente de business.

     

    Personaj carismatic, Ellison atrage ca un magnet audientele cu ocazia fiecarei aparitii publice. Nici de data asta n-a fost altfel, avand in vedere ca OpenWorld este cel mai important eveniment anual organizat de Oracle, iar de la seful companiei se astepta un discurs care sa traseze liniile de baza ale strategiei de viitor a producatorului de software.

     

    Iar asteptarile analistilor n-au fost inselate. Timp de mai bine de o ora, business-man-ul in varsta de 61 de ani, care are drept hobby-uri masinile rapide, avioanele si yachting-ul, a vorbit despre prioritatile companiei sale in urmatorii doi ani, dar si despre modul in care se va modela peisajul industriei IT in aceasta perioada. Seful Oracle a atins si subiecte precum integrarea companiilor cumparate in ultimul timp (compania a cheltuit aproximativ 18 miliarde de dolari in ultimul an pentru achizitionarea de firme rivale), relatia cu SAP, cel mai mare concurent, dar a aruncat o privire si inspre tehnologiile viitorului.

     

    Cel mai important lucru pentru Oracle in urmatoarele 24 de luni? Construirea de software bazat pe standarde deschise (“open standards” sau “open source”, practica prin care o companie produce aplicatii IT fara a pastra exclusivitatea asupra tehnologiilor proprii si da posibilitatea altor producatori sa foloseasca si sa se interconecteze cu produsele respective – n.r.)

     

    “Standardele deschise sunt extrem de importante pentru ca le dau clientilor libertatea de a alege: daca vor, ei trebuie sa poata deconecta, de exemplu, mediul Java construit de noi si sa cupleze foarte usor aplicatia concurenta a celor de la IBM“, a spus Ellison.

     

    “Unul din miturile din jurul ideii de open source este ca acest gen de software este scris de o mana de ciudati care lucreaza toata ziua la Radio Shack (lant de magazine care vinde aparate electrice si electronice – n.r.), iar seara se duc acasa, intra pe Internet si incep sa scrie linii de cod. Numai ca acest lucru nu e adevarat, si unul din cele mai bune exemple este Linux”, a spus el.

     

    Ramanand la capitolul “aplicatii”,  Ellison a criticat strategiile managerilor IT care nu iau in calcul, alaturi de automatizarea proceselor de business, si analizarea eficientei proceselor respective. Conceptul “business inteligence” tocmai la asta se refera. Un software care se ocupa de automatizarea tranzactiilor cu clientii, de pilda, ar trebui sa stie sa-i raporteze managerului si alte informatii esentiale pentru bunul mers al afacerii – de pilda, daca o anumita tranzactie nu cumva depaseste bugetul alocat unui departament. De asemenea, un software care inregistreaza numarul de apeluri prin care clientii solicita asistenta tehnica ar trebui sa se dovedeasca mai inteligent de-atat si sa fie atent ca nu cumva numarul de solicitari sa devina mai mare decat numarul de noi clienti atrasi, caz in care trebuie data alarma, pentru ca e clar ca ceva nu merge bine.

    “Conceptul de business inteligence are un rol simplu: sa ii faca pe oameni sa-si modifice comportamentul. Ajuta-i pe oameni sa stie in ce situatie se afla si ei vor reactiona”, a conchis Ellison.

     

    Intrebat care va fi situatia peste 5 ani in ceea ce priveste competitia cu principalul sau rival, compania germana SAP, Ellison a spus ca piata s-ar putea schimba semnificativ in aceasta perioada. “Ar fi bine sa ne batem doar cu SAP, ar fi mai simplu. Dar trebuie sa luam in calcul si alti competitori, iar Microsoft este unul dintre cei cu cel mai mare potential. Ecosistemul aplicatiilor IT va fi mult mai divers si mai complex peste cinci ani.”

     

    Cei 35.000 de participanti la Oracle OpenWorld s-au inghesuit in San Francisco si din alte motive. Printre cei care au tinut asa-numitele “keynotes” (discursuri esentiale) s-au numarat si inlocuitorul lui Carly Fiorina la conducerea Hewlett-Packard, Mark Hurd, seful celui mai mare producator de cipuri electronice Intel, Paul Otellini, sau directorul executiv al Sun Microsystems, Scott McNealy.

     

    Aflat la prima iesire importanta in public de la numirea sa la conducerea HP in luna martie, Mark Hurd a tinut sa transmita industriei un mesaj clar: la carma companiei a venit o mana-forte, care va urmari cu incapatanare obiectivul esential – simplificarea si eficientizarea afacerii, devenita de-a lungul timpului prea complexa si prea greu de administrat.

     

    “HP este o companie complexa, si multi spun ca a devenit atat de complexa incat este greu sa mai faci afaceri cu ea”. Insa in prezent se fac simplificari la toate nivelurile, a spus el. “Transformam compania, ne concentram mai mult pe cerintele pietei. Vom face sa fie mai usor pentru dumneavoastra sa faceti afaceri cu noi”. Cum va reusi acest lucru, mai concret? Principalele trei obiective sunt comunicarea mai usoara cu HP si in interiorul HP, predictibilitate mai mare a actiunilor companiei si scaderea preturilor, a spus Hurd.

     

    Este adevarat insa ca obiectivele nu sunt foarte simple. Lumea se complica cu fiecare an care trece, iar mediul IT devine tot mai greu de administrat. “In urmatorii cinci ani, vor fi create mai multe date decat in intreaga istorie. Informatii care ar putea umple 37.000 de biblioteci, fiecare de marimea celei a Congresului american, vor fi create anual in urmatorii cinci ani”. In conditiile in care creste ametitor cantitatea de date cu care companiile IT trebuie sa opereze, nici competitivitatea nu va scadea. Ba dimpotriva.

     

    “In Europa, o treime dintre clientii noi ai companiilor de telefonie mobila renunta la operatorul lor inainte de sfarsitul primului an de contract. Iar o convorbire in care clientul solicita rezilierea dureaza, in medie, aproximativ 2 minute. Asta inseamna ca ai mai putin de 1 minut si jumatate ca sa-l convingi sa ramana. E foarte dur.”

     

    Iar pentru ca peisajul sa fie si mai putin incurajator, adesea companiile de IT trebuie sa faca o treaba cel putin la fel de buna ca pana acum desi clientii lor au bugete din ce in ce mai mici. “Cu aparitia etichetelor inteligente RFID (mici emitatoare radio care se pot atasa pe orice obiect pentru a oferi, la cerere, informatii –  n.r.), miliarde, daca nu mii de miliarde de noi echipamente se adauga la reteaua mondiala de computere. Este foarte bine ca exista atat de multe informatii, dar este nevoie ca ele sa poata fi accesate si administrate in timp real si de catre toata lumea”.

     

    Iar ceea ce HP si-a propus sa faca este sa captureze toate aceste date si sa le transforme in informatii care pot fi folosite eficient. “Din pacate, trebuie sa facem asta cu bani mai putini”, a admis Hurd.

    Pentru a raspunde provocarilor actuale, HP se va schimba in bine, a spus seful companiei. “Vom spune clar ce vrem sa facem si vom face ceea ce spunem. Scopul meu la HP este sa cream produse si servicii care sa va ajute in business si in viata. Si vom face asta mai bine ca oricine altcineva din lume”, a incheiat el.

