BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Cronica magazinelor online

    “Cand am lansat Trustpilot, existau deja numeroase site-uri de comparare a preturilor sau a produselor, dar nu si care sa evalueze seriozitatea companiei, serviciile oferite clientului si colaborarea pe parcursul procesului de cumparare”, spune Roxana Demian, unul dintre fondatorii Trustpilot.ro. Spre exemplu, adauga ea, un magazin poate avea cel mai ieftin produs, ceea ce nu garanteaza insa faptul ca un cumparator il va primi la timp si nu se stie care va fi reactia companiei daca vor aparea probleme legate de produs sau de livrare.
     
    De aici a pornit ideea Trustpilot, de a-i ajuta pe cumparatori sa obtina cat mai multe informatii despre magazinele online de la care vor sa cumpere.
    Site-ul scaneaza internetul dupa recenzii si comentarii, le colecteaza si pe baza unei formule calculeaza un “Trustscore”, o medie de ratinguri, oferind astfel utilizatorilor posibilitatea de a evalua companiile si de a decide mai usor de unde aleg sa cumpere.
     
    Finantat de catre un “business angel” si de fondul de investitii Seed Capital, Trustpilot a fost lansat in august 2007 in Danemarca, la sfarsitul lui noiembrie 2008 in Marea Britanie si in februarie anul acesta si in Romania, unde in prima zi a lansarii a avut in jur de 7.000 de vizitatori.
     
    In prezent, primele trei companii din topul Trustpilot.ro sunt Azerty si Ideall, ambele cu un Trustscore de 85 din 100, si Mediaunivers, cu un scor de 83 din 100, iar pe ultimul loc se gaseste E7, cu un Trustscore de 40. “Inca nu pot spune cate recenzii se trimit zilnic de pe Trustpilot.ro, insa pentru celelalte domenii .dk, .co.uk, .com, .nl se scriu intre 200-250 de recenzii zilnic”, a afirmat Roxana Demian. “In acest moment ne axam pe atragerea a cat mai multi utilizatori pe Trustpilot.ro”, a mai spus ea, precizand ca de la 1 martie au fost introduse pe site si servicii lunare cu plata pentru companii, taxa de utilizare fiind de 15 euro pe luna. Demian ca spera sa incheie anul 2009 cu un numar de 1.000 de clienti.

  • Alt telefon, acelasi incarcator

    Noile incarcatoare universale, bazate pe micro-USB, ar urma sa fie de trei ori mai eficiente energetic decat cele actuale si productia lor ar insemna reducerea cu 13,6 milioane de tone pe an, la 21,8 milioane, a emisiilor de gaze cu efect de sera in procesul de fabricatie si de transport al incarcatoarelor.
     
    “In acest moment avem o multime de incarcatoare si cabluri in dulap, cate unul pentru fiecare telefon. In curand insa, dulapurile noastre se vor elibera”, a spus Rob Conway, director executiv in cadrul GSM Association. Posesorii de telefoane vor putea utiliza acelasi incarcator pentru toate dispozitivele mobile care vor fi lansate in viitor, indiferent de marca – un vis aproape incredibil daca ne gandim la situatia de acum.
     
    “Industria mobila are un rol important in atacarea problemelor de mediu”, a spus Conway, care subliniaza ca lansarea unui incarcator universal va elimina o importanta sursa de frustrare pentru consumatori si in acelasi timp va genera economii. Noul proiect a fost adoptat pana in acest moment de 17 companii de telefonie mobila: Vodafone, T-Mobile, Telstra, LG, Motorola, Nokia, Telecom Italia, 3Group, AT&T, KTF, Mobilkom Austria, Orange, Qualcomm, Samsung, Sony Ericsson, Telefonica si Telenor.
     
    Marii absenti de pe lista sunt deocamdata Apple si HTC (acesta din urma foloseste totusi mini-USB-uri pentru incarcarea telefoanelor). Producatorii de telefonie mobila incearca sa atraga consumatorii si prin crearea unor terminale care sa economiseasca energie ele insele. Spre exemplu, Samsung va lansa in Europa in a doua jumatate a lui 2009 primul tele­fon mobil din lume care se incarca cu energie solara. Facut din materiale reciclabile, dupa o incarcare de 10-14 ore la soare, noul telefon, numit “Blue Earth”, va permite convorbiri de aproximativ patru ore. Samsung Blue Earth va putea fi incarcat si in mod clasic, cu energie electrica.        

  • Cei doi centi ai mei

     “Facebook Causes si Save Darfur au lansat petitia pentru campania de stopare a crimelor in regiunea Darfur din Sudan. Daca esti utilizator Facebook Causes, poti sa accesezi si sa semnezi petitia, iar celor care reusesc sa obtina 100 de semnaturi, Save Darfur le ofera cadou un tricou ca recompensa.” Acesta era mesajul transmis de cea de-a treia invitatie de a participa la o cauza umanitara pe care a primit-o tanarul de 18 ani Christopher Chan din San Francisco, in urma cu doi ani, de la un prieten din Mexic, prin intermediul aplicatiei Causes din cadrul platformei Facebook. In momentul in care a primit invitatia, comunitatea celor ce aderasera la campania online avea deja 18.500 de membri si primise donatii in valoare de peste 3.000 de dolari (2.312 euro). “Pentru a ajuta la ameliorarea situatiei din Darfur am trimis si eu invitatia la cei 200 de prieteni pe care ii am si am donat 10 dolari”, a spus Christopher.

