Jocul video online Second Life a fost luat cat se poate de in serios de companii precum Vodafone sau BMW, care investesc timp si bani pentru a-si transpune afacerile in lumea virtuala. Zilnic sunt in joc (la modul propriu) 1,5 milioane de dolari, ceea ce explica interesul companiilor de a intra in Second Life cu intentia de a-si creste veniturile.
Furnizorul american de soft Dream Tai a lansat toamna trecuta in Second Life (SL) o oferta inedita: spatii de birouri si sali de conferinta disponibile gratis pentru oricine. Colegi si echipe din zone geografice diferite se pot intalni aici si pot sa lucreze impreuna, a spus Sanjoy Go, CEO al firmei, laudand avantajul de a fi in atmosfera primitoare din joc, in loc de birourile plicticoase din viata reala. Go s-a declarat insa dezamagit de reactiile de care a avut parte de la directori de firme, fonduri de investitii si chiar de la CIO (chief information officers) ai unor companii.
Scepticismul lor era legat cam de aceleasi idei: Second Life e doar un joc, o moda, o copilarie (sau, dimpotriva, un mediu prea putin onorabil, plin de cazinouri si distractii pentru amatorii de pornografie), nu-i un loc unde companiile serioase vin sa faca bani. In plus, n-ai siguranta tranzactiilor, nu vezi expresia fetei celui cu care sa zicem ca vrei sa inchei o afacere si cine stie ce tehnologie performanta iti trebuie ca sa poti urmari si participa la joc fara lag-uri sau alte erori.
Intre timp, situatia pare sa se fi schimbat destul de mult. Pe langa firme mici sau antreprenori aventurosi, in SL au intrat pe rand companii precum Vodafone, IBM, Cisco Systems, Dell, BMW sau Pontiac. Fiecare dintre acestea dispune acum de un spatiu virtual de testare de strategii si de produse, bifarea prezentei in joc a unei mari companii ajungand sa para aproape la fel de banala ca deschiderea unui site propriu de Internet.
Ce inseamna de fapt prezenta in SL? Primul pas este cumpararea unei insule private, separate de pamantul Second Life, care a ajuns deja destul de aglomerat si unde spatiile sunt mai mici si ceva mai scumpe, intre 2.500 si 4.000 de dolari. Inconjurata de ape, o suprafata modesta de aproximativ 65.000 de metri patrati costa 1.675 de dolari, la care se mai adauga costuri lunare de intretinere de aproximativ 300 de dolari.
Si de aici porneste prima oportunitate de afaceri – tranzactiile imobiliare. Rezidentii Second Life (SL) pot achizitiona insule la pretul stabilit initial de Linden Lab, compania care a creat jocul, si le pot vinde cu profit, cu conditia sa aduca o valoare adaugata – cladiri sau sedii de firma construite pe acel spatiu, care ar putea atrage atentia investitorilor. O alta posibilitate de speculatie pentru un om de afaceri ar fi sa achizitioneze o suprafata mai mare de teren in SL, pe care sa o fragmenteze si sa o inchirieze.
Al doilea pas, pentru o companie care urmareste sa se extinda in lumea virtuala, este sa investeasca intr-un departament IT sau, daca nu, cel putin intr-un expert in domeniu, care sa se poata ocupa de problemele tehnice. De asemenea, este indicata constituirea unei echipe de angajati virtuali, pe principiul ca vanzarile se pot imbunatati daca potentialii clienti din randul celor peste 6,6 milioane de rezidenti ai Second Life beneficiaza de asistenta in timp real in magazinele sau in sediul virtual al companiei. Dupa care pot incepe activitatea, restul investitiilor si al cheltuielilor urmand sa fie efectuate pe parcurs, in functie de cerere.
Asa si-au inceput activitatea in Second Life corporatii precum Vodafone, IBM, Pontiac si ABN Amro. Dar SL poate fi la fel de bine un punct de plecare pentru un antreprenor care are o idee de afaceri pe care nici macar n-a pus-o in practica in lumea reala, intrucat daca are succes aici, beneficiile de imagine pot fi neasteptat de folositoare ulterior.
Achim Müllers, directorul diviziei din Second Life a producatorului auto BMW, explica decizia de a crea o reprezentanta virtuala: Principalul motiv a fost dorinta de a explora aceasta platforma 3D interactiva. Aici putem sa aplicam diferite strategii noi de marketing si comunicare, pentru a le testa eficienta. Compania a cumparat in SL o insula si a construit cateva cladiri virtuale, in care culorile predominante sunt alb si albastru. Intentia de a obtine un castig de imagine este clara; pentru BMW, SL reprezinta o oportunitate pentru cercetari de piata, inainte de a lansa un nou produs sau serviciu.
