Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • iPhone a fost desemnat de catre consumatori ca fiind cel mai bun smartphone

    Studiul, realizat de catre J.D Power si Asociatii, se refera in
    special la satisfactia consumatorilor legata de dispozitivele
    wireless, scrie Yahoonews.com. Acesta arata ca persoanele ce
    detin telefoane cu ecran tactil sunt in mod semnificativ mai
    multumiti de dispozitivele pe care le poseda decat posesorii
    telefoanelor cu tastatura. “Ecranele tactile sunt ideale pentru cei
    care isi folosesc telefonul pentru divertisment”, a spus Kirk
    Parsons, senior director a serviciului wireless J.D. Power si
    Asociatii. In ce priveste smartphone-ul favorit, pe primul loc se
    afla iPhone-ul Apple, ne mai arata studiul.

  • Managerii romani de pe Facebook

    “Folosesc Facebook pentru a da o fata umana initiativelor
    personale si de business”, suna comentariul lui Tudor Galos,
    Windows Business Group Lead la Microsoft Romania, care precizeaza
    apoi ca “fata umana” inseamna ca, dincolo de profesie si de
    functie, comunitatea virtuala are sansa sa il cunoasca mai bine
    prin intermediul pozelor si al postarilor de pe blog – unele
    personale, unele de business. E mult mai usor sa comunici cu cineva
    cand stii cum arata, cum gandeste si ce preferinte are, iar
    Facebook este un auxiliar in acest sens, spune el. Galos si-a facut
    cont pe Facebook fiindca avea deja multi prieteni care socializau
    prin intermediul platformei. “Si mi-a placut ca Facebook avea deja
    o organizare a continutului, diferita de alte retele sociale, unde
    iti pui muzica sau un fundal colorat.” Desi are contul de cativa
    ani, il foloseste cu regularitate de doi ani.

    Angajatul Microsoft e departe de a fi singurul care si-a facut
    cont pe Facebook indemnat de prieteni. Ileana Stroe, directorul de
    marketing al Fujitsu Romania, a intrat pentru prima data pe retea
    la sfatul unui prieten: “Un amic care folosea Facebook de mai mult
    timp mi-a facut si mie un cont, in urma cu sase luni. Mi-a placut
    ideea si am inceput sa-l folosesc si sa postez din cand in cand. Mi
    s-a parut o modalitate amuzanta de a pastra legatura cu prietenii,
    mai ales ca ne vedem din ce in ce mai rar cu unii. Pe cei plecati
    din tara ii vad o data la cinci ani, iar la telefon vorbim de doua,
    trei ori pe an”, spune ea, adaugand ca i se pare extraordinar sa ai
    posibilitatea de a afla, printr-un clic, la ce concert merge un
    amic sau unde a fost un altul in vacanta.

    “Majoritatea managerilor din Romania care si-au facut cont pe
    Facebook il folosesc pentru a impartasi experiente cu prietenii si
    nu utilizeaza platforma cu scopul de a-si promova imaginea”,
    apreciaza Cristian Manafu, autorul blogului Manafu.ro si senior
    consultant in cadrul agentiei Prodigy. In plus, se poate spune ca
    este o platforma inchisa, avand in vedere faptul ca utilizatorii nu
    au acces la conturile tuturor celorlalti din retea, ci doar la cele
    ale prietenilor sau ale persoanelor care permit aceasta. Numarul
    maxim de prieteni pe care il poate avea un membru este 5.000.

    Desi unii manageri de la noi, precum Shachar Shaine, directorul
    general al Tuborg Romania, sau Ileana Stroe de la Fujitsu isi
    folosesc contul doar in scopuri personale, pentru comunicare cu
    prietenii, altii considera insa ca reteaua sociala joaca un rol
    important in cariera lor. Spre exemplu, Calin Fusu, directorul
    general al Neogen, si-a facut cont pe Facebook, ca si pe alte
    retele sociale populare, deoarece activeaza in businessul retelelor
    sociale.