     
    La fel ca el, zeci de mii de oameni acceseaza zilnic Facebook Causes, o aplicatie a retelelor sociale Facebook si MySpace, lansata in 2007 cu o investitie de 7,3 milioane de dolari si care are ca scop obtinerea de donatii pentru fundatii de caritate si organizatiile non-profit. Aplicatia Causes a fost fondata de catre Joe Green si Sean Parker, partener al companiei americane Founders Fund si cel care a participat la crearea companiilor Facebook, Napster si Plaxo.
     
    “Am creat aplicatia Facebook Causes cu scopul de a raspandi ideea de altruism”, a declarat Joe Green, care precizeaza ca aplicatia va ramane gratuita pentru utilizatori, iar sursa principala de venit va fi reprezentata de publicitatea postata pe site. “Aplicatia Facebook Causes reprezinta o evolutie naturala a retelelor sociale”, sustine el. La momentul lansarii aplicatiei, Sean Parker anticipa ca aceasta va avea succes in mare parte gratie faptului ca jumatate dintre utilizatorii Facebook petrec in medie pe site mai mult de o ora zilnic.
     
    In primul an de la lansare, aplicatia Facebook Causes a inregistrat 12 milioane de utilizatori, care lupta pentru mai mult de 80.000 de cauze filantropice la nivel mondial. Pana acum, de pe urma donatiilor facute de utilizatori s-au strans peste 2,5 milioane de dolari (1,9 milioane de euro) pentru fundatiile de caritate si pentru organizatiile non-profit. Spre exemplu, anul trecut, pentru stoparea violentei impotriva copiilor, un numar de 2.300.000 de utilizatori au donat in jur de 22.400 de euro, iar pentru drepturile animalelor au fost donati aproximativ 30.000 de euro din partea a 2.305.000 de utilizatori. In afara de Darfur, celelalte doua cauze pentru care tanarul Christopher Chan a primit invitatie sunt abolirea pedepsei cu moartea si stoparea incalzirii globale.

     
    Cine are astfel de idei? Principalii fondatori ai comunitatilor care sustin diverse cauze sunt insisi utilizatorii Facebook. In fiecare zi, aplicatia Causes e accesata pe Facebook de 60.000 de oameni, iar aplicatia asemanatoare de pe MySpace are 25.000 de vizitatori. Cu toate ca platforma Facebook, care se lauda cu 150 de milioane de utilizatori la nivel mondial, se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, majoritatea celor interesati de aplicatia Causes sunt tineri pana in 24 de ani, desi cele mai importante donatii sunt facute de catre persoane de peste 30 de ani, potrivit fondatorilor site-ului. Popularitatea unei cauze printre utilizatori depinde de cel care a creat-o si evident ca e mult mai important numarul de prieteni din retea ai unui membru Facebook decat propria vechime in retea; o persoana care are in jur de 500 de prieteni poate avea mult mai mult succes in lansarea unei cauze decat una care foloseste de mult reteaua. Deocamdata, media de prieteni a unui utilizator pe Facebook este de 120, iar intensitatea cu care membrii traiesc in retea e ilustrata de cifre (furnizate de reteaua insasi) ce arata ca 15 milioane de utilizatori isi schimba statusul zilnic sau ca in fiecare luna sunt adaugate pe site in jur de 850 de milioane de poze.
     
    Atunci cand vor sa creeze o cauza umanitara, membrii trebuie sa completeze cinci sectiuni cu informatii despre ceea ce vor sa faca. In primul rand, trebuie sa precizeze informatiile de baza ale cauzei – denumirea si descrierea acesteia, apoi trebuie sa specifice in ce categorie de interes se incadreaza respectiva cauza. Apoi, trebuie sa precizeze care este regiunea de pe glob afectata de fenomenul impotriva caruia ar trebui luptat, sa aleaga o poza standard pentru a putea promova cauza si o organizatie non-profit, din cele existente pe platforma de socializare, care sa beneficieze de donatiile oferite. In SUA sunt inscrise pe Facebook un numar de 1,5 milioane de astfel de organizatii. Ulterior, membrii retelei au optiunea de a-si invita prietenii sa participe sau pot astepta pana cand aceasta va avea vizitatori. Cei ce au cont pe Facebook pot participa la cauzele umanitare atat prin donatii, cat si prin trimiterea de invitatii prietenilor.
     
    “Lucrul la Facebook de cinci ani n-a fost usor si inca nu am terminat ceea ce mi-am propus”, comenteaza Mark Zuckerberg, cel care a fondat site-ul in urma cu cinci ani, referindu-se la viteza cu care e nevoie sa se vina cu aplicatii noi pentru intretinerea interesului membrilor. Ideea de a strange bani prin internet nu insa e deloc apanajul marilor retele, care n-au facut decat sa-si ofere imensa baza de membri pentru a se alatura unei tendinte deja bine conturate a epocii Web 2.0 – microfilantropia.

     

  • In loc de inimioare

    In urma cu un an, in internetul romanesc a fost lansat un site care nu trimite (numai) felicitari, ci dedicatii muzicale. Pe langa dedicatii, utilizatorii pot trimite si felicitari, pot participa la alcatuirea de topuri online si pot realiza propriul playlist pe baza melodiilor incarcate de ei pe site, afirma Mihaela Preda, unul din fondatorii Ulala.ro. Mihaela Preda spune ca investitia in site a fost de 1.500 de euro. Dedicatiile pot fi publice sau private, in functie de optiunea expeditorului, iar persoana careia ii este dedicata o melodie va fi instiintata prin e-mail si poate asculta dedicatia la o adresa web inaccesibila altor utilizatori. Atat expeditorii dedicatiilor, cat si destinatarii pot accesa arhiva dedicatiilor trimise sau primite, pastrata timp de o luna de site, si pot crea un playlist cu melodiile dedicate.
     