     

    La randul sau, Paul Otellini, presedinte si director executiv al celui mai mare producator de cipuri din lume, Intel, a vorbit despre provocarile lumii tehnologice de azi. “Intre 2000 si 2002, valoarea totala a bursei de la New York a scazut cu 80%. Multi analisti si comentatori au decretat ca tehnologia a murit”. Numai ca, intre timp, lucrurile s-au schimbat. “Cresterile au inceput din nou in industria tehnologiei. Cum a fost posibil? Prin investitii, atacarea de piete noi, mobilitate si inovatie”.

     

    Iar ceea ce sta la baza tendintei de dezvoltare a industriei este, de fapt, “batranul” PC. “A durat 18 ani pentru ca PC-ul sa se vanda la nivelul de 100 de milioane de bucati pe an. Dar dupa aceea a mai fost nevoie doar de 6 ani pentru ca vanzarile sa se dubleze”, spune Otellini. Azi suntem la 200 de milioane de unitati pe an, iar estimarile indica 250 de milioane de PC-uri vandute in anul 2009″.

     

    Mobilitatea este un alt concept care capata tot mai multa importanta, lucru dovedit de cresterea vanzarilor de laptop-uri. “Vanzarile de microprocesoare mobile reprezinta astazi 35% din total. In anul 2000 reprezentau doar 18%, de  doua ori mai putin. Iar tehnologia Wi-Fi a fost foarte importanta pentru sustinerea acestei cresteri”, a spus Otellini, mentionand ca San Francisco este aproape sa devina primul oras din lume a carei suprafata este acoperita 100% de puncte de acces Wi-Fi (prin unde radio) la Internet.

     

    Si Scott McNealy, presedinte si director executiv al companiei producatoare de echipamente si servicii IT Sun Microsystems, a vorbit despre provocarile la care este supusa industria in ultimii ani. Uneori, devine clar ca vechile modele nu mai merg si este nevoie de inovatie, a spus McNealy care, imbracat in blugi, a fost cel mai neprotocolar vorbitor de la OpenWorld. Inclusiv prin tonul mai glumet al discursului. “Haideti sa avem un moment iPod, spunem uneori la Sun atunci cand avem nevoie de idei. Cel mai bun prieten al lui Larry (n.r. – Ellison) – in afara de mine, bineinteles – este Steve Jobs, un om care s-a reinventat de atatea ori”, a spus McNealy despre inventatorul celebrului player muzical iPod.

     

    Si daca tot ajunsese la subiectul iPod, McNealy a inceput sa faca presupuneri despre ce fel de muzica asculta pe propriul player muzical unii dintre liderii de companii IT prezenti la OpenWorld. De glumele sale nu a scapat nici Larry Ellison – printre melodiile despre care McNealy spune ca se afla cu siguranta pe iPod-ul sefului Oracle se numara “Hey Big Spender” (aluzie la pasiunile costisitoare ale lui Ellison) sau “I”m Too Sexy”. Ajuns si la melodiile de pe iPod-ul sau, McNealy a trecut in revista cateva titluri in ton cu ideea sa despre ofensiva companiei Sun pe piata IT – “Here Comes the Sun”, “We Will Rock You”. McNealy nu l-a uitat nici pe Mark Hurd de la HP, pe care a inceput sa il imite “adaptandu-i” discursul spre amuzamentul salii: “La ce ne trebuie o strategie? Avem nevoie de actiune!”

     

    Revenit la un ton mai serios, McNealy a spus ca dezvoltarea rapida de tehnologie, de care industria are nevoie, trebuie facuta luand in seama cerintele noi ale lumii moderne. “La un moment dat am trait in Epoca de Fier. Acum suntem in Epoca Participarii. Oricine are un telefon cu camera, un blog, oricine cumpara online sau foloseste un messenger, toti sunt oameni care participa.” Pentru directorul executiv al Sun, adevarata cauza a lumii IT trebuie sa fie eliminarea fenomenului “digital divide” (divizarea digitala). “Vrem sa dezvoltam infrastructura si sa cream comunitati. Vrem ca oamenii sa nu ramana in urma, ci sa urce toata lumea la bord si sa foloseasca tehnologia pentru a comunica si a pune in comun informatii”.

     

    Iar reinventarea este cu atat mai necesara intr-o lume cum este cea a IT-ului, in care echipamentele si aplicatiile se invechesc si sunt inlocuite in timp foarte scurt. “Tehnologia are durata de viata a unei banane pe raft”, a constatat McNealy. “Tot ce cumparati de la noi, de la HP sau de la IBM, va fi invechit peste 18 luni. Sau, in caz contrar, va fi cumparat de Oracle”, a glumit seful Sun.

     

    Dupa ce a cumparat PeopleSoft si Siebel cheltuind peste 16 milioane de dolari, plus alte cateva companii mai mici, Larry Ellison spune ca va lua o pauza in urmatoarea perioada si se va concentra pe integrarea noilor veniti. Totusi, seful Oracle ramane fidel principiului “niciodata sa nu spui niciodata” si atrage atentia ca achizitii s-ar mai putea vedea in urmatorii cativa ani, cand obiectivul sau este unul mai ambitios ca niciodata: dublarea cifrei de afaceri a companiei, pana la aproximativ 30 de miliarde de dolari pe an.

     

    Obiectiv realist sau doar strategie de marketing? Este putin cam devreme pentru a sti raspunsul, dar clubul select de manageri IT reuniti la OpenWorld cel putin a dat unda verde pentru optimism. Chiar daca industria se complica iar banii sunt mai putini, ei spun ca ideile sunt destule si concluzia clara: tehnologia nu a murit, iar cresterile s-au intors.

  • Revolutia broscutei nebune

    Trecerea de la tonurile de apel audio pentru telefonul mobil catre temele multimedia cu personaje animate – evident mai scumpe si mai interesante pentru buzunarele operatorilor de telefonie – nu a facut-o nici Bugs Bunny, nici Daffy Duck, ci un controversat personaj cvasi-necunoscut: Crazy Frog, broscuta nebuna care a format o piata de 7,6 miliarde de euro anul acesta.

    Totul a inceput prin 2003, cand un artist grafic suedez, Erik Wernquist, a desenat mica broscuta, atasandu-i cateva sunete ciudate, gasite pe site-urile de pe pe internet, dintre care cel mai celebru acum poate fi imitat de oricine: “ring ding ding ding dididig”. Autorul desenului nu a stiut ca fundalul sonor a fost inregistrat in 1997 de un conational, Daniel Malmedahl, care se lauda in fata prietenilor cu talentul sau de a imita sunete ciudate, precum zgomotele scoase de motoarele motocicletelor.

    Mica broscuta a devenit anul acesta mai mult decat best-seller in Europa: a fost realizat primul video-clip muzical, care a urcat rapid in toate clasamentele. Remixul Axel F, realizat in colaborare cu Bass Bumbers, beneficiind de coloana sonora din clasicul Beverly Hills Cop (cu Eddie Murphy), a devenit un hit pe MTV. Canalul american este de asemenea plin de reclame ale firmelor care revand logo-uri, tonuri de apel si teme multimedia cu micuta broscuta.

    Crazy Frog este pentru unii o figura care provoaca hohote de ras, insa pentru altii este pur si simplu o creatura scarboasa si insuportabila. Fiind extrem de controversata, broscuta a devenit peste noapte un succes fenomenal pentru industria multimedia pentru telefoanele mobile.