  • Ce cred consumatorii despre marele iPad

    Vrem sa incepem anul cu prezentarea unui nou produs magic si
    revolutionar”, declara in ianuarie Steve Jobs, CEO si cofondator al
    Apple, cu ocazia lansarii iPad de la San Francisco. “Am cautat sa
    facem ceva care sa se afle intre laptopuri si smartphone-uri.
    Haideti sa vi-l arat!” Si a aratat ce-a vrut: ca iPad e foarte
    subtire, ca poti naviga cu ea pe internet, ca ofera “cea mai buna
    experienta web pe care ati avut-o vreodata”, ca iPad-ul este “mult
    mai bun decat un telefon si mult mai bun decat un laptop”.

    Multi au spus ca dispozitivul se va impune gratie functiei de
    e-reader, cea mai discutata pana acum. Aceasta situeaza tableta lui
    Steve Jobs in competitie directa cu Kindle, cititorul electronic
    lansat de Amazon si cu cota cea mai mare de piata. De vreme ce
    gratie iPad se pot citi, pe langa carti, si reviste si ziare, noul
    dispozitiv a ajuns sa fie deja considerat un potential salvator al
    companiilor de media, avand in vedere ca tot mai multi consumatori
    de presa citesc online informatiile care-i intereseaza. “Consideram
    ca am captat esenta citirii ziarului, o experienta care va deveni
    superioara prin aceasta noua aplicatie”, sustine Martin Nisenholtz,
    senior vicepresedinte pentru operatiuni digitale in cadrul New York
    Times.

    Una din aplicatiile pentru iPad poate afisa pe ecranul tabletei
    articolele de ziar intr-un stil asemanator cu cel din ziarul
    tiparit, are meniuri contextuale pentru ele si fisiere video
    incluse la articole. Apple a lansat si magazinul de carti digitale
    iBook Store, cu un milion de carti, de unde clientii pot descarca
    orice doresc. In fine, cu o saptamana inainte de prezentarea
    oficiala a tabletei, Gene Munster, analist al Piper Jaffray &
    Co., prezicea ca dispozitivul va fi un competitor de temut nu numai
    pentru celelalte e-readere, ci si pentru netbook-uri.

    Pe langa functia de cititor electronic, iPad-ul Apple este un
    dispozitiv bun si pentru jocuri. Din ianuarie incoace, producatorii
    de jocuri sunt in competitie pentru a crea cat mai multe oferte
    pentru tableta. “iPad va avea un impact puternic pe piata
    consolelor de jocuri”, crede Asbjoem Soendergaard, fondatorul si
    directorul executiv al Tactile Entertainment, apreciind ca tableta
    ofera o “experienta uimitoare” pentru jocuri, mai ales datorita
    ecranului mare, puterii de procesare si graficii bogate.

  • Cum iti reduce negociatorul costurile de telecomunicatii

    Serviciul de Cost Control pe cine controleaza, de fapt? Pe mine
    sau pe voi?” Intrebarea adresata de un client operatorului telecom
    care ii furniza servicii a fost doar una dintre glumele ce circulau
    pe internet prin 2002, cand telefonia mobila de-abia prindea aripi
    in Romania. Opt ani mai tarziu, in nedumerirea amuzanta a
    clientului pare sa-si fi facut loc si un sambure de adevar. Apele
    tulburi in care s-a scaldat anul trecut din punct de vedere
    economic i-au impins pe multi sa se uite mai atent la cheltuielile
    cu telefonia sau internetul si sa controleze in detaliu serviciile
    operatorilor, in incercarea de a-si diminua factura si adapta mai
    bine ofertele in functie de necesitatile de consum. Miscarea e cu
    atat mai evidenta in cazul companiilor pentru care o factura lunara
    de telefonie si internet de cateva mii sau chiar zeci de mii de
    euro a devenit o adevarata bataie de cap de-a lungul ultimului an,
    cand locul notiunilor de extindere sau de investitie a fost luat in
    discutiile de afaceri de cuvinte precum optimizare si reduceri de
    costuri.