    Prin Ulala.ro se transmit zilnic in jur de 30 de dedicatii muzicale, iar de 1 sau 8 martie ori Sfantul Valentin, s-au transmis in jur de 100. Majoritatea melodiilor alese sunt din anii ‘60-’70, potrivit lui Preda, dar sunt si utilizatori, cu precadere adolescenti, care prefera melodii romanesti aflate in topuri. Saptamanile trecute, in topul dedicatiilor de pe site se gaseau artisti precum John Lennon, Enrique Iglesias sau Modern Talking. “Pe langa adolescentii si tinerii pana in 35 de ani, segmentul de varsta la care ne-am raportat cand am lansat site-ul, am observat ca si cei peste 40 de ani acceseaza si trimit dedicatii”, afirma fondatoarea Ulala.ro.
     
    In prezent, Preda analizeaza modalitati de a creste numarul de vizitatori si de a monetiza traficul, pastrand in acelasi timp gratuitatea serviciului initial. De asemenea, anul acesta ar trebui sa fie introduse noi facilitati pe site, cum ar fi un sistem prin care utilizatorii sa-si faca propriile playlist-uri pe care apoi sa le partajeze cu reteaua de prieteni. 

  • In loc de iPhone

    “Aplicatiile inteligente pentru terminale reprezinta o transformare a industriei de programe si de servicii pentru telefoanele mobile”, a spus Rajeev Chand, managing director si wireless analyst la banca de investitii Rutberg & Co., convins ca, in urmatorii ani, aplicatiile inteligente vor fi principala directie de evolutie a pietei telefoanelor mobile.
     
    Spre exemplu, Fring.com este o aplicatie gratuita care le permite utilizatorilor sa-i apeleze gratuit pe ceilalti utilizatori Fring la un pret modic pe cei care nu au aceasta aplicatie. In plus, aplicatia permite utilizatorilor sa trimita mesaje instant pe Skype, MSN, GoogleTalk, Twitter, AIM si Yahoo!. Un alt serviciu, numit Qipit, transforma camera telefonului mobil intr-un scanner portabil, ceea ce permite utilizatorilor sa faca poze instant si sa le printeze apoi utilizand site-ul Qipit Web. Pe langa Qipit mai sunt si alte servicii care ii ajuta pe utilizatori sa isi transforme telefonul mobil in scanner. Acestia pot sa faca o poza a unui document si sa o trimita pe scanR.com, site care va digitaliza imaginea si o va trimite la un numar de fax de unde utilizatorul o poate ridica sub forma tiparita. Pentru a accesa acest serviciu, utilizatorii trebuie sa plateasca o taxa lunara de trei dolari (2,31 euro), numarul maxim de documente care pot fi tiparite fiind de peste 100. “Vedem cum telefoanele isi pierd caracteristicile lor de baza si devin mai mult o cale intre lumea in care traim si cea digitala oferita de internet”, a comentat Bob Ianucci, chief technical officer la Nokia.
     
    Anul trecut, la nivel global s-au vandut 1,21 miliarde de telefoane mobile, potrivit companiei americane de cercetare ABI Research.

  • Visul telefonului cu doua SIM-uri

    Intr-o cafenea nu foarte aglomerata din Bucuresti rasuna zgomotos un telefon mobil. In loc sa raspunda imediat, posesoarea incepe sa scoata din geanta, rand pe rand, cate un telefon. “Nu mai stiu care suna”, exclama ea, in timp ce sunetul ascutit continua sa se auda. Cand a raspuns, pe masa erau cinci telefoane plus cel care sunase. “Ar trebui sa-mi iau trei celulare cu cate doua SIM-uri, ca sa le mai reduc numarul”, spune ea. E drept, nu multi sunt in situatia de a avea sase telefoane, cel putin cate unul in reteaua fiecaruia dintre cei cinci operatori de telefonie mobila, dar sunt deja destui care au cate doua mobile in retele diferite.

    “Piata romaneasca de comunicatii este deja matura, cu un nivel de penetrare a telefoniei mobile ajuns la aproximativ 130% din populatie”, spunea recent Liliana Solomon, directorul executiv al Vodafone Romania – ceea ce inseamna, cu alte cuvinte, ca in medie unul din trei romani are cate doua telefoane mobile. In aceste conditii, telefoanele mobile cu doua cartele SIM par a fi o solutie interesanta pentru utilizatori, dar si pentru companii, care spera sa castige din acest interes. “Numarul utilizatorilor de telefoane dual SIM este in crestere, intrucat tot mai multi consumatori fie au atat un numar de telefon personal, cat si unul de serviciu, fie au doua cartele in retele diferite”, este de parere Viorel Balanoiu, managing partner in cadrul OneShop.ro. Balanoiu mai spune ca nisa de telefoane dual SIM a luat avant o data cu aparitia modelelor care poarta marca unor producatori cunoscuti.

    Pana nu demult, oferta de telefoane cu doua cartele SIM nu era deloc bogata. In Romania, comercializarea acestui tip de telefoane a inceput in 2007, odata cu aparitia modelelor fabricate in China, privite insa cu neincredere, pentru ca la inceputul anului trecut sa fie lansate doua telefoane dual SIM de la Samsung – D880 si D780. Operatorul de servicii de telefonie mobila Cosmote a avut, de asemenea, o incercare pe aceasta nisa – a inceput sa aduca in Romania un telefon dual SIM, pentru a castiga noi clienti care, desi ar fi vrut poate sa foloseasca serviciile operatorului, preferau sa-si pastreze numa rul de telefon deja detinut in alta retea. “Piata dual SIM este inca destul de limitata, mai ales ca marile branduri de genul Nokia sau Sony Ericsson nu au intrat puternic, fiind oarecum reticente”, apreciaza Mihai Purcarea, directorul si actionarul minoritar WND Telecom Distribution, companie care a lansat la finalul anului trecut doua modele de telefoane cu doua cartele SIM.