    Pentru saptamani la rand, Crazy Frog a fost pe primele locuri in topurile realizate in Marea Britanie, in Australia si chiar in SUA, depasind Black Eyed Peas, Coldplay, Gorillaz, fara sa mai vorbim de Michal Jackason, Elton John sau 2Pac.

    Crazy Frog a atras insa si extrem de mutle plangeri si a facut nefericiti extrem de multi europeni. “As prefera sa ascult zgomotul frezei dentistului, ba chiar si sa o simt in gura, decat sa ascult infernalul sunet al reclamei Crazy Frog”, a declarat un britanic intr-o scrisoare de protest adresat autoritatii engleze care reglementeaza industria publicitatii in audiovizual (ASA, Advertising Stardars Authority).

    La inceput, ASA a declarat ca nu poate face nimic pentru ca mica broasca este enervanta, adaugand ca oricine poate face reclama la un produs enervant, atat timp cat nu incalca nici o regula. Pana la urma insa, problemele au iesit la iveala, iar principalul distribuitor al temelor multimedia pentru telefonul mobil, Jamster, a fost acuzat ca ruleaza mult hulita reclama pe canalele pentru copii, in timpul emisiunilor destinate acestora, generand astfel incasari masive, fara sa aiba acordul parintilor. In replica, Jamster a aratat ca reclamele Crazy Frog se adreseaza segmentului 16-34 de ani si nu vizeaza copiii, contestand decizia ASA ca o parte din reclame sa fie difuzata numai dupa ora 21:00.

    O alta plangere depusa de consumatori s-a referit la faptul ca multe dintre aceste reclame nu includeau explicit tarifele reale pentru descarcarea unui astfel de material multimedia. Uneori nu aveau TVA, alteori nu era mentinonat deloc pretul. In cazul unei teme multimedia, de exemplu, nu se plateste doar accesul la ea – sa spunem 1 euro, ci si traficul realizat prin descarcarea ei de pe site-ul firmei respective.

    Pana la urma insa, faptul ca mica broscuta s-a dovedit extrem de atragatoare pentru tineri in special, a declansat un adevarat val de downloaduri, umfland conturile firmelor specializate, dar si buzunarele operatorilor de telefonie. Acum, un telefon care are la ton una din melodiile presetate ale producatorului nu poate fi considerat decat… plictisitor.

    Interesul major al operatorilor pentru productii multimedia pe telefonul mobile vine din doua directii. Intai, peste tot in lume continua de ani buni sa scada costurile apelurilor de voce. Indicele nivelului incasarilor realizate pentru fiecare client (ARPU) este aproape singurul indicator din domeniu care scade in fiecare trimestru. Pe de alta parte, extinderea rapida a noilor retele de generatia a treia (3G) justifica investitiile masive in dezvoltarea de continut multimedia: la ce bun viteze de transfer foarte mari daca utilizatorii nu ar avea ce sa descarce de pe Internet?

    Vodafone, Orange si ceilalti operatori sunt in prima linie a bataliei pentru promovarea tonurilor de apel. “Este o piata aflata in crestere masiva”, a explicat Ben Taylor, oficial al Vodafone Group.”Tehnologia 3G a imbunatatit capacitatea si calitatea serviciilor pe care le putem oferi. Acum ne permitem sa punem la dispozitia clientilor circa 300.000 de melodii, practic orice de la Bach la Beethoven”, a spus el.

    Utilizatorii britanici de telefoane mobile sunt pregatiti anul acesta sa scoata din buzunare mai bine de 1,1 miliarde de euro – aproape cat s-a incasat in toata Europa anul trecut – numai pentru descarcarea de melodii si tonuri de apel pe celulare.

    Cifra s-a multiplicat de mai mult de 18 ori fata de cele doar 58 de milioane de euro pe care acestia i-au cheltuit acum trei ani, arata un studiu al companiei de cercetare NPD Group.

    In plus, fata de anul 2002, in Marea Britanie volumul vanzarilor va creste si mai mult anul acesta, analistii estimand ca utilizatorii vor descarca aproximativ 760 de milioane de melodii si tonuri de apel. Acum trei ani, interesul britanicilor pentru acest segment a dus la 30 de milioane de descarcari de continut audio pentru telefoanele mobile, adica de 25 de ori mai putin decat cifrele estimate pentru acest an.

    Insa, cresterea volumului vanzarilor a depasit rata de crestere a veniturilor incasate de companiile din domeniu pentru descarcarea de tonuri de apel, intrucat costul pe care trebuie sa-l suporte utilizatorii a scazut de la 1,9 euro in 2002, la mai putin de 1,4 euro pentru fiecare ton de apel, conform studiului NPD Group.

    Anul acesta, cele mai cautate tonuri de apel in Marea Britanie au fost “Is This The Way To Amarillo” a cantaretului din anii 60, Tony Christie, urmat de binecunoscutul ton de apel Crazy Frog si Ghetto Gospel, al duo-ului 2Pac – Elton John.

    Cercetarile au demonstrat ca tonurile de apel descarcate de pe internet pe telefoanele mobile reprezinta cea mai mare proportie din total, 33%, urmate indeaproape de jocurile video care detin 26% din piata descarcarilor pe mobil. Restul de 41% din piata de continut descarcat pe mobil se imparte intre imagini wallpaper – 13%, jocurile de noroc cum ar fi poker-ul, pe mobil – 9%, melodiile cu 8% si alte tipuri de continut, acestea insumand 11% din volumul vanzarilor, arata studiul companiei de cercetare NPD Group.

    Mai mult, odata cu aceasta crestere semnificativa a interesului utilizatorilor britanici pentru descarcarea de continut multimedia pe mobil, evidentiata in cresterea numarului de descarcari anuale, dar si in cresterea vanzarilor, fiecare dintre aceste tipuri de continut, mai putin imaginile de tip wallpaper, se vor vinde de doua ori mai bine pana la sfarsitul anului, conform analistilor in domeniu. Insa, jocurile de noroc pe telefoanele mobile vor reprezenta motorul de crestere al industriei de continut multimedia pe mobil, cresterea estimata pentru acest an fiind de aproximativ 367%.

    Aceasta crestere semnificativa evidentiata in primul rand de cresterea vanzarilor de continut descarcat pe mobil, precum si cresterea numarului de tonuri de apel descarcate, se datoreaza si modului in care utilizatorii adopta in vietile lor moderne noile tehnologii aparute pe piata si tehnologia in general, sunt de parere analistii in domeniu.

    “In plus, telefoanele mobile de a treia generatie, precum si cresterea importanta a vanzarilor de astfel de echipamente, a avut o contributie la popularizarea continutului multimedia pe celulare”, a precizat un analist al NPD Group.

    Anul acesta, piata telefoanelor mobile va depasi 1,45 de miliarde de euro in Marea Britanie, cu aproximativ 20 de milioane de unitati estimate ca se vor vinde doar in 2005, sustin analistii. Telefonul mobil a devenit indispensabil din buzunarele utilizatorilor, 82% dintre adulti si 61% dintre tineri detinand propriul celular.

    In plus, exista foarte multi utilizatori interesati de telefoanele mobile pe care pot asculta melodii in format MP3, 20% dintre adulti si 56% dintre tineri exprimandu-si interesul pentru un asemenea echipament, mai arata studiul NPD Group.