    “Pana anul trecut, putine companii erau atente la cheltuielile
    cu serviciile de telecomunicatii; rectificarea unor erori
    nesesizate, precum aplicarea cu intarziere a unui plan tarifar,
    este acum una dintre principalele surse de economisire”, sustine
    Adrian Ciobanu, un fost angajat in cadrul Vodafone, care facea in
    urma cu trei ani primii pasi intr-un business complet necunoscut
    pietei romanesti de telecomunicatii. Mai exact, cu o investitie
    initiala de 2.000 de euro, a pornit Reimens Group, o afacere bazata
    pe auditul facturilor telecom ale companiilor, analiza pe baza
    careia negociaza apoi, in numele clientilor, contractele cu
    operatorii, castigand un procent din economia anuala pe care o
    obtine.

    Pentru un client din domeniul constructiilor, tocmai
    neintroducerea timp de mai bine de un an a pachetului de servicii
    negociat a adus un minus la cheltuieli, pe de-o parte prin
    recuperarea erorii, iar pe de alta parte prin negocierea unei noi
    oferte mai potrivite noului context si comportament de consum. Un
    alt client, o companie din domeniul financiar, si-a diminuat la
    jumatate costurile cu serviciile de date mobile si cu cateva zeci
    de procente si pe cele de telefonie fixa, optand pentru anumite
    beneficii ce nu au fost incluse in negocierea initiala cu
    operatorul. O firma de servicii medicale a recuperat in urma
    auditului contravaloarea erorilor survenite prin aplicarea gresita
    a unui plan tarifar pe care Ciobanu l-a si renegociat, obtinand o
    reducere de 30% pe componenta principala a cheltuielilor de
    telecomunicatii, telefonia. “Strategia a fost alocarea minutelor
    incluse in abonament fiecarui utilizator in parte, urmand ca
    minutele nefolosite de unii dintre ei sa fie redistribuite
    angajatilor cu necesitati mai mari”, explica antreprenorul.

  • Isteria Apple: 300.000 de iPad-uri vandute intr-o singura zi (GALERIE FOTO)

    Cozile interminabile din fata magazinelor Apple au demonstrat
    insa contrariul. Producatorul a anuntat un numar de peste 300.000
    de iPad-uri vandute in prima zi de la lansare, sanse mari fiind ca
    vanzarile din intreg weekend-ul sa le fi depasit pe cele ale iPhone
    din primele doua zile, de 500.000 de unitati.

    Pentru intreg anul 2010, vanzarile de iPad vor ajunge la peste 7
    milioane de unitati, conform estimarilor companiei de cercetare de
    piata iSuppli, urmand ca in 2010 sa ajunga la 14,4 de milioane de
    bucati. Prin comparatie, iPhone s-a vandut in 5 milioane de
    exemplare in primul an de la lansare.


    Lansat pe 3 aprilie in SUA, iPad a fost intampinat de sute de
    mii de americani si chiar si australieni asezati la coada in fata
    magazinelor inca din ziua anterioara, pregatiti cu saci de dormit,
    haine calduroase, sticle de apa si cafea, asa incat sa fie printre
    primii care pun mana pe noua jucarie de la Apple. In fata
    magazinului de pe 5th Avenue din New York, aglomeratia a fost de
    nedescris, iar la fel a fost in cazul tuturor magazinelor
    producatorului american.

    Dincolo de fanii inraiti ai produselor Apple si de cei care s-au
    imbulzit sa-si cumpere un iPad doar pentru ca sunt fac parte din
    categoria de “early-adopters”, o buna parte dintre cumparatorii din
    acest weekend au facut aceasta achizitie in scopuri de
    business.

    Fratii Igor si Marko Pusenjak, spre exemplu, creatorii
    popularului joc pentru iPhone Doodle Jump, au vazut si in iPad o
    oportunitate pentru a genera castiguri frumoase, iar ca ei au fost
    mii de alti dezvoltatori de software, scrie The New York Times.
    Jocul a fost vandut in 3,5 de milioane de exemplare, la un pret de
    99 de centi din care dezvoltatorilor le-a revenit cam 70%, fratii
    Pusenjak sperand acum ca vor inregistra acelasi succes si in cazul
    iPad.


    Este adevarat, muti au inceput sa dezvolte aplicatii pentru iPad
    inca de la prezentarea lui Steve Jobs de la inceputul anului, dar
    putini au si avut echipamentul la indemana pentru a testa
    aplicatiile. Miza este insa uriasa; exemplul iPhone a demonstrat
    cum dezvoltatori mici pot incasa sute de mii de dolari dintr-o
    aplicatie software dedicata echipamentului, piata aplicatiilor
    pentru iPhone si iPod Touch depasind vanzari anuale de un miliard
    de dolari, iar iPad inseamna potentiale venituri cel putin
    similare.