    Celularele WND difera insa de cele dual SIM obisnuite, deoarece nu numai ca functioneaza simultan cu doua cartele, consumatorul putand alege din meniul telefonului pe care din ele vrea sa o foloseasca, ci sunt de fapt doua telefoane mobile independente, montate spate in spate, fiecare parte a telefonului avand propriul ecran si propria tastatura. “Anul 2008 marcheaza de fapt momentul de crestere a cererii pentru telefoane dual SIM, odata cu asocierea acestor telefoane cu branduri cunoscute”, apreciaza Alex Munteanu, directorul comercial al retelei Germanos Telecom Romania. In opinia lui Munteanu, este de asteptat ca si alti producatori de renume sa lanseze terminale din aceasta categorie in cel mult doi ani, urmand exemplul Samsung.

    Producatorul LG Electronics, spre exemplu, a facut deja un prim pas in aceasta directie anul trecut, odata cu lansarea primului sau telefon mobil dual SIM, KS660, dedicat pietelor asiatice si est-europene, potrivit oficialilor companiei. Terminalul nu este inca disponibil in Romania. Gama de telefoane dual SIM a Samsung a fost completata la finalul anului trecut cu un nou model, D980 Isis, cu ecran tactil cu diagonala de 2,6 inci si camera foto de 5 megapixeli. Din punctul de vedere al companiei, care aduce telefoanele in Romania prin intermediul distribuitorului oficial al Samsung, Hat Group, intrarea pe piata telefoanelor cu doua cartele este o miscare fireasca, prin care se adapteaza unor nevoi certe ale consumatorilor.

    Oficialii Samsung Electronics Romania sustin ca anul acesta vor mai fi lansate si alte modele ale unor astfel de mobile, justificand asteptarile de vanzari de peste 50.000 de bucati. Dar chiar si asa, piata este inca destul de mica. Din cinci milioane de telefoane mobile, cate vor fi vandute in 2009, potrivit estimarilor mai multor companii din piata, numai 100.000 vor fi dual SIM. “Daca luam in calcul estimarile din piata, nisa telefoanelor cu doua cartele SIM inseamna probabil mai putin de 2% din piata totala a terminalelor din Romania”, apreciaza Alex Munteanu de la Germanos, in magazinele companiei fiind disponibile mobile Allview si WND. In jur de 40.000 de telefoane si-au propus sa vanda anul acesta si cei de la WND Telecom Distribution, potrivit lui Mihai Purcarea.

    Compania, care a intrat pe piata romaneasca in urma unei investitii initiale de 1,5 milioane de euro, obtinuta prin credit bancar, a importat anul trecut 5.000 de telefoane, din care a vandut in decembrie aproape jumatate. Romania este prima tara din Europa unde au fost aduse terminalele WND, iar in functie de rezultatele obtinute aici ar urma sa se decida extinderea in alte piete europene, intai in vecinatate, iar mai apoi eventual si in Europa de Vest, dupa cum spune Alexandru Isbasoiu, directorul de vanzari al WND Telecom Distribution. “Deocamdata, anul acesta vrem sa mai lansam aici alte doua modele de telefoane”, declara Purcarea. Compania doar detine patentul pentru aceste telefoane cu doua fete, productia fiind externalizata intr-o fabrica unde sunt produse si alte telefoane mobile, intre care si Samsung.

    “Costurile de productie ale telefoanelor WND sunt mai ridicate decat in cazul altor telefoane dual SIM. Cheltuielile necesare productiei sunt aproape duble comparativ cu cele pentru un telefon obisnuit, pentru ca este vorba despre doua telefoane diferite, care impart o singura baterie”, spune Purcarea. Unul dintre modelele pe care le-ar putea aduce WND Telecom Distribution pe piata romaneasca este un telefon de lux, dedicat segmentului de consumatori cu venituri peste medie. Cele doua modele disponibile pe piata sunt vandute deocamdata in magazinele Flanco si Flamingo, dar si in magazine partenere cu operatorii de telefonie mobila, precum Fonomat, Arsis sau Germanos. In ce priveste operatorii de telefonie mobila, comercializarea telefoanelor dual SIM in magazinele proprii nu este o optiune viabila, intrucat cei mai multi dintre utilizatori folosesc astfel de telefoane pentru cartele din retele diferite de telefonie. Singurul operator care are o solutie similara telefoanelor dual SIM este Vodafone. In oferta acestuia exista o optiune prin care pe aceeasi cartela pot functiona doua numere de telefon diferite, cu conditia ca ambele sa fie in reteaua companiei.

  • Facebook si banii pentru o cauza buna

    „Facebook Causes si Save Darfur au lansat petitia pentru campania de stopare a crimelor in regiunea Darfur din Sudan. Daca esti utilizator Facebook Causes, poti sa accesezi si sa semnezi petitia, iar celor care reusesc sa obtina 100 de semnaturi, Save Darfur le ofera cadou un tricou ca recompensa.”