    “Piata continutului descarcat pe mobil trece printr-o perioada in care trebuie sa convinga utilizatorii ca serviciile pentru care se aboneaza nu vor genera fraude si nu le vor goli conturile in banca”, a precizat analistul NPD Group. Sunt foarte multi utilizatori, adica in procent de 42%, care descarca tonuri de apel pe mobilul lor, se tem de costuri “ascunse” care sa le mareasca facturile de telefon. Iar 19% din parintii tinerilor care au telefoane mobile si descarca continut de pe Internet pe mobil, sunt ingrijorati ca acestia ar putea exagera si adauga inca unul sau doua zerouri la factura.

    Daca tinerii au fost cuceriti de descarcarea de continut pe mobil, piata inca are mult de lucru pentru a convinge si adultii. Aproximativ 40% dintre cei cu varsta de peste 35 de ani sunt de parere ca tonurile de apel cumparate de pe Internet reprezinta cheltuieli care nu sunt absolut necesare. Per total, 19% dintre adulti nu sunt siguri ca este sigur sa descarce continut de pe mobil, ingrijorator pentru jucatorii in domeniu este faptul ca acest procent creste la aproximativ 35% in ceea ce-i priveste pe utilizatorii de peste 55 de ani, conform studiului NPD Group.

    Daca piata britanica acumuleaza anul acesta 1,1 miliarde de euro, la nivel mondial incasarile industriei vor la 7,6 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de Brand Republic. Cifrele se refera la totalitatea fisierelor descarcate pe telefonul mobil, nu doar la temele multimedia, ci si tonuri de apel, poze sau logo-uri, screen-savere si altele. Studiile arata ca cel putin 20% dintre utilizatorii de telefoane mobile au experientat servicii de descarcare de pe Internet de continut grafic sau multimedia, conform LogicaCMG. Procentul este estimat sa creasca la 60% ditnre utilizatorii de celular in numai 12 luni.

    Din cele 7,6 miliarde de euro, circa 2,07 miliarde de euro sunt realizate in Statele Unite, spun companiile de analiza si cam 3 miliarde se cheltuie in Europa, piata din Germania fiind cea mai mare, iar Marea Britanie pe locul al doilea, conform analistilor.

    Cresterea vanzarilor vine o data cu sporirea constanta a numarului de utilizatori de telefonie mobila, chiar si in tarile unde penetrarea a depasit 100% la nivelul populatiei. Ieftinirea acestor produse face ca ele sa fie din ce in ce mai comandate, iar dezvoltarea de continut din ce in ce mai atractiv este inca un element care duce la cresterea continua a incasarilor industriei.

    Evolutiile din piata arata ca, pe masura ce telefoanele mobile devin din ce in ce mai complexe, acoperind tot mai multe dintre functiile computerului personal, se devzolta la fel de rapid si continutul disponibil pentru aceste aparate. Viitorul nu mai apartine acum tonurilor de apel, ci melodiilor in format digital, fie ca este MP3 sau nu. Deja tonurile MP3 au aparut si sunt din ce in ce mai utilizate, insa analistii estimeaza ca, de fapt, viitorul apartine melodiilor complete in format digital, descarcate de pe Internet pe telefonul mobil.

    Acest lucru este intarit si de lansarea recenta a mai multor tipuri de telefoane mobile, atat Nokia, cat si Motorola sau Samsung, care sunt capabile sa descarce de pe Net, sa stocheze si sa redea melodiile in format digital. Mai mult, analistii spun ca urmeaza sa fie la fel de cautate jocurile pentru telefoanele mobile, iar pe partea de business vor fi tot mai cautate aplicatiile de tip office, precum si softurile pentru afaceri care pot fi accesate direct pe telefonul mobil.

    Intrebarea care ramane este daca Apple, liderul indiscutabil al industriei muzicii digitale, se va decide sau nu sa lanseze propriul iPod cu telefon mobil.

  • iPod – marul discordiei

    Mai subtire decat un pachet de tigari si cu o rotita alba in centru, playerul digital iPod este deocamdata o curiozitate pentru romani. Iar muzica digitala pur si simplu i-a innebunit pe americani, “febra” intinzandu-se si in Occident – Anglia, Germania, Franta, Italia. In est, pe de alta parte, liniste absoluta. Sau aproape.

    “Spre deosebire de tari in care rata detinatorilor de playere muzicale digitale este de 1 la 10 (cazul Statelor Unite) sau 1 la 15 din populatie, in Romania rata este de 1 la cateva sute”, spune Catalin Patrasescu, asociat al companiei de consultanta IT SmartPoint.

    Diferenta este uriasa. Care ar fi motivele? Sa fie romanii mai putin impresionati de placerea de a putea asculta, oriunde s-ar afla, o colectie de cateva sute de melodii favorite? Sau sa fie vorba, la fel ca si in alte situatii mai mult sau mai putin similare, in principal de bani?

    Intr-adevar, pretul playerelor este ceva mai piperat decat ar fi putut sa fie, din cauza taxelor vamale. “Este o situatie asemanatoare cu ceea ce se intampla in cazul camerelor digitale inainte, cand erau accizate”, este de parere Patrasescu. Iar acest lucru, la care se adauga o putere de cumparare destul de scazuta, face ca romanii sa se gandeasca de doua ori inainte sa dea banii pe un player de muzica digitala.

    Pe de alta parte, o ureche exersata ar simti insa imediat ca vibratia muzicii digitale se transmite, chiar daca aproape imperceptibil pentru moment, si catre tarile din estul Europei. Chiar si catre Romania. “Ceea ce se poate spune acum este ca piata din Romania cunoaste o rata de crestere exceptionala. Este drept insa ca se si porneste de la o baza de referinta modesta”, afirma Catalin Boaru, manager de marketing al companiei I.R.I.S., distribuitor al produselor Apple pe piata locala.

    Ca si pe alte piete, insa, ramane adevarata ideea conform careia cresterile sunt mai importante decat valorile absolute. Cel putin in ce priveste playerele iPod ale Apple, vanzarile au crescut de 10 ori in prima jumatate a acestui an, in comparatie cu perioada similara a anului trecut, a spus el, fara sa dea insa si cateva cifre concrete. Din cate estimeaza Patrasescu, piata din Romania ar putea “inghiti” anul acesta peste 13.000 de playere muzicale digitale (cu memorie flash si cu hard disk, exclusiv playerele MP3 cu CD), de trei ori mai mult decat vanzarile de anul trecut.

    Deocamdata, nu este foarte clar cine domina piata locala. Primul venit, producatorul Creative din Singapore, este probabil numarul unu, crede Patrasescu. Alte nume importante la nivel mondial, Sony si Samsung, de pilda, sunt si ele bine reprezentate in Romania. “Apple este si el in top, dar nu domina piata asa cum o face in multe tari”, este de parere analistul de la SmartPoint. Unul dintre motive? “Probabil faptul ca politica Apple nu prevede adaptarea pretului pe o piata sensibila la acest factor, asa cum este Romania”, adauga el. Cel mai ieftin model din gama iPod, Shuffle, se vinde in Romania cu 109 euro, adica cu 10 euro mai scump decat la Amsterdam, de pilda.