    Deja, producatori precum Gameloft, dar si dezvoltatori
    independenti, lucreaza la aplicatii pentru iPad inclusiv in
    Romania, multi dintre ei avand pregatite aplicatii chiar pentru
    ziua lansarii oficiale a echipamentului. “Modelul de business s-a
    dovedit deja profitabil. Cat in ce priveste platforma, exista
    potential sa devina o noua mina de aur”, a spus Gene Munster
    intr-un interviu pentru The New York Times.

    Sursa foto: MercuryNews

  • Tot mai multi romani sunt pe retelele sociale iar reclamele ii urmeaza

    Facebook, MySpace si in general retelele de socializare online
    au fost prea putin luate in considerare pana acum de companiile
    romanesti ca potentiale destinatii pentru reclame. Motivele au fost
    cat se poate de simple: nu multi consumatori s-au inghesuit sa-si
    creeze conturi si doar o parte din acest public restrans era
    considerat relevant de companiile care explorau internetul pentru
    a-si face publicitate.

    Datele problemei incep sa arate insa altfel. Fenomenul retelelor
    sociale a luat amploare si in Romania in ultimii doi ani.
    Verificarea contului de hi5, Facebook sau LinkedIn a devenit o
    rutina pentru multi. Numai reteaua hi5 este accesata zilnic de
    aproape 900.000 de utilizatori romani, in timp ce pe Facebook au
    cont acum aproape un milion de utilizatori din Romania, in
    conditiile in care la inceput de ianuarie existau doar 525.000 de
    conturi, iar in octombrie 2009 in jur de 380.000. In total, cam
    trei milioane de romani folosesc retelele sociale, conform unei
    estimari anterioare a lui Calin Fusu, directorul general al Neogen,
    avand conturi pe mai multe astfel de site-uri pe care intra de pe
    mai multe computere.


    Ca sa ne dam seama unde stam, investitiile din toata lumea in
    reclame pe paginile retelelor sociale au depasit deja pragul de un
    miliard de euro, iar estimarile companiei de cercetare de piata
    eMarketeer plaseaza piata la un nivel de 1,75 miliarde de euro anul
    acesta, din care 40% sunt investitii numai pentru Facebook si
    MySpace.

    “Retelele sociale incep sa intre in zona de interes a
    advertiserilor drept un nou canal de promovare in care merita
    investit. Si din cate stiu, nu exista mare advertiser care sa nu-si
    faca deja reclama si in social media”, apreciaza Bogdana Butnar,
    managing director in cadrul agentiei MRM Worldwide Romania, parte a
    McCann Erickson. Vodafone Romania, spre exemplu, unul dintre
    clientii vechi ai agentiei McCann, care de anul acesta lucreaza cu
    OMD Romania, a facut pasul inca de la inceputul lui 2008. Compania
    a creat atunci un cont pe reteaua de microblogging Twitter, un an
    mai tarziu a initiat un canal pe YouTube, in iunie 2009 a deschis
    prima galerie foto pe Flickr, iar in septembrie a publicat si
    primul mesaj pe Facebook. Acum, majoritatea lansarilor de produse
    si servicii au si o componenta de comunicare online, conform
    companiei – decizie justificata si prin faptul ca o mare parte
    dintre utilizatorii de internet mobil de la Vodafone sunt activi si
    pe retelele sociale.

    Exemplul nu e singular. Aproape toti marii operatori telecom
    sunt prezenti pe Facebook, iar pe lista se gasesc si nume precum
    Dacia, Porsche Romania, Coca-Cola sau Carrefour Romania. Mai exact,
    aproape jumatate dintre cei mai mari 20 de publicitari comunica
    prin intermediul Facebook, desi nu inseamna in mod neaparat ca au
    si cea mai mare baza de “prieteni” sau ca investesc cel mai mult in
    acest mediu.