    Acesta era mesajul transmis de cea de-a treia invitatie de a participa la o cauza umanitara pe care a primit-o tanarul de 18 ani Christopher Chan din San Francisco, in urma cu doi ani, de la un prieten din Mexic, prin intermediul aplicatiei Causes din cadrul platformei Facebook. In momentul in care a primit invitatia, comunitatea celor ce aderasera la campania online avea deja 18.500 de membri si primise donatii in valoare de peste 3.000 de dolari (2.312 euro).

    “Pentru a ajuta la ameliorarea situatiei din Darfur am trimis si eu invitatia la cei 200 de prieteni pe care ii am si am donat 10 dolari”, a spus Christopher. La fel ca el, zeci de mii de oameni acceseaza zilnic Facebook Causes, o aplicatie a retelelor sociale Facebook si MySpace, lansata in 2007 cu o investitie de 7,3 milioane de dolari si care are ca scop obtinerea de donatii pentru fundatii de caritate si organizatiile non-profit. Aplicatia Causes a fost fondata de catre Joe Green si Sean Parker, partener al companiei americane Founders Fund si cel care a participat la crearea companiilor Facebook, Napster si Plaxo. “Am creat aplicatia Facebook Causes cu scopul de a raspandi ideea de altruism”, a declarat Joe Green, care precizeaza ca aplicatia va ramane gratuita pentru utilizatori, iar sursa principala de venit va fi reprezentata de publicitatea postata pe site.

    “Aplicatia Facebook Causes reprezinta o evolutie naturala a retelelor sociale”, sustine el. La momentul lansarii aplicatiei, Sean Parker anticipa ca aceasta va avea succes in mare parte gratie faptului ca jumatate dintre utilizatorii Facebook petrec in medie pe site mai mult de o ora zilnic. In primul an de la lansare, aplicatia Facebook Causes a inregistrat 12 milioane de utilizatori, care lupta pentru mai mult de 80.000 de cauze filantropice la nivel mondial. Pana acum, de pe urma donatiilor facute de utilizatori s-au strans peste 2,5 milioane de dolari (1,9 milioane de euro) pentru fundatiile de caritate si pentru organizatiile non-profit. Spre exemplu, anul trecut, pentru stoparea violentei impotriva copiilor, un numar de 2.300.000 de utilizatori au donat in jur de 22.400 de euro, iar pentru drepturile animalelor au fost donati aproximativ 30.000 de euro din partea a 2.305.000 de utilizatori.

    In afara de Darfur, celelalte doua cauze pentru care tanarul Christopher Chan a primit invitatie sunt abolirea pedepsei cu moartea si stoparea incalzirii globale. Cine are astfel de idei? Principalii fondatori ai comunitatilor care sustin diverse cauze sunt insisi utilizatorii Facebook. In fiecare zi, aplicatia Causes e accesata pe Facebook de 60.000 de oameni, iar aplicatia asemanatoare de pe MySpace are 25.000 de vizitatori.

    Cu toate ca platforma Facebook, care se lauda cu 150 de milioane de utilizatori la nivel mondial, se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, majoritatea celor interesati de aplicatia Causes sunt tineri pana in 24 de ani, desi cele mai importante donatii sunt facute de catre persoane de peste 30 de ani, potrivit fondatorilor site-ului. Popularitatea unei cauze printre utilizatori depinde de cel care a creat-o si evident ca e mult mai important numarul de prieteni din retea ai unui membru Facebook decat propria vechime in retea; o persoana care are in jur de 500 de prieteni poate avea mult mai mult succes in lansarea unei cauze decat una care foloseste de mult reteaua.

    Deocamdata, media de prieteni a unui utilizator pe Facebook este de 120, iar intensitatea cu care membrii traiesc in retea e ilustrata de cifre (furnizate de reteaua insasi) ce arata ca 15 milioane de utilizatori isi schimba statusul zilnic sau ca in fiecare luna sunt adaugate pe site in jur de 850 de milioane de poze. Atunci cand vor sa creeze o cauza umanitara, membrii trebuie sa completeze cinci sectiuni cu informatii despre ceea ce vor sa faca. In primul rand, trebuie sa precizeze informatiile de baza ale cauzei – denumirea si descrierea acesteia, apoi trebuie sa specifice in ce categorie de interes se incadreaza respectiva cauza. Apoi, trebuie sa precizeze care este regiunea de pe glob afectata de fenomenul impotriva caruia ar trebui luptat, sa aleaga o poza standard pentru a putea promova cauza si o organizatie non-profit, din cele existente pe platforma de socializare, care sa beneficieze de donatiile oferite.

    In SUA sunt inscrise pe Facebook un numar de 1,5 milioane de astfel de organizatii. Ulterior, membrii retelei au optiunea de a-si invita prietenii sa participe sau pot astepta pana cand aceasta va avea vizitatori. Cei ce au cont pe Facebook pot participa la cauzele umanitare atat prin donatii, cat si prin trimiterea de invitatii prietenilor. “Lucrul la Facebook de cinci ani n-a fost usor si inca nu am terminat ceea ce mi-am propus”, comenteaza Mark Zuckerberg, cel care a fondat site-ul in urma cu cinci ani, referindu-se la viteza cu care e nevoie sa se vina cu aplicatii noi pentru intretinerea interesului membrilor.