    Desi in Romania reprezinta inca o conditionare, pretul playerelor nu pare sa fie o problema pentru pietele dezvoltate. Liderul la nivel mondial, Apple, a vandut de la lansarea gamei iPod in octombrie 2001 peste 22 de milioane de playere cu preturi intre 100 si 400 de dolari, numai in ultimul an fiind comercializate peste 18 milioane. Dupa unele surse, Apple detine peste 80% din piata mondiala, si are o cota de 75% pe piata extrem de concurentiala din Statele Unite. Clientii sai sunt atat de devotati incat despre ei se spune, exagerand, ca indeplinesc definitia unei secte.

    Argumente? Exista fani ai Apple care se rad in cap doar ca sa semene cu silueta din reclamele la iPod. Exista tatuaje Apple, iar un oarecare John Charlton calatoreste prin intreaga lume si isi face peste tot poze tinand in mana un vechi PDA (computer de buzunar) produs in trecut de Apple, numit Newton. Pozele le publica apoi pe site-ul sau, vizitat de alti fani Apple, iar acolo pot fi vazute fotografii de oriunde, incepand cu America si sfarsind cu Munchen sau Lisabona.

    Greu de incadrat de specialisti intr-un anumit curent cultural, sociologic sau psihologic, “fenomenul Apple”, este pe cat de interesant, pe atat de profitabil pentru compania condusa de Steve Jobs. In aceste conditii, e de inteles cat de greu ii vine oricarui concurent sa tina piept playerului iPod.

    Si totusi, acest lucru se intampla. Unde? In Japonia, unde lider este Sony. Explicatia ar putea fi gasita in traditionalismul japonezilor, spune Catalin Patrasescu. Insa nu se stie cat timp va mai rezista “fortareata” nipona la atacurile incapatanatului iPod. Nu mai devreme de luna trecuta, Apple a dat o prima lovitura – in doar patru zile de la lansarea magazinului virtual de muzica digitala iTunes, a vandut 1 milion de melodii. In Japonia, iTunes este mai ieftin decat majoritatea serviciilor similare, cu un pret de 1,35$ pe melodie. 15 case de discuri japoneze au semnat deja acorduri cu Apple.

    La nivel mondial, principalul urmaritor (aproape descurajat?) al Apple este Creative, cu aproximativ 10% din piata, conform datelor detinute de SmartPoint. Lasand la o parte cei 80% proprietatea lui Apple, restul de 10% sunt foarte fragmentati, spune Patrasescu. Si-i impart companii precum Sony, Samsung sau Philips.

    Unul dintre concurentii cu potential este compania sud-coreeana Samsung, este de parere analistul. Dupa ce a lansat in aceasta primavara o noua gama de playere digitale, Samsung pare hotarata sa-si respecte planul de a cuceri 10% din piata mondiala. “Iar ei de regula reusesc cand isi propun ceva de genul asta. Uitati-va de exemplu la piata de telefoane mobile”, continua Patrasescu. Coreenii au 12,8% din piata de telefoane mobile si si-au propus sa vanda anul acesta 100 de milioane de mobile. Dupa 6 luni, erau in grafic cu 50 de milioane de bucati vandute.

    Razboiul playerelor se duce si pe planuri mai putin conventionale. Fideli parca legii lui Murphy “Daca nu poti sa-i invingi, ameteste-i”, cei de la Creative au intrat recent in ceea ce se numeste “razboiul patentelor” cu Apple si Microsoft. Dupa ce Steve Jobs si Bill Gates s-au contrat, fiecare sustinand ca a fost primul care a avut ideea unui software de administrat melodii digitale pe un player dedicat (disputa care ar putea fi impinsa in justitie, pentru ca momentan Microsoft detine brevetul respectiv, iar Apple risca sa ajunga sa-i plateasca o suma de bani pentru fiecare iPod vandut), Creative a intrat si ea in “hora”.

    Acum doua saptamani, oficialii companiei au spus ca institutia americana de reglementare din domeniu le-a acordat un brevet de inventie care acopera inclusiv tehnologia folosita de Apple la fabricarea iPod-ului. Este inca neclar ce va face Creative in continuare – analistii spun ca e posibil sa ceara daune de la Apple, insa va fi foarte greu sa le si obtina, pentru ca incalcarea drepturilor care decurg dintr-un brevet este extrem de greu de dovedit.

    Daca playerul digital al momentului, iPod, starneste atatea pasiuni, este cu atat mai interesant cum vor arata playerele viitorului. Se vor limita la functia de baza – redare de melodii – sau vor urma calea indicata in prezent de unele modele (si, in principal, tot de iPod), adica multifunctionalitatea? Mai exact, un player multifunctional este acel aparat care, pe langa “datoria” sa de baza, aceea de a “rula” melodiile digitale, mai face si alte lucruri, cum ar fi faptul ca afiseaza pozele personale ale utilizatorului sau chiar reda filme. Insa nebunia absoluta a prezentului este reprezentata de asa-numitele “podcasturi”, fisiere audio care pot contine practic orice (de la jurnalul personal pana la stiri si comentarii din diverse domenii) si care se pot descarca de pe Internet pe playerul portabil, pentru a fi ascultate oriunde doreste utilizatorul.

    Pentru a intelege dimensiunile la care a ajuns fenomenul, este suficienta observatia ca organizatorii turneului de tenis de Grand Slam US Open, incheiat pe 11 septembrie, au pus pe site-ul turneului, zi de zi, cate doua mini-comentarii de tip podcast, iar cei mai avangardisti dintre politicienii americani au trecut si ei la acest nou mod de a comunica pentru a-si influenta electoratul.

    Astfel ca intrebarea ramane. Vor prefera utilizatorii in viitor playerele digitale simple, care stiu sa cante muzica si atat, sau se vor indrepta catre gadgeturile complexe pentru care muzica va fi doar un accesoriu, alaturi de conexiunea la Internet, colectia de filme si, probabil, legatura la reteaua de telefonie mobila?

    “Ar fi de dorit ca un asemenea dispozitiv sa ofere cat mai multe functionalitati, dar este esentiala respectarea unor conditii de baza”, este de parere Catalin Boaru, reprezentantul distribuitorului Apple in Romania I.R.I.S.

    Ca un argument in favoarea directiei de evolutie se poate mentiona intentia anuntata de Apple, care va produce impreuna cu Motorola primul telefon mobil cu iTunes instalat. “Astfel de idei vor primi sprijinul – poate chiar entuziasmul – operatorilor de telefonie mobila, care vor descoperi un nou mod de a creste venitul mediu pe utilizator”, a mai spus oficialul SmartPoint.

    Ce va aduce viitorul, ramane de vazut. Pentru moment, cifrele indica fara gres ca piata mondiala de playere digitale inregistreaza o adevarata explozie. Si in Romania semnele sunt bune, insa deocamdata mai asteptam sa arda fitilul.

  • iPod – marul discordiei

    Mai subtire decat un pachet de tigari si cu o rotita alba in centru, playerul digital iPod este deocamdata o curiozitate pentru romani. Iar muzica digitala pur si simplu i-a innebunit pe americani, “febra” intinzandu-se si in Occident – Anglia, Germania, Franta, Italia. In est, pe de alta parte, liniste absoluta. Sau aproape.