  • Cum arata buncarul Romtelecom (GALERIE FOTO)

    Prin fata cladirii care ascunde buncarul de date din Bucuresti
    al Romtelecom pasesc zilnic cel putin cateva sute de trecatori,
    fara nicio banuiala despre ce se intampla in spatele gardurilor
    inalte. E de ajuns insa doar sa te apropii ca sa-ti dai seama cat
    de securizat este perimetrul. Trei paznici imbracati in uniforma ne
    intampina si ne iau imediat la intrebari si, probabil, niste
    perechi de ochi ne urmaresc atent din spatele vreunui panou cu
    multe ecrane, pe care sunt difuzate in timp real imaginile filmate
    de camerele de supraveghere. Apoi, semn ca am trecut testul, poarta
    se deschide pe jumatate si suntem lasati sa intram in incinta.


    Putini trec cu regularitate acest prag, mai ales ca uriasul
    “motor” din spate functioneaza cu control la distanta, iar la
    nevoie exista personal IT specializat gata sa ajunga in cel mult
    jumatate de ora la fata locului, asa ca vizita noastra li se pare
    cel putin neobisnuita. Camere de luat vederi sunt peste tot,
    suficiente incat sa poata fi urmarita in orice moment fiecare
    miscare din orice incapere, dupa cum spune Catalin Dumitrescu,
    managerul CyberHost, cum este numit centrul de date. La sistemul de
    securitate se adauga o serie de senzori de proximitate si de
    miscare. La intrare exista o perdea de infrarosu, prin care se
    contabilizeaza numarul persoanelor care intra si ies din zona de
    securitate a cladirii, iar usile sunt inchise cu yale
    electromagnetice.

    Toate aceste masuri de siguranta sunt necesare oricarui buncar
    de date, pentru ca pe serverele aflate in interior sunt stocate,
    cel putin in doua exemplare, informatii confidentiale ale
    clientilor, de la baze de date si pana la documente interne. In
    principiu, in jur de 100 de clienti din randul bancilor, al
    operatorilor telecom sau al companiilor auto, la care se adauga
    alte cateva mii sau chiar zeci de mii de firme mici, incredinteaza
    Romtelecom date sensibile care, daca ar ajunge pe maini gresite, ar
    putea aduce prejudicii financiare consistente. Asa se explica si
    faptul ca din sirurile de dulapuri negre se disting pe alocuri
    unele incuiate
    intre gratii, iar cheia exista in doua exemplare, la client si la
    specialistul IT care se ocupa de acel client.

    “Factorul uman este cea mai mica dintre probleme, prin
    comparatie cu factori precum caderi de curent, incendii sau
    cutremure”, precizeaza George Makowski, directorul executiv
    comercial pentru segmentul clientilor de business din cadrul
    Romtelecom. CyberHost este legat la doua surse separate de curent,
    din colturi diferite ale Capitalei, primele doua incaperi ale
    cladirii fiind tocmai cele care adapostesc infrastructura de
    energie electrica. Prin absurd, daca ambele retele ar fi afectate,
    centrul de date ar functiona pe baterii, care pot mentine sistemul
    pana la 30 de minute, timp in care pornesc generatoarele de
    rezerva, functionale pe baza de combustibil chiar si cateva zile.
    “Consumul este oricum mare, motiv pentru care insistam pe
    eficientizare. Am tot citit despre tendintele de a raci centrele de
    date folosind vant polar sau de a alimenta prin forta valurilor.
    Pare o gluma, dar nu este. In Bucuresti nu putem insa folosi
    asemenea resurse naturale”, spune Dumitrescu,.

  • Topul celor mai scumpe gadgeturi din lume (GALERIE FOTO)

    Insa, anumite gadgeturi se pot defini ca fiind prea scumpe chiar
    si pentru cei mai bogati oameni din lume, scrie gadgettophilia.com.

    Telefoane care au carcasa de platina decorata cu diamante,
    plasme cu carcasa de aur de 24 de carate, MP3 playere decorate cu
    pietre pretioase si casti pe care sunt incrustate diamante sunt
    doar cateva dintre cele mai scumpe gadgeturi din lume, al caror
    pret depaseste mii de dolari.