    Ideea de a strange bani prin internet nu insa e deloc apanajul marilor retele, care n-au facut decat sa-si ofere imensa baza de membri pentru a se alatura unei tendinte deja bine conturate a epocii Web 2.0 – microfilantropia. Site-uri lansate in ultimii ani, ca DonorsChoose.org, Change.org, SixDegrees. org sau Kiva.org sunt printre cele mai citate exemple cand se vorbeste de aceasta tendinta. DonorsChoose.org, de pilda, a fost infiintat in 2000 de profesorii de la un liceu din Bronx si are ca scop strangerea de donatii pentru dotarea cu materiale educationale a scolilor americane din comunitati defavorizate ori pentru realizarea unor proiecte educationale speciale, de la teatre de papusi la Chicago pana la gradini cultivate de o clasa de elevi din New York. Si nu e vorba numai de cauze umanitare: prin Change.org, utilizatorii completeaza liste electorale cu anumiti politicieni si fac recomandari pentru schimbarea mediului politic din anumite tari sau regiuni.

    Stilul neconventional al campaniei electorale a lui Barack Obama, sustinut de un sistem impresionant de microdonatii colectate, inclusiv prin internet, de la milioane de simpli sustinatori neinregimentati in Partidul Democrat, a avut fara indoiala contributia sa la impunerea microfilantropiei ca fenomen la moda in societatea online. Cat priveste Kiva.org, site popularizat inclusiv de vedeta de televiziune Oprah Winfrey, acesta se inspira din ideea lui Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel si fondator al Grameen Bank, specializata in microcreditarea pentru comunitatile sarace din toata lumea. Prin Kiva, antreprenorii aflati in cautare de finantare isi fac cont pe site, iar membrii retelei aleg proiectele care li se par mai interesante si mai credibile si le ofera un credit care le va fi rambursat in 6-12 luni, urmand ca banii respectivi sa reintre in circuit, finantand un nou proiect.
     

  • Aladdin cel econom

     

    Casa familiei Anderson a parut inca de acum trei ani, de cand a fost construita, un mister si in acelasi timp o imagine a luxului si a tehnologiei de varf pentru musafiri. Luminile se aprind automat atunci cand cineva intra in camera, iar televizorul selecteaza singur programele, in functie de preferintele membrilor familiei. Locuinta, situata in centrul Las Vegasului, este dotata cu detectoare de fum si de foc si senzori de apa, iar sistemul de incalzire controleaza si regleaza singur temperatura locuintei. “Toate caracteristicile pe care casa le are au fost posibile cu ajutorul tehnologiei ZigBee”, a spus Adam Anderson, proprietarul locuintei. “Astfel am redus consumul de energie, iar cheltuielile de intretinere lunara ale casei au scazut semnificativ.”
     
    Tehnologia ZigBee, care in esenta ofera o posibilitate mai simpla si mai ieftina de comunicare prin unde radio decat WiFi sau Bluetooth, spre exemplu, functioneaza in benzile radio de uz industrial, stiintific si medical, la puteri de 868 MHz in Europa, 915 MHz in Statele Unite si in Australia si 2,4 GHz in restul lumii. Tehnologia, al carei standard a fost definit in 2003, se afla sub tutela ZigBee Alliance, un grup de companii din care fac parte si Honeywell, Hewlett Packard, Philips sau Texas Instruments. La inceputul acestui an, ZigBee Alliance numara in jur de 300 de membri, cu aproximativ 50 mai multi fata de perioada similara din 2008.
     
    Mai nou, hotelul din complexul de lux CityCenter, construit de MGM Mirage la Las Vegas cu o investitie de 7 miliarde de dolari, va fi dotat pana in 2010 cu echipamente ZigBee. Scot Campbell, directorul de tehnologie al MGM Mirage, spune ca 10.000 de termostate wireless si 5.000 de ecrane TV tactile aflate in cladire vor fi monitorizate dintr-un soi de turn de control unde vor fi in total peste 65.000 de receptoare ZigBee conectate la retea. “Altfel ar fi trebuit sa ascundem cablurile aferente tuturor acestor echipamente in pereti, un proces complicat si costisitor”, spune Campbell.
     
    ZigBee este o tehnologie accesibila, care poate fi folosita in casele oamenilor pentru o multime de lucruri, de la securitate si pana la controlul temperaturii, sustine Will West, directorul executiv al companiei Control4, compania care se va ocupa de gestionarea retelei wireless din hotelul CityCenter. Totusi, un asemenea sistem automatizat, care sa acopere toate necesitatile dintr-o locuinta, nu este deloc ieftin, segmentul de consumatori careia se adreseaza tehnologia fiind mai degraba orientat spre consumul de lux. “Pentru acest tip de consumatori, nu tehnologia in sine este cea mai importanta, ci faptul ca prin intermediul ei au confortul de a nu mai aprinde si stinge lumina atunci cand se muta dintr-o camera in alta si de a nu apasa mai mult de un buton pentru a se uita la televizor”, comenteaza West. Iar faptul ca printre echipamentele care pot folosi tehnologia nu se numara cele de mici dimensiuni, de genul telefoanelor mobile, al PDA-urilor sau al laptopurilor, restrange din potentialul de crestere a penetrarii ZigBee.
     
    E drept ca nu cu casele (sau hotelurile) inteligente a inceput oferta ZigBee: tehno­logia a fost promovata mai intai pentru uz in domeniul industrial (controlul proceselor, managementul activelor, al mediului, colectarea de date de interes medical), pentru confortul cladirilor comerciale (controlul dispozitivelor electronice, senzori si detectori) sau pentru servicii mobile (plati prin telefonul mobil). Iar in zona industriala, tehnologia a prins destul de bine.
     