     

    “Spre deosebire de tari in care rata detinatorilor de playere muzicale digitale este de 1 la 10 (cazul Statelor Unite) sau 1 la 15 din populatie, in Romania rata este de 1 la cateva sute”, spune Catalin Patrasescu, asociat al companiei de consultanta IT SmartPoint.

     

    Diferenta este uriasa. Care ar fi motivele? Sa fie romanii mai putin impresionati de placerea de a putea asculta, oriunde s-ar afla, o colectie de cateva sute de melodii favorite? Sau sa fie vorba, la fel ca si in alte situatii mai mult sau mai putin similare, in principal de bani?

     

    Intr-adevar, pretul playerelor este ceva mai piperat decat ar fi putut sa fie, din cauza taxelor vamale. “Este o situatie asemanatoare cu ceea ce se intampla in cazul camerelor digitale inainte, cand erau accizate”, este de parere Patrasescu. Iar acest lucru, la care se adauga o putere de cumparare destul de scazuta, face ca romanii sa se gandeasca de doua ori inainte sa dea banii pe un player de muzica digitala.

     

    Pe de alta parte, o ureche exersata ar simti insa imediat ca vibratia muzicii digitale se transmite, chiar daca aproape imperceptibil pentru moment, si catre tarile din estul Europei. Chiar si catre Romania. “Ceea ce se poate spune acum este ca piata din Romania cunoaste o rata de crestere exceptionala. Este drept insa ca se si porneste de la o baza de referinta modesta”, afirma Catalin Boaru, manager de marketing al companiei I.R.I.S., distribuitor al produselor Apple pe piata locala.

     

    Ca si pe alte piete, insa, ramane adevarata ideea conform careia cresterile sunt mai importante decat valorile absolute. Cel putin in ce priveste playerele iPod ale Apple, vanzarile au crescut de 10 ori in prima jumatate a acestui an, in comparatie cu perioada similara a anului trecut, a spus el, fara sa dea insa si cateva cifre concrete. Din cate estimeaza Patrasescu, piata din Romania ar putea “inghiti” anul acesta peste 13.000 de playere muzicale digitale (cu memorie flash si cu hard disk, exclusiv playerele MP3 cu CD), de trei ori mai mult decat vanzarile de anul trecut.

     

    Deocamdata, nu este foarte clar cine domina piata locala. Primul venit, producatorul Creative din Singapore, este probabil numarul unu, crede Patrasescu. Alte nume importante la nivel mondial, Sony si Samsung, de pilda, sunt si ele bine reprezentate in Romania. “Apple este si el in top, dar nu domina piata asa cum o face in multe tari”, este de parere analistul de la SmartPoint. Unul dintre motive? “Probabil faptul ca politica Apple nu prevede adaptarea pretului pe o piata sensibila la acest factor, asa cum este Romania”, adauga el. Cel mai ieftin model din gama iPod, Shuffle, se vinde in Romania cu 109 euro, adica cu 10 euro mai scump decat la Amsterdam, de pilda.

     

     Desi in Romania reprezinta inca o conditionare, pretul playerelor nu pare sa fie o problema pentru pietele dezvoltate. Liderul la nivel mondial, Apple, a vandut de la lansarea gamei iPod in octombrie 2001 peste 22 de milioane de playere cu preturi intre 100 si 400 de dolari, numai in ultimul an fiind comercializate peste 18 milioane. Dupa unele surse, Apple detine peste 80% din piata mondiala, si are o cota de 75% pe piata extrem de concurentiala din Statele Unite. Clientii sai sunt atat de devotati incat despre ei se spune, exagerand, ca indeplinesc definitia unei secte.

     

    Argumente? Exista fani ai Apple care se rad in cap doar ca sa semene cu silueta din reclamele la iPod. Exista tatuaje Apple, iar un oarecare John Charlton calatoreste prin intreaga lume si isi face peste tot poze tinand in mana un vechi PDA (computer de buzunar) produs in trecut de Apple, numit Newton. Pozele le publica apoi pe site-ul sau, vizitat de alti fani Apple, iar acolo pot fi vazute fotografii de oriunde, incepand cu America si sfarsind cu Munchen sau Lisabona.

    Greu de incadrat de specialisti intr-un anumit curent cultural, sociologic sau psihologic, “fenomenul Apple”, este pe cat de interesant, pe atat de profitabil pentru compania condusa de Steve Jobs. In aceste conditii, e de inteles cat de greu ii vine oricarui concurent sa tina piept playerului iPod.

     

    Si totusi, acest lucru se intampla. Unde? In Japonia, unde lider este Sony. Explicatia ar putea fi gasita in traditionalismul japonezilor, spune Catalin Patrasescu. Insa nu se stie cat timp va mai rezista “fortareata” nipona la atacurile incapatanatului iPod. Nu mai devreme de luna trecuta, Apple a dat o prima lovitura – in doar patru zile de la lansarea magazinului virtual de muzica digitala iTunes, a vandut 1 milion de melodii. In Japonia, iTunes este mai ieftin decat majoritatea serviciilor similare, cu un pret de 1,35$ pe melodie. 15 case de discuri japoneze au semnat deja acorduri cu Apple.

     

    La nivel mondial, principalul urmaritor (aproape descurajat?) al Apple este Creative, cu aproximativ 10% din piata, conform datelor detinute de SmartPoint. Lasand la o parte cei 80% proprietatea lui Apple, restul de 10% sunt foarte fragmentati, spune Patrasescu. Si-i impart companii precum Sony, Samsung sau Philips. Unul dintre concurentii cu potential este compania sud-coreeana Samsung, este de parere analistul. Dupa ce a lansat in aceasta primavara o noua gama de playere digitale, Samsung pare hotarata sa-si respecte planul de a cuceri 10% din piata mondiala. “Iar ei de regula reusesc cand isi propun ceva de genul asta. Uitati-va de exemplu la piata de telefoane mobile”, continua Patrasescu. Coreenii au 12,8% din piata de telefoane mobile si si-au propus sa vanda anul acesta 100 de milioane de mobile. Dupa 6 luni, erau in grafic cu 50 de milioane de bucati vandute.

     

    Razboiul playerelor se duce si pe planuri mai putin conventionale. Fideli parca legii lui Murphy “Daca nu poti sa-i invingi, ameteste-i”, cei de la Creative au intrat recent in ceea ce se numeste “razboiul patentelor” cu Apple si Microsoft. Dupa ce Steve Jobs si Bill Gates s-au contrat, fiecare sustinand ca a fost primul care a avut ideea unui software de administrat melodii digitale pe un player dedicat (disputa care ar putea fi impinsa in justitie, pentru ca momentan Microsoft detine brevetul respectiv, iar Apple risca sa ajunga sa-i plateasca o suma de bani pentru fiecare iPod vandut), Creative a intrat si ea in “hora”. Acum doua saptamani, oficialii companiei au spus ca institutia americana de reglementare din domeniu le-a acordat un brevet de inventie care acopera inclusiv tehnologia folosita de Apple la fabricarea iPod-ului. Este inca neclar ce va face Creative in continuare – analistii spun ca e posibil sa ceara daune de la Apple, insa va fi foarte greu sa le si obtina, pentru ca incalcarea drepturilor care decurg dintr-un brevet este extrem de greu de dovedit.