    Primul loc in topul celor mai scumpe aparate din lume este
    ocupat de un telefon cu un pret de trei milioane de dolari, acesta
    fiind urmat in clasament de alte telefoane cu preturi la fel de
    ridicate.

  • Sa-mi faci un clip

    n circa cinci minute, un utilizator se poate alege cu o solutie
    video pentru site-ul, blog-ul sau contul pe care il detine pe una
    din retelele de socializare, sustine Valentin Balanescu, fondatorul
    VPFactory.com. Site-ul, lansat in septembrie anul trecut, ofera o
    platforma video intuitiva, prin care, fara sa fie nevoiti sa
    descarce sau sa instaleze vreun program in calculator, utilizatorii
    pot face managementul propriului continut video, pot modifica
    aspectul playerelor in care vor rula aceste filmulete si mai apoi
    le pot publica in diverse contexte pe internet.

    “Platforma este compatibila si cu Youtube, daca se doreste
    folosirea acestui serviciu”, completeaza Balanescu, adaugand ca
    atunci cand VPFactory.com este folosit in scop non-comercial (fara
    a fi afisate mesaje publicitare in interiorul playerului), accesul
    este gratuit, in timp ce utilizatorii care ii vor atribui
    intrebuintari comerciale, promovan-du-si produse si servicii, vor
    fi nevoiti sa plateasca un abonament lunar care incepe de la noua
    dolari pe luna. |n momentul de fata, pe site exista in jur de 300
    de conturi active.

    In ce priveste modelul de business, platforma VPFactory.com se
    bazeaza pe abonamente lunare, servicii de video hosting, module
    aditionale, dezvoltarea personalizata a platformei pentru diversi
    clienti. |n prezent, afirma Balanescu, “suntem in discutii cu
    cateva companii din tara si din Statele Unite ce au potentialul de
    a deveni clienti cheie”. Initial, serviciul fondat de Balanescu a
    fost dezvoltat folosind fonduri proprii, insa ulterior a beneficiat
    de sprijin financiar din partea unui investitor american, in
    valoare de 100.000 de dolari.

  • Romtelecom, trezirea unui gigant adormit

    “Buna dimineata!”, s-a adresat in romaneste Yorgos Ioannidis
    jurnalistilor la conferinta de presa de saptamana trecuta. Dupa
    pronuntie nu se cunoaste ca seful Romtelecom e de fapt grec, iar
    dupa optimismul de pe chip nu se cunoaste ca a trecut printr-un an
    de criza si ca nici actualul nu-i mai simplu de biruit.


    Grecul are insa cu ce sa se laude. Fostul monopol de stat a
    reusit in cele din urma sa depaseasca imaginea de dinozaur si sa
    devina mai flexibil in abordarea pietei telecom. Anul trecut,
    compania a regandit abordarea clientilor de business; mai exact, a
    analizat comportamentul de consum al clientilor si a propus oferte
    mai aplicate, incluzand in pachet si managementul retelei de
    calculatoare – Romtelecom gestioneaza in acest moment o retea de
    aproape 25.000 de calculatoare. Urmatorul pas il va face in acest
    an cu clientii din segmentul rezidential. “|ncepem sa gandim si sa
    personalizam serviciile nu numai de la un oras la altul, ci in
    unele cazuri chiar de la un cartier la altul”, explica
    Ioannidis.

    Pe agenda din acest an a Romtelecom se afla destul de sus in
    ordinea prioritatilor lansarea serviciului de Video on Demand (VoD
    – televiziune la cerere), prin care clientii vor avea posibilitatea
    sa comande anumite filme sau emisiuni TV, in schimbul unei taxe.
    Continutul video livrat la cerere se adauga celui deja oferit prin
    intermediul serviciului de televiziune prin internet (IPTV) Dolce
    Interactiv, lansat la finele anului trecut – e vorba de circa 200
    de titluri de filme, documentare, concerte, cifra care va depasi
    anul acesta 1.000. Singurele conditii sunt ca utilizatorii sa se
    afle intr-unul dintre orasele unde este oferit serviciul si sa
    detina o linie de telefonie fixa si o conexiune la internet in
    banda larga (cu viteze de acces de cel putin 8 Mbps) de la
    Romtelecom.