    Furnizorul de energie eoliana Southwest Windpower, spre exemplu, monitorizeaza turbinele de vant prin tehnologia ZigBee, avand posibilitatea sa gestioneze mai usor productia de energie si sa aiba la dispozitie un timp mai mare de reactie daca apar eventuale defectiuni sau probleme de suprasolicitare a turbinelor. ZigBee Alliance estimeaza ca in acest an vor fi instalate intre 2 si 3 milioane de contoare wireless de energie care sa masoare si sa gestioneze consumul in functie de necesitati, majoritatea in California, Texas si Michigan. Consumatorii nu numai ca vor putea sa monitorizeze cata energie consuma, in timp real, dar dispozitivele wireless vor putea ajusta si cheltuielile aferente acestor servicii. Spre exemplu, sistemul poate interveni in cazul in care energia este risipita sau consumul depaseste un anumit plafon de cheltuieli alocate de consumatori pentru factura de curent.
     
    Pentru ZigBee Alliance insa, planul cel mai ambitios e sa cucereasca o parte din piata caselor inteligente, iar un hotel ca CityCenter, proiect de care se vorbeste deja de ani buni in relatie cu aceasta tehnologie, e un instrument de marketing cum nu se poate mai nimerit. Concurenta e de asteptat sa creasca insa pe acest segment, si nu atat pe baza inmultirii ofertelor de lux, ci a celor care promit pur si simplu economii de energie.
     
    O companie din Estonia numita Yoga, de pilda, ofera solutii de “casa inteligenta” cu sloganul pretului mic: in urma unei investitii de 1.500 de euro, un consumator poate sa achizitioneze un sistem Yoga, care ii promite posibilitatea reducerii cheltuielilor de incalzire, ventilare si iluminare cu 50%. Fondatorii sistemului, Priit Vimberg si Raivo Raestik, au spus ca dupa instalarea Yoga in biroul lor din Tallinn au redus cheltuielile de intretinere lunare cu aproximativ 40%, pentru ca sistemul permite ca luminile sa ramana aprinse strict in timpul in care oamenii se afla in birou. “Deja sistemul a fost instalat atat in biroul nostru, cat si in cateva cladiri din Tallinn, iar acum avem planuri de extindere la nivel mondial”, au comunicat fondatorii, precizand ca pentru a-si putea promova produsul in Vest ar avea nevoie de o finantare de 9,7 milioane de euro. Vimberg si Raestik nu se feresc sa spere ca pana in 2015 compania va avea venituri anuale de nu mai putin de un miliard de euro.

     

  • De ce si-au schimbat 31.000 de romani operatorul de telefonie

    “Felul in care se misca numerele de telefon intre operatorii din Romania arata deocamdata ca niciunul dintre operatori nu castiga un numar semnificativ de clienti prin portare, castigatorii fiind mai degraba clientii care doresc sa profite de o oferta mai buna”, spune Liviu Nistoran, presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii (ANC). Din octombrie anul trecut, cand a fost lansata portabilitatea, si pana la finalul lunii ianuarie au fost portate in alte retele 31.514 numere de telefon, 85% dintre ele fiind numere din retele mobile de telefonie, potrivit ANC.

    “Cred ca succesul portabilitatii in Romania trebuie apreciat mai ales in functie de eforturile operatorilor de a-si pastra clientii si numerele acestora in retea si nu numai in functie de totalul numerelor portate”, apreciaza Nistoran. Prin comparatie, in alte tari europene unde portabilitatea este posibila deja de mai multa vreme, rata numerelor portate ajunge chiar si la 68% din total, cum este exemplul Finlandei. In Danemarca, spre exemplu, rata de portabilitate este de 42%, in Spania si Suedia 25%, iar Belgia, Irlanda, Italia si Olanda inregistreaza o rata de portare de 15-20%.

    “Exista insa tari europene in care procentul este de asemenea foarte mic, cum se intampla in Luxemburg – 6,81% sau in Germania, Grecia, Franta si Portugalia, unde rata de portabilitate este sub 3%”, spune Liviu Nistoran. “In Romania rata de portabilitate este extrem de scazuta, inclusiv daca raportam la numarul de utilizatori care si-au schimbat numarul de telefon in aceasta perioada”, comenteaza Chris Bataillard, directorul executiv al Zapp, care a castigat in total 277 de clienti, dar care inregistreaza deocamdata o balanta “usor negativa” a numarului de clienti castigati si pierduti prin portabilitate.

    Cosmote, operatorul de telefonie mobila care a avut cel mai mult de castigat de pe urma portabilitatii, adaugand aproape 12.000 de clienti, sustine ca numarul cererilor de portare in retea este superior celui al cererilor formulate de clienti pentru a-si muta numarul de telefon in alta retea. Oficialii companiei se asteapta insa la miscari mult mai importante in decursul acestui an, avand in vedere ca pana acum, din punctul de vedere al utilizatorilor portabilitatea este inca in faza de testare.


    Castigatorii portabilitatii

    In primele trei luni de la lansarea portabilitatii, 31.514 de numere de telefon au fost mutate in alte retele de telefonie, cel mai mult avand de castigat operatorii de telefonie mobila.

    Operator
    Clienti telefonie mobila
    Clienti telefonie fixa
    Total
     
     
     
     
    Cosmote
    11.707
    0
    11.707
    Vodafone
    7.328
    1.479
    8.807
    Orange
    6.849
    103
    6.952
    UPC
    0
    1.892
    1.892
    RCS&RDS
    128
    1.059
    1.187
    Romtelecom
    0
    327
    327
    Telemobil
    211
    66
    277
    Dial Telecom
    0
    243
    243
    GTS
    0
    73
    73
    Iristel
    0
    10
    10
    Newcomm
    0
    10
    10
    Telcor
    0
    10
    10
    Euroweb
    0
    7
    7
    Ines Group
    0
    7
    7
    MediaSat
    0
    3
    3
    Atlas Telecom
    0
    2
    2

    Sursa: ANC

     

     

  • 12 contra Cisco

     

    HP ProCurve, divizia de networking a HP, impreuna cu alte unsprezece companii din industria IT, au anuntat la finalul lunii ianuarie lansarea unui parteneriat strategic pentru oferirea de solutii integrate de retea. Initiativa se numeste HP ProCurve Open Network Ecosystem (ONE) si a atras atentia pietei prin sprijinul pe care HP ProCurve il primeste din partea industriei in lupta cu principalul sau concurent, Cisco. Aflat acum pe locul al doilea mondial in domeniul echipamentelor de retea, dupa Cisco, HP ProCurve a atras in programul sau nume precum Microsoft, Avaya, F5, Riverbed si McAfee.
     