     

    Daca playerul digital al momentului, iPod, starneste atatea pasiuni, este cu atat mai interesant cum vor arata playerele viitorului. Se vor limita la functia de baza – redare de melodii – sau vor urma calea indicata in prezent de unele modele (si, in principal, tot de iPod), adica multifunctionalitatea? Mai exact, un player multifunctional este acel aparat care, pe langa “datoria” sa de baza, aceea de a “rula” melodiile digitale, mai face si alte lucruri, cum ar fi faptul ca afiseaza pozele personale ale utilizatorului sau chiar reda filme. Insa nebunia absoluta a prezentului este reprezentata de asa-numitele “podcasturi”, fisiere audio care pot contine practic orice (de la jurnalul personal pana la stiri si comentarii din diverse domenii) si care se pot descarca de pe Internet pe playerul portabil, pentru a fi ascultate oriunde doreste utilizatorul.

     

    Pentru a intelege dimensiunile la care a ajuns fenomenul, este suficienta observatia ca organizatorii turneului de tenis de Grand Slam US Open, incheiat pe 11 septembrie, au pus pe site-ul turneului, zi de zi, cate doua mini-comentarii de tip podcast, iar cei mai avangardisti dintre politicienii americani au trecut si ei la acest nou mod de a comunica pentru a-si influenta electoratul.

     

    Astfel ca intrebarea ramane. Vor prefera utilizatorii in viitor playerele digitale simple, care stiu sa cante muzica si atat, sau se vor indrepta catre gadgeturile complexe pentru care muzica va fi doar un accesoriu, alaturi de conexiunea la Internet, colectia de filme si, probabil, legatura la reteaua de telefonie mobila?

    “Ar fi de dorit ca un asemenea dispozitiv sa ofere cat mai multe functionalitati, dar este esentiala respectarea unor conditii de baza”, este de parere Catalin Boaru, reprezentantul distribuitorului Apple in Romania I.R.I.S.

     

    Ca un argument in favoarea directiei de evolutie se poate mentiona intentia anuntata de Apple, care va produce impreuna cu Motorola primul telefon mobil cu iTunes instalat. “Astfel de idei vor primi sprijinul – poate chiar entuziasmul – operatorilor de telefonie mobila, care vor descoperi un nou mod de a creste venitul mediu pe utilizator”, a mai spus oficialul SmartPoint.

    Ce va aduce viitorul, ramane de vazut. Pentru moment, cifrele indica fara gres ca piata mondiala de playere digitale inregistreaza o adevarata explozie. Si in Romania semnele sunt bune, insa deocamdata mai asteptam sa arda fitilul.

  • Antipaticul Google

    Silicon Valley a visat ani de-a randul la o companie destul de puternica sa bata Microsoft. A aparut, in sfarsit, un astfel de competitor. Unul cu o fenomenala popularitate: Google. Dar acum multi sunt iritati de dimensiunile si de forta companiei si nu mai vad in Google un jucator care lupta de aceeasi parte a baricadei cu ei.

     

    Cei care au rezerve fata de Google sunt ingrijorati ca tocmai acele atuuri care au facut din Google un fenomen pentru cautarea online indeparteaza compania de cultura antreprenoriala care a creat-o, transformand-o intr-o amenintare. La un an de la listarea la bursa oamenii Google invata, cu amaraciune, ce inseamna sa fii seful haitei intr-o cultura care-i sprijina de obicei pe outsideri.

    Azi, cand se aduna in Silicon Valley, fondurile cu capital de risc, antrepronorii si inginerii se trezesc frecvent criticand Google si plangandu-se de orice, de la faptul ca racoleaza cei mai buni ingineri pana la felul in care se poarta cu partenerii sau cu potentialii parteneri. Iar cuvantul “aroganta” e des folosit.

     

    “Cu siguranta ca incep sa am resentimente”, spune Max Levchin, fondator al PayPal, serviciul de plati online care apartine acum eBay. “Acum Google e o companie mare, care face lucruri la care oamenii nu se asteptau.” Lavchin, care a fondat anul trecut la San Francisco o companie multimedia numita Slide, spune ca “Google inca mai are mult capital de bunavointa de risipit”, dar adauga: “Dar sunt surprins cat de repede se schimba reputatia companiei.”

     

    Nu cu mult timp in urma, Google domnea deasupra Silicon Valley. Era compania care pornise de la zero si care nu putea face nimic rau. Acum, multi din cei care lucreaza “in Vale” incep sa traseze paralele intre Google si Microsoft – compania le care toti adora s-o deteste.Si Bill Gates vede si el asemanari intre Google si propria sa creatie. In primavara, intr-un interviu acordat revistei Fortune, presedintele Microsoft spunea ca “Google e mai asemanatoare cu noi decat orice alta companie cu care am fost vreodata in competitie.”

     

    Succesul Google a fortat deja Microsoft sa-si creeze propriul motor de cautare (un proiect cu numele de cod Underdog). Dar Google are legiuni de ingineri care lucreaza pentru o serie de alte proiecte care, daca vor reusi, ar putea da un branci Microsoft din pozitia dominanta pe care o ocupa inca din anii ”80.

     

    Fireste, Silicon Valley a mai creat si in trecut pretendenti la tron. Multi sperau ca Netscape, care s-a listat la bursa acum zece ani, si browserul sau, Navigator, vor detrona Microsoft. Intre timp, Netscape a iesit din afaceri. Si in vreme ce Google e pe cai mari, cei care urmaresc ii urmaresc atent evolutia avertizeaza ca poate fi cu greu considerata invincibila – are un pret umflat al actiunilor, o apetit prea mare de a lupta simultan pe mai multe fronturi sau pur si simplu prea multa aroganta, spun acestia.

     

    Asemanarile dintre Google si Microsoft par evidente pentru antreprenorii locali, printre care se numara si Steven I. Lurie, care a lucrat pentru Microsoft intre 1993 si 1999, ori Joe Kraus, fondator, in anii ”90, al motorului de cautare Excite. “E aceeasi atitudine de <suntem cei mai tari> fata de piete si oportunitati”, spune Lurie, care a fost in campusul Google din Mountain View de mai multe ori pentru a-si vizita prietenii care muncesc acolo. “O putem numi aroganta, dar e o incredere oarba pe care o au ca pot face orice si pot intra in orice domeniu pe care vor sfarsi prin a-l domina.”

     

    Kraus ofera o mica lectie de istorie. In anii ”90, spune el, IBM era perceput in Silicon Valley drept un “gigant timid”, cu care puteai deveni usor partener, in vreme ce Microsoft era perceputa drept “o companie de temut, una foarte competitiva, care isi propunea sa intre in toate afacerile in care putea bazandu-se pe talente ingineresti care-i permiteau sa implementeze orice eficient.”

    Acum, din punctul de vedere al lui Kraus, “Microsoft se transforma in IBM si Google se transforma in Microsoft.” Kraus e director si fondator al JotSpot, un start-up din Silicon Valley care vinde catre corporatii programe de blogging si de self-publishing.

     

    Microsoft a fost perceputa, de-a lungul anilor, drept o companie bogata, agresiva, mereu in cautare de talente. Asa incepe sa fie vazuta si Google – start-up-urile de Internet din Silicon Valley se plang ca practic de fiecare data cand incearca sa angajeze un programator bine pregatit, acesta spune ca deja are o oferta de la Google.