Pentru ABN Amro, o banca al carei sediu virtual este inconjurat de o multime de copaci, pasul catre Second Life a fost motivat de perspectiva de marketing: Poate nu este atat de important acum din punct de vedere al afacerilor, dar ar putea castiga importanta in viitor, motiv pentru care orice companie ar trebui sa fie in tema cu subiectul, spune Daan Jitta, senior vicepresedinte. Pentru noi, Second Life este acum un mediu de comunicare foarte bun cu clientii, angajatii si potentialii angajati, sustine Jitta. Compania a experimentat in domeniul recrutarii, organizand interviuri, si sustine ca este o metoda buna de a face angajari. Numarul solicitantilor a fost destul de ridicat, o posibila explicatie fiind faptul ca oamenii aflati in cautare de slujbe sunt mult mai dezinvolti atunci cand la interviu merge avatarul lor (personajul virtual din joc). Care este insa modul prin care atrage vizitatori la sediul virtual? Raspunsul consta in organizarea de evenimente. Un exemplu ar putea fi World Tennis Tournament, in cadrul caruia fostul jucator danez Richard Krajicek a stat de vorba cu vizitatorii prin intermediul avatarului sau, a explicat Jitta.
Cel mai mare operator de servicii de telefonie din lume dupa venituri, Vodafone, a pus accentul pe constructia unor cladiri de birouri impozante, presarate cu gradini muzicale, unde vizitatorii pot merge sa asculte muzica. Vodafone se concentreaza pe consumatori si pe experienta pe care o au atunci cand vin pe insula companiei. Strategia noastra consta in marketing si intr-un program de comunicatii integrate, combinat cu divertisment, din care vrem sa intelegem exact ce asteapta clientii de la noi, spune Kay Hoffman, directorul filialei Vodafone din Second Life. Cu toate ca majoritatea companiilor sustin faptul ca momentan nu se poate pune problema unor castiguri rapide de pe urma Second Life, producatorul Dell spera ca prin vanzarea online de computere sa reuseasca aceasta. Cladirea companiei, in care se afla un muzeu de PC-uri si camera de camin reconstituita a lui Michael Dell, fondatorul si directorul executiv al Dell, nu are nimic spectaculos. Insa vizitatorii au posibilitatea sa-si asambleze un computer, inclusiv dupa modele deja existente in portofoliul companiei, pentru a vedea cum arata acestea pe birou. Cei interesati au optiunea sa achizitioneze computerul, fiind redirectionati catre un website unde trebuie sa introduca datele personale si numarul cardului de credit cu care se va efectua plata, urmand ca PC-ul sa fie livrat la adresa dorita.
Cele mai spectaculoase prezente corporatiste din Second Life par sa fie pana acum Pontiac si IBM. Prima si-a ridicat aici cladiri de birouri foarte inalte, realizate complet din sticla, si a creat replici virtuale ale masinilor, astfel incat vizitatorii sa aiba posibilitatea sa incerce cele mai noi modele, cum ar fi Solstice GXP. Cum era de asteptat, fiecare utilizator poate sa personalizeze modelul ales, de la motor si pana la culorile din exterior si interior. O alta idee a Pontiac este de a le oferi rezidentilor din Second Life pamant pe care acestia sa poata construi piste de curse si diverse alte proiecte personale, cu scopul de a raspunde pasiunii pentru automobile a comunitatii.
Cea de-a doua companie, IBM, are in prezent aproape 25 de insule in SL, cu toate ca multe dintre ele sunt private, iar vizitatorii nu au acces la ele. IBM este compania care ia cel mai mult in serios acest joc video, crede Joe Laszlo, director de cercetare in cadrul Jupiter Research si expert in Second Life. Ei folosesc spatiul virtual pentru sedinte de brainstorming si pentru proiecte de dezvoltare si cercetare, punandu-si astfel in legatura angajatii din mai multe colturi ale lumii. Si nu numai angajatii. In noiembrie anul trecut, avatarul lui Sam Palmisano, CEO al IBM, a aparut in Orasul Interzis, spatiu creat in SL de companie impreuna cu guvernul chinez, si a anuntat o investitie de circa 100 de milioane de dolari pana in 2008 pentru o divizie care sa furnizeze soft, echipamente speciale si consultanta firmelor interesate de prezenta in lumile virtuale si care vor sa-si promoveze acolo produsele ori serviciile. Sanjoy Go de la Dream Tai n-ar fi putut decat sa spere anul trecut ca viata in SL va ajunge intre timp asa de placuta.