    Principalul scop al aliantei este integrarea pe platforma comuna furnizata de HP ProCurve a unei game variate de aplicatii de retea provenind de la ceilalti parteneri, care vor deveni astfel interoperabile. Oficialii aliantei spun ca astfel vor fi eliminate costurile operationale redundante si, odata cu ele, spatiul fizic de stocare a informatiilor se va micsora, iar costurile totale suportate de clienti pentru aceste aplicatii vor ajunge la un nivel sensibil mai mic decat in cazul aplicatiilor Cisco.
     
    Daca pentru cei 11 parteneri, programul inseamna posibilitatea integrarii, altfel dificile, a propriilor produse si vizibilitate mai mare datorita notorietatii HP, pentru HP ProCurve alianta marcheaza accesul la segmente
    noi de piata si posibilitatea de a oferi clientilor produse pe care pana acum le putea furniza in mod integrat doar Cisco.
     
    “Saptamana trecuta (in urma cu trei saptamani – n.red.) m-am intalnit cu cei de la Riverbed, in Palo Alto, California. In ziua anterioara fusesem la Seattle, in negocieri cu F5. Cu o saptamana inainte, am mers in Marea Britanie, Franta si Olanda pentru a discuta cu alti parteneri, ca sa punem la punct programul de aliante”, spunea Marius Haas, numit la jumatatea anului trecut in functia de Senior Vice President si General Manager al HP ProCurve la nivel mondial. Declaratia a fost facuta la conferinta de presa organizata la Paris cu ocazia lansarii parteneriatului, la finalul lunii ianuarie, cand reprezentantii HP ProCurve ONE anuntau cu incredere un nou start pentru piata globala de IT.
     
    Mesajul transmis la unison de companiile partenere a fost ca, pana acum, consumatorul din piata de networking nu prea avea de ales cand pornea in cautarea unei solutii care sa-i satisfaca cerinte diverse.
     
    Pana acum Cisco, care are o cota de piata de peste 70% la nivel international, era singurul one-stop-shop la care clientul putea apela pentru solutii complete si integrate de retea, de la conectare la securitate, optimizare si accelerare WAN ori telefonie IP. Tocmai de aceea, atat Microsoft, cat si celelalte companii partenere au reactionat pozitiv cand, in urma cu circa un an, HP ProCurve, principalul concurent al Cisco pe piata de networking, a venit cu propunerea unui parteneriat pe termen lung prin care sa ofere impreuna solutii complete si integrate de retea, capabile sa concureze cu cele oferite pana atunci de Cisco.
     
    Prin sprijinul celor 11 parteneri, dintre care unii sunt lideri internationali pe nisele pe care activeaza, HP ProCurve are acces la zone de piata controlate pana acum doar de Cisco, cum ar fi telefonia IP sau optimizarea si accelerarea de retea. Pe aceleasi segmente activau si partenerii HP, dar produsele lor, desi similare ca utilitate cu cele create de Cisco, erau greu vandabile in lipsa unei infrastructuri pe care sa fie integrate usor (data acum de HP ProCurve) si a unei garantii (oferite acum de HP). De aceea, spun oficialii companiei, HP ProCurve ONE ii va aduce diviziei de retelistica a HP o crestere semnificativa a cotei de piata (in Europa Centrala si de Est, cresterea ar putea fi de la 2-3% in prezent pana la 10-15% in urmatorii 5 ani).
     
    Jack Gauthreaux, Business Manager al HP ProCurve EMEA (Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa), cu o experienta de 21 de ani in cadrul HP, sustine ipoteza cresterii cotei de piata, dar este de parere ca e devreme pentru a spune ca HP ProCurve va prelua pozitia de lider de la Cisco: “Intr-un an, doi, trei, nu vom putea sa ii ajungem din urma, dar piata va arata cu totul altfel peste 10 ani”. Ambitiile HP ProCurve sunt mari si reprezentantii companiei sunt increzatori in sansele de reusita, mai ales ca in 2008 cresterea a fost de 30%, de trei ori mai mare decat cea inregistrata pe ansamblul pietei. HP stie ca are o lupta grea de dus cu Cisco, asadar intentia clara este de a intra puternic pe piata de networking, condusa de Cisco.
     
    Pe de alta parte, nici Cisco nu a stat cu mainile in san si a dezvaluit intentia de intrare pe segmentul de servere, intrand astfel in competitie directa nu doar cu HP, dar si cu nume ca IBM sau Microsoft. Vazut prin prisma aceasta, parteneriatul dintre HP ProCurve si cele unsprezece companii de IT reprezinta o consolidare de forte pe o piata care se anunta foarte activa in 2009, cu atat mai mult cu cat criza internationala a determinat deja falimentul unui jucator important din industrie, Nortel, si ii ameninta in continuare pe altii.

    Alflati in continuare cum vrea HP ProCurve sa ajunga din urma pe Cisco