    “Google aduce acum mai multe prejudicii inovatiei in Valley (Silicon Valley – n.r.) decat a adus vreodata Microsoft”, spune Reid Hoffman, fondator a doua companii de Internet, dintre care una e Linkedln, un site de business-networking. “Asta in principal pentru ca angajeaza atat de multi oameni talentati si pentru ca  lucreaza la atat de multe proiecte diferite. E greu pentru un start-up mai sa faca ceva interesant acum.”

     

    Google, spune Hoffman, e responsabila pentru “o crestere de 25-50% a salariilor inginerilor din Silicon Valley” – sau cel putin a salariilor celor care primesc oferte. Orice programator bun se asteapta acum sa castige peste 150.000 de dolari anual.

    Si misiunea start-up-urilor care incearca sa atraga bani pentru proiecte e ingreunata de Google. In a doua jumatate a anilor ”90, antreprenorii se plangeau frecvent ca “spectrul Microsoft” plutea deasupra oricarei discutii pe care o purtau cu fondurile cu capital de risc. Azi acelasi lucru se spune despre Google.

     

    “Cand ma intalnesc cu cei de la fondurile cu capital de risc sau cand port o discutie despre un posibil parteneriat cu cineva, intrebarea inevitabila este: <Dar de ce nu pot face cei de la Google ceea ce vrei tu sa faci?>” – povesteste Craig Donato, fondator si director general al Oodle, un site de cautari online rapide printre anunturile de mica publicitate.

    “Raspunsul este <pot, si probabil ca se gandesc la asta, dar nu le pot face pe toate deodata si sa le faca si bine>”, explica Donato. “Sau cel putin sper ca nu pot sa faca.”

     

    Google a adaugat deja popularului motor de cautare e-mail gratuit, mapping, agregator de stiri, instrumente de management al fotografiilor digitale – intrand in concurenta, pentru fiecare, cu cel putin doua companii rivale. Are si un proiect de mesagerie instant. Iar anunturile privind o noua emisiune de actiuni alimenteaza speculatiile ca se pregateste sa intre si pe alte piete, de la servicii pentru utilizatorii de telefonie mobila pana la sisteme de plata online – unde vor concura cu PayPal.

     

    Sa adaugam la aceasta lista si un sistem de telefonie prin internet si mai multe produse care vor fi create pentru competitia directa cu Microsoft, inclusiv un browser Google si o oferta software care va concura cu Microsoft Office. “Daca exista perceptia ca exploram mai multe domenii diverse, dintre care multe s-ar putea sa nu aiba legatura cu domeniul nostru principal, care este cautarea online, atunci aceasta perceptie e corecta”, spune David C. Drummond, vicepresedinte pentru dezvoltare corporatista al Google. “E in ADN-ul nostru sa inovam si exploram numeroase domenii diferite.”

     

    Poate ca un recul al Google e inevitabil, daca ne raportam la entuziasmul si bunavointa cu care presa a tratat compania ani de-a randul. Sau poate ca toate reprosurile sunt reactia fireasca fata de o companie care a avut atata succes, incat e imposibil sa nu-si fi ranit colegii din industrie, fie si accidental.

     

    “Aroganta e o problema pentru fiecare dintre companiile din Silicon Valley care au succes”, spune Peter Thiel, fondator al PayPal, care a investit in ultimii ani in circa 15 start-up-uri de Internet. “Nu stiu daca situatia e mai rea la Google decat la alte companii performante.”

    Microsoft, fireste, tine in mana “lumea Windows”. In acelasi timp, a-ti schimba motorul de cautare e la fel de simplu ca a schimba pagina web – in cazul in care o alta companie va deveni pentru Google ceea ce Google a fost pentru unii dintre primii lideri ai cautarii online, AltaVista si Excite.

     

    Pentru moment, cel putin, Google tinteste catre cea mai dorita formula din lumea tehnologiei: o platforma care, asemeni sistemului de operare Windows, sa devina atat de populara incat programatori din afara companiei sa scrie programe pentru ea iar dezvoltatorii web sa creeze noi servicii care sa aiba la baza Google, astfel incat pagina Google sa fie indispensabila in ecosistemul computerului personal.

     

    “Inainte, auzeai ca Microsoft e un imperiu al raului, in special in Sillicon Valley”, spune Brian Lent, presedinte al Medio Systems, un start-up din Seattle. “Google este noul imperiu al raului, pentru ca se afla intr-o extrem de puternica pozitie de control. Are un control aproape monopolist asupra accesului la informatie.”

     

    c. 2005 New York Times News Service

  • N-aveti un sfat in plus?

    Activitatea de zi cu zi in compania dumneavoastra va da, uneori, mari batai de cap? Pâna aici, nimic anormal. Dar ce fel de necazuri aveti? Un angajat-problema, cumva? Poate ar trebui sa invatati atunci “Cum sa evitati problemele cu angajatii”, parcurgand un curs gratuit pe site-ul eHow.com.

     

    Daca lucrurile sunt chiar mai grave, nici o grija: puteti oricând citi rubrica “Cum se concediaza un angajat”. Sau poate aveti probleme cu bugetul? Sefii ar fi fericiti ca, in conditiile astea, sa veniti totusi cu propuneri inventive. De ajutor ar fi lectia “Cum poate fi gasita publicitate ieftina”, ca sa nu mai vorbim de “Cum se poate face rost de publicitate gratis”.

     

    Solutiile pentru toate aceste probleme pot fi gasite in mini-cursurile de afaceri de pe eHow.com, prezentate intr-o maniera semi-serioasa, dar utila. Pe site exista insa si alte numeroase domenii, cu sfaturi despre tot felul de posibile activitati care v-ar putea crea probleme la un moment dat. De exemplu, “Cum sa gatesti burger-ul perfect” (se pare ca e foarte important cu cine il mâncati dupa aceea!), “Cum sa repari o pana la masina” (i se intâmpla oricarui sofer de cel putin câteva ori in viata sa aiba nevoie de acest sfat) sau “Cum sa gasesti bani in nisip” (util probabil in concediu).

     

    Pentru o privire de ansamblu, site-ul numara câteva sute de mii de pagini cu sfaturi si are in jur de 4 milioane de vizitatori pe luna. Autorii au insa planuri si mai marete. Unul din proiectele la care lucreaza in prezent se numeste wikiHow, si reprezinta o baza de date cu sfaturi practice care urmeaza sa devina, cel putin asa si-au propus cei de le eHow, cea mai mare din lume. Particula “wiki”, aceeasi ca si in cazul enciclopediei cu acces liber Wikipedia, indica faptul ca baza de date va putea fi accesata si modificata de oricine vrea sa-si impartaseasca cunostintele cu ceilalti internauti.

     

    In final, o trecere rapida prin rubrica “Cum sa te imbogatesti peste noapte”, care ar trebui sa se afle printre cele mai citite, daca la respectiva intrebare chiar ar exista intr-adevar un raspuns. Asa, in schimb, trebuie sa va multumiti cu niste sfaturi pe masura – casatoriti-va cu cineva bogat (pentru care, spre binele dumneavoastra, ar fi bine sa aveti si ceva sentimente) sau mergeti la cazinou (dar retineti ca absolut toate jocurile sunt concepute pentru a va lasa mai multe sanse sa pierdeti decât sa câstigati).

     

    Cea mai realista este insa concluzia de final: “Pentru a deveni intr-adevar bogat, trebuie sa cheltuiti mai putin decât câstigati